machiajul corector

8/3/2019 Machiajul corector

1/17

oCopitolul XX

MACHIAJUL CORECTORoA. GENERALTTATT

Delinifie. Machiajur co-rector este o rnetodd de infrumuselare deestom'pare a unor defecte de form6 Ei structurd, prin folosirea ;;"d;:elor colorate, numite farduri.^ scopzl : o fata ,,ideard" este cea ca,re se inscrie intr-un oval per_fect. Prin machiajul corecLor se tinde sa r" aa".iipru """"rtd formdtoate celelalte tipuri de fati.^,,^ll executarea machiajului se rra line seamd gi de personaritateacllenter.Etaminarea Ie{ei. cercetind figura persoanei care trebuie ma-chiati, se observa Loate caracteristicile iirpo.ti"ie referitoare la :- forrm,a fetei ;- cu,Ioarea gi calitatea pielii ;asimetriile;- tonicitatea mugchilor ;- forma sprincenelor, a ochilor, a nasurui, a gu,rii Ei a bdrbiei.Datele culese in urma examindrii felei sint trecute in riga de ma-chi'aj a clientei. Aceasta ne-ajutd ta stiUitirea-too*t"riror necesarepentru a adtrce fafa cit mai aproa,pe de forma ovald.' corecturite cu fond de ten gi pudrd sint cele mai indicate. pen-tru corectarea diferitelor lorme aL rala se roloiesc doud. nuante ai-feri,te, inchise gi deschise, ce estornpe'azd, sau ""iae"Ga -;;;#"pdrti ale feiei.Tonu.iie deschise, luminoase. de fond de ten qi pudri ajutd Ia'l mirirea volumului fefei ; ra diminuarea retracliilo'r., ja ,coatu'reu inrelief a anumitor regiuni a{e felei.- Tonurile inchise lajutd La mascarea, estomparea zonelor prea vo-I , luminoase, ldfite sau rbtunde.

: '*:i1i

l;:

345


2/17

B. coREcTARt cu FoND DE TEN $t PUDRAALE TIPURILOR DE FATA1. TIPUI DE FATA PATRAT, ROTUND5r TRtuNGHtutAR CU VIRFUL IN SUS

*::::,t]!u.i de .fa![ se..caracterizeazi prinrr._o dilatare a zonelt " t"j,^:-1, : _(c-. cu pri nd e m a xi la ru f l" t".io., obra j ii ).lumul acrestei zone.,?:T3j^:,_cu fond de ten-;i il;a ;,; .;#ii de a micqora. Se- obline aces't erect lucrindu=se cu- doud nuante de fond de teni pudra : una mai inchisd si;;;il;;anta pietii.Tehnica machiajului.t,"",1*';T.'i,l:.:::^r_{:it"l d: ten inchis pe o supr-aratd atungita.:.Y,?,li'#,?^*:'J^''^'^:t'""1:.:".:a"1"l;'ff ;;";ifi i;;''fo;;;;':"01.l.Tj"liff: n: l"^,t:l? :.n"-l ;;,i;;J;.ir:.ii"rii# ii,_:Ti ;;ondul d; ;; ";;il";";:1 ;j:Hffi:i'IJ'*'"i'tompeiza,- i;6:,;:, :i'J:i,T:Lil:;?j$"ffi,:sur maxilar si se es-^.^.-^^Se evita aplicarea fondurui de ten inchis Ei pe virtur bdr.biei,cacr aceasta ar scurta gi mai mlrl't aceste tipuri iu-fufi, ceea ce nuste indicat.- Se aplicd, aooi, pe toatd partea mij,locie a fetei gi pe frunte,fonclul de ten in culoaiea.pi"riii"riilmpind cu atenlie linia de tre_cere de la o cujoare de fond de ten sjre cealalta.- Se aplica fardul de obraz.- se pudreaza cu pudrii in nuanta pielii toata fata, iar pe regiu-;*i,H:" s-a apiicat fond de ru" i""iii, se va p"d;;;;'; nuanta maiAplicindu-se aceste corecturi cu farduri inchise, zonere diiatateigi vor pierde din vorum, iar tip.i-al tala se va apropi,a (o,ptic) detipul,,id,eai,,-oval.

2. TIPUL DE FATA LUNG,. {tq.t tip prezinta.o.retractie r'aterard a felei gi a ft..ntii ra niverultirnplelor. Prin ma'chiaj se."rr"ai"ii" rargirel r"r-"i intinlii gi mic-$orarea la rnaximum a lungimii ei. '- Se I'ucreazd cu do rd nuanfe de fond de ten Ei pudrd : una innuanfa pielii qi una mai deschisd decit piele, ftig. ii,-O):,

tII

IIII--i--- -

Fig. 57. Corectarea cu fond@ - pStrat, rotund si triunghl cu de ten 5i pudrtr lavlrful ln sus ; D -os;d-dlamant.347

diferite tipuri de fafE:lung; c - trlunghl cu vlrrul., ,t.*'i; .' ,.+.rr

346


3/17

l

Tehnica machiajului,._.-; Se aplicd fotrdul de ten mai dnferior. r uc Len mat deschis pe obraji $i pe rnaxilarul- Se p.leaca dLe- linq;-.J.;;il;.,",, i|,:':Jl Hill';:#,trece ra r --.r e,,1 pe s u b oeh i.acoperind in int,r.ee. b,,r il;;i";";'iT: :ii"l,:*{t1ilit,*Hifl ""si;"' ni':urri,tt'tt a da larsrme]luntii. - aplicd pu{in .;i pe tirnrple, pen_fi:ill l?1\1rfi11-l'f,.'-:'T'li se anricd rondur de ten i, curoareaoora "ru"i;i;'i";l ;:'[f""tru a nu ri li,riG' "i)iuiii intre ce]e- Se aplica far.dul de obraz.- Se ap,licii Duclr.: r^ ^,,^-.^ -. ,..f^ud,;r. .n;ii;*hi:;d1'a in nuaufa pielii pe roatd fa1a. apoi se aplicddeschis. tn t'egi,nile unde r-i rotoiit ;;' f;;5'de ten maip."*;ffi:;::i::Ti dau ldrgime fetei Ei fruntii, 5i lumi,ozirate su_

3. TtPUr DE FAIA TRIUNGH|ULARH,""jffi o,,o : :Ti";i ;l?:n [.,Xf, i.:t

4. TIPUL DE FAIA DIAMANT,.,*fi,-iTitrill,,l,:r1"lt,,"Ho??;l1tf ,r'etractia rna-xilarurui inferior, 4-. Machiaiut coiecior. ;;-;;;.i-iai1 pt'oeminen[d a norne{ilo..---'' *gi estompaiea pometlor. girea (opticd) pa4ilor retractateo*ff'Jt3.iifi"i:"i?tXJiiil',:,jiJ?,?$,1" ten si pudrd i unur psiTehnica machiajuluiI;::lti,?3i::ttli*\*: i:lr":'"'lg gu..r,-is pe toata rlun,tea pen -_-ilor 9i a maxilaruiui inferior se aplicd 9i-iri regin-r.,ea ob.a----*,,:X".1'XL i:'".;l,l; lf t""-J"r' 3ce eaq i .ro.m d ca ra t i pul 1 un g, avi n dlati (fig. Dl,d). ^ le $r pe pometi, cat'e in acest caz r-,,Il.eurie relie-- 5:;T,::'r'""JiilT"'XJl:X.tond de te, in curoarea pierii.- cu pudra in nuanfa pielii se pudreazd_toatd fa!a, revenind apoii':,:"l,[d;,1 f;?: *Tli.,?, p^;- r;il"? i n r egi u' e i ili.,i i. n, I ui i nie _

c. CoRECTAREA CU FOND DE TEN $t puDRAA DIFERITELOR FORME DE FRUiiTEt. FRUNTE INAITA, LATA gt BoMBATA

,"ol;JlT "";ii#Jl', "orice 'rata poate,fi impdrlitd in trei zone : cearna-rilar.ul. O i,r,./* .[runtea, cea_ medie,.oU.."jii, ir."""_i"ferioard,c.,r tii intie .ere il",",'"T: ;i.?:,HxlilJl"i':,,!#r;LJ, "i""",i dispiojPentlu diminuarea.aspectului lalit gi bombat se I'ol


4/17

ln restul felei se aplicd un fond de ten mairetractatd sau mai inrchiS dacd este dilalatd.- Pudrarea frun{ii se lace cu o plrdrd mailetei.La machiajul frunlii, atit fondul de ten citcate in cantitate micd, pentm a nu se da relieftuI de evidente. 2. GlT rUNc st suBTtRE. Agm-t git trebuie evidenliat. se rucreazd cu nuan{e de fond de tengi pudrd m,ai deschise decif curoarea ru.a".ilo. Jo],]!iL* pent.u ma_chiajul felei.

deschis daci fafa estein'chisd decit in restulqi pudra vor fi apli-Ei volum formei des-

(

la maxilarul inferior pindsa anterioard.Pudmrea se face tot ouregiunea felei.'Ia baza gftului, acoperind toatd parteao pudrd mai inchisd la culoare decit in

2. FRUNTEA INGUSTA gt M|CAo astfel de fn:nte se poate-mdr,i,recurgfnduls-e Ia_ doud procradeecrjsmetide : epilaf Ei machiaj.cu citeva zi'le inainte de ma,chiaj se efectueazd o epilatie cu cearda pdrului din aceastd regiune, inceicindu-se sd se dei fruntii o ldr-gime Ei o fonma cit mai arm,onioasd Ei naturald.Prin machiaj se corecteazd fruntea, folosindu-se un fond de tengi o pudrd mai deschisa decit pielea.Tehnica machiajuluise aplica pe toatd fruntea un fond de ten mai deschis decitnuanta pielii. se estompeazd bine Ia ii,mita de implantar-e a firuluide pdr.- .in restul fetei se aplicd un fond de ten in curoarea pielii sau maiinchis. dupd cr-r,m se prezinta zonele : retractate sau diiatate. Limitadintre cele douii nuanfe se estompeaza bine.Fruntea se pudreaza apoi cu o pudrd intr-o nuanld mai deschisd.Pentru a indepdrta aspectul ,,fdinos" se fixeaza pudra cu un gerve-tel umezit sau cu un,cub de gheala.

D. CORECTAREA CU FOND DE TEN $l PUDRAA GITULUI

se apiicd fondul de ten deschis de la maxilarul inferior spre bazafl]l:,1":i.^:"^estompeazd bine rimitere ai"t.e it-"dui-d"-;;; apticat perala gl cet aplrcat pe glt..l se pudreazd,gitur apoi eu-o pudri intr-o nuanld mai deschisd,mai luminoasd decit in regiunea fe1ii.E. CORECTAREA CU FOND DE TEN $t PUDRAA BARBIEI

Este foarte. dificil sa se schirnbe forma bdrbiei, dar se pot atenuau;or defectele de stluctuld prin inter.,mediul far.dr-uii"i-nt fonduluide ten;i al pudrei.I. BARBIA PROEMINENTA

Tehnica machiajuluiinchis la culoare pentru.a atenua proerninenp ffig. Sti, ,1.Dacd existd o depresiune intre vir{ul bdririei g-i rr")a inferioard,in aceastd zona se apiicii putin fond de ten mai ddhi;. Efectul decontrast al acestui ton luminos cu tonur inci-ris, plasat pe partea pro-erminentd, va da iluzia unei tente cle o singu.i'.uiou.! -Ei va atenuadepresiunea.- Se esto'mpeazd cu grijd rimitele dintre cele doud nu,ante de fondde ten.se purdreaz.Ft crt o pud.d mai inchisd la culoare partea proemi-nentd a bdrl:iei.

Tehnica machiajului-

-'r. GITFolosind farduri,le inchisepunerea in uirnbrd a gitu.lui.Tehnica machiajuluiSe aplicd pe glt un fondin scopul de a u,mbri gitul.

scuRT gt cRos(fond de ten ;i pudrd), se urmAregte

tnln restul feleid6grad6 dede ten mai inchis decitFondul de ten se aplici350 351


5/17

2. BARBTA TEgtTAEste foarte dificil de coiectat o astfel de bd.nbie. Liniile care omarcheazi se confundd cu gitul. Machiajul cere mul,t6 experienld Eiexer:citii pentru a imbina in mod'u,l cel rnai potrivit culor.iie, oare, infinal, printr-un joc de ur,br5 gi lumini dA ieliel UarUieiTehnica rnachiajului

. . se aplici un fond de ten rnai deschis decit pielea pe virful bir-biei, estompindu'se de o parte qi de alta " -axila.ului inJerior.Pentru a md.i mai mult i'luzia unei bdrbii deta$ate de git, seaplic.d in. regiunea surbmentonierd gi pe git tiic sq-bi"" fond de tenmai inchis.Pe virt'ul bdr.biei, - pentru a-i da relief gi strdlueire, se poateaplica un strorp de fard de cibraz.Se pu'dreazi barbia cu o pudrr mai deschisa decft nuanla pielii.

Fic. 58. Corectarea cu fond de ten 9i pudrE la difo-rite tipuri de btrrbii:a - Droemlnettr i b - te{tte ; c _ lungA ; d _ dublA.352

1-

(

3. BARBIA LUNGA. Atenuarea rrs,peotuiui lung aI bdr iei se r.eializeazd folosindu-sefiu'durile deschise.

'Ichnica rnachiajuluiSe aplica fondul de ten inchis pe virful bar.biei acoperindu-separtea ei inferioard. Se est,orntpeaza bine li,mita dintre fondui de tenaplicat pe bdrbie gi cel aplicat pe fati (fig. 58, c).Se aplicd apoi o pudrii to,t intr-o nu,an{d mai inchisd.

4. BARBIA DUBLAr\tenuarea iluzorie a acestui ixpect inestetic poate fi realizat5prin lolosirea fondui'ui de ten gi a pudrei inchise.Tehnica machiajuluiSe aplicd in regiunea birbiei durble (sub maxilaruJ in{erior) unfond de ten intr-o nuan{d mai inchis6. Restul gitului se machiaza cuun fond de ten deschis sau in nuanla pielii (fig. 58, d).Pudra apiicatd in regiunea bdrbiei du'ble va fi, de asemenea, mai

inchisa la culoare.F. CORECTAREA CU FOND DE TEN SI PUDRAA NASULUI

1. NASUL rATrT 9l INGROSATSe pune problema ca acest nas lat gi ingroEat sd pard mai subliregi n-rai ingust., Tehnica rnachiaiuluiCu un creion derrnatoglaf cafeniu-deschis se trag uqor doua liniil,er'licale, paralele, de Ia baza nasului spre virt, de o parte Ei de altaa septului nazal.. Se imparte in felul acesta nasul in 3 pirti : o bandii mediana 5i.doud benzi laterale.Banda mediani se m'archeazi cu un fond de ten intr-o nuanliimai deschisd, iar cele dcrui benzi laterale cu un fond de ten in cu-oare mai inchisd (fig. 59, c).

. 353- Tehnlca lngrulru cosmotlee - cd, 128


6/17

Fondul de ten il.\1. se estomrpelze pe cele d. -d laturi qi aripilel-r"y'lyi'.avind grijd sd nu rdrmini depozitate canti,tdfi prea'mari deIond de ten pe $anturile ce delirrniteaza nasul.La tipr-rrile de fafd cu a,ceastd fonmtr de nas, f,ardu.l de obraz nuva fi aplicat prea aproape de el pentru a nu atrage atenlia asupraacestei zone.Pud.area se va face la inceput cu o pudra in nuanfa pielii petoatd suprafa(a nasului, apgi se va aplica o pudra mai inctrisi p" "uluoua pdrli l'aterale ale nasului2. NASUT LUNG BURBONTAN

. cu ajutorul machiajului, acest nas trebuie facut sr par6 mai pulinIung.Tehnica machiajului. 9: apllca un fond de ten mai inchis pe virful Ei pe aripile nasu-lui ftig' 19, b). iar in restui nasului re ,pri"a "" to.h-a" ten in cu-loarea pieJii. Dacii nasul elte gi lung, Ei gros, fondu,l de ten inchisse va aplica pe virful n,asului, aripile'nasilui $i pe laturile nasului.Pudra se aplicd tot in doud nuantg : intii una'in ,nuanta prelii petot nasul, apoi una mai inchisd pe vir{ul nasului gi pe pdrtiie iateraie.

3. NASUT DEVIATPentru corectarea acestui tip de n,as se folosesc doud nuante defond de ten.Tehnica machiajului

dreaptd pe mu,chianasuiui printr-un

Fis.59. Corectarea cu fond de ten $i pudr6 a diferitelor tipuri de nas:o - Ietit 91 Ingro+at ; b F Iung burbonian ; c - devlat ; d - in tron'9etA'. 4. NASUL IN TROMPA

Tehnica machiajuluiSe aplicd fondui de ten mai inchis pe partea inferioald a virfu-Iui nasului pentru a p{rea mai mic. Pe restul nasului 9i fala se ap'lica

un fond deien mai deschis. Se estompeazd bine }a iimita dintre celedoud nuanle de fond de ten (fig. 59, d).Pudrarea se face cu o pudr6 in nuanla pielii pe tot nasul, apoicu o pudrd mai inchisd in regi'unea inferioard a nasttlui'

anumitor corecturi

4A,h2 %%%% %,%%% %,%,%Ktuffi,.ru/.{)ol

Se traseazd cu creionutr der,.matograf o linienasului. Aceastd linie redreseazd aia deviata aefect de opticd.. -] se aplicr fondur de ten mai deschis pe partea concavd a na-;ulu.t, pe toatd lungimea sa, iar pe partea convexd se aplica fond deten inchis l,a cuJoare.Printr-un efect de urn,brire, partea deviatd se va estompa(fig. 59, c).Se pu.dreazd cu doud nuanle de ptrdrd.. unde s-a aplicat fondl,l de ten inchis, se aplici o pudrd inchisd,iar.unde- sJa aplioat fondur de ten deschis, ru ,r, pudri cu o nuantdmai deschisd.

G. CORECTARI CU FARD DE OBRAZALE DIFERITELOR TIPURI DE FATAFardurite pentru obraji sint produse-eosmetice destinate si pundin valoare,pometii. Se gdsesc sub formd de :- crerrle;- pudre co'mPacte.Aplicate cu pricepere, e'le permit realizareaale morfologiei felei gi dau un aspect tonic'- Farclurile cremd sint foarte pldcute Ia folosire. Se aplicd cupensula cite 1-2 pastile fo'arte mici pe pomelii. .obrajilor 9i se.e*to*p"ard, apoi, cu pulpa degetului mijlociu al miinii'


7/17

* se aplicd dupd aplicarea fondul'ui de ten fluid sau inainteafondului de ten compact.- Fardurile de fald - pudrd, compactd. se aplicd cu ajuto,rulunei pensule mai late, pe pometi, estompindu-se tot cu ajutorul uneipensule.Aplicarea lor se lace Ia slirgit dzr.pd aplica'ea pudrei. Au avan-tajul'cd se poate corecta fala cu ajutorul lor gi la siirgitul machiaju-lur.1. TIPUL DE FATA ROTUND

-{plicind fardul d'e obraz in zona centrali a fefei, pdrlile latera,lerimin in urrnbrS.Tehnica machiajului

ISe es,tomp'eazd prin tapotdri u$oare ,cu degetul rnijlociu spreti'mple, care trebuie si fie acoperite cu fard.4. T|PUI DE FATA

Tehnica machiajuluiSe aplicd fardul de obraji cu pensulain dreptul pupilei, imedi'at sub pleoapa

cerc cu di,arnetru'l de 2 cm (fig. 60, d). .

LUNG

Se estompeazd in direc[ie orizontald pentru a acoperi o cit maimare p'arte din obraz. In acest fel se va da lSrgi,me fefei, atenuindu-sedin lungi,me. Se va evita esto,rngrarea pe plan ver.ltical a fardului deobr.az,pentru a nu lungi asa verticald a felei.5. TtPUt DE FATA TRTUNGHTULAR CU VTRFU[ ttt IOS

Tehnica machiajului- Se aplici fardul de obraz in dreptul pupilei, ,pe partea supe-rioard a pomelilor, sub forma unui romb de 2 cm ldtime qi 3-4 cm

lungime.Un virf al rombului se terrnina la tirn.pla, iar ce'ld,lalt pe pomeli,in dreptul pupilei (fig. 60, e).- Se estompeazd cu degetul mijlociu prin tapotdri uqoare, spretimple. Aplicarea fardului la acest tip de fald are ca scop accentuareaacestui tip de fa[a pldcut Ei la modd.

6. TIPUL DE FATA DIAMANTTehnica machiajuluiSe alege un fard de obraz intr-o cantitate discretd. Se aplicd

fardul cu ajutorul unei pensule pe mijlocui pometiior, sub formd deoval (fig. 60, f), cu o lungime de 2 cm Ei o ldlime de 1 cm.Se estormpeazd fardul pe timple in aqa fel incit sa se acopere cavi-tatea care separd marginea pleoapei inlerioare de pomeli.Trebuie evitatd aplicarea .1i estomparea fardului Ei pe parte'a infe-rioara a pomelilor pentru a nu se accenLua Ei m'ai mu,l,t pornelii care

chiar tra mijlocul po'metilor.inferio'ard, sub forrna unui

. Se aplicd f,ardul de fald deidesr:,btu,1 pleoapei inferioare,iocul pomelilor sub forma unei benzi verli,cale, Iat6 de 1 cm in mij-gi lungade 2 cm (fig. 60, a).Far.dul se aplicd in strat foarte sub{ire.Se estompeazd prin tapotiri uqoare, culociu. pe plan vertical. ajutonrl degetului mij-Este contraindicat a se intinde farrdul spre nss, ar fi contrar sco-pului urmdrit, fala gi-ar recdpdta aspectul dilatat.Se continud machiajul cu aplicarea produselor in ordinea cu-noscutd.

2. TrPUt DE FATA PATRATTehnica machiajuluiSe aplicd fardul de obr,az cu aju,torui pensulei, ,pornindu-se dinp.u.lctgl cel mai proeminent al pomelilor, sub fonm'a unui triunghiobiic (fig. 60, b), al cirui virf se susfine la timple.Cu aiutorut degetuJui mijlociu se estompeazi fardul spre tirnple.

3. TIPUL DE FATA TRIUNGHIULAR CU VIRFUL IN SU'. Tehnica machiajuluiFardul de obraz se aplicdformd de dreptunghi de 1 crnspre timple (fig. 60, c). t

de la unghiulldlime gi 2 cm356

extern al ochiului inlungirne, desenat obli sint .destul de evidenfi.357


8/17

A.e vI

FiS. OO. Corectarea cu fard de obraz a diferitelor tipuri de fa(E:@ - lotund ; b - peEat ; c -.triunght cu trlrtul ln sus ; d _ lung ;

etFig. 60. Corectarea cu fard de obraz a diferitelor tipuri de fat[:e - trlunghl cu virJul In jos ; , - dlamant.H. MACHTAJUL CORECTOR AL SPRINCENELOR

sprincenele sint cele care dau expresivitate felei, contureaza per-sonalitatea, exprimd. prin moibilitatea lor anumi,te stdri ,afective.in corectarea sprincenelor, cosrneticiana va tine searrna de carac-terele morfologice ale fetei, cdutind sd le dea o formd ci,t rnai arrno-nioasd qi sd widen{ieze cit mai bine,personalitatea clientei.Colitilile gi formo spr?ncenei ,,ideole"Poate fi considenatd ,,perfecti" sprinceana care pnezinti urmd-toarele caracteristiei :o) firele de pdr siirt crescute uniforrn ;b) pdnul este neted, strdl,ucitor, unifonm colorat ;. c) are forrna unei virgule cu o linie sqp,ld care ia naqtere la rddd-.,cina nasului, chiar la intilnirea acestei,a,cu,baza fruntii ;d) pe to,t traiectul siu, de la bazd spre vi,rf, qprirrceana trebuie sdrrnineascd fora'na arcadei sprinenoas ;

iI

iI

II

\358 359


9/17

e) orice .srprinceana are trei pirfi : bozo, ,partea cea rnai ingt'o-Eati A ,' centrul sprincenei (partea cea rnai arcuita) $ ui.rful sprincenei(partea cea mai subtiatd) B (fig. 61, o) ;fl la sprinrcenele idea'le, baza trebuie sd se gdseasci 'pe aceeaqilinie orizontald cu vidul (linia '..rrizontaii A-B imaginari at' pornide la rdddcina nasului spre timrple) ca in figura 61, o;g) lungimea ideald a sprin,cenelor se stabileqte incadt'indu-sesprinceana cu baza pe linia A-C (care coboari de la baza nasuluila aripile nasului), iar virJul sd atingi linia C-B (oa in fig. ti1, b)..Linia C-B se traseazS, oblic de la conni,sura spre unghiul extern alochiului;h) grosimea sprincenei ideale este de 7-B rnm, maximtt'm 15 rnmla bazd Ei 3-4 mrn la virt'. Sprincenele care rau 5r7n rde 15 mm nuse vor contura prin creionare sau lrcpsit pentru cd aspresc figuraclientei ;i) la sprincene,le ideale, interwalul intre pleoapa deschisd qi arcadasprincenoasd este ega15 cu diametrul irisului. Daca acest interval estemai mare decit dia,rnetr-ul irisu'lui, ochiul pare mai mic (fig. ti1, c).

t-- -lib

Fig. 6f. Calittrtile 'i forma sprincenei ideale:, o - forma ideali : O - lungimea deala : c - dlstanta fate de ochl.

(Tipuri de spnnceneSe inffilneq'te o mare varietate de sprin,cene care diferd de Ia per-soan6 la persoand prin :o) Ionma Ei di,r'ectie ;b) grosime ;c) Iungirne 9i pozitia lor pe fatd :cl) culoare.t) Dupd. f ormi. ;i direcfie, sprincenele pot fi :

Dupd t'ormd":- perfecte - cele ideale - nu necesitd corecturi ;- defeetuoase - care imipun anumite corecturi, prin creionaregi pensare.Dupd. clireclie :Sprirtcerte orizontale (a) :- suple (fig. 62, b) ;- ingroqate (fig. 62, c).

1

t,

ri,,aS

BII

,

III

d

bFiE. 62. Sprincene orizontale (o) :b - suple i c - inElroiate,rAF- 4,

a

fig.'63. Sprincenc ascendente (oJ .b - armonlos ascendente ; c - ln antrra ; d - rotunjlte.360 361


10/17

-w> v,,'frwJ/-/ (\

Sprincene ascendenle (a) :- armonios asceddente (fig. 63, b) ;- in antend (fig. 63, c) ;- rotunjite (fig. 63, d).Sprincene descendente (a) :- siimpli (fi,g. 6.1, b) ;- cizute pe pleoapd (fig. 64, c).b) Dupd. grosime :Spr''incene ingrogate ;Spincene sutbliri.c) Dttpd.lungime ;i pozi{ia Pe tafd :' - spriniene iungi :"ctnd virlul depdqeqte Iinia imaginard C-B(fig. 65, a) ;sprincene scurte : cind virful nu atinge iini'a irmaginarS c-B(fig. 65, b) ;sprince.,e apropiate : cind baza nu depd,qegte linia verticaldA-C (fig. 65, c) ;-'uprirr"".re departate : cind baza nu inillneqte linia verticaldA-C (fig. 65, d).d) Dupo culoare se deosebese:- sprincene negre;- sprincene bionde;- *ptincene cu o gamd de nuanfe intre negru Ei blond'Corectirile esletice ole sprincenelorCorectdrile formei felei prin interrnediul fondu,Iui de ten $i af,ardtrllor de obraji pot fi completate prin m,odificarea formei, gro-sim i i spr{ncehel,or Ei cuilorii sprincenelor.Se realizeazdpnn rpensat qi rreionat.f,elul acestei modificdri este de ,a da sprincenelor forma perfectdsau'de a ie pune in vaioare particularitSfi,Ie, pentru a su,blinia per-sonalitatea clientei.

o - sprincene runsi, o -ut"*o',rlu";:"1fi3""::':'i:A::,'": apropiate; d - sprincenedeDertate.a) Corectcrrea sprincenelor prin pensatAcest procedeu in,ciude trei timpi :- pregd,tirea srprincenel,or ;- desenul for,mei sprin,cenelor ;- epi,l,alia propriu-zisd cu penseta.7) Pregdtirea sprincenelorse perie bine pdrul sprin,cenelor cu o periu!5 de 10 ori, in jos,in sus, verti,cal pentru a da o orientare firelor de pdr ;- cu aceeaqi periuld se netezesc capetele firelor de pdr din sprin-cene readucindu-Ie la orizontald ;- se perie apoi de 2-3 ori in direc[ia creqterii firelor de par.Dupd fiecare periere se face o dezinfeclie cu o solulie dezinfectantd,netezindu-se sprinceana cu un tampon de vatd inmuiat in solu{ie.2) Deseru.rea formei sprincenelorAceastd desenare are drept scop de a delimita znna sprincenelorce nu trebuie opil,ate. Cu un creion dermatogr,af se brag doud liniiu.toare,,m arcindu-se,rnarginea superioard qi inf eri oard a sprincenelor.Aceste linii trebuie trasate tn aqa fel ca ,forrma sprirrcenei p oare o

lro b

t

i..lr -1,"d

362 363 .,lrlt*-ffi


11/17

incadreazd sd core.splrnda caractelisticilor sprincenei ,,irdeale", sd liecit mai armonioa^se qi mai potrivite cu restul fe[ei.Tot ce depei5eEte aceste d'oud linii se penseazS.Linia ce delimiteazd marginea superioari a sprincenei pleacd deia baza nasului. se arcuiegte,pe ar"cada. atingind ,punctul cel mai inaltin dreptul pomelilor. apoi linia coboara aLmonios, punctul final atin-gind interseclia dre,ptei C-D cu D-E.L: desentrl liniei inlelioale trerbuie finut seam,a de r:rpor.tul dintredistanla pleoapei superioare, ar-cada sprin,cenoasd gi iris. Punctul celmai areuit al'liniei in-ferioare a desenului t.r'ebuie sa fie situat, exact.deasupra rnijlocului po,mefilor.3) Epilarea propriu-zisd c sprincenelorSe realizeaza cu penseta. Prin pensare se indepirteazd firele depdr care nu se incedre,azd in desenul realizat. Se indepdfteaza atitfirele din lungime cit gi din gr-osirnea sprtncenei, lrrmdrindu-se de-senul cale incadleaza o sprinceand ,,i'de,ald" sau potrivitd tipuluimorfologic al felei. in timpul pensarii, fireie de pir ce urmeazd a fiinCepdrlate sint prinse de la baza cu penseta. Pozitia pensetei esteuEor inciinatd in directia creEterii'firelor de pdr. Se indepdrteazd fireleprin miqcdri ra,pide, avind grija sd nu se ,ciupe'ascd pielea.Dupd pensare se gterg sprinceneie cu un tampon de vatd inmuiatin lotiune dezinfe'ctantd. Se ,realizeazd astfel o 'dezinfe,ctie Ei indepdr-tarea desenului facut cu creionul der:matograf.

Se aplicd apoi o compresd cu rnuEelel sau acid boric pentru a calmaEi decongestiona ioculb) Corectareo sprincenelor prin creionareUnecri, corectarea sprinceneior prin epilat nu este posibild. Sintmulte pemoane care au sprincenele rare, subfiri.Aceste sprincene tlebuie machiate in aEa fel incit sd dea iluziaunei sprincene dese.Corectarea sprincenel.ol' nu se va face printr-o linie continua, ciprin linii oblice, intrerupte care imitd fir,ul de pdr.- Alegerea creionului. Pentru exetutanea in bune condilii a aces,teioperalii, alegerea creionului este fo,arte importanti :-

culoarea creionului trebuie sa se apropie cit mai mult de cu-loarea naturald a firelor de pe-rr din sprinceand ;- se va evita foiosirea ci'eioanelor negre sall inchise la culoare,care ingreuiazd, aspresc privirea ;se folosesc creioane brune care capdta pe piele reflexerogie[ice ;- sint indicate pentru corectarea sprincenelor creioanele gri dato-riti'tonurilor dulci ce se oblin cu ajutorul 1or ;

FiS. 66. Desenarea sprincenelor.- ascutirea creionuh-ri dermatogra-f se f'ace sub formd. de ,,ciocde ra!d".Desenarea sprincenetor. Se executd pe zona lipsitd de fire de parmici Iinii oblice (fig. 66), de 4-5 rrrn lungime, pornindu-se de iabaza splincenei spre virful ei ; liniile trasate tlebuie sa imite firelede pdr naturale.- Se periazd uEor desenul, pentru orientareatente dupii direclia liniilor desenate, capatindnatural.Corectoreo diferitelor tipuri de sprinceneprin pensorea) Sprincenele ascentlenfe trebuie pensate in aga fel incit sd Ii sepdstreze for,ma qi linia, chiar sa se accentueze, caci ,aceastd forn-rd inti-neregte.5i da un aspect vesel gi optimist felei.b) Sprincenele orizontale se corijeaza in doua feluri :- fie cd li se da o fonna ascutitii, prin pensere,a in zona centraldEi inferioar'f, a sp,rincenei ;- fie cd se da o formd u;or ascendenti, atunci cind sprincenelesint mai groase qi se pot pens,a la partea infelioara Ei virtul spr{n-cenei. Linia ascendenta schirnbd aspectul dut: gi aspru inillal aL pri-virii.

III

III-1't

lirdlor de pdr esis-un aspect cit rnai

si accentueazd virstaepilindu-le pufin din

c) Spri.ncene descendente care imbdtrinescpersoanei, dindu-i un aspect pesi,mist, trist.Se corecteaza sple sprincenele orizontale,lungime, pentru a le ridi'ca.Regula generold de corectat'e a sprincen'elor e.ste urrnltoara :

- La rvprincenele ascendente .se pi.streazi {olma naturala.- Sprincenele olizontale se core,cteaza s'pre o lormi ascendentS.- Sprir-rcenele clescendente se corecteaza spre o'fgrmd orizontalS.36564


12/17

Corecloreo sprincenelorin roport cu iipul de {o16l) Tipul de ta;d. rotundSprincenele la un astfel de tip de fafa nu tnebuie robunjite, deoa-rec'e a,r accentua aspectul de lund plind al fefei.Li se da o forrnd ugor ascendentd, pensindu-se din zona,superioaraa corpului sprincenei Ei sourtindu-le pulin din lungime (Ia virf,utsprincenei) (fi,g. 6.7).2) Tipul de fatd. pdtratPentru acest tip de fa![, care este, de obi,cei, inzestnati cu sprin-cene groase, orizontale, care aspresc privirea, este necesard subtiereasprincenelor.Se penseazd din grosime sprincenele, dindu-le o forml uqor arcuitS,urrndrindu-se f,orma arcadei spdncenoase. In felul acesta fala respec-tiva pierde din aspectul aspru, sever al privirii ;i capAti o expresiemult rnai ca;Ida (fig. 68).

{N!I{I,i

Fig. 67. Corectarea sprincenelor la tipulde fo{6 rotund.IFig. 68. Corectarea sprincenelortipul de fa{tr pdtrat.

IIIIIIIIIIIl'II(-1r -lI

366

(

q firy) de fagd, trtunghiular cu uirful in susDe obicei, sprinrcenele la un asernenea tip de fat6 sint foarte apro-piate de nas gi au punctul cel mai ar.cuit spre interi,orut fefei.Ele trebuie pensate in aqa fel incit sd le,mdreasce distanla dintresprincene, iar punctul cel mai ar.cuit aI srprincenei sd fie adus indreptu'l pornefilor (fig. 69).Dacd sprincenele sint scurte, se va com,pleta lungi,rnea lor, la virf,desenindu-se cu creionu,l citwa Jire.! Tipul de Ja[d. triunghiulard an uirJul in josDacd relief,utl f,orrnelor fepi este pronunlat (partile osoase ale feleisint evidente), sprincenele se penseazd spre o linie orizontali, ,pentrua d,a fe[ei o exrpresie de calm qi linigte.Dacd trdsdturi'le felei sint domoale (conturul osos nu este foartereliefat), qprincenele se pens,eazd in aga fel incit si se accentueze simai mult forma triunghiulard a felei, deci sprincenele sd aibd o formduSor ascendentA (fig. 70).

Fig. 69. Coreetarea sprincenelorla tipul de fa[[ triunghi cu vir-ful in sus.Fie. ZO. Corectarea sprincenelor la tipulde.faftr triunghi cu virful in jos.

367

r-\l ^,I-i\Itt-l


13/17

tliII I. MACHIAJUL CORECTOR .AL OCHILOR

Ochii Ei buzele sint cele do,ua puncbe de atractie ale fefei. Decimachiajului lor trebuie sd li se acorde o deosebiti aLenlie. Acest'ma-chiaj poafe fi mai aocen,tuat sau mai dis,cret, unmri spre fantezist,in functie de ocazia pentru care se efectueaza machiaju,l.Chimia c.os,rneticii pune Ia dispozifia cosmeticienelor diferite pro-duse destinate machiajului gi punerii in valoare a ochilor.1. PRODUSEIE NECESARE PENTRU MACHIAJ

1) Fard.urite pentru pleoapeFardurile ,pentru pleoape se prezintA sr,rrb f,orma :- de cremA;de pudrA compactd ;- de ruj.I,'urd.urile cremd. sint grase ; se aplica cu ajutorul pensulei.' Fnrdurile pudrd, compaild se aplicd tot cu pensula qi au avantajr-rlca n,u se $,terg, nu se string in pliurile pielii ; se poate retusa ochiulcu ajutorul lor gi la sfirgitul machiajului.Fctrdurile de pleoape - boton sint farduri grase. Se ap,licd tot cr-rpensula. Se estompeaza cu degetr-rl mediu. Fardurile de pleoape seprezinta intr-o garna variatd de culori pastelate sau inchise : albastru.bleu, verde, vernil, rnaro, a1b, gri, auriu, argintiu, galben, portoealiu.violet etc.2) CreioaneLe dermotogral se folosesc pentru conturarea ochiior.Se prezintd sub toate nuantele : negru, cafeniu-inchis, ca{eniu-des-chis, albastru, verde, gri etc.3) Eye-tine-tr.l este un tuE lichid in culori asemdnatoare cu celeale creio'anelor dermatograf. Prezintd avantajul cti nu se qterge u;oide pe pleoapi gi nu se adund in pliurile pieoapei;-'Eye-line-ul se aplicd pe pieoape 'cu ajutorul unei ,pensuie speciale.4) Rimeiul se prezint6 sub forma de piustilS contpacrtA, sub forrnade cremd in tub Ei lichid in tub.. Rimelul cornpact se aplice cu ajutorul unei periule .sp.eciaie, ume-zit;i in apd qi trecutii peste pastila de rimei. Rimelul compact se aplica..tot cu periufa, dar fdrd a o umezi in apd..'I{imelu{ lichid din tub se apli,ci cu o periuti sau betigor spirald'rcu,care este prevdzut tubui respectiv, speclal confectional pentiu in-.. tinderea rimelului pe gene.;,

1-1. 369i1"r1',i1r1rta tnsrulrlt cosmeilce - cd. 128

5) Tiput de Jagd tung^ $i l'a acest tip de fafd, sprincenele sint, de obicei, foa,r,te apropiete.Se penseazd sprincenele la bazd pentr,u a le indepdrta (fig. 71).-_ : La.acest.tip de latd, sprincenele nu se ";..;ii;, arcui sauscurta prea murt pent.u ca ai conturo aspectur runl af ie1ei.Q fiput de fa{d diamantsprincenele la acest tip de fatd 'sint, in general, apropiate cupunctul cel mai arcuit spre interiorul fetei qi sint scurte.corecla.ea constd in epirarea sprincenelor la bazd, mdrindu-sedistan[a intre ele, iar punotut arcuit trebuie deplasat'up." "".rt..rtomelilor. In acest caz se vor pensa din partea superioara a sprin-cenei.Pentru lungirnea sprincenelor se vor. trasa Ia vjr{,ur 1or, citeva firecu creionul dermatograf (fig. Z2).

II(.I

I

l

Fi& 71. Corectarea sprincenelorIa tiput de faltr lung. ['is. 72. - Core_ctarea sprincenelor la, ,;uuf de faf6 diamanr.368


14/17

Orice rimel s-a5 jo]o1i, se aplicd insrstinrdu_ser : genele din un-hiul extern al oehiului +i viiiurjii-le.,utor.Aplicarea se -face in doud-trei rep:tze, intre aceste relprize generefiind periate cu o pensula .u aora-ii"d".i d;-pe,:";;l." a unifor_miza rirmelul,pe toCtd lungimea ririifui de pdr. , -'-, rv".6) Genele Jarse se p'ezintd sub douii forme : gene in frani qi genefir cu fir. Tetrnica. apricdrii s"*i""-ilrse a fost &pricatd ra aplicarearoduselor de machiaj2. TEHNICA MACHIAJUTUI CORECTOR, FgT'," ,,ideara" a ochilor eqte cea migdaratA. Toate ce[erarte formede ochi vor fi machiate i" a+a tJilncii sa "" ,p,;pi" it,t mai murtde forma ideall.a) Machiajul ochilor,.mig^d.arati urmdreqte ,doar sd accentueze gimai mult, prin intermedi,ui lardur.iloi, fo.ma ro,. i..r,orua.Fardul de pleoape trebuie sd fie in nuanla irisului.Linia de crei'on subliniazd Ei unmdregte doar f,o.ma ochiurui, pre-lungind-o putin, pentru, u **6.i pili"" externd a ochiurui. Rimeluise aplicd- pe toatd ig:eiTgr gu.,ufo., di" ;";hiir"ii." ar ochi,uiuispre unghiul extern (fia. 73).b) Mac.hiojul ochilor rotunzi a.e drept scop, pe de o parte, sd ate-nueze curbura Drea accentuatd a pleoapei, iar'pe au-uila parte, sdalungeascd ochiul in partea externd.

Fig. 74. Machiajul corector al ochilor rotunzi'Rimelarea genelor se face din punctul eel rnai proeminent alpieoapei. Se insista;.";;-;;nelor din ur-r,ghiul estern i'ri ochiuluipentru a sublinia efectul de alungirec\ Machiaiul ochilor globutari (proeminenti) are dlept scop ate-

nuorluo aspectirlui dizgralios'al ochiutrui'Se alege un farrC de PlmaPe inchis'- Se aplicA fardui,pe 1oat5 lungimea qleSlpei' insistindu-se,r,rp.u!a4ii'mai bom'biie. Se estom'pdaz,' in in,Ilime' pinA aproape;.';;;;;d.,a. c" .tloor,i"r este mai proeminent' cu atit fardul tre-f."iu''.a lie mai intens 5i pe o suprafald tnai'mare'- Dacd qi pleoapa inferioard este prosminenti' se aplici ;i peaceastafar.dde"t.ioa.einchisdCareseestompeazainl.onduldetende pe obraz, .. prar'.u,d apor pentru a da aspectul mat' Orice ut'mirt.,.iioor" ar di.tiuge aspectirl pe car'e vrem s5-I ddm'_ creionar*. i*.rir.area) cu denrnatogr,aful se face doar din un-ghiul exiern aI ochiului pentru a alungi pleoapa'- Rimelul se aplicd pe toatd Iungimea genelor' Se preferf, rimelulbrun, pentr.r , ""d,it u'J..i"t de rimbrir6 a ochiului (fie. 75).d\ Machiajul ochil'or mici tnfund'afi in orbite urrndreqte m[rirealor'. Se Procederza asLJeI :- Se aplica pe pleoapa -superio'ari un fond de ten sau fard maideschis decit culoarea pielii, ce se estompeazd pind i1 snri111111;i;;"I"si-fard ," upti"a qi pe pleoapa inferioard pentru a acopen

m,m) de margineapleoapei. SPaliulun fard deschis Ia

Ii:*fl:,d:p.i::ff :"_1f1,"d plecindu_se. din unghiur intern piniH^p;1T t :f : :, f f l _r :: i t " r p r i, o,u,pui, ;;;; ; il_:; ffi ffi i # ;iH $ :,:* :,,?, tj:: j", unghiul "i t...,',i' ".hil1 "i',; ;;;;i;"d' i ; rTi.I"5,:r,_TT IIIIItr UI'I-::::rl^1,^!.1asindu-s-e marginea pleoa,pei Ei t.eci,,:Ju_r" prii" de comi_sura ochiului.creionarea cu creion denmatograf se fa,ce trasindu-se o Iinie ori-zontald, din punctul cel mai inaTt ar pre""pei, -;;p;q;;du_se putincomis,ura externd a ochiului., : se. umple cu. creion spatiur liber existent intre marginea ex-ternd a pl,eoapei gi linia trasaid ifis. Z+j.#@cearcdnele.

- Creionarea se face la o micd distanld (1-2- -genelor,-linia va fi subiire qi pe toatd lungimea-ti.rtt" rnarginea pleoapei Ei creion 5s sxn'ple cuculoare (sau creion alb).

Fig. ?5. Machiajut corector al ochilor globulo$i'iS. 73. Machiajul ochitor migdalati.370 /,lr1 37L


15/17

6B>-Fig. 26. Machiojul corector al ochilor infundo{i in orbite.Fig. 77. Machiajul corector al ochilor descenden[i.

Pe pleoapa inferioard de ra mijlocul ochiur,ui spre unghiul externl?jilTf ]ffi , [',',li: o'i,o., l"-ta* *i"i+ *s re pulin comis ura ochi ului.i"r "ti,i,r'"" ;.'ffi"i:?ffi,f'8i;:?3i se i mpte'"u ;i;; arb, in acest,:,Firiii;i*:1,".,h;",ffi t"J;'ruX*L:i;:Ifi ,,,:fl?Jltatemica,,",?^#,1,1X,ii!r.;yil:::{:ii",i"i,,a"nsiaredreptscopsdatenueze, . - Fardur de preoape se aplicd din punctur cel ,rnai inait al ochiu_ur, pe o ]inie orizontati, d*p;;i;A:;e cnmisu.a externd. c.eionul se aplica po"rri.rar-* tot din punctul ."i -ri inart archiutui, o.izontat. g:,p:si;aii_." i":"=,,p . pu gin ;;;;;;. ochiul ui. se;'#if#, ."lil? i,i ; :y,i i; - ;;; ; ip, ri, r'o i, i;"' il;;.i;l, pr e o ap e i s iRimerur se aori-ci,numai pe virfur generor de ru unghiur interniJl*?#i:T:'#i:1',:Utr":#i, ii;' r" ,.eii,i .;;'.,, se rime-Pleoopele

' La efectuarea unui, machiaj trebuie sd se tind seamii de aspecturleoa'pelor care necesita .J""uri^."'*ir.i suprimentare.a) Pleoapa superioard. cd.zutd. - - a*rrP.ilr.u acest tip cle pleoapd ,,grea., mac.hiajul corector se face3:.f,.iili["ei,ili1', i: !i?:,H;:l 1T il:,!i", chiar credesubturde ochii gtobuf;.ilfig.'Zgl. -' !''lvrrrvqu spr ochi in sens invers f'a1ir

372'+.;.t

FiE. 78. Machiajul corector al pleoa-. pei cdzute.- Trisdtura creionului care subliniazd pleoapa va fi pulin ac-centuata.Rimelul se aplicd pe toatd lunglmea cililor.b) Pteoapa inf erioord. incercdnntdCorectarea se poate face fie aplicindu-se un fond de ten tnat, maideschis decit pentru fa[d, fie folosind'u-se un fond de pieoape aib.c) Pleoapa inf erioard. urnflatd" se co'rectsazd apiicindru-se pe parteaurnflata un fond de ten inchis care se estompeaz6 in fondul de tenaplicat pe fafi (fig. 79).

J. MACHIAJUL CORECTOR AL BUZELORBuzele sint tot atit de expresive ca qi ochii, chi'arrd,min imobile.

373

Fic. 79. Machiajul corector al pleoapeiumflate.

atunci

.*cind

1. CARACTERISTICILE BUZELOR,,IDEALE"(PERFECTE)

1) Lungimea: W o fa!6 construitd in mod armonios, extremitateafiecirei comisuri Cade penpendi,cuiar pe liniil,e verticale coborite dipdreptul mijlocului pupllei (fie. B0).Dacd comisurile buzelor depdqesc iiniile verti'cale., gura este prearnare, iar.' dacd nu ating aceastd linie, este pre'a mic5.2) Grosimeo: trebuie sd fie egald partea mediand a buzei infe-rioare cu cea su,perioard' 3) Indl.timeo. Punctele cele rnai ridicate ale buzei stlperioare tre-btrie sd se gdse'asci in dreptu'l mijlocului ndrirlor (fig. B1).4) Amplasare'o pe fnfd. Distanla dintre nas gi buza supetioarS_ tre-',buie'sd fie egal6 cu jumitatea distanlei dintre virful tbdrbiei q;i buzainferio,ard. . '


16/17

Fl8. At. +lmplasa-rea proeminenIe-lor buzei superi-oaro ideale.

(1 -)

Fig. 80. Lungimea buzelor ideale.

2. REGULI GENERALEDE DESENARE A BUZELORo) Desenarea eonturu,lui buzelor se face cu un creion ro;u saumaro, gura fiind intredeschisS.Bui.a superioard se cdntr,rreazi din parrtea mediand spre comisuri(pina la,punctul fixat ca reper), intii o ju,mdtate, apoi cealaltd jumd-tate.Buza inferio'ard se contureazd ,pornindu-se de la o cornisurd spremijlccul buzei, intii o iumatate apoi cealaltd.b) Se verifici simetria desenului.c) Se observa da,ca desenul se potrivegte cu tipul de fata.cl) Se aplica rujul in interiorul conturului cu ajutorul unei pensule(ca la aplicarea rujului-r-r-rachiaj de zi).e) Se observa ca gr"osimea rujuiui sa nu fie prea mare. Este maiu$or a se adduga un strat in pius de ruj decit a-l indepdrta atuncicind este pl'ea gl'os.

3. CORECTURIPENTRU DIFERITE TIPURI DE BUZEa) Buze subtiri- Se contur.eazd buzele cu crei,on de eontur depdgindu-s,e usorconturuL natural ral buzelor (fig. 82).- Se coloreazd bruzele eu un str,at subfire de ruj. Se foloseqte unruj viu colorat ; se aplice ruju,l cu pensu,la.

# Gfis' 82' Macbiaiul corector al buzelor sub{iri'- Se Ptldreazd tqor buzele' - - r^-- S; ;;f""" din-nou contunrl buzelor'-_ Se api'icd di" ;;; "" "tout de ruj cu pensula'Aplicarea pudrei intre d'oud stfaturi de rui are drept scop sd deaorosifte, relief buzelor: --" b) Buze cd.rnoase- S" evit6 apiicarea rujurilor pree vii'- Nu *e aa gtoiiln;in iartea rneaianl 11"'"I*,-^^_- Fond'ul au tu'' ii ;;"" se aplici pini Ia marginea buzelor' nuEi pe buze :-----r r^ anrrrr a linie subtire in interiorul- Se deseneazi cu creionul de contur o linie sublire 1conturutui *"t.r.ol'uii;;;i;;. b;iur" .,,I^tt.t-"ie sa ii" .mi$0rate dingro'sime mai. mult a" f-Z *"" "otutiu'ut ar fi vizlbil6 qi aspectular fi ineffid

rujur de buze il!r-:, strat sublire, neted, uniformpent|u a nu 1e di';;f;iffi iiii R;i"lil-apfica tot cu aiutorulpensulei.ii,,*t"cueemi-sy1!3::T',?,^I:""lih":::::il"i""$ll"iJli'T;,,,fi"3'i.ii:':",ili:,::#ffi ;;tji^',y.0."^:ii",:^,'::i:Hilx-"nrrtrrrt buzei dindu-i forrna unei curbe,T-"31;a",.[,i""J'E:T3;"':T;lJ"::i:1]ti:'*;r*1,*.:XrH'#':i"1,',*";3"illii.ilr'31".: :,i",#l'H;' #;;";: u,iti.a,,-.e s a s e a jun g apini la ryni:Yr-a'i"H;lr:?ruj'u'l cu aju'torul pensulei (fie' 84)'

Fis.Machiaiut corectorzelor c[rnoase.375'

84- Machiaiul corector al buze-- ft; ;J coririsurilo cEzute'374

al bu-


17/17

alis. AS. Illachiajulcorector al buzeisuperioare cu pro-eminen(elc ascu-titc'Fig. 87. Machiajul corectorgunii mari.

Fig. 88. I[achiajul corector alhuzelor asimetrice.g) Buzele asirnetrice;- Se stabilegte pal.tea mediand a buzelor.- Se studiazd cele doud jumatali ale buzelor inferioare qi supe-t'ioare (acestea pot avea un volum gi un desen care nu se aseamdii.de exemplu, partea stinga este rnai groasa decit partea dr,eaptd).- Se creioneazd in a,qa fel incit sd se dea simeLrie buzelor. Seincope creionare'a totdeauna din partea mai micd, mai sublir.e, cautindsd i se dea,fonna pau-tii rnai groase, mai lungi (fig. B8).- Se apli,ca,cu pensu,la rujul intr-o cu.loare potrivita cu grosimeabuzeior.h) Buzct superioctrd. mai groasd. dectt cea inf erioard.

- Fondui de ten qi pudra se aplicd pina la rn*angiinea buzei supe-rioare.- Se deseneazd conturul buzei superioare pulin in interiorul con-turului natu,ral. Buza inferioara'se deseneazd in mod normal (fig. Bg).- Se ump'Ie contu,rul cu ruj folosindu-se pensul,a. Pe buza supe-rioard se aplica un strat mai sublire de ruj, iar pe buza inferioard,un strat mai gros pentru a restabili echilibrul.i) Buza inf erioard. mai groosd" decit cea superioard.Corectarea in acest caz se face invers.- Se contureazd buza inferioara cu 1-2 mm in intoriorul contu-rului natural, iar buza sr.r,perioari se centurreazd. norma! (fig._90).- Se aplica rujul intr-un strat sublire pe buza inferioard.eet?

d) Brr;n sttnerioard' an proeminenre ascu{ite. se acopcra ctr fondl;#,1,ll,l:,1.a ""es iu p""i 1, ii,pil[;;;; ;;ti" r, I,"i!If e.i o,.", a i,,- se contureazd-buza atenuindu-se printr-o trdsdturd orizo.taliil5#:' ascutit ar celor doua proeminentre, dindu-,e o ci-rbura a'mo-(figJ#."' inferioard se des'eneazd urmdrindu-se conturul natural* Se umple conturud cu r:uj folosindu_se pensula.e) Gura prea micd" Daca buzere nu atirg verticarere ce ar coboriin mijlocur'pupirei, g"r" ""t";i"i.'bo.u"tarea se face asLfer :- Se folosesc rujuri rriu eolorate.* se d'eseneazS.conturul buzeror depaqindu-se cu 1-2 mm comi-ura buzelor (fig. 86).0""*r* umple conturul cu un strat subtire de ruj, folosindu-.se- Se'pudreazd,cu un strrat,subtire de pudrd.* Se aplicd din nou un strat de ruj.f) Gura preo. ffwre. cind comisuriie buzelor depdgesc riniile ver_icale coborite din dreptul p"pif"i."-"^- $e folose,gte un ruj de culoare.deschisd.* se eontu'sazd-buzere cu 5 mm in interiorui comisuriror, termi-indu-se printr-o iinie oblicd (fig. Bi).-'.**nl" ump,le contunil cu un ruj.aplicat cu pensuLa intr_un strat

i,,i,' ,z-. '/':\l==\-? -7\7Fig. aO. Machiajul corector ai gurii mici.

'376Fig. 89. Madhiajul corectorsuperioare. Fig. gO. Machiajul corector al buzeiinferioare.al buzei

.377

machiajul corector

Documents