UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCACENTRUL UNIVERSITAR NORD BAIA MARE

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

SPECIALIZARE BIOLOGIE

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCACENTRUL UNIVERSITAR NORD BAIA MARE

 FACULTATEA DE ȘTIINȚESPECIALIZARE BIOLOGIE

Evaluarea speciei LUTRA LUTRA din Parcul NaționalMunții Rodnei

Coordonator: Student:

Prof. Univ. Mare Roșca Oana Botiș Ileana

Baia Mare, 2015-2016

1. Introducere 2. Descrierea regiunii cercetate 3. Metode de monitorizare a speciilor din Munții Rodnei 4. Măsuri de management necesare menținerii statutului de conservare 5. Fauna de mamifere in Parcul Național Munții Rodnei 6. Studiere și clasificare 7. Morfologia externă 8. Biotop 9. Recunoaşterea semnelor de prezență ale vidrei 10. Comportament 11. Rolul speciei Lutra lutra in cultura omului 12. Măsuri de protecție și conservare a speciei 13. Analiza Swot a Parcului Național Munții Rodnei 14.Concluzii 15. Bibliografie

Cuprins

Parcul Național Munții Rodnei a fost înființat în anul 1932

prin Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 1949/1932, este arie protejată de interes național și internațional, fiind încadrat conform în categoria a II- a - Parc Național - Rezervație a Biosferei.

Parcul Național Munții Rodnei este al doilea parc național din țară, având o suprafață de 47.177 ha,

Datorită importanţei şi frumuseţii particulare a cununei de pădure din jurul acesteia, rezervația s-a extins Aceştia au fost „paşii" care au dus în final la înfiinţarea

Parcul Naţional Munţii Rodnei (PNMR)

Introducere

Localizare Munții Rodnei, care etalează cele

mai înalte altitudini din Carpații Orientali (Vf. Pietrosu - 2303 m, Vf. Inău 2279 m)

Parcul Naţional Munţii Rodnei nu include întregul lanţ al Munţilor Rodnei ci numai o parte a acestora. De la Vest la Est, pe o lungime a crestei principale de aproximativ 55 km (de la Pasul Şetref până la Pasul Rotunda), iar de la Nord la Sud, pe o lungime de 25 km (de la Pasul Prislop până în localitatea Valea Vinului - judeţul Bistriţa-Năsăud).

Descrierea regiunii cercetate

Arii protejate din parc

Rezervațiile științifice din parc sunt: Pietrosu Mare (3.547,6 ha); Piatra Rea (291 ha); Bila-Lala (1.318,27 ha); Corongiș (614,9 ha). Zona de protecție integrală mai include o serie de

arii declarate rezervații naturale: Rezervația mixtă „Peștera și Izbucul Izvorul

Albastru al Izei" (100 ha); Rezervația speologică „Peștera Cobasel" (1 ha); Rezervația mixtă „Izvoarele Mihăiesei" (61 ha); Rezervația naturală Izvorul Bătrâna (0,5 ha); Rezervația Valea Cormaia (50 ha);

Clima

Temperatura medie anuală a aerului scade odată cu altitudinea, fiind de 7-80 C la poalele muntelui, respectiv negativă (-1,50 C) la înălțimi de peste 2.200 m. În luna ianuarie temperatura medie a aerului este de -30 C la altitudini mici și -90 C în zona somitală. În luna iulie temperatura medie a aerului variază între 70 C (în zona crestei) și 180 C (la baza munților)

Dintre cele peste 6.5000 specii de floră și faună inventariate in Munții Rodnei, s-au selectat o parte dintre acestea pentru a fi monitorizate de către Administrația Parcului.

În ultimii cinci ani, s-au elaborat 74 de protocoale de monitorizare, un fel de “biblii” ale activității de monitorizare a unor specii cum ar fi lutra, ursul, lupul, acvila care sunt protejate la nivel european.

Măsuri de management necesare menținerii statutului de conservare

Protectia si conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebita. Mentinerea elementelor cadrului fizico-geografic cât mai aproape de starea lor naturală, asigurarea protecției ecosistemelor, încurajarea și susținerea modului tradițional de viață al comunităților locale din zona parcului.

Metode de monitorizare a speciilor din Munții Rodnei

Datorită diversitații ecosistemelor, fauna este bine reprezentată, din datele colectate până în prezent există un inventar de circa 3.000 specii, multe grupe de nevertebrate fiind încă necercetate în parc.

Fauna de mamifere este diversificată, dar insuficient cercetată, reprezentată prin 53 specii identificate până în prezent: Lutra lutra(vidra), Meles meles(bursucul), Lynx lynx(râsul), Capreolus capreolus(căprioara), dintre care o specie protejată este Lutra lutra(vidra)

Mustelidele (Mustelidae) reprezintă o familie de mamifere carnivore mici și mijlocii, cu corpul suplu, coada lungă și cu picioarele mici, a căror blană este prețioasă, din care fac parte  vidrele, dihorii,  jderii, herminele

Un animal reprezentativ al familiei Mustelidae este Lutra lutra fiind una dintre speciile protejate in Munții Rodnei.

5. Fauna de mamifere in Parcul Național Munții Rodnei

Morfologia externă Lutra lutra, Vidra, Câine de râu Regn: Animalia Încrengătura: Chordata Clasă: Mammalia Ordin: Carnivora Familie: Mustelidae Subfamilie: Lutrinae

Lutra lutra(vidra) are o talie mai mică decât vulpea, lungimea totală oscilează între 95-138(165)cm, din care coada 35-60cm. Înălțimea la greabăn este de 30cm. Greutatea de 6-15kg. Este de menționat ca femelele sunt mai mici decât masculii.

La naștere, vidrele au lungimea totală (împreună cu coada) de cca. 55 cm și cântăresc 1,5 kg. Ajungând la vârsta de 6 luni, ele deja ating lungimi de până la 90–110cm și o masă de 6-8 kg. Pe parcursul următorilor trei ani, vidrele își ating dimensiunile și greutatea maxime. Vidrele viețuiesc în medie 9–11 ani, iar în unele cazuri până la 23 de ani

Trupul său este adaptat legilor hidrodinamicii, la fel și coada, groasă la bază ce se subțiază spre vârf, utilizată la înaintat și cârmuit

Capul vidrei este mic, turtit de sus în jos, cu profilul rotunjit, susținute de un gât scurt su gros.

Urechile rotunjite, scurte, puțin ieșite din blană, acoperite de un opercul membranos ce le închide atunci când animalul intră în apă.

Ochii mici, aproape de colțurile gurii, cu pupila rotundă. Buzele sunt groase și păroase. Membrele îi sunt scurte în raport cu corpul, având tălpile lățite

pentru a mări suprafața de contact cu apa Coada este lungă și rotundă, îngroșată la bază, dar subțiată spre

vârf, fiind folosită ca și cârmă atunci când înoată

Blana cu peri moi și mătăsoși, atât de denși încât rămân uscați și la contactul cu apa.

Densitatea blănii variază puțin în funcție de anotimp (vară sau iarnă).

Vidrele nu au perioade de năpârlire delimitate în timp; aceasta are loc pe tot parcursul anului, mărindu-și puțin intensitatea în perioada primăvară-vară.

Blana femelelor se deosebește ca structură de cea a masculilor și este considerată mai fină

Spatele este de culoare castanie cu nuanță închisă pe spate și mai deschisă pe abdomen.

Pe bărbie, laturi și pe mijlocul buzei superioare există câteva pete neregulate, albe sau albicioase

Biotop Vidra, fiind un mamifer acvatic, frecventează zonele umede,

țărmurile împădurite ale lacurilor, râurilor și a oricăror cursuri de apă, de la zonele de șes până la cele de munte, dar și sub rădăcinile sălciilor bătrâne.

Este legată de apă deoarece principala ei sursă de hrană o reprezintă peștii și racii. Se hrănește și cu broaște, melci, tritoni, etc.  

Recunoaşterea semnelor de prezență ale vidrei

 Evaluarea și monitorizarea vidrei (Lutra lutra) se bazează în general pe identificarea de excremente, urme, jeleu anal sau alte semne ce indică prezența speciei. 

REPREZENTAREA GRAFICĂ A URMELOR DE VIDRĂ URME LĂSATE DE VIDRĂ ÎN NOROI

Vidrele sunt animale care sunt de obicei active ziua, dar unele dintre ele practică un mod de viață nocturn

Masculii trăiesc solitari, căutându-și pereche numai în perioada împerecherii, iar femele se ocupă de creșterea puilor

Nu are dușmani periculoși, în afară de om Specialiștii au descoperit deosebiri mari între modul de deplasare al vidrelor pe uscat și cel

în apă. Cel mai mult timp și-l petrece în apă înotând, folosind membrele

ca și aripi și coada ca și cârmă. Se deplasează însă și pe sol, în pași mărunți .

Comportament

Toate simțurile, văzul, auzul si mirosul, sunt foarte bine dezvoltate, precum și simțul tactil, datorită vibrizelor foarte lungi și groase. Vidra comunică cu semenii printr-un fluierat caracteristic.

Nu prezintă dimorfism sexual. Vârsta maturității sexuale este la un an și jumătate.

Femela naște o singură dată pe an, după 8-9 luni de la împerechere

. Aceștia sunt orbi, dar văd după 9 zile și devin independenți după o jumătate de an 

Specialiștii consideră că importanța culturală a vidrei este legată de numeroasele sale asemănări cu omul. De exemplu, vidrele sunt „flegmatice”, „își masează pieptul cu ajutorul labelor”, „se scarpină la ceafă”, „țipă de jale”, „se piaptănă”. Totul se datorează faptului că la primele contacte cu oamenii, vidrele de mare erau foarte binevoitoare și sunt foarte prietenoase între ele în viața de zi cu zi, îndeosebi în relațiile cu puii.

Măsuri de protecție și conservare

Vidra este o specie strict protejată în temeiul legislației internaționale și diferite convenții. Acesta este listat în anexele Convenției de la Berna, anexele din Convenția de la Bonn

Rolul speciei Lutra lutra in cultura omului

Analiza Swot a Parcului Național Munții Rodnei

În prezent, cum am remarcat anterior, Lutra lutra sau vidra este o specie protejată în Munții Rodnei.

Pentru creșterea populației de Lutra lutra ai fi necesar să se opteze pentru: 

creșterea suprafețelor zonelor protejate menținerea elementelor cadrului fizico-geografic cât mai aproape de starea lor naturală asigurarea protecției ecosistemelor conștientizarea și educarea publicului în spiritul ocrotirii

naturii și a valorilor sale încurajarea și susținerea modului tradițional de viață al

comunităților locale din zona parcului.

Concluzii

Bibliografie