lucrare de stagiu semestrul ii anul 2009 (1)

-LUCRARE DE STAGIU-SEMESTRUL II- 2009 -ANUL I-

LUCRARE DE STAGIUANUL I

1


CUPRINS LUCRARE DE STAGIU

GRUPA I - Categoria I pag. 3

GRUPA I – Categoria XI pag. 8 GRUPA II – Categoria II pag. 12

GRUPA II – Categoria IV pag. 15

GRUPA II – Categoria V pag. 17

GRUPA II - CATEGORIA X pag. 19

GRUPA III – Categoria III pag. 32

GRUPA III – Categoria VIII pag. 37

GRUPA V – Categoria IX pag. 41

GRUPA I - Categoria I

2


1. Care sunt reducerile de preţ pe care le pot acorda furnizorii pentru livrări şi încasări aferente, precum şi modul de realizare a operaţiunilor de această natură?

Răspuns: Reducerile comerciale, care îmbracă forma de rabaturi, remize şi risturne.Rabaturile se primesc pentru defecte de calitate şi se practica asupra preţului de

vânzare.Remizele se acordă asupra preţului pentru vânzări superioare volumului convenit

sau poziţia de transport preferenţială a cumpărătorului.Iar risturnele sunt reduceri de preţ caklculate asupra ansamblului de operaţii

efectuate cu acelaşi terţ în decursul unei perioade detrerminate.Spre exemplu:

Inregistrare factură de vânzare produse finite411 = % 119

701 1004427 19

Inregistrare reducere comercială la factură de vânzare produse finite% = 411 11,90709 10,004427 1,90

Inregistrare factură de achiziţii materiale% = 401 119301 1004426 19

Inregistrare reducere comercială la factură de achiziţii materiale401 = % 11,90

609 10,004426 1,90

Reducerile financiare sunt fub formă de sconturi de decontare pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate.

Inregistrare reducere financiară la factură de vânzare produse finite% = 411 11,90667 10,004428 1,90

Inregistrare reducere financiară la factură de achiziţii materiale401 = % 11,90

767 10,004426 1,90

3


2. O unitate cu profil comercial efectuiază şi înregistrează operaţiile economice care se prezintă în continuare:

a)se achiziţioneză mărfuri ce se reflectă în contabilitate la costul de achiziţie de 5.000 lei, însoţite de ambalaje în valoare de 600 lei, care circulă în regim de restituire directă. TVA este 19%.

b)ambalajele primate anterior, după golirea de conţinut, au următoarele destinaţii:- ambalaje în valoare de 400 lei se restituie furnizorului de la care au fost primite.- ambalaje evaluate la 100 lei sunt degradate.- ambalaje în sumă de 100 lei se reţin pentru nevoi proprii.Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţiuni?

Rezolvare:a) achiziţia de ambalaje şi mărfuri care circulă în regim de restituire:

% = 401 6.664 lei371 5.000 lei4426 950 lei (19% *5.000)409 600 lei4428 114 lei (19%*600)

b) restituirea ambalajelor către furnizor:

401 = % 476 lei409 400 lei4428 76 lei (19%*400)

c) ambalaje nerestituite degradate:

608 = 409 100 lei

Si TVA : 100 x 19% = 19 lei:

4426 = 4428 19 lei

d) ambalajele treţinute pentru nevoi proprii:

381 = 409 100 lei

Si TVA : 100 x 19% = 19 lei:

4426 = 4428 19 lei

3. În legătură cu echipamentul de lucru ce se achiziţionează de la terţi, se efectuiază şi înregistreză operaţiile economice ce privesc:

a) cumpărarea a 300 de halate la preţul unitar de 600 lei., TVA 19%.b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 4.000 lei, fiind facturate de o

unitate specializată.

c) predarea către salariaţi, în baza tabelelor întocmite în acest sens, a 30% din lotul de bunuri cumpărate anterior, salariaţii supotă 50% din cost, TVA 19%.

4


d) repartizarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente echipamentului eliberat în exploatare.

Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii?

Rezolvare:a) achiziţia a 300 halate x 600 lei = 180.000 lei

% = 401 214.200 lei303 180.000 lei4426 34.200 lei

b) cheltuieli de transport effectuate de o firmă specializată:

% = 401 4.760 lei303 4.000 lei4426 760 lei

c) predarea către salariaţi a 30% din lotul de bunuri cumpărate anterior:

30% x 184.000 lei = 55.200 lei

-salariţii suportând 50% din cost:

50% x 55.200 lei = 27.600 lei:

% = 303 55.200 lei603 27.600 lei4282 27.600 lei

Şi TVA: 19% x 27.600 lei = 5.244 lei:

4282 = % 32.844 lei7588 27.600 lei4427 5.244 lei

d) repartizarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente echipamentului eliberat în exploatare:

4.000 lei x 30% = 1.200 lei

4282 = % 1.428 lei7588 1.200 lei4427 228 lei

5


4. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii referitoare la gestiunea clienţilor:

a) facturarea a 400 de unităţi din sortimentul de marfă A, cunoscând că preţul unitar, exclusiv TVA, este de 120 lei, din care se acordă un rabat de 2% pentru defecte de calitate, TVA fiind de 19%.

b) încasarea creanţei de 1.000 $ faţă de un partener extern la cursul de 29 lei/$, având în vedere că a avut loc o creştere cu 5% a cursului de schimb comparativ cu data livrării bunurilor.

c) livrarea, cu facturare ulterioară, a 250 unităţi din semifabricatul B la preţul de vânzare unitar de 200 lei.

d) primirea a 100 bucaţi ambalaje restituite de altă unitate, facturate anterior proformă la valoarea unitară de 130.000 lei.

e) acceptarea unui billet la ordin în valoare de 70.000 lei.

Rezolvare:

a) Factura:Preţ de vânzare: 400 buc x 120 lei/buc 48.000 lei- rabat (2% x 48.000 lei) - 960 lei= net comercial 47.040 lei+ TVA (19% x 47.040 lei) 8.937,60lei = Total factură 55.977,60lei

4111 = % 55.977,60 lei707 47.040,00 lei4427 8.937,60 lei

b) cursul de schimb la data livrării a fost de 29 lei/$ - 5% x 29lei/$ = 27,55 lei

Încasarea creanţei:

5124 = % 29.000 lei (1.000 $ x 29 lei/$)4111 27.550 lei (1.000 $ x 27,55 lei/$)765 1.450 lei

c) iniţial s-a înregistrat:

418 = % 59.500 lei702 50.000 lei4428 9.500 lei

Factura ulterioară:

4111 = 418 59.500 lei

4428 = 4427 9.500 lei

d) primirea ambalajelor restituite:

409 = 401 130.000 lei

e) acceptarea unui billet la ordin:

6


5113 = 4111 70.000 lei

5. Dispuneţi de următoarele date:

profit net înainte de impozitare 1.350.000 lei cheltuieli cu amortizarea 270.000 lei diminuarea creanţei clienţi 90.000 lei creştere cheltuieli în avans 36.000 lei creştere datorii furnizori 120.000 lei plăţi impozit pe profit 540.000 lei plăţi privind achiziţia de terenuri 300.000 lei achiziţia unei clădiri 450.000 lei achiziţia de maşini, utilaje, instalaţii 120.000 lei împrumuturi încasate din emisiunea de obligaţiuni 120.000 lei dividende plătite aferente activităţii de finanţare 312.000 lei

Să se calculeze fluxurile nete de numerar pentru activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare.

Rezolvare: Profit net înainte de impozitare 1.350.000 lei+ cheltuieli cu amortizarea 270.000 lei+ diminuarea creanţei clienţi 90.000 lei- creştere cheltuieli în avans 36.000 lei+ creştere datorii furnizori 120.000 lei- plăţi impozit pe profit 540.000 lei= FNT din activităţile de exploatare 1.254.000 lei - plăţi privind achiziţia de terenuri 300.000 lei- plăţi pentru achiziţia unei clădiri 450.000 lei- plăţi pentru achiziţia de maşini, utilaje, instalaţii 120.000 lei= FNT din activităţile de investiţii - 870.000 lei+ împrumuturi încasate din emisiunea de obligaţiuni 120.000 lei- dividende plătite aferente activităţii de finanţare 312.000 lei= FNT din activităţile de finanţare - 192.000 lei Flux net de trezorerie = 1.254.000 – 192.000 – 870.000 =192.000 lei

7


GRUPA I – Categoria XI

1. Aportul la capitalul social în valută este: Aportul subscris în valută 10.000 USD Curs valutar la data subscrierii 3 lei/USD Curs valutar la data vărsarii capitalului 2,9 lei/USD

Constituirea capitalului social (10.000 USD * 3 lei/USD):

456 = 1011 30.000

Inregistrarea varsămintelor (10.000 USD * 2.9 lei/USD):

5124 = 456 29.000 665 = 456 1.000

Virarea capitalului din categoria nevărsat in categoria vărsat:

1011 = 1012 30.000

2. La SC “CLASICIOR” SA se majorează capitalul social prin încorporarea: Profitului de la finele exerciţiului încheiat cu 500 lei Profitului net din exerciţiile precedente cu 1.500 lei Alte rezerve 2.000 lei De prime legate de capital 700 lei De rezerve din reevaluare în plus 300 lei

Incorporarea profitului de la finele exerciţiului încheiat (numai când înregistrarea se face la începutul anului următor):

121 = 1171 500 lei 1171 = 1012 500 lei

Incorporarea profitului net din exerciţiile precedente: 1171 = 1012 1.500 lei

Incorporarea altor rezerve: 1068 = 1012 2000 lei

Incorporarea primelor de capital: 104 = 1012 700 lei

Incorporarea rezervelor din reevaluare (tratament contabil) d.p.v. fiscal inregistrare este interzisă: 105 = 1065 300 lei 1065 = 1012 300 lei.

3. SC MEDA SA procură în anul 2003 o instalaţie de dozare cu valoare de 2.400 lei şi durată de folosinţă de 6 ani. Amortizarea anuală este de 400 lei. La sfârşitul

8


anului 2005 amortizarea înregistratăera de 1.200 lei. Totodată are loc reevaluarea instalaţiei care este estimată la 2.100 lei.

Achiziţia instalaţiei de dozare, în anul 2003, cu valoarea de 2.400 lei 213 = 404 2.400 lei

Amortizare anuală: 2.400 lei/6 ani = 400 lei/an

Inregistrarea amortizării:

2003: 6811 = 2813 400 lei 2004: 6811 = 2813 400 lei 2005: 6811 = 2813 400 lei

La sfârşitul anului 2005 valoarea netă contabilă a instalaţiei este de :

2.400 (valoarea de achiziţie) – 1.200 (amortizarea cumulată) = 1.200 lei

Reevaluarea instalatiei la sfarsitul anului 2005 a fost estimata la 2.100 lei

2813 = 213 1.200 lei 2131 = 105 900 lei (2.100 lei – 1.200 lei)

Amortizarea anuală după reevaluare: 2.100 lei/3 ani = 700 lei

Inregistrarea amortizarii in anii 2006-2008:

2006: 6811 = 2813 700 lei 2007: 6811 = 2813 700 lei 2008: 6811 = 2813 700 lei

4. SC GAMA SA emite un pachet de obligaţiuni în valoare de 6.000 lei, pe care le cumpără SC SIGMA SA. Dobânda cuvenită prin negocieri este de 1.000 lei. După un an SC GAMA SA răscumpără pachetul de obligaţiuni emis, la preţul de 5.000 lei şi le anulează. Înregistrări la ambele societăţi comerciale.

Inregistrari la SC GAMA SA

- emisiunea şi vânzarea obligatiunilor 5121 = 161 6.000

- plata dobanzii negociate 666 = 5121 1.000

- rascumparare obligatiuni proprii 505 = 5121 5.000

- anulare obligatiuni

9


161 = % 6.000 505 5.000 768 1.000

Inregistrari la SC SIGMA SA

- cumparare obligaţiuni 506 = 5121 6.000

- incasare dobanda 5121 = 766 1.000

- vanzare obligatiuni % = 506 6.000 5121 5.000 6642 1.000

5. SC “CRISANA” SA efectuează următoarele operaţii în luna decembrie: Achiziţionare de materii prime 2.000 lei, TVA 19% Livrarea de produse finite 4.000 lei, din care: La intern 2.000 lei, TVA 19% La export 500 lei La intern scutite de TVA 1.500 lei

Să se realizeze exigibilitatea TVA.

Înregistrând strict conform datelor din problemă:Potrivit art. 134 alin. (2) Cod fiscal, „exigibilitatea taxei reprezintă data la care

autoritatea fiscala devine indreptăţită, în baza legii, să solicite plata de catre persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate fi amânată“. Pe langă noţiunea de exigibilitate a taxei, legiuitorul a definit şi exigibilitatea plaţii taxei care „reprezintă data la care o persoana are obligaţia de a plati taxa la bugetul statului, conform prevederilor art. 157 alin. (1)“. Data exigibilităţii plaţii taxei reprezintă momentul de la care persoana obligată la plată datorează majorări de întârziere pentru neplata taxei în termenul legal stabilit.Conform art. 145 din Codul fiscal, dreptul de deducere ia naştere la momentul exigibilităţii taxei. Achiziţionarea de materii prime generează TVA deductibil: 2.000 lei * 19% = 380 lei

% = 401 2.380 lei 301 2.000 lei 4426 380 lei

Livrarea de produse finite la intern generează TVA colectat: 2.000 lei * 19% = 380 lei 411 = % 2.380 lei 701 2.000 lei 4427 380 lei

10


Livrările la export sunt scutite de TVA, deci exportul şi livrările la intern scutite nu genereaza TVA colectat.

TVA – ul deductibil (4426) este la acelaşi nivel cu TVA – ul colectat (4427) = 380 lei. Deci nu este nici TVA de plata (4423) şi nici TVA de recuperat (4424). Deoarece în acest caz operaţiunile au avut loc in luna decembrie, exigibilitate taxei este data de 25 ianuarie a anului următor cu suma de 0 lei (zero).

Dacă se are în vedere că SC “CRISANA” SA efectuează livrări la intern atăt cu TVA 19% cât şi scutite de TVA se va proceda astfel:

a) achiziţia materiilor prime:

% = 401 2.380

301 2.000

4426 380

b) livrarea produselor finite la intern:

4111 = % 2.380

701 2.000

4427 380

c) livrarea produselor finite la export (scutite cu drept de deducere)

4112 = 701 500

d) livrarea produselor finite la intern (scutite fara drept de deducere)

4111 = 701 1.500

Pentru calculul exigibilităţii TVA se calculează PRO RATA:

Venituri din operaţiuni ce permit exercitarea dreptului de deducere/

(Venituri din operaţiuni ce permit exercitarea dreptului de deducere + Venituri din operaţiuni ce nu permit exercitarea dreptului de deducere =

(Valoarea exportului + Valoarea livrărilor interne)/(Val.exp.+Val.livr.int.scutite fară drept de deducere+Val.livr.int.fară drept de deducere)=

(500 + 2.000)/(1.500 + 2.000 + 500) = 0,63

TVA exigibil 380 x 0,63 = 239,40

Pentru diferenţă 380 – 239.40 = 140,60

635 = 4426 140,60

11


TVA de plata = (TVA colectat – TVA deductibil) = 380 – 239,40 = 140,60

4427 = % 380

4426 239,40 4423 140,60

Deoarece operaţiunile au avut loc în luna decembrie, exigibilitate taxei este la data de 25 ianuarie a anului următor cu suma de 140,60 lei.

GRUPA II – Categoria II

1. Exprimarea unei opinii motivate potrivit careia situaţiile financiare au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative conform unei referinţe contabile identificate constituie:

a) Obiectivul unei misiuni de audit de bază;b) Scopul fundamental al auditului financiar;c) Definitivă auditului extern, în general.

Răspuns: a)Obiectivul unei misiuni de audit de bază;

Explicaţii:

Conform Standardului International de Audit 810 “Misiuni de raportare cu privire la situaţii financiare simplificate (în vigoare pentru misiuni, pentru perioadele de începere de la sau ulterior datei de 15 Decembrie 2009) stipuleaza:“Obiectivele auditorului sunt:

a) Să determine dacă este adecvat să accepte misiunea de a raporta cu privire la situatiile financiare simplificate; şi

b) Dacă se angajează să raporteze cu privire la situaţiile financiare simplificate:(i) Să îşi formeze o opinie cu privire la situaţiile financiare simplificate

în baza unei evaluări a concluziilor trase din probele obtinute; şi(ii) Să îşi exprime în mod clar acea opinie printr-un raport scris care

descrie de asemenea baza pentru acea opinie.”Obiectivul unei misiuni de audit de baza este:* de a permite auditorului sã exprime o opinie potrivit căreia situaţiile financiare au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative conform unei referinte contabile identificate.

2. Marja netă a dobânzii la o bancă se calculează ca un raport între: a) Dobânzi încasate minus dobânzi plătite şi active totale minus active

nevalorificate;b) Dobânzi încasate minus dobânzi plătite şi veniturile bancare;c) Dobânzi încasate minus dobânzi plătite şi totalul activelor bancare (bilanţiere şi nebilanţiere).

Răspuns:

12


a)Dobânzi încasate minus dobânzi plătite şi active totale minus active nevalorificate;

3. Explicaţi scopul şi obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit.

Răspuns: Scopul controlului calităţii este de a stabili standarde şi de a furniza instrucţiuni privind:

politicile şi procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit în general

proceduri referitoare la munca delegată asistenţilor pentru un audit individualObiectivele politicilor de control al calităţii vor încorpora următoarele:

cerinţele profesioanle aptitudini şi competente repartizare – actvitatea de audit este repartizată personalului cu grad de

instruire tehnică şi experienţă profesională cerută în circumstanţele date delegare – îndrumare, supraveghere şi revizuire la toate nivelurile astfel încat să se asigure rezonabilitatea activităţii desfăşurate

consultare – consultanţă ori de câte ori e necesar, în cadrul sau în afara firmei cu persoane competente

acceptarea şi păstrarea clienţilor – evaluarea potenţialilor clienţi şi verificarea celor existenţi

monitorizare – se monitorizează gradul de adecvare continuu şi eficacitatea operaţională a politicilor şi procedurilor de control al calităţii.

4. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar?

Răspuns:

Temei legal:

AUDIT STATUTAR: Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai

2006 privind auditul statutar al aconturilor anuale şi al conturilor consolidate O.U.G. nr. 90/24.06.2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare

anuale consolidate şi Legea 278/07.11.2008 pentru aprobarea O.U.G. 90/2008.

AUDIT FINANCIAR: O.U.G. 75/1999 privind activitatea de audit financiar republicată în M.O.

598/22.08.2003 cu modificarile şi completările ulterioare.

Semnificaţia auditului financiar: dacă este vorba de “audit financiar care conduce la certificarea situaţiilor financiare”, fără nici o îndoială este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar.

Denumirea simplă de “audit financiar” poate fi folosită pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu:

auditul financiar al procedurilor informatizate de ţinere a contabilităţii; auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea

regulamentară a acestora în situaţiile financiare;

auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale;

13


auditul financiar asupra situaţiei fiscale; auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica dacă evaluarea

creanţelor îndoielnice s-a făcut de o manieră prudentă etc.Altfel spus, orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei

secţiuni sau a unei părţi din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca “audit financiar”.

O misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni de audit de gestiune.

Din cele prezentate rezultă că sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare decât cea de “audit statutar”. Reglementarea europeană (Directiva a VIII-a) şi reglementările naţionale se referă numai la auditul statutar, adică auditul asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Din acest punct de vedere, considerăm că folosirea sintagmei “audit financiar” în legislaţia românească în vigoare în locul celei de “audit statutar” folosită în legislaţia europeană este de natură a crea confuzii.

Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta.Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii, legea societăţilor comerciale, legea pieţelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acţionari, asociaţi).

Elementele de bază ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent şi independent care poate fi o persoană fizică sau

persoană juridică; obiectul examinării efectuată de profesionistul contabil îl constituie situaţiile

financiare ale entităţii, în totalitatea lor: bilanţ, cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare, în funcţie de referenţialul contabil aplicabil;

scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă, clară şi completă a poziţiei financiare (patrimoniului), a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de entitatea auditată;

criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se exprimă opinia îl constituie standardele (normele) de audit şi standardele (normele) contabile.

Orice definiţie a auditului statutar trebuie să ţină cont de nevoile şi aşteptările utilizatorilor, în măsura în care acestea sunt rezonabile, precum şi de capacitatea auditorului statutar de a răspunde la aceste nevoi şi aşteptări.

Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurări referitoare la:

acurateţea declaraţiilor financiare; continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei; existenţa unor fraude; respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale; comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi

probleme sociale.

Auditul financiar este acela de a da posibilitatea auditorului de a-şi exprima opinia, daca situaţiile financiare sunt întocmite, sub toare aspectele semnificative, în conformitate cu un cadru general identificat de raportare financiară. Pentru exprimarea acestei opinii,

14


auditorul va folosi formula “ofera o imagine fidelă” sau “ prezintă în mod corect sub toate aspectele semnificative”, aceste expresii fiind echivalente.

Prin audit statutar se inţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situatiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare şi complete a pozitiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor obţinute de aceasta.

GRUPA II – Categoria IV

1. Cum se reevaluează stocurile de materii prime din întreprinderea supusă evaluării, pe bază de expertiză şi diagnostic:

a) aplicând una din metodele FIFO sau LIFO.b) în funcţie de raportul de schimb leu/dolar.c) la preţurile zilei sau, dacă intrările sunt mai rare, la media preţurilor de achiziţie

din cea mai recentă perioadă.

Răspuns:

c) la preţurile zilei sau, dacă intrările sunt mai rare, la media preţurilor de achiziţie din cea mai recentă perioadă.

2. Ce este valoarea reziduală, cum se determină şi când se foloseşte în evaluarea unei întreprinderi?

Răspuns:Valoarea reziduală reprezintă suma netă pe care întreprinderea scontează să o

obţină în schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, după deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.

Valoarea reziduală, de regulă se calculează prin aplicarea unui multiplicator Z la cash flow-ul ultimului an prognozat

Vr = Z x CFUnde: Vr - valoarea reziduala, Z - multiplicator şi CF – cash flow

Modelul Z este construit pe baza metodei scorurilor şi are ca obiectiv punerea la dispoziţia evaluatorilor a unor metode predictive pentru evaluarea riscurilor de faliment pe baza metodei statistice. Modelul Z reprezintă o funcţie construită pe baza unui numar mai mare de indicatori pentru care a fost necesară observarea în timp a mai multor întreprinderi.

Modelul Z are forma:Z = a*X1 + b*X2 + .... + n*XnUnde X1 – Xn = ratele folosite în calcul şi a,b,...,n = coeficienti de ponderare

15


Scorul Z calculat la nivelul unei întreprinderi indică gradul de vulnerabilitate al acesteia, încă inainte ca situaţia sa devină compromisă.

sau aplicând modelul Gordon: ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creşterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar.

Valoarea reziduală este valoarea estimată a proprietăţii/întreprinderii evaluate la sfârşitul perioadei explicite de previziune. În determinarea valorii reziduale evaluatorul trebuie să analizeze dacă estimează valoarea unei unei întreprinderi care are o durată de viaţă finită sau, dimpotrivă, durata de viaţă estimată este nelimitată. De exemplu, o durată finită apare în cazul societăţilor comerciale care au prevazută o durată limitată precizată în actele constitutive, sau în cazurile în care întreprinderea epuizează resursele pe care le prelucrează într-un anumit interval de timp. In toate aceste situaţii valoarea reziduală în care investiţia este estimată a avea o durată de viaţă finită, pentru estimarea valorii reziduale se va reţine valoarea de lichidare a întreprinderii. În situaţia în care se estimează o durata de viaţă nedeterminată a investiţiei (întreprinderii) evaluatorul va estima valoarea reziduală prin capitalizarea venitului disponibil (profit net, cash flow, etc.), Aceasta reprezintă abordarea cea mai uzual în estimarea valorii reziduale a întreprinderilor care nu au o durata de viaţă limitată. Funcţie de estimarile privind evoluţia întreprinderii după perioada explicită de previziune (evoluţie constantă sau creştere/descreştere), evaluatorul va aplica una din relaţiile urmatoare de calcul. Vr = CFn sau PNn/ c sau Vr = CFn sau PNn/(a-g), in care: CFn = flux de lichidităţi din ultimul an de previziune explicită PNn = profitul net din ultimul an de previziune explicită c = rata de capitalizare a = rata de actualizare

g = rata de crestere/reducere constantă a fluxului de venit considerat

3. Daţi câteva exemple privind cauzele intrării unei întreprinderi în stare de dificultate.

Răspuns:

Noţiunea de întreprindere în dificultate poate fi judecată în funcţie de 2 criterii esenţiale:

1. Criteriul juridic: întreprinderea e în dificultate dacă face obiectul unei proceduri judiciare;

2. Dacă se află în imposibilitatea plăţii datoriilor curente. Această dificultate poate fi accidentală datorită neâncasării unor clienţi sau structurală, când fondurile sunt insuficiente pentru a continua activitatea.

O întreprindere care se confruntă cu dificultăţi prezintă urmatoarele caracteristici: existenta unui fond de rulment negativ sau a unui rezultat negativ

16


importante credite pe termen scurt sunt utilizate pentru finanţarea datoriilor şi a investiţiilor

împrumuturi importante devin scadente fară a exista posibilitatea reînnoirii lor

imposibilitatea achitării datoriilor la scadenţe normale imposibilitatea obţinerii unor finanţări pentru investiţiile indispensabile pentru

supravieţuirea întreprinderii falimentul unor furnizori sau clienti importanţi persistenţa unei proaste gestionări transferul sau demisia conducătorilor.

Nerealizarea obiectivelor de rentabilitate şi lichiditate defineşte întreprinderea în dificultate.

Dificultăţile pot avea la bază cauze interne sau externe, atât obiective cât şi subiective, ce acţionează în mod independent sau în intercorelaţie. Cauzele dificultăţilor pot fi legate de oricare din aspectele activităţii agentului economic, iar încetarea plăţilor constituie efectul ultim al disfuncţionalităţilor întâmpinate în activitatea întreprinderii.

Pot exista dificultăţi temporare şi permanente ; toate întreprinderile sunt expuse riscului de a nu-şi mai continua activitatea. De aceea, cunoaşterea temeinică a cauzelor dificultăţilor şi înţelegerea lor constituie premisa acţiunii de previzionare a activităţii întreprinderii şi a strategiilor pe care le va aborda o întreprindere în funcţie de starea ei de sănătate.

GRUPA II – Categoria V

1. Patru societăţi comerciale A, B, C, D hotărăsc să fuzionese într-o societate nouă E cu un capital social de 24.000 lei. Consiliul de administraţie hotăraste că pentru consemnarea fuziunii şi pentru acoperirea cheltuielilor legate de efectuarea operaţiei de fuziune taxa de participaţie, de fuziune, sa fie de 5% din valoarea capitalului social aportat. 24.000 lei * 5% = 1.200 lei,Calculul primelor de fuziune este: A: 10.000 lei * 5% = 500 lei – prima B: 8.000 lei * 5% = 400 lei – prima C: 5.000 lei * 5% = 250 lei – prima D: 1.000 lei * 5% = 50 lei – prima TOTAL 24.000 lei 1.200 lei – prima

Sa se efectueze înregistrări în contabilitatea societăţii E.

Rezolvare: Subscrierea capitalului şi a primei de fuziune:

456 = % 24.000 1011 22.800 1042 1.200

Respectiv: Decontări cu asociaţii = % 24.000 Capital social subscris 22.800

17


Din care A 9.500 B 7.600 C 4.750 D 950

Prima de fuziune 1.200Din care A 500

B 400 C 250 D 50

2. SC GAMA SA participă cu o cladire administrativă la capitalul social al SC OMEGA SA, care este o societate în afara grupului, cunoscandu-se urmatoarele date: - valoarea clădirii 10.000 lei - amortizarea clădirii 4.000 lei - valoarea de aport 6.000 lei - valoarea nominală a acţiunilor emite de SC OMEGA SA 5.000 lei - preţul de vânzare a acţiunilor 7.000 lei.Să se facă iînregistrarile în contabilitatea ambelor societăţi.

Rezolvare:Inregistrări la SC GAMA SA

% = 212 10.000456 6.0002812 4.000

Respectiv :- Aportul societăţii SC GAMA la capitalul societăţii Omega

Decontări cu asociaţii = Clădire 6.000 lei valoare aport

- are loc operaţiunea de ieşire din evidenţă a valorii amortizate a clădirii Amortizare = Clădire 4.000lei pt. valoarea amortizată

- SC GAMA S.A. primeste acţiuni la SC OMEGA în valoare de 6.000 lei prin vărsarea în natură a capitalului (clădire).

Inregistrări la SC OMEGA SA

212 = % 6.000456 5.0001043 1.000

263 = % 6.000 1012 5.000

1043 1.000 Respectiv :-Preia clădirea de la SC GAMA ca aport la capitalul social:

Clădire = Decontări cu asociaţii 5.000 lei valoare nominalăCladire = Prima de aport (cont 1043) 1.000 lei

-Subscriere majorare capital social la valoare nominală în urma aportului în natură clădire:

456 = 1011 5.000

18


Decontari cu asociatii = Capital social subscris nevărsat 5.000 lei (la valoarea nominală)

456 = 1041 1.000Decontări cu asociaţii = Prime de emisiune (cont 1041) 1.000 lei

1011 = 1012 5.000Capital social subscris nevărsat = Capital social subscris vărsat 5.000 leiPreţul de vânzare a acţiunilor 7.000 lei:Debitori = Acţiuni 5.000 leiDebitori = Prime de capital 2.000 leiBanca = Debitori 7.000 lei (incasarea)Capital social vărsat = Acţiuni 5.000 lei

GRUPA II - CATEGORIA X

1. Principala sursă de informare pentru management este contabilitatea. Transformarea contabilităţii într-o contabilitate orientată spre conducere trebuie să aducă în prim plan susţinerea deciziilor conducerii şi nu documentaţia activităţii trecute. Identificaţi informaţiile furnizate de contabilitate pentru echipa mangerială. Studiu de caz: Societate de prestări servicii.

Informaţia, în general, şi cea economică, în particular, sunt principalele surse folosite în procesul de asistare a deciziilor de către management, care permit examinarea critică a modului de utilizare a resurselor materiale, umane şi naturale.

Valorificarea optimă a informaţiei economice este posibilă numai în cadrul sistemelorinformaţionale ale firmelor a căror funcţie de bază este de a vehicula o cantitate raţională de informaţii, pe baza cărora să se ia decizii economice bine argumentate pe toate treptele organizatorice ale entităţii. Principala sursă de date a sistemului informaţional economic al firmei, şi totodată, una dintre componentele de bază ale acestuia, este contabilitatea.

Practica contabilă este o activitate desfăşurată în câmpul de acţiune al cel puţin trei protagonişti, în al căror joc de interese apar adesea fenomene de divergenţă şi chiar de contradicţie, şi anume:• Administratorii firmelor;• Profesioniştii-contabili, respectiv persoanele însărcinate cu organizarea şi conducerea contabilităţii, precum şi cu garantarea credibilităţii informaţiei contabile;• Utilizatorii informaţiilor furnizate de contabilitate pentru a diagnostica şi lua decizii, cum ar fi: investitorii actuali sau potenţiali, furnizori, clienţi, creditori, salariaţi, organisme ale statului, publicul.

Dacă se face o analiză cu privire la întrepătrunderea intereselor managerilor, profesioniştilor - contabili şi a altor categorii de utilizatori ai informaţiilor contabile rezultă mai multe nivele posibile de organizare a sistemelor informaţionale contabile ale firmei care se situează ca sferă de cuprindere şi complexitate între două extreme:

1. Organizarea unui sistem informaţional contabil al firmei integrat care să furnizezetoate informaţiile contabile pe care firma este dispusă să le finanţeze şi să le difuzeze.2. Organizarea unor sisteme informaţionale contabile ale firmei pe criterii de

profitabilitate. Raportul de forţe dintre interesele managerilor firmelor, profesioniştilor -contabili şi utilizatorii din afara firmei ai informaţiei contabile, modifică frecvent atât obiectul

19


şi sfera generală de cuprindere a obiectului contabilităţii cât şi raportul dintre contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune. Arbitrajul general între aceste raporturi de interese se realizează prin normarea sau normalizarea contabilităţii, prin care se încearcă armonizarea tuturorfuncţiilor ce-i sunt atribuite: mijloc de probă în justiţie, instrument de control şi de dare de seamă, instrument economic de gestiune, element de arbitraj între agenţii economici.

Contabilitatea financiară are ca principal obiectiv de a oferi o reprezentare specifică întreprinderii prin intermediul documentelor de sinteză, informând astfel partenerii economici şi sociali ai întreprinderii cu privire la situaţia financiară, performanţele şi activităţile acestea.

Contabilitatea financiară are un rol dublu, ea este în plan extern un instrument de verificare şi de probă şi un instrument de comunicare financiară, prin informaţiile furnizate utilizatorilor externi, iar în plan intern un instrument de gestiune la dispoziţia managerilor.Alături de rolul pe care îl are în a controla modul de gestionare a resurselor şi în acontribui la luarea deciziilor de către diverşi utilizatori, contabilitatea financiară a dobândit un rol de reglare socială.Contabilitatea este văzută ca un sistem de informare, adică un ansamblu de elemente, resurse umane şi materiale, care permit culegerea, prelucrarea, stocarea şi comunicarea informaţiilor, în vederea luării deciziilor.

Activităţile informaţionale specifice domeniului contabil sunt cele care privesc producerea şi utilizarea informaţiei contabile şi se traduce în acţiuni care vizează crearea, colectarea, păstrarea, transformarea datelor şi apoi difuzarea informaţiilor. Aceste activităţi presupun efectuarea operaţiilor de înregistrare şi de calcul, precum şi acţiunilor de analiză, interpretare, grupare, sinteză a datelor şi utilizarea informaţiilor în luarea deciziilor.

Contabilitatea financiară se diferenţiază de alte sisteme de informare sub trei planuri:Planul 1.Specificitatea principiilor pe care la aplică.În privinţa modului în care principiile contabile intervin în procesul de reprezentareunii autori apreciază că principiile contabile sunt rezultatul constrângerilor generale inerente ale tuturor activităţilor de modelare şi, mai ales, al obligaţiilor juridice rezultate din jocurile sociale şi interesele contradictorii care înconjoară contabilitatea.Planul 2.Specificitatea datelor tratate.Datele tratate în contabilitatea financiară se caracterizează prin aceea că suntexprimate în unităţi monetare. Contabilitatea efectuează reprezentarea unei părţi din realitateaîntreprinderii şi nu reţine decât aspectele monetare ale tranzacţiilor.Planul 3.Specificitatea metodelor tratate.Metodele de tratare ale contabilităţii financiare sunt influenţate de alegeri colectivecare se exprimă prin norme şi reguli legale:- utilizarea unei terminologii şi a unui formalism specific(contabilitatea are un vocabular propriu)- normalizarea şi reglementarea situaţiilor financiare conform standardelor internaţionale de contabilitate

- utilizarea de proceduri care pun accentul pe control şi verificare pentru a garantafiabilitatea tratamentelor- utilizarea de metode şi principii specifice.

20


Obiectivul unui sistem contabil este să furnizeze informaţii de natură financiară privind entitatea studiată. Aceste informaţii de referă la situaţia financiară şi performanţele unei entităţi şi sunt destinate utilizatorilor în vederea luării deciziilor.

Într-o întreprindere, modul de luare al deciziilor poate fi centralizat sau descentralizat. Studiile au demonstrat că o centralizare în luarea deciziilor prevalează influenţa şi viziunea managerilor în difuzarea informaţiei contabile. O autonomie, îmbinată cu o descentralizare a conducerii întreprinderii, conferă serviciului financiar–contabil posibilitatea să impună propria viziune în difuzarea informaţiei.

Deciziile de prezentare şi difuzare a informaţiei sunt decizii colective, în care sunt implicaţi managerul, directorul financiar, serviciile specializate, informaţia difuzată fiind rezultatul unui consens şi al unui compromis între aceştia.

Dacă o întreprindere caută noi surse de finanţare pe piaţa financiară , ea va fi tentată să îmbunătăţească imaginea pentru a fi atractivă. În aceste condiţii, întreprinderea are interes să amelioreze calitatea informaţiei contabile în situaţiile financiare din perioada precedentă deciziei de refinanţare. Când o întreprindere are nevoie de noi lichidităţi, ea trebuie să atragă investitorii şi va dori să o facă obţinând un cost al capitalului cât mai mic.

Difuzarea informaţiilor contabile conduce la reducerea asimetriei informaţionale între manageri şi investitorii potenţiali, facilitându–le acestora din urmă previziunile şi anticipările legate de investiţie. Dacă investiţia este tentantă se creează o concurenţă între investitorii instituţionalizaţi şi micii acţionari, această concurenţă generează creşterea cursului acţiunilor pe care doar investitorii instituţionalizaţi sunt capabili să o susţină.

Decizia tranzacţionării acţiunilor pe o piaţă străină aduce pentru întreprindere costuri suplimentare de difuzare, adaptarea sistemului informatic şi modificarea standardelor de audit. Întreprinderile, luând în considerare aceste costuri, vor căuta o piaţă financiară străină, care solicită informaţii contabile inferioare celor pe care ea le obţine şi le difuzează.

Incidenţa deciziilor de refinanţare asupra informaţiilor contabile difuzate şi a calităţii acestora şi au relevat concluzii contradictorii:- în momentul majorării capitalului, informaţiile difuzate în rapoartele anuale şi în presa financiară sunt foarte bogate. Această ameliorare este temporară sau limitată laîntreprinderile care realizează o creştere de capital pentru prima dată.- căutarea de noi lichidităţi în străinătate nu pare să aibă o influenţă pozitivă asupradifuzării informaţiilor pe piaţa mondială.- dacă numărul întreprinderilor care caută noi capitaluri creşte în cursul unei perioade, difuzarea informaţiilor previzionale rămâne constantă.- întreprinderile care recurg uşor la piaţa financiară difuzează informaţii previzionale în plus, dar nu schimbă nimic în oferta lor în momentul lansării operaţiei de refinanţare.

Factori care influenţează modul de organizare a sistemului informaţional contabil, şi anume: mărimea întreprinderii, modul de luare a deciziilor centralizat sau descentralizat, interdependenţa dintre serviciul financiar contabil şi celelalte structuri organizatorice din întreprindere, poziţia atribuită serviciului contabil în cadrul întreprinderii, utilizarea noilor tehnologii şi produse informatice în prelucrarea şi comunicarea informaţiei contabile, concepţia monistă sau dualistă în organizarea sistemului contabil, modul de obţinere a informaţiilor interne şi a informaţiilor externe, influenţa exercitată de organele de conducere şi de control dintr-o întreprindere.

Elaborarea unui sistem informaţional integrat, care să reunească toate structurile organizatorice dintr-o întreprindere, în cadrul căreia sistemul contabil informaţional este chemat să răspundă tuturor nevoilor informaţionale formulate de

celelalte servicii şi compartimente asigură un volum de informaţii mare şi o calitate sporită a informaţiilor difuzate. Dacă celelalte structuri organizatorice dintr-o întreprindere nu-şi

21


exprimă nevoile şi nu există un dialog, un schimb de informaţii constant şi reiterativ, difuzarea şi calitatea informaţiilor contabile vor fi influenţate în sens negativ.

IASC, în cadrul său contabil conceptual, impune neutralitatea ca o caracteristică de calitate a situaţiilor financiare: ”pentru a fi fiabilă informaţia conţinută în situaţiile financiare trebuie să fie neutră. Situaţiile financiare nu sunt neutre dacă, prin soluţie sau modul de prezentare a informaţiei, influenţează luările de decizii sau judecată, astfel încât să se obţină un rezultat predeterminant.” Chiar dacă IASC cere respectarea neutralităţii ca un criteriu de calitate al informaţiei contabile, acesta nu poate fi valid decât dacă ne raportăm la un anumit sistem contabil, la un tip de contabilitate. Astfel, existenţa şi definirea unor concepte fundamentale în contabilitate în mod diferit ne fac să apreciem că informaţia contabilă este subiectivă şi că sistemul contabil nu poate fi neutru, obiectiv, ci subiectiv.

Contabilitatea reprezintă principala sursă de informaţii pentru conducerea întreprinderii în vederea administrării, previzionării şi controlului activităţii.

Prin informaţiile pe care le oferă, sistemul contabil al întreprinderii trebuie să servească fundamentării deciziilor managerilor. Conducerea întreprinderii foloseşte informaţiile contabile nu numai pentru a lua decizii, ci şi ca pe o cale importantă de comunicare cu utilizatorii externi. Difuzarea şi publicarea situaţiilor financiare reprezintă principalul mod de comunicare a informaţiilor contabile către aceştia. Relaţiile ce se stabilesc între conducerea întreprinderii şi utilizatorii externi generează şi o serie întreagă de costuri.

Rolul informaţiilor contabile în reglarea acestor relaţii este esenţial. Ţinând cont de gradul de difuzare şi de acces la informaţii vom spune că întreprinderea obţine şi utilizează două tipuri de informaţii: informaţii private şi informaţii publice.

Rolul şi poziţia compartimentului financiar–contabil în cadrul întreprinderii condiţionează producţia şi difuzarea informaţiei contabile. Trebuie luate în considerare următoarele aspecte care, în funcţie de poziţia serviciului contabil, asigură un grad mai mare sau mai mic de difuzare: capacitatea serviciului contabil de a produce informaţiile contabile reglementate şi de a se adapta schimbărilor impuse de modificarea normelor contabile şi a practicilor de difuzare reglementate:- capacitatea serviciului contabil de a evalua şi a răspunde cererilor de informaţie formulate de utilizatorii interni şi externi;- implicarea serviciului contabil în deciziile de producţie; refinanţare şi gestiune curentă a întreprinderii;- capacitatea serviciului contabil de a reduce incertitudinile rezultate din relaţiileîntreprinderii cu mediul exterior;- formalizarea informaţiei difuzate şi continuitatea difuzării informaţiilor.

Potrivit Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat de IASC, utilizatorii informaţiilor contabile sunt:

1. investitorii actuali şi potenţiali, care sunt preocupaţi de riscul inerent al tranzacţiilor şi de beneficiul adus de investiţiile lor. Ei au nevoie de informaţii pentru a decide dacă trebuie să vândă sau să cumpere, respectiv de informaţii care să le permită să evalueze capacitatea întreprinderii de a plăti dividende;

2. personalul angajat şi grupurile lor reprezentative (sindicate), care sunt interesaţi în obţinerea de informaţii privind evaluarea capacităţii întreprinderii de a oferi salarii, pensii şi alte avantaje, precum şi oportunităţi profesionale;

22


3. creditorii financiari, care sunt interesaţi de informaţiile care să le permită să evalueze dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor putea fi rambursate, respectiv plătite, la scadenţă;

4. furnizorii şi alţi creditori comerciali, care sunt interesaţi de informaţiile care să le permită să evalueze dacă sumele ce le sunt datorate vor putea fi plătite la scadenţă. Ei sunt interesaţi de informaţii pe termen scurt decât creditorii financiari, cu excepţia cazului în care sunt dependenţi de continuitatea activităţii întreprinderii în calitate de principal client;

5. clienţii, care sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii uneiîntreprinderi, în special atunci când au o colaborare pe termen lung cu întreprinderearespectivă sau sunt dependenţi de ea(situaţia în care entitatea patrimonială deţine opoziţie de monopol sau oligopol);

6. Guvernul şi instituţiile sale, care sunt interesate de alocarea resurselor şi, implicit, de activitatea întreprinderilor, pentru a determina politica fiscală, calculul produsului

intern brut şi a altor indicatori statistici macroeconomici;7. publicul, care este interesat în diverse moduri de activitatea firmelor, cum ar fi, de

exemplu, ofertele de locuri de muncă, ofertele de bunuri şi servicii ale furnizorilor locali, evoluţiile curente şi tendinţele legate de prosperitatea întreprinderilor şi a sferei de activitate a acestora.

Contabilitatea nu este doar un instrument, ea este un fenomen social traversat de contradicţiile societăţii, devenind o miză pentru diferiţi protagonişti ai vieţii economicosociale, fiecare încercând să profite în funcţie de interesele sale.

Studiu de caz: Societate de prestări servicii

A. Prezentarea Situatiilor Financiare Anuale aleSC JIUL SA CRAIOVA

Bazele intocmirii Situatiilor Financiare

1) Informatii generale Situatiile Financiare ale societatii au fost intocmite in conformitate cuprevederile Legii nr.82/1991 republicata si cele ale OMF NR.1752/2005 cu modificarile ulterioare. Prezentele situatii financiare au fost intocmite pe baza conventiei costului istoric, cu exceptiile prezentate in continuare in politicile contabile .

2) Utilizare estimarilor,Intocmirea Situatiilor Financiare in conformitate cu prevederile OMFP

1752/2005 si modificarile aduse, cere conducerii unitatii sa faca estimari si ipoteze care ar putea sa afecteze valorile raportate ale activelor si pasivelor.

La data intocmirii situatiilor financiare, in notele explicative nu au fost prezentate eventualele active si datorii contigente pentru perioada respectiva ;

3) Continuitatea activitatii, Prezentele situatii financiare au fost intocmite in baza principiului continuitatii activitatii care presupune faptul ca societatea isi va continua activitatea si in viitorul previzibil. Pentru a evalua aplicabilitatea acestei prezumtii se cere conducerii sa-si analizeze in continuare previziunile referitoare la intrarile viitoare de numerar.

23


Pe baza acestor analize, conducerea crede ca societatea va putea sa-si continue activitatea in viitorul previzibil si prin urmare aplicarea principiului continuitatii activitatii in intocmirea situatiilor financiare ar fi justificata;

B) Conversia tranzactiilor in moneda straina

Moneda de masurare a situatiilor financiareElementele incluse in situatiile financiare sunt masurate in moneda care reflecta cel

mai fidel substanta economica a evenimentelor si circumstantelor relevante pentru Societate( “moneda de masurarea”) Aceste situatii sunt prezentate in lei romanesti, leul fiind si moneda de masurare in cadrul societatii si nu este o moneda convertibila in afara Romaniei;

1) Tranzactiile si soldurile in moneda strainaTranzactiile si soldurile in moneda straina sunt inregistrate la cursurile de schimb

comunicate de Banca Nationala a Romaniei (“BNR”) pentru data tranzactiilor. Soldurile in moneda straina u fost convertite in lei la cursul de schimb comunicat de BNR pentru data bilantului .

Castigurile si pierderile rezultate din decontarea tranzactiilor intr-o moneda straina si din conversia activelor si datoriilor monetare exprimate in moneda straina au fost recunoscute in contul de profit si pierdere, influientand astfel rezultatul financiar.

C. Imobilizarile necorporale1) CostCosturile pentru dezvoltarea sau intretinerea programelor informatice

sunt recunoscute ca o cheltuiala, in momentul in care sunt efectuate . Costurile care sunt asociate direct unui produs unic si identificabil care este controlat de Societate si este probabil ca va genera beneficii economice depasind costul pe o perioada mai mare de un an, sunt recunoscute ca imobilizari necorporale .

Pachetele informatice si licentele sunt recunoscute la cost de achizitie.Imobilizarile necorporale nu sunt reevaluate.

D Activele imobilizateActivele imobilizate sunt inregistrate in contabilitate si prezentate in situatiile financiare dupa cum urmeaza:

Constructiile la valoarea justa obtinuta prin reevaluarea facuta la data de 31.12.2007, potrivit scopului in care a fost intocmit raportul de evaluare.

Restul imobilizarilor corporale sunt prezentate la costul istoric, corectat cu deprecierea fizica inregistrata in intervalul dintre data achizitiei si data incheierii exercitiului financiar.

Imobilizarile in curs realizate in anul financiar 2008 sunt raportate la costuri efective.Metoda de amortizare folosita este metoda lineara, ca si in anii precedenti, unitatea respectand principiul contabilitatii privind permanenta metodelor. Amortizarea inregistrata in exercitiul financiar al anului 2008 este de 1.043.258 lei din care, corespunzator activelor scoase din evidenta 15.570 lei.Complexul Jiul nu are titlu de proprietatea asupra terenului pe care este desfasurata constructia, acesta apartinand domeniului public de interes local.

24


Activele imobilizate sunt prezentate in structura si evolutie ca valoare bruta si ca deprecieri cumulate in Anexa nr.1 la prezentul raport, formular cod 40 cat si in Anexa nr.4_ nota explicative nr.1.

ANEXA NR.1EXPLICATII 2007 2008

1. Active necorporale 4.3252. Terenuri si constructii 8.614.692 8.614.6923. Instalatii tehnice si masini 1.586.681 1.594.2184. Alte instalatii, utilaje si mobilier 787.152 804.3385. Avansuri si imobilizari corporale in curs

de executie 0 37.815

6 Imobilizari financiare 0 Total active imobilizate 10.992.850 11.055.388

Au fost inregistrate cresteri la grupa de instalatii tehnice si masini precum si la grupa de alte instalatii, utilaje si mobilier urmare achizitiilor efectuate conform anexei nr.1 la note.Avansurile si imobilizarile corporale in curs de executie reprezinta o scara exterioara la birourile societatii inca nereceptionata.

E Stocurile Situatia stocurilor la data de 31.12.2008, se prezinta dupa cum urmeaza :

Materii prime si materiale 4.758 lei; Marfuri si ambalaje 44.587 lei; Total 49.345 lei.

Contabilitatea materiilor prime si materialelor consumabile s-a evidentiat cantitativ – valoric la pretul de achizitie Contabilitatea marfurilor se tine global-valoric pe gestiuni, marfurile fiind inregistrate la pretul de vanzare. La incheierea exercitiului financiar evaluarea stocurilor s-a efectuat la valoarea contabila corectata cu rezultatul inventarierii. In anul 2008, societatea nu a constituit provizioane la stocuri.

F Situatia creantelorCreantele au fost evaluate prin inventariere la inchiderea exercitiului la valoarea nominala.Volumul total al creantelor este in suma de 169.998 lei structurat pe categorii si in functie de lichiditate astfel:

Nr.crt Cont specificatie

Valoare in sold la 31.12.2008

Vechime sub 90 zile

Vechim peste 90zile

1. Clienti 129.823 118.045 11.7782. Clenti incerti 03. Debitori 241 241 04. Alte creante 38.934 38.9345 Total creante 168.998 157.220 11.778

25


G. Disponibilitati banesti si echivalente Societatea are deschise conturi in lei si in devize la mai multe banci comerciale .

La aceasta categorie de active circulante se mai inregistreaza si casa in lei si valuta, alte valori, dobanzi, avansuri de trezorerie si viramente interne. Casa si conturile la banci la data de 31.12.2008, inregistreaza un disponibil in valoare de 435.319 lei fata de 49.415 lei, inregistrat la 31.12.2007. Disponibilitatile banesti in valuta in sold la 31.12.2008 au fost evaluate si evidentiate la cursul comunicat de BNR pentru aceasta data iar diferentele de curs rezultate au fost inregistrate in venituri sau cheltuieli financiare si apoi au fost preluate in contul de profit si pierdere al exercitiului.

Imprumuturile pe termen lung pentru investitii contractate in anii precedenti, reprezinta suma de 1.160.000 lei si sunt structurate conform tabelului de mai jos. Rambursarile in anul 2008 reprezinta suma de 162.077,8 lei la care se adauga dobanda aferenta conform urmatorului tabel:

CREDITE BANCIBANCA SUMA PLATI SUMA VALUTA DOBANZI

OBTINUTA 2008 RAMASA PLATITE 2008

RAIFFEISEN BANK 500000 46764 105215 EUR 6661.68RAIFFEISEN BANK 340000 50736 160675 EUR 10036.32RAIFFEISEN BANK 40000 9996 11014.7 EUR 721.08ITALO-ROMENA 200000 37581.84 125272.7 EUR 8472.48ITALO-ROMENA 80000 17000 59499.94 EUR 4023.48TOTAL 1160000 162077.8 461677.3 29915.04

H. Cheltuieli in avans

Contul 471 – Cheltuieli inregistrate in avans la 31 decembrie 2008 prezinta un sold de 14.196 lei fata de 12.906 lei realizat in anul precedent si cuprinde cheltuieli cu abonamentele, asigurari cladiri, cheltuieli cu proiectul de modernizare al instalatiei de gaze la Compexului Jiul, conform tabelului urmator:

SITUATIA CHELT. ANTICIPATE CT .471 PROIECT MODERNIZARE COMPLEX JIUL 10920PROIECT INSTALATIE GAZE COMPLEX JIUL 2000ASIGURARI 1276TOTAL: 14196

26


I Datoriile societatii

Au fost evaluate la valoarea nominala si reprezinta suma de 2.341.128 lei din care: 418.034 lei reprezinta datorii curente cu o vechime de pana la un an si suma de 1.923.094 lei reprezinta datorii care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an, structurate pe categorie de cheltuieli astfel:

Nr.Crt.

Natura datoriei Total,Din care,

Sub30 zile

Intre 30si 90 zile

Intre 90si 365 zile

Intre 1 si 5 ani

1. Furnizori 133.112 77.634 27.739 24.244 3.4952. Furnizori imobilizari 5.284 5.2843. Clienti – creditori 894 8944. Datorii cu personalul si

asig.sociale79.823 79.823 - - -

5. Tva neexigibil 11.967 11.9676. - TVA de plata 4.340 4.3407. - Impozit pe profit -

9.Decontari cu actionarii 97.820 97.820

10. Creditori diversi 72.514 25.840 478 46.12611. Dividente de plata 83.190 83.19012. Credit bancar pe

termen lung1.839.904 1.839.904

J Capitalul social

Capitalul social este integral privat si reprezinta valoarea de 3.300.000 lei, reprezentand 33 000 000 actiuni la valoarea nominala de 0.1 lei /actiune.

Actiunile sunt tranzactionate pe Bursa de Valori Bucuresti, fiind gestionate societatea de registru DEPOZITARUL CENTRAL SA Bucuresti.

Structura actionariatului la de 31.12.2008 este urmatoarea: Selea Pompiliu cu o cota de detinere de 73,73402%; Persoane juridice cu o cota de detinere de 0.00416%; Persoane foizice cu o cota de detinere de 26,26182%. In ce priveste istoricul capitalului social:Societatea a fost cotata pe piata RASDAQ si incepand cu 01.05.2008 actiunile sunt

tranzactionate pe Bursa de Valori Bucuresti. K. Impozitare1) Impozitul pe profit curentSocietatea inregistreaza impozitul pe profit curent in valoare 30.423 lei stabilit in baza raportarilor fiscale, potrivit legislatiei romanesti .

L Recunoasterea veniturilorVeniturile totale sunt in valoare de 5.999.357 lei si se refera la serviciile de alimentatie publica, cazare hotel si inchiriere spatii, etc.In situatiile financiare, veniturile si cheltuielile sunt prezentate la valoarea bruta. In bilantul contabil, datoriile si creantele de la aceeasi parteneri sunt prezentate la valoarea neta in momentul in care exista un drept de compensare.

27


M Cifra de afaceri Cifra de afaceri reprezinta sumele facturate, nete de TVA si rabaturi comerciale, pentru bunuri livrate si servicii prestate tertilor si este in valoare de 5.940.941 lei.

N. Cheltuieli de exploatare Cheltuielile de exploatare sunt in valoare de 5.449.145 lei si sunt recunoscute in perioada la care se refera.

O. Managementul riscurilor

1) Factorul de risc financiarPrin natura activitatilor efectuate, Societatea este expusa unor riscuri

variate care include: riscul de credit, riscul valutar, riscul de rata a dobanzii si riscul de lichiditate. Conducerea urmareste reducerea efectelor potential adverse, asociate acestor factori de risc, asupra performantei financiare a societatii.

(i) Riscul de credit si riscul valutarSocietatea este expusa unui risc de credit datorat imprumuturilor pe termen lung in valuta luate pentru investitii . Societatea este expusa fluctuatiilor cursului de schimb valutar prin datoria generata de imprumuturile sau datoriile comerciale exprimate in valuta si nu utilizeaza instrumente financiare pentru protectie.

(ii) Riscul de rata a dobanzii

Fluxurile de numerar operationale ale societatii sunt afectate de variatiile ratei dobanzilor in principal datorita imprumuturilor in valuta. O parte semnificativa din imprumuturile Societatii au o rata a dobanzii fixa iar societatea utilizeaza inmstrumente financiare pentru a se proteja fata de fluctuatiile ratei dobanzii;

(ii) Riscul de lichiditate

Managementul prudent al riscului de lichiditate implica mentinerea de numerar suficient. Datorita naturii activitatii Societatea urmareste sa aiba flexibilitate in posibilitatile de finantare. Indicatorii lichiditatii pentru anul 2008 se situeaza la 1.56 privind lichiditatea curenta si 1,45 privind indictorul lichiditatii imediate, apropiindu-se de valoarea recomandata si crescand fata de anul 2007 unde acestia erau de 1,08 si respectiv 0.21.

2) Instrumentele financiare

Instrumentele financiare evidentiate in bilantul contabil includ: casa si conturile bancare, creantele comerciale si alte creante, datorii comerciale si alte datorii, precum si sumele datorate institutiilor de credit.

28


P. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI

1. Indicatori de lichiditate

a) Indicatorul lichiditatii curente _ este calculat ca raport intre activele curente si datoriile curente, numit si indicatorul capitalului circulant. Indicatorul reflecta gradul de acoperire a datoriilor curente din activele curente. Valoarea recomandata a acestui indicator se situiaza in jurul valorii 2.

Lichiditatea curenta 31.12.2007 = 241.151/767404 = 1.08 31.12.2008 = 525.498/484.937 = 1.56;

b) Indictorul lichiditatii imediate este numit si testul acid si se calculeaza ca raport intre activele curente din care s-au scazut stocurile si datoriile curente, iar daca acesta este supraunitar reflecta faptul ca societatea poate sa-si achite imediat datoriile din surse proprii.

Lichiditatea imediata = 31.12.2007 (241.151-81.181)/767.404 = 0.21 31.12.2008 (525498-71163)/484.937 = 1,45

2.2. Indicatori de risc

a) Gradul de indatorare _ volumul capitalului imprumutat reprezinta 25% din capitalul angajat, ceeace reprezinta un risc relativ destul de mare avand in vedere ca limita gradului de indatorare admis este de 3%. Capitalul imprumutat = credit peste un an.Capital imprumutat /capital angajat x 100, unde, capitalul angajat = capital imprumutat + capital propriu 31.12.2007 _ 2.287.644/7.888.952 X 100 = 28.9% 31.12.2008 _ 1.923.094/ 7.686.973 X 100 = 25%

b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor

Indicatorul arata de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda. Cu cat valoarea acestuia este mai mica cu atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta. Profit inaintea platii dobanzii si imp.pe profit/cheltuieli cu dobanda = numar de ori: 31.12.2007 _209.793/157.532 = 1,33 ori; 31.12.2008_ 347867/154867 = 2.25 ori 2.3 Indicatori de gestiune

a) Viteza de rotatie a stocurilor calculata ca raport intre costul vanzarilor si stocul mediu, aproximeaza de cate ori stocurile au fost rulate intr-un an.

31.12.2007 _ 1.605.179 /76.175 = 21,07 ; 31.12.2008 _ 1.638.371/65.266 = 25.10

29


b) Numarul de zile de stocare _ numarul mediu de zile in care stocurile au stat in unitate intr-o perioada de 365 zile.

76.175 / 1.605.179 x 365 zile = 17.32 zile in anul 2007 si 66.266 / 1.638.371 x 365 zile = 14.54 zile in anul 2008; c) Viteza de rotatie a debitelor – clienti reflecta eficacitatea intreprinderii de a-si colecta creantele intr-o perioada de 365 zile.

138.158 /5.163.542 x 365 = 9.77 in anul 2007. 113.385/ 5.940.941 x 365 = 6.97 in anul 2008;

d) Viteza de rotatie a creditelor _ furnizori calculata ca raport intre soldul mediu al furnizorilor si cifra de afaceri, inmultit cu 365 zile, aproximeaza numarul zilelor de creditare obtinut de la furnizori.

153.854 / 5.163.542 x 365 = 10.88 in anul 2007; 141.933 / 1.638.371 x 365 = 31.62in anul 2008;

e) Viteza de rotatie a activelor imobilizate - este calculata ca raport intre cifra de afaceri si activele imobilizate astfel:

5.163.542 /8.402.229 = 0.61 lei la fiecare leu investit. _2007 5.940.941/ 7.437.149 = 0.80 lei la fiecare leu investit _ 2008;

f) Viteza de rotatie a activelor totale calculata ca raport intre cifra de afaceri si total active, reprezinta 0.60 lei la fiecare leu investit in anul 2007 si respectiv 0.73 lei la fiecare leu investit in anul 2008. 5.163.542 / 8.656.356 = 0.60_anul 2007; 5.940.941 / 8.090.811 = 0.73 anul 2008;

2.4. Indicatori de profitabilitate a) Rentabilitatea capitalului angajat– reprezinta profitul pe care -l obtine unitatea din banii investiti in afaceri, si este egala cu raportul dintre profitul inaintea platii dobanzii si impozitul pe profit la care se aduga capitalul angajat, echivalent cu (activele totale minus datorii curente). 209.793/ 7.888.952 = 0.27 in anul 2007 si 0.05 in anul 2008;b) Marja bruta din vanzari – este raportul procentual dintre profitul brut din vanzari si cifra de afaceri neta; 370.200 / 5.163.542 x 100 = 7.17% in anul 2007 ; 510.129/5.940.941 x 100 = 8.59 %_ in anul 2008;

3.PREZENTAREA SOCIETATII PE PIATA

3.1. Date de identificare societatii:

Denumire: SC JIUL SASediul social:Judetul Dolj, str. Calea Bucuresti nr.6, Municipiul Craiova;CUI: RO 2308342;Nr. inregistrare ORC J16/19/1991

30


3.2 Scurt istoric al societatii

SC JIUL SA s-a constituit in anul 1991 in baza legii nr.15/1990 si functioneaza in baza Legii nr.31/1990 cu modificarile ulterioare si a actului constituire .Forma de proprietate: capital integral privat.Situat in centrul orasului Craiova, kilometrul 0, pe DE 70 ce face legtura intre Timisoara si Bucuresti, hotelul reprezinta o atractie pentru orcine tranziteaza orasul.Arhitectura si finisajele de tip clasic sunt combinate cu rafinament si modernism facand din cladire o emblema arhitecturala a Craiovei. Aripa veche a hotelului a fost inceputa in anul 1965 si s-a dat in folosinta in anul 1970 in timp ce aripa noua (spatii de cazare si sala de protocol) a fost construita intre anii 1975-1980. Constructia se desfasoara pe patru nivele, avand suprafata totala construita de 2400mp si o capacitate de 396 locuri.

3.3 Obiectul de activitate al societatii

Obiectul principal de activitate al societatii il constituie desfasurarea activitatilor specifice de prestari servicii hoteliere _ cod CAEN 5510.Activitate anexa este cea de restaurante prevazuta de cod CAEN 5510.

3.4 Competitia si riscul societatiiPrincipalii competitori ai firmei sunt societatile cu acelasi profil, cele mai cunoscute fiind Hotel Helin, Hotel Ema, Hotel Golden House, Hotel Bavaria, Hotel Plaza Craiova.Factorii de risc la care este expusa societatea sunt iu special de natura economica dar si sociala astfel:

Factori economici: concurenta practicata de firmele de profil cu capital privat fluctuatia ratei dobanzii bancare; fluctuatii ale cursului de schimb; sincope intre incasari si plati; caracterul sinusoidal al activitatii.

Factori sociali: fluctuatii in randul personalului angajat.

3.5. Conducerea si administrarea societatii Este asigurata de:

Adunarea Generala a Actionarilor care stabileste politica economica si comerciala; Administrarea societatii este asigurata de administratorul unic, Selea Pompiliu si

Uncheselu Marian in calitate de director; Conducerea executiva a fost asigurata in anul 2008 de d-nul Selea Pompiliu _

administrator unic si d-na Ninulescu Mrgareta_ contabil sef;Conducerea societatii este adaptata economiei de piata concurentiale, iar formatia profesionala a cadrelor este corespunzatoare domeniului de activitate.

3.6. Tranzactii pe piata de capital Actiunile societati sunt urmarite pe piata de capital, fiind cotate pe Bursa Valorilor Mobiliare Bucuresti.

3.7. Informatii privind personalul unitatiiPe parcursul anului financiar 2008,societatea a fost condusă de administratorul

unic, având un venit brut de 152796 lei. Nu s-au acordat avansuri şi credite directorilor pe parcursul exerciţiului financiar.

31


Detalii privind salariaţii:Numărul mediu al salariaţilor aferent exerciţiului financiar 2008 a fost de 101

salariaţi.Salariile brute ale salariaţilor la nivelul anului financiar au fost de 1468685 lei.

Întreprinderea a raportat cheltuieli cu asigurările sociale pentru salariaţi in valoare de 385.740 lei;

ADMINISTRATOR UNIC, CONTABIL SEF,

GRUPA III – Categoria III

1. Explicaţi independenţa absolută şi independenţa relativă a expertului contabil.Răspuns:

Independenţa absolută a expertului contabil numit din oficiu de către organele în drept derivă din obligaţia acestuia de a ţine seamă de toate cazurile de incompatibilitate abţinere şi recuzare prevazute de Codul de procedură civilă şi alte reglementări procedurale speciale, care sunt aceleaşi cu cele privind judecătorii. Experţii contabili care se află in situaţii de incompatibilitate, abţinere sau posibilitate de recuzare trebuie să le aducă la cunostinţă organului care i-a numit. Independenţa absolută este caracterizată prin starea de spirit care înlesneste obţinerea unei opinii neafectate de influenţe care compromit raţionamentul profesional, permiţând profesionistului să acţioneze cu integritate, cu obiectivitate şi cu prudenţă profesională.

Independenţa relativă derivă doar din incompatibilitatea profesiei contabile cu orice activitate salarizată în afara Corpului, sau cu orice activitate comercială, cu excepţiile prevăzute de lege. Independenţa relativă denotă din faptul ca profesionistul contabil în rationamentul profesional un poate fi independent în sensul izolării sale de relatiile economice, financiare sau de altă natură, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societăţii are relaţii cu alţii.

Expertizele contabile pot fi efectuate numai de către experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat să fie independent faţă de părţile interesate în expertiză, evitând orice situaţie care ar presupune o lipsă de independenţă sau o constrângere care ar putea să-i impieteze integritatea şi obiectivitatea.

Art 27 CPC şi Art 51 CPP Cazuri aplicabile judecătorilor pentru care şi expertul poate fi recuzat:

• Când el, soţul său, ascendenţii sau descendenţii lor au vreun interes în judecarea pricinii, sau este soţ, rudă sau afin pănă la al patrulea grad inclusiv cu vreuna din părţi;

• Când se află în vreunul din cazurile prevăzute în art 100 din Legea organizării judecătoreşti;

• Când soţul este rudă sau afin al uneia din părţi sau dacă incetat din viaţă fiind, au rămas copii;

• Dacă el, soţul sau rudele lor până la al patrulea grad inclusiv au o pricină asemănătoare sau dacă au o judecată la instanţa unde una din părţi este judecător (expert);

32


• Dacă între aceleaşi persoane (jud, exp) şi una din părţi a fost un caz de judecată penală timp de cinci ani înaintea recuzării

• Dacă este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre părţi;• Dacă şi-a spus părerea cu privire la pricina care se judecă;• Dacă a primit de la una dintre părţi daruri sau făgăduieli de daruri sau altfel de

îndatoriri;• Dacă este vrăjmăşie între el, soţul sau rudele lor GIV şi una dintre părţi.

2. Cum procedează expertul contabil verificator privind indeplinirea atributiilor sale?

Răspuns:Condiţiile ce trebuiesc îndeplinite pentru ocuparea postului de expert verificator sunt:

a).- să fie expert contabil active ; să aibă o practică în expertize contabile de minim 5 ani de zile;

b).- să fie cu plata cotizaţiei la zi;c).- să beneficieze de pregătire profesională desăvârşită;d).- să beneficieze de capacitate de muncă sporită şi să se poată adapta

condiţiilor de stres; e).- să se bucure de o moralitate ireproşabilă; f).- să facă dovada , prin cel puţin două recomandări , că a beneficiat de un

comportament personal şi profesional ireproşabil de la înscrierea în Corp până în present şi răspunde cerinţelor din punct de vedere al independenţei , al conflictului de interese şia celorlalte aspecte etice şi deontologice;

g).- cunoaşte şi aplică în lucrările profesionale prevederile Codului etic naţional al profesioniştilor contabili din România şi Normele profesionale emise de CECCAR;

h).- a efectuat până la solicitarea angajării ca expert contabil verificator cel puţin 20 de expertise contabile judiciare.

Expertii contabili verificatori au urmatoarele atribuţii :a) verificarea lucrarilor de expertiza contabila judiciara inainte de depunerea

acestora la organele care le-au solicitat;b) intocmirea referatelor de verificare tehnica- profesionala asupra lucrarilor de

expertiza contabila aflate pe rol la comisiile de disciplina ale corpului la cererea acestor comisii;

c) elaborarea documentelor de evidenta a activitatilor desfasurate si raportate.

In indeplinirea atribuţiilor experţii contabili verificatori vor proceda astfel: 1. Studiază raportul de expertiza urmarind dacă :

In elaborarea lucrarilor, expertii contabili autori au respectat in totalitate prevederile Normei profesionale nr. 35/2000

Obiectivele stabilite au fost tratate corespunzator, iar raspunsurile date au fost sustinute prin acte si documente care au legatura cu cauza;

Autorii lucrari nu s-au indepartat de stiinta contabilitatii, procedand la incadrari juridice ale faptelor sau la efectuarea de lucrari de operatiuni care presupun alte cunostinte decat cele contabile;

Autorii lucrarii au respectat prevederile Codului etic national al profesionistilor contabili.

33


2.Analizeaza opiniile separate sau rapoartele expertiilor contabili – consilieri ai partilor urmarind acealeasi obiective ca in cazul raportului de expertiza.

3. Verifica starea de independenta a expertului contabil in raport cu cauza si mandatul primit pe baza de declaratie (model anexat) semnata si datata pe propria raspundere de catre expertul contabil; declaratia se apostileaza de catre auditorul de calitate cu mentiunea “data in fata noastra”.

Conţinutul referatului întocmit de expertul contabil verificator este: - data primirii - Experţi contabili – nume şi prenume şi calitatea - Observaţii cu privire la : a).- Concordanţa dintre obiective , constatări şi concluzii b).- Respectarea Normei profesionale nr.35/2001 c).- Respectarea Codului etic naţional al profesioniştilor contabili d).- Alte observaţii - Semnează expert verificator şi ştampila.

3. Care sunt calitatile esentiale ce confera autoritate stiintifico-profesionala lucrarilor expertului contabil si cum le dezvolta?

Răspuns:Principiile deontologice fundamentale cărora trebuie să li se supună profesionistul contabil , deci inclusiv expertul contabil , sunt explicit definite în Codul privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi din România (aprobat prin Hotărârea nr.1/1195 a Conferinţei Naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi), - integritate- obiectivitate- independenţă- secretul profesional- respectarea normelor tehnice şi profesionale- competenţă profesională şi- comportare deontologicăNorma profesională CECCAR nr.35 privind expertizele contabile reţine şi comentează explicit următoarele principii deontologice după care expertul contabil trebuie să se ghideze în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare:- independenţa expertului contabil- competenţa expertului contabil- calitatea expertizelor contabile- secretul profesional şi confidenţialitatea expertizelor contabile- acceptarea expertizelor contabile şi- responsabilitatea efectuării expertizelor contabile.

Expertizele contabile judiciare si extrajudiciare sunt lucrari cu caracter stiintific. Prin urmare, calitatea lor este prezumata. Totusi, argumentarea stiintifica are calitatea ei. Aprecierea argumentarii stiintifice a expertizelor contabile se realizeaza pe doua paliere. Palierul individual, concret al fiecarei expertize contabile in parte. Pe acest palier, aprecierea calitatii expertizelor se face de catre solicitant care, de regula, aprecieaza calitatea expertizelor contabile in functie de utilitatea acestora in atingerea scopurilor penrtu care au fost solicitate.

34


Palierul de ansamblu al lucrarilor efectuate de profesionistul contabil. Pe acest palier se organizeaza si se deruleaza controlul de calitate in cadrul profesiei contabile axat pe aprecierea modului de aplicare a normelor profesionale. Calitatile esentiale ale unui expert contabil, ce confera autoritate stiintifico-profesionala lucrarilor, sunt educatie, calitate si etica si acestea se dezvolta printr-o continua participare la programul national de pregatire profesionala. Pregatirea profesionala continua asigura indeplinirea celor mai inalte standarde de profesionalism si atingerea celor mai inalte niveluri de performanta.

4. Care sunt raspunderile expertilor contabili?

Răspuns: Expertii contabili si contabilii autorizati raspund, in exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil si penal, dupa caz, potrivit legii. Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in raport de gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele:

a) mustrare;b) avertisment scris;c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil

autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la 1 an;d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil

autorizat.In O.G. nr. 65 /1994 modificată, la Sectiunea a IV-a sunt preväzute raspunderile expertilor contabili si ale contabililor autorizati si anume:Raspunderi in exercitarea profesiei:DISCIPLINARA (conditionari) Raport de muncä concretizat printr-un contract de munca Existenta unui regulament Abaterea disciplinaraADMINISTRATIVA(contraventionala) Fapta savârsită cu vinovatie Sanctiune prin avertisment Fapta prevazutä de lege sau alt act normativ ca find contraventie se sanctioneaza chiar daca este savârsita fara intentie.CIVILA Contractul Fapta Prejudiciul Cauzalitatea VinovätiaPENALA Forma a raspunderii juridice Faptele (infractiunile) pericol social, cu vinoväie, prevãzute de legea penalã.

Faptele care pot atrage raspundera disciplinara a expertilor contabili :o Comportament necuviincios fatä de membrii Corpului, de reprezentantul MF sau de alt participant la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului.o Absenta nemotivatä de la intrunirea AG a filialei sau de la CN.

35


o Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita eticä si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati din România referitoare la publicitate.o Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare profesionala, reglementate prin normele emise de Corp.o Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisä calitatea profesionalä a celui care il incheie: E.C., C.A.o Nerespectarea obligatiilor de pästrare a secretului profesional.o Nedeclararea sau declararea partialä a veniturilor in scopul sustragerii de la plata cotizaiei stabilite de Regulament.o Fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care apartine, fie pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui consiliului de administratie, sau administratorului, dupä caz.o Incälcarea dispozitii1or privind exercitarea profesiei si räspunderea disciplinarä, administrativä, civilä sau penalä, potrivit Legii si Regulamentului. Este interzisa efectuarea de lucräri pentru entitatile unde sunt salariati, sau sunt rude, sau afini pana la gr. IV cu administratorii, sau salariati in afara Corpului, sau activitate comercialä.o Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea profesionala.Declaratii neconforme realitätii, in relatiile cu Corpul sau cu terii, cu producerea de consecinte jundice, precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale

Raspunderea contraventionala sau administrativa a expertului contabil:ADMINISTRATIVA(contraventionala) Fapta savârsita cu vinovatie Sanctiune prin avertisment Fapta prevazutä de lege sau alt act normativ ca find contraventie se sanctioneaza chiar daca este savârsita fara intentie.

In ce conditii expertul raspunde penal:PENALA Forma a raspunderii juridice Faptele (infractiunile) pericol social, cu vinoväie, prevãzute de legea penalã.in cazul obtinerii de foloase necuvenite si cuprinderii unor date nereale in raportul

de expertiza.In ce consta raspunderea civila a expertului contabil?

CIVILA Contractul Fapta Prejudiciul Cauzalitatea Vinovätia

Expertii contabili si contabilii autorizati garanteaza raspunderea civila privind activitatea desfasurata, prin subscrierea unei polite de asigurare sau prin varsarea unei contributii la fondul de garantii.

36


GRUPA III – Categoria VIII

1. Sa se analizeze pozitia financiara a unei intreprinderi din sectorul commercial cu urmatoarea situatie bilantiera:

Indicator 31.12.nImobilizari 30.000Stocuri 4.000Creante 5.000Disponibilitati 1.000Capitaluri proprii 20.000Datorii mai mari de un an 5.000Datorii de exploatare 13.000Datorii bancare pe termen foarte scurt 2.000

Rezolvare : Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandu-le in clase corespunzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite ‘structurile situatiilor financiare’.Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul propriu. Active imobilizate =30.000 Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = =4.000 + 5.000 + 1.000 = 10.000 TOTAL ACTIVE = 40.000 Capital si rezerve = 20.000 Datorii pe termen lung = 5.000 Datorii pe termen scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt = 13.000 + 2.000 = 15.000 TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 40.000 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate: a) Indicatorul lichiditatii curente Active curente ( indicatorul capitalului circulant ) 10.000 ----------------------------------------------------------------- = --------------- = 0,67 Datorii curente 15.000 -active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 4.000+5.000+1.000=10.000 -datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) =2.000+13.000=15.000 Valoarea de 1,3 nu ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente , valoarea recomandata acceptabila fiind in jurul valorii de 2.

37


b) Indicatorul lichiditatii rapide Active curente – Stocuri 10.000 – 4.000 --------------------------------- = --------------------- = 0,4 Datorii curente 15.000 Acest indicator elimina stocurile , deoarece nu se pot transforma imediat in disponibilitati , exprimand capacitatea intreprinderii de a plati datoriile.Valoarea recomandata este in jur de 1 .Cu cat valoarea este mai mare decat 1 , cu atat situatia intreprinderii este mai buna . c) Indicatorul lichiditatii imediate se determina prin raportarea elementelor celor mai lichide ale activului la obligatiile imediat exigibile ale pasivului Plasamente + disponibilitati 1.000 ------------------------------------- = --------------- = 0.2 Datorii imediat exigibile 5.000 d) Rata solvabilitatii globale indica in ca masura datoriile totale sunt acoperite de catrea toate activele firmei si se determina astfel : Active totale 40.000 ----------------------- = -------------- = 2 Datorii totale 20.000 e) Rata solvabilitatii financiare se determina prin raportarea activului total la totalul dariilor financiare : Total activ 40.000 ------------------------------- = ---------------- = 5.71 Datorii financiare totale 7.000

2. Indicatori de risc: a) Indicatorul gradului de indatorare Capital imprumutat 5.000 ---------------------------- x 100 = ----------- x 100 = 25 Capital propriu 20.000 Capital imprumutat 5.000 ---------------------------- x 100 = ----------- x 100 = 20 Capital angajat 25.000 unde: Capital imprumutat = credite peste un an = 5.000 Capital propriu = 20.000 Capital angajat = capital imprumutat + capital propriu = 5.000 + 20.000 = 25.000

38


Gradul de indatorare masoara volumul finantarii externe in raport cu cel al finantarii asigurata de proprietar. O valoare mai mare de 100 reprezinta un risc mare pentru creditori. O valoare mai mica de 50 demonstreaza capacitatea companiei de a-si mari volumul creditelor, sub rezerva existentei unui flux de lichiditati corespunzator (care sa permita pe viitor suportarea serviciului datoriei). Bilanţ contabil

ACTIVE PASIVEImobilizări 30.000 Capitaluri proprii 20.000Stocuri 4.000 Datorii mai mari de un an 5.000Creante 5.000 Datorii de exploatare 13.000Disponibilitati 1000 Datorii bancare pe termen

foarte scurt2.000

Total Active 40.000 Total Pasive 40.000 FR = Capitaluri proprii + Datorii financiare – Imobilizari = = 20.000 + 5.000 – 30.000= -5.000 NFR = Stocuri + Creante – Datorii de exploatare = 4.000 + 5.000 – 13.000 = -4.000 TN = Disponibilitati – Credite de trezorerie = 1.000 – 2.000 = -1.000 SN = Active totale – Datorii totale = 40.000 – 5.000 – 13.000 – 2.000 = 20.000 Bilanţ funcţional

ACTIVE PASIVEImobilizări 30.000 Capitaluri proprii 20.000Active pe termen lung 30.000 Datorii financiare 5.000Stocuri 4.000 Resurse pe termen lung 25.000Creante 5.000 Datorii de exploatare 13.000Active din exploatare 9.000 Pasive din exploatare 13.000 Datorii bancare pe termen

foarte scurt 2.000

Disponibilităţi 1.000 Resurse de trezorerie 2.000Total Active 40.000 Total Pasive 40.000 FRNG = Resurse pe termen lung – Active pe termen lung = = 25.000 – 30.000 = -5.000 NFR expl = Active din exploatare – Pasive din exploatare = 9.000 – 13.000 = -4.000 TN = Disponibilitati – Credite de trezorerie = 1.000 –2.000 = -1000 In urma acestor indicatori intreprinderea are suficiente lichiditati pentru acoperirea cheltuielilor , datoriilor scadente . Situatia neta pozitiva ceea ce inseamna ca daca ar fi lichidata intreprinderea , actionarilor le-ar reveni 20.000 .

2. O intreprindere produce anual un numar de 5.000 de produse la un pret unitar de 40 u.m. . Intreprinderea inregistreaza cheltuieli cu materii prime si materiale in valoare de 60.000 u.m., cheltuieli de personal de 80.000 u.m. din care 90% reprezinta salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu unitati si chirii in cuantum de 5.000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4.000 u.m. si cheltuieli cu dobanzi de 5.000 u.m.. Sa se calculeze si sa se interpreteze pragul de rentabilitate financiar si operational exprimat in

39


unitati fizice si valorice si nivelul rezultatului de exploatare si curent asteptat la o crestere la 5.500 a numarului de produse vandute.

Rezolvare : Pragul de rentabilitate reprezinta acel nivel al activitatii prin care intreprinderea isi

acopera cheltuielile, dar rentabilitatea este nula.

*Volumul fizic al prod.prag= Cheltuieli fixe totale/(pret de vanzare unitar-cost variabil unitar

*Cifra de afaceri critica=Cheltuieli fixe totale/(1-cost variabil unitar/pret de vanzare unitar*Volumul fizic al prod.prag= Cheltuieli fixe totale/(pret de vanzare unitar-cost variabil unitar)

*Cifra de afaceri critica=Cheltuieli fixe totale/ 1-(cost variabil unitar/pret de vanzare unitar)

Cheltuieli variabile = cheltuieli materii prime materiale+cheltuieli personalul productiv+ cheltuieliutilitati = 60.000+ (80.000*90%)+5000 =138.000

Cheltuieli fixe = cheltuieli personalul indirect +cheltuieli amortizare + cheltuieli dobanzi =8.000+4.000+5.000 =17.000

Cheltuieli variabile unitare = 138.000/5000=27,6

*Volumul fizic al prod.prag= 17.000/ (40-27,6) = 1.371 produse

Cifra de afaceri critica = 17.000/ 1- (27,6-40) =17.000 / 0,31 = 54.840

Pentru un rezultat nul, intreprinderea trebuie sa vanda un numar de 1.371 de produse, iar valoric o cifra de afaceri de 54.840 . Acesta reprezinta punctul mort, momentul in care intreprinderea isi acopera in intregime cheltuielile cu productia realizata.

* Rezultatul din exploatare = Total venituri din exploatare – Total cheltuieli din exploatareVenituri din exploatare =5000 buc* 40 p.u./ buc =200.000 Cheltuieli din exploatare = 60.000+ 80.000+5000 +4.000 =149.000

Rezultatul din exploatare = 200.000 -149.000=51.000

* Pentru un numar de produse de 5.500 buc :

Rezultatul din exploatare =( 5.500*40 )- 149.000=220.000 -149.000=71.000

Observam o crestere a rezultatului din exploatare, odata cu cresterea numarului de produse vandute, in conditiile in care cheltuielile nu au suferit modificari in volum.

40


GRUPA V – Categoria IX

1. O societate comerciala a inregistrat venituri totale de 790.000 lei din care cifra de afaceri este de 750.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 600.000 lei din care 10.000 lei reprezinta impozitul pe profit platit in cursul anului, 30.000 lei reprezinta cheltuieli cu sponsorizarea, 3.000 lei reprezinta majorari de intarziere rezultate in urma unui control fiscal, 5.000 lei reprezinta contravaloarea unor servicii de consultanta furnizate de un partener, pentru care nu exista contract incheiat si nu este justificata necesitatea lor. Sa se determine impozitul pe profit de virat statului.

Rezolvare : Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

Venituri totale 790.000 leiCheltuieli totale 600.000 lei

Cheltuieli nedeductibile- impozit pe profit 10.000 lei- majorari de inatarziere rezultate in urma controlului fiscal 3.000 lei- servicii de consultanta fara contract si fara justificare 5.000 lei- Cheltuielile cu sponsorizarea 30.000 lei____________________________________________________________________Total cheltuieli nedeductibile 48.000 lei

Cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă totalul acestor cheltuieli îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

1. este în limita a 3 la mie din cifra de afaceri;2. nu depăşeşte mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

Cheltuieli deductibile =Cheltuieli totale –ch.indirecte=600.000-(20.000 + 30.000 + 3.000 + 5.000)=552.000Calcul impozit profit: 790.000 – 600.0000 + 48.000 = 238.000Impozit profit datorat 238.000 x 16% = 38.080 leiSe calculeaza limita legala a sponsorizarii:3% x 750.000 = 2.25020% imp.profit = 20% x 38.080 lei = 7.616 leiSuma ce se scade din impozitul pe profit datorat este 2.250 leiImpozit pe profit de virat TRIM.II: 38.080 – 2.250-10.000 = 25.830 lei

2. O societate comerciala platitoare de TVA inregistreaza intr-un an venituri in suma de 560.000 lei din care 1200 lei venituri din dividende de la o persoana juridica romana.

41


Cheltuielile inregistrate sunt:- cheltuieli cu serviciile prestate de terti 11.000 lei (exista contracte incheiate, se justifica necesitatea lor si sunt documente care sa ateste prestarea lor efectiva);- cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 200.000 lei;- cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsa din gestiune, neimputabile 2500 lei;- cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii si diferenta contributii aferente fondului de salarii;- cheltuieli de protocol 2400 lei;- cheltuieli cu sponsorizarea in bani 1200 lei;- cheltuieli cu impozitul pe profit platit in cursul anului 4.000 lei.Sa se calculeze impozitul pe profit datorat pentru intregul an.

Rezolvare : Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

Venituri totale 560.000 leiCheltuieli totale 285.075 leiLa cheltuielile totale se adauga TVA la lipsurile din gestiune neimputabile 2.500 x 19% = 475 lei(11.000 + 200.000 + 2.500 + 475 + 63.500 + 2.400 + 1.200 + 4.000 = 285.075 lei)

Cheltuielile de protocol sunt cheltuieli deductibile limitat – 2% asupra diferentei dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente ( mai putin cheltuielile de protocol si impozitul pe profit ).

Venituri neimpozabile 1.200 leiVenituri impozabile 560.000 lei – 1.200 lei = 558.800 lei

Cheltuieli deductibile- ch. cu serv.prestate de terti 11.000 lei- ch. cu materii prime si mat.consumabile 200.000 lei- ch.cu salariile 63.500 lei-ch.protocol 2.400 leiTotal cheltuieli deductibile 276.900 lei

Cheltuieli protocol deductibile = 2%(558.800- 285.075+2.400+4.000)=280.125*2%=5.602,50Impozit pe profit=16%( 558.800-276.900)=16%*281.900=45.104Cheltueili cu sponsorizarea =3‰*558.800=1.676,40 sau 20%*45.104=9.020,80Impozit pe profit datorat pentru tot anul=45.104-1.200=43.904

Impozit de plata; 43.904 lei – 4.000 lei =39.904 lei

42


3. O persoana fizica este arhitect si isi infiinteaza in ianuarie 200x un birou de arhitectura unde isi desfasoara activitatea independent si nu este inregistrat in scop de TVA. La inceputul anului 200x el a estimat un impozit anual pentru veniturile din activitati independente in suma de 1.200 lei, efectuand astfel, in anul 200x plati anticipate in contul impozitului pe venit in suma de 1.200 lei. La sfarsitul anului 200x el constata realizarea urmatoarelor venituri si cheltuieli:

Indicator Sume (lei)Venituri din prestarea activitatii de architect 95.000Venituri din sponsorizari 10.000Venituri din dobanzi la contul current utilizat pentru activitatea de arhitectura

200

Cheltuieli:- cheltuieli cu hartia, pixuri, etc 20.000- cheltuieli cu chiria 12.000- cheltuieli cu personalul angajat 10.000- cheltuieli cu energia electrica, telefon, apa, gaze 25.000- cheltuieli cu sponsorizarea 3.000- cheltuieli cu protocolul 2.500

Separat de valorile inregistrate mai sus se cunosc urmatoarele:a) la data de 27 iunie 200x achizitioneaza un apartament in municipiul Bucuresti

pentru care va datora pana la sfarsitul anului un impozit de 150 lei. Imobilul va folosi ca locuinta de domiciliu.

b) La data de 31 iulie 200x, contracteaza un imprumut de la o banca comerciala in valoare de 30.000 pe termen de 2 ani rambursabil integral la scadenta. Rata anuala a dobanzii: 10%, rata dobanzii de referinta a BNR 9%. Din imprumutul contractat achizitioneaza in luna august un autoturism in valoare de 28.000 lei pe care il va folosi exclusiv pentru activitatea de arhitectura (deplasari la clienti, furnizori, etc), iar restul de imprumut este folosit pentru activitatea curenta. Autoturismul se amortizeaza liniar in 5 ani.

c) In urma controlului inopinat realizat de autoritatile statului in luna septembrie 200x, I se aplica o amenda contraventionala de 2.200 lei.Cerinte:

a) impozitul pe veniturile din activitati independente datorat pentru anul 200x;b) diferenta de impozit pe veniturile din activitati independente de plata sau de

recuperat de la buget rezultata in urma definitivarii impozitului anual.

Rezolvare : Venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile aferente realizării venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă.

Venitul brut = 95.000 + 200 = 95.200 lei (venitul din sponsorizari nu este

considerat venit brut conf. Codului fiscal)

Cheltuieli decutibile= 20.000 + 12.000 + 10.000 + 25.000 + 1.250 + 1.866,7 + 2.000 + 1.154,20 + 461,7 + 412,5 = 74.145,10

Cheltuieli deductibile cu dobanzile= 30.000*10%*5/12=1.250Cheltuieli deductibile amortizare auto=28.000*4/60=1.866,7

43


Cheltuieli deductibile activitate curenta=30.000-28.000=2.000Cheltuieli deductibile sponsorizare =5%(95.200-72.116,70)=1.154,20Cheltuieli deductibile protocol=2%(95.200-72.116,70)=461,7CASS =5.5%*1.200/0.16=6.6/0.16=412,50a) Impozitul pe veniturile din activitati independente anul 200x=16%(95.200-

74.145,10)=3.368,80b) Diferenta de plata la buget=3.368,80-1.200=2.168,80

4. O microintreprindere, platitoare de impozit pe venit, prezinta urmatoarea situatie a veniturilor (valorile sunt in lei si sunt cumulate de la inceputul anului);

Tip venit Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IVVenituri din vanzarea marfurilor

70.000 100.000 160.000 230.000

Venituri din diferente de curs valutar

900 1.000 1.200 2.100

Venituri din dobanzi 500 1.500 2.600 3.700

De asemenea, cunoastem ca microintreprinderea cumpara si pune in functiune o casa de marcat, in luna iunie, in valoare de 700 lei.Determinati impozitul pe venitul microintreprinderilor de plata la fiecare dintre scadentele legale.

Rezolvare :TRIMESTRUL ITotal venituri impozabile trim.I70.000 + 900 + 500 = 71.400 leiImpozit pe venit datorat71.400 x 3% = 2.142 lei – trim.I

TRIMESTRUL IITotal venituri impozabile cumulat trim.II100.000 + 1.000 + 1.500 = 102.500Venituri impozabile trim.II102.500 – 71.400 = 31.100 leiSe scade casa de marcat31.100 – 700 = 30.400 leiImpozit pe venit datorat31.400 x 3% = 912 lei – trim.II

TRIMESTRUL IIITotal venituri impozabile cumulat trim.III160.000 + 1.200 + 2.600 = 163.800Venituri impozabile trim.III163.800 – 71.400 – 31.100 = 61.300 leiImpozit pe venit datorat61.300 x 3% = 1.839 lei- trim.III

44


TRIMESTRUL IVTotal venituri impozabile cumulat trim.IV230.000 + 2.100 + 3.700 = 235.800 leiVenituri impozabile trim.IV235.800 – 71.400 – 31.100 – 61.300 = 72.000 leiImpozit pe venit datorat72.000 x 3% = 2.160 lei trim.IV

45

lucrare de stagiu semestrul ii anul 2009 (1)

Documents