lucru individual marina

7/24/2019 Lucru Individual Marina

1/11

Ministerul EducatieiUniversitatea de Stat de Educa ie Fizic i Sport

Facultatea: Protec ie Paz i Securitate Grupa: 105 SCOP

Lucru individual

e!a:

"se!anarile si #eose$irile dintre culturileGeto dacilor si epocii !oderne

A elaborat:C%itic Maria

A verifcat: Le co &ictoria 'Lector Universitar

C%i inau (015


2/11

Cuprins

1) Cultura geto-dacilor

a) Particularita ile *enerale a culturii$) Structura socialc) Educa ia si siste!ele reli*ioased) "rtae) +ealizrile tien i,ice ,) -nportan a culturii

2. Cultura epocii moderne

a) Particularita ile *enerale a culturii$) Structura socialc) Educa ia si siste!ele reli*ioased) "rta

e) +ealizrile tien i,ice ,) -nportan a culturii

Introducerea


3/11

Cultura e o ,or! de via. prin care o colectivitate u!an /iepri! ,or.a creatoare)

Cultura, care vine de la cuvntul latincolere ce se traduce prin "a cultiva"/"aonora" se refer n general la activitate uman. Defini ia dat

de UNES!considera cultura ca "o serie de caracteristici distincte a uneisociet i sau grup social n termeni spirituali, materiali, intelectuali sauemo ionali".

ultura repreint o mo tenire ce se transmite cu a#utorul codurilor decomunica ie specifice cum sunt gesturile ori cuvintele, scrisul i artele, mass media $presa, radioul, televiiunea%, media interactiv $telefonul%. &n acela i felse transmit gesturile, ritualurile, cuno tin ele teoretice, normele a'stracte, religia. ultura poate fi nsu ita prin diverse forme ale memoriei su'iective$refle(e, cuvinte, imagini% dar i prin intermediul memoriei o'iective$o'iecte,

peisa#e,cr i, numere, reguli%

)a sfr itul secolului al *+*lea antropologii au propus o defini ie mai ampl aculturii, defini ie care s poat fi aplicat mai multor tipuri de societ i. Ei au definit cultura drept natura uman i au o'servat c aceasta i are rdcinile n capacitatea universal uman de a clasifica e(perien ele, de a le codifica i de a comunica sim'olic. &n consecin , societ ile iolate devolt culturi propri, originale, dar componente ale diferitelor culturi locale se pot rspndi cuu urin de la o comunitate la alta.

2n aceast lucrare eu voi descri doua culturi- getodacilor ce repreint o sinte original ce i are radcinile 'ine i

adnc nfipte n mediul si n credin a autoton putnd fi urmarit in timpcu milenii in urm.

epocii moderne careeste considerat a fi perioada ce a succedatperioada postclasic cunoscut su' numele de Evul 0ediu. a i epocileanterioare, aceasta nu are un nceput sta'ilit ntro dat anume.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/UNESCOhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIXhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/UNESCOhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIXhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83


4/11

1) cultura *eto3dacilora avut n spa iul carpatodunrean o devoltaredecteva sute de ani i a atins nivelul cel mai nalt n perioada sec. +.1r sec. + d.1r.

&n areologie, termenul de cultur se refer att la aspectele vie ii materiale,

ct i la cele spirituale, n totalitatea lor, studiind- a erile, locuin ele, uneltele, armele, ceramica, podoa'ele, riturile funerare, ritualurile religioase,manifestrile artistice. Scriitorul antic Dio rsostom spunea- "ge ii suntmai n elep i dect aproape to i 'ar'arii i mai, asemenea romanilor.

1)a) Particularita ile *enerale culturii

3racii, al cror nivel de civilia ie i cultur na fost egalat n anticitate pe ntregul teritoriu european $n afara lumii grece ti, etrusce i romane% dect de civilia ia cel ilor, pe care n unele privin e ciar au dep ito, erau un

popor a crui for i cultur sa 'ucurat de mult considera ie n anticitate. Denumirea general de "traci" a fost dat tri'urilor de lim' tracicdintre 0area Egee i Dunre4 tri'urile din nordul Dunrii, vor'ind aceea ilim' tracic, purtau nume de daci sau de ge i, sau nume tri'ale specifice$carpi, costo'oci, etc.%.5etodacii locuiau n a eri o'i nuite i n cet i. Ei triau organia i n tri'uri i uniuni de tri'uri conduse de efi militari care aveau drept centru de re edint o a eare fortificat numita dava. +storicii i sociologii vor'esc despre forme de " monariefederal" la Daci, n

perioadele cnd mai multe tri'uri se uneau su' conducerea unui singur efmilitar. Dar nu de "stat" n sensul grec, roman sau actual al cuvntului,deoarece nu e(ist date care s atestee institu ii permanente de coordonaresau de ar'itrare a o' tilor, de guvernare a societ ii sau de administrare a teritoriului. &n mod curent, func iile de coordonare, de ar'itrare, de guvernarei de administrare erau e(clusiv i direct mplinite de efii fiecrui tri'n

parte. Dacii ca popor puteau ntruni armate puternice, construi cet i saupoduri, dar numai ocaional, pentru a pregti o ac iune militar. Sr'torile i cultul erau alte ocaii de a ntruni mul imi i tri'uri diferite, dar i aici

formele de organiare colectiv dispreau odat nceiate festivit ile.

1)$) Structura social

Dispunem de relatari ale unor autori antici, greci sau romani, din care reiesefaptul csocietatea getodacica, n epoca sa clasic, era structurat din punct devedere social n maimulte stri sociale. Numele clasei no'iliare getodacice laflm n scrierilemai multor autori antici. 6a, de e(emplu, filosofulcalator nDacia, Dion rsostomos, ne relatea, n alesale Discursuri $)**+++, 7%, c

88... aici, uneori, se pot vedea oameni avnd pe cap un fel de caciuli, a6acum poart astai unii traci, numiti ge9i ...88. ceea6i denumire neo transmite 6i
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltarehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Anhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_I_%C3%AE.Hr.https://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_I_%C3%AE.Hr.https://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_Ihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Egeehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Monarhiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Stathttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tribhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltarehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Anhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_I_%C3%AE.Hr.https://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_I_%C3%AE.Hr.https://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_Ihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Egeehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Monarhiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Stathttps://ro.wikipedia.org/wiki/Trib


5/11

riton, care ii aminte6te88pe ge9ii purttori de pileus $caciula%88. ea maiimportantainforma9ie legat de numele clasei no'iliare apar9ine lui+ordanesce ne transmite, de fapt, o 6tire raportata de Dion rsostomos- 88El$Dios rsostomos% spune c acei dintre ei $ge9i%, care erau de neam sau numit

la inceput tara'ostes, iar apoi pileati...88 .cesti no'ili de9ineau poi9ii foarteimportante n stat- n consiliul regal, n conducerea armatei, n aparatuladministrativ, dintre ei se alegea regele etc. &n planeconomic ace6ti tara'ostesdispuneau de importante 'unuri mo'ile $turme, cirei, ergelii%, erau interesa9innego9ul cu strainii, pro'a'il ca aveau sclavi. Nu 6timnimic nsa despre rela9iilelor cu cealalta stare sociala importan9a capillati, si nu putem avansadate siguredespre faptul daca tara'ostes aveau mosii n proprietate privata sau le datorauregelui, iar daca le aveau nu putem precia daca erau situate n teritoriile o'stilorsau n locuri neocupate de ele.

1)c) Educa ia i siste!ele reli*ioase

:eligia getodacilor, ca a tuturor popoarelor din anticitate, constituie unuldintre su'iectele cele mai pasionante, atat prin fascinatia su'iectului in sine, catmai ales prin aura creata in #urul lui de catre o literatura de tot felul. Desiistoriografia noastra $dar nu numai% a reusit aciitii nota'ile, ea este totusidestul de departe de a avea si a ne oferi o imagine a religiei getodacice cat maicompleta si general acceptata.;eul cel mai frecvent mentionat la autorii veci este ;almo(is .at priveste

natura si atri'utele sale, unii sustin ca este o divinitate ctoniana, altii ca esteuraniana.+n ceea ce priveste alte eitati adorate de getodaci, documentele literarareologice vor'esc despre divinitatile feminine 1estia si


6/11

1)d) "rta

rta in acceptia ei cea mai larga, este un su'iect despre care se poate vor'ifoarte putin daca ne referim la poporul getodac. minitirea mitologiei dacice a

luat forme pe care ai nu le mai recunoastem, legendele lor istorice ne suntpractic necunoscute, fara urma au disparut poeia lor populara si literaturareligioasa, nu se stie nimic despre muica si dansurile lor. ! parte importanta aartei dacice o repreinta o'iectele din metale pretioase, produsele de argint fiindfara indoiala, produsele cele mai inalte si repreentative ale artei getodace. Nunumai ca sunt realiate din argint de calitate, dar maiestria la care au a#unsmesterii daci pot starni invidia celor din ilele noastre. Un splendid e(emplu dearta autotona il constituie vasele de argint din teaurul de la Sancrieni. cesteo'iecte din metale pretioase nu sunt caracteriate numai prin calitatea lorsuperioara ci si prin numarul mare, teaurul luat de 3raian fiind indea#uns demare pentru a resta'ili economia intregului imperiu.

1)e) +ealizrile tiin i,ice

at priveste asaisele cunostinte stiintifice ale getodacilor $din societateagetodacica, mai precis%, ma#oritatea istoricilor, unii dintre ei cu mai putindiscernamant, invoca vestitul pasa# din 5eticele lui +ordanes. cesta,entuiasmat de cele aflate despre activitatea lui Deceneu, pe care il considerastramosul sau, scria- 88 !'servand dispoitia lor $a dacilor% de al asculta in toate

si ca ei sunt din fire inteligenti, ia instruit in aproape toate ramurile filoofiei,caci el era in aceasta un maestru priceput. El ia invatat morala, de'arandui demoravurile lor cele 'ar'are4 ia instruit in stiintele fiicii, facandui sa traiasca

potrivit legilor naturii 4 ia invatat logica, facandui cu mintea superiori celorlaltepopoare4 aratandule practica, ia indemnat sa petreaca in fapte 'une4demonstrandule teoria celor douaspreece semne ale odiacului, lea aratatmersul planetelor si toate secretele astronomice si cum creste si scade or'italunii si cum glo'ul de foc al soarelui intrece masura glo'ului pamantesc si leae(pus su' ce nume si su' ce semn cele trei sute patrueci si sase de stele trec in

drumul lor cel repede de la rasarit la apus spre a se apropia sau indeparta depolul ceresc. =ei ce mare placere ca niste oameni prea vite#i sa seindeletniceasca cu doctrinele filoofice cand mai aveau putin raga de ra'oaie.>uteai sal vei pe unul cercetand poitia cerului, pe altul proprietatile ier'urilorsi ale ar'ustilor, pe acesta studiind cresterea si scaderea lunii, pe celalalto'servand eclipsele soarelui si cum, prin rotatia cerului, soarele vrand sa atingaregiunea orientala este dus inapoi spre regiunea occidentala.

1.. Importana culturii


7/11


8/11

comerciale europene, e(ceptnd @aponia. Europa era cuprins de r'oaie,revolu ii i devastri, dar i de o e(traordinar devoltare i un progres tiin ific i artistic. Secolul al *=+++lea a fost denumit "secolul revolu iilor".

&ntre anii AB?C i AC7 sau desf urat revolu ii n multe pr i ale lumii

mpotriva guvernelor i a puterii coloniale. Unele au avut succes, altele aue uat, dar i'ucnirea revolu iilor politice au artat c oamenii erau nemul umi i de modul n care erau condu i. Sau manifestat revolu ii n tenic agricol i n industrie, n transporturi, n tiin , tenologie, medicin i art.

()$) Structura social

+storia moderna, care cuprinde epoca istorica situata intre evul mediu si

perioada contemporana, se caracterieaa prin aparitia, devoltarea sista'ilirea relatiilor capitaliste. 3ransformarile innoitoare ale vietii sociale saudatorat atat reformelor, cat si revolutiilor 'urgee, care sau desfasurat inmulte tari ale lumii dea lungul intregii epoci moderne. :evolutiile 'urgee,numite de istorici si revolutii moderne, se deose'esc su' raportul premiselor,o'iectivelor, fortelor motrice, metodelor si consecintelor lor.Scopul acestoraa fost asigurarea devoltarii li'ere a societatii in 'aa principiilor politicemoderne, respectarii drepturilor naturale ale cetatenilor,suveranitatii poporului. +n epoca moderna 'urgeia era principala categorie

sociala, ce sa manifestat mai timpuriu in Europa puseana, cu timpul eadevenind forta politica conducatoare. Sa impus la inceput in oraselecetatiitaliene $sec. *+=*=%, apoi in !landa $sec. *=+%, unde, datorita ei, tara siao'tinut independenta.

()c) Educa ia i siste!ele reli*ioase

:eligia a fost si ramane un factor si un mediu de formare a omului. Dintotdeauna crestinismul a afirmat posi'ilitatea educarii si formarii omului.

Spiritualitatea crestina este, daca vreti, un amplu si comple( procespedagogic, un amplu proces de formare a omului. Specificul si metodele deformare utiliate de religia crestina nu se confunda cu metodele si specificulcelorlalti factori educationali din societate. Si aceasta, pentru faptul caentru ca religia crestina isi propune sa


9/11

pregateasca omul nu numai pentru viata aceasta, ci si pentru cealalta, pentrueternitate, mi#loacele ei tre'uie sa fie adecvate acestui scop. "restinii,spunea un scriitor 'isericesc din primele veacuri, isi petrec viata pe pamant,dar ei sunt cetateni ai cerului". +ar mai devreme, Sf. >avel spunea corintenilor

ca - "Daca neam pus nade#dea in Dumneeu numai pentru viata aceasta,suntem cei mai de plans dintre oameni" $+ or. A, A%. Educatia, formatiacrestinului vieaa in ultima analia imparatia lui Dumneeu, mem'riie de alta parte, religia nusi e(ercita in mod direct rolul eieducationalformativ decat asupra celor ce cred.

()d) "rta

rta modern este perioada cuprins ntre impresionism i postmodernism.aracteristic acestei perioade o repreint independen a artei fa de caracterul realistde care fusese legat. Func iile suplinite de fotografie ceea ce numim asti album cu amintiri de familieera suplinit de galerii deta'louri cu persoane apropiate, portrete sau autoportrete ori de redare aanumitor scene preluate din religie, mitologiesau cotidian sunt inlocuitede e(plorarea sensului, a rela iilor dintre culori i forme. ulorile i formelesunt percepute ca entit i n sine i nu doar ca un veicul al realit ii e(terne. )a fel ca notele muicale, culorile i formele pot e(ista n sine, pot produce

sena ii i pot trei anumite stri.

()e) +ealizarile tiin i,ice

Secolul al *=+++lea a fost martorul aparitiei SU i anadei. :evolutiamericana a avut drept caue nea#unsurile guvernarii coloniale 'ritanice.SU au devenit primul stat cu adevarat democratic din lume, guvernat

constitutional, conform declaratiilor de drepturi aplicate tuturor, e(ceptandnativii americani i sclavii. Sa declarat independenta i n scurt timp, sa format o noua repu'lica federala ce sia propus sa se e(tinda catre =est, catre!ceanul >acific. n cautarea unui viitor nou, imigrantii din Europa sfasiata dera'oaie au dus la cresterea rapida a populatiei. !rasele americane, comertuli cultura au prins forma, au luat amploare i au prosperat.


10/11

americani sa i ia n maini propria soarta, iar la inceputul secolului al *+*lea au aparut miscari de independenta a coloniilor portugee i spaniole,conduse de proprietari de pamanturi.

(),) -!portan a culturii

>rincipalul element generaliator pentru natiunea moderna este constiintanationala, care vine sa inlocuiasca solidaritatea etnica a oamenilor de originecomuna, in ma#oritatea tarilor europene $nglia, Franta, Spania si >ortugalia%constiinta nationala sa, format in urma centraliarii lor si crearii unei piete siteritoriu national unice, precum si a unei lim'i nationale unice. ! mareimportanta in realiarea unui grad inalt de omogeniare interioara a societatiiin cadrul statului national +au avut revolutiile moderne de la mi#locul sec. al

*+*lea. Ele au consolidat poporul in lupta pentru caua progresului,'unastarii si li'ertatii, au cimentat constiinta lui colectiva. :evolutiile'urgee au desavarsit sau au creat conditii pentru infaptuirea procesului deconstituire a natiunilor moderne cu o comunitate a vietii economice siconstiinta unica nationala.

oncluie


11/11

Dup analiarea acestor culturi eu am constat c ! alta viiune presupuneprin natiune o comunitate cu 'ae etnice cu origine, lim'a, credinta,o'iceiuri comune, care are radacini adanci in epoca medievala.omunitatea etnica medievala $numita de unii istorici si 8natiune

medievala8% se deose'este de natiunea moderna nu prin esenta, ci pringradul de manifestare, de amploare, de pondere in societate al unorelemente constitutive ale acestei comunitati, in epoca moderna seconsolideaa unitatea vietii economice, socialpolitice, de lim'a, cultura,spiritualitate si teritoriala a spatiului in care locuieste comunitatearespectiva. De regula, ma#oritatea natiunilor au la 'aa o etnie, formata inevul mediu $mai rar din doua sau mai multe etnii%. ! e(ceptie repreintanatiunea moderna americana, care sa constituit in 'aa unui alia# aldiferitelor comunitati etnice si nationale. Unele natiuni sau formatneavand o comunitate economica unica, teritoriul lor national fiindimpartit $complet >olonia sau partial :omania% intre tari straine.>rocesul de constituire a natiunilor italiana si germana a decurs inconditiile faramitarii statale a teritoriului lor national, iar al multor altornatiuni in circumstantele incorporarii totale a teritoriului lor incomponenta altor state. iar si lim'a nu intotdeauna a fost acel elementcomun consolidator in procesul formarii natiunilor. Un e(emplu in acestsens serveste natiunea francea lim'a ei nationala unica sa constituita'ia in sec. al *=+lea.

lucru individual marina

Documents