lucrare de licenta
DESCRIPTION
lucrare de licentaTRANSCRIPT
UNIVERSITATEA SPIRU HARETFACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL
SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
LUCRARE DE LICENTA
Cadrul didactic îndrumător:
ABSOLVENT:
BUCURESTI
2012
UNIVERSITATEA SPIRU HARETFACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL
SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
Pozitia financiara a intreprinderii si reflectarea ei in contabilitate
in conformitate cu reglementarile contabile conforme cudirectivele europene
Cadrul didactic îndrumător:
ABSOLVENT:
BUCURESTI
2012
CUPRINS
Introducere ..............................................................................................................................
CAPITOLUL I
1.Analiza pozitiei financiare a firmei......................................................................pag. 1
CAPITOLUL II
1. Structura patrimoniala a firmei.................................................................................. pag. 14
1.1. Bilantul patrimonial – continuturi si valoare operationala in analiza financiara…...pag. 14
1.2. Analiza structurii patrimoniale a firmei................................................................. pag. 18
1.2.1. Analiza ratelor de structura ale activului................................................ pag. 18
1.2.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului................................................ pag. 21
1.2.3. Analiza patrimoniului net.......................................................................... pag. 22
2. Analiza echilibrului financiar...................................................................................... pag. 23
2.1. Analiza echilibrului pe baza de bilant financiar..................................................... pag. 23
2.2. Analiza echilibrului pe baza de bilant functional................................................... pag. 25
2.2.1. Bilantul functional – instrument al analizei financiare........................... pag. 25
2.2.2. Analiza echilibrului financiar pe baza abordarii functionale..................pag.28
2.2.2.1. Analiza corelatiei dintre fondul de rulment net global, necesarul de fond de
rulment si trezoreria neta..................................................................................... pag..28
3. Analiza lichiditatii si solvabilitatii................................................................................ pag. 33
4. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante...........................................................pag. 34
5. Analiza fluxurilor de trezorerie.....................................................................................pag. 36
6. Auditul situatiilor financiare………………………………………………………….pag. 38
6.1. Auditul bilantului contabil………………………………………………….… pag. 39
CAPITOLUL III
Studiu de caz la S.C. ABA S.R.L.
1. Prezentarea firmei…………………………………………………………………....pag. 40
2. Bilantul contabil al firmei…………………………………………………………... pag. 40
3. Raport de activitate………………………………………………………………… .pag. 62
4. Declaratie…………………………………………………………………………… .pag. 63
5. Raport de audit……………………………………………………………………… pag. 64
Concluzii si propuneri…………………………………………………………………..
Bibliografie………………………………………………………………………………..
CV …………………………………………………………………………………………
INTRODUCERE
Pozitia financiara a unei intreprinderi este influentata de resursele economice pe care
le controleaza, de structura sa financiara, de lichiditatea si solvabilitatea sa, precum si de
capacitatea sa de a se adapta schimbarilor mediului in care isi desfasoara activitatea.
Informatiile privind pozitia financiara sunt oferite in primul rand de bilant. Bilantul
este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ, datorii si capital
propriu ale entitatii la sfarsitul exercitiului financiar, precum si in celelalte situatii prevazute
de lege1.
Istoria contabilitatii releva utilitatea teoretica si practica a acestei discipline de studiu.
Istoria contabilitatii ne ajuta sa intelegem mai bine statutul actual, ca forma a
cunoasterii cat si ca practica socio-economica. Tehnicile si instrumentele contabile s-au
dezvoltat si perfectionat ca raspuns la necesitatile practice, pe care contextul socio-
economic le-a ridicat pe anumite trepte de dezvoltare ale societatii.
Perioada primelor forme de contabilitate, dateaza din antichitate, de la vechile
popoare din Orientul Mijlociu, care utilizau incă de acum 10.000 de ani un sistem de
prelucrare a datelor legate de viata lor economica.
Aparitia economiei monetare si cresterea volumului si complexitatii afacerilor in
Evul Mediu, au dus la nasterea omului afacerist, in adevaratul sens al cuvantului.
In anul 1494 la Venetia, Luca Paciolo publica prima lucrare de contabilitate
„Tratatus de computis et scripturis”, care a insemnat o schimbare foarte importanta in
istoria contabilitatii, reunind intr-o singura lucrare cunostintele existente, permitand
astfel raspandirea lor in intreaga lume.
Literatura contabila romaneasca a aparut la mijlocul secolului al XIX–lea, mult mai
tarziu in comparatie cu tarile europene dezvoltate. Principala cauza a acestei intarzieri se
explica prin patrunderea tarzie a economiei capitaliste în Romania.
Etapele practicii contabile romanesti au parcurs următorul traseu :
- etapa formarii literaturii contabile romanesti (1837-1900), cuprinde perioada aparitiei
primelor lucrari de contabilitate în limba romana (traduceri dupa autori straini);
- etapa maturizarii gandirii contabile (1947 - 1990), in care practica contabila evolueaza in
mediul economiei planificate;
1 Iosefina Morosan, Analiza economico-financiara, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2008, pag.228
- etapa actuala, dupa anul 1990, cand au loc o serie de „reforme”contabile care incearca sa
compatibilizeze practicile contabile romanesti cu cele internationale.
In conceptia moderna, contabilitatea , reprezinta un sistem informational care
cuantifica, prelucreaza si comunica informatii financiare despre o entitate economica
identificabila, informatii ce permit utilizatorilor sa opteze in mod rational intre
consumurile alternative ale resurselor rare in procesul desfasurarii activitătilor de
productie si comerciale.2
2 Marinica DOBRIN, Contabilitate baze – proceduri, editia a II- a revazuta; Editura Fundatiei Romania de Maine – Bucuresti 2007.
CAPITOLUL I
ANALIZA POZITIEI FINANCIARE A FIRMEI
Potrivit Legii 31/1990 privind societatile comerciale si a Legii Contabilitatii 82/1991, toti
agentii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligati sa intocmeasca bilant contabil.
Bilantul este documentul oficial de sinteza al tuturor unitatilor patrimoniale. Bilantul
contabil contribuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei
financiare si asupra rezultatelor obtinute de unitatea patrimoniala, care presupune:
-respectarea cu buna credinta a regulilor privind evaluarea patrimoniului;
-respectarea principiilor: prudentei, permanentei metodelor, continuitatea activitatii
bilantului de deschidere cu cel de inchidere, a noncompensarii;
-posturile inscrise in bilant trebuie sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de
acord cu inventarul.
Procedeu principal al metodei contabilitatii si baza informationala fundamentala, bilantul
propriu-zis este un tablou care cuprinde in forma sintetica si in expresie valorica mijloacele
economice patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum si rezultatul unui agent
economic la un moment dat.
Bilantul reprezinta situatia patrimoniala a intreprinderii pentru care se intocmeste, la
data cand are loc aceasta operatie. Practic, este o fotografie a patrimoniului societatii, la
momentul intocmirii bilantului, de regula, la sfarsitului exercitiului financiar. In Romania,
exercitiul financiar se suprapune anului calendaristic (1 ianuarie – 31 decembrie). Deci,
intreprinderile trebuie si sunt obligate sa intocmeasca bilantul contabil la 31 decembrie.
Patrimoniul unei intreprinderi se defineste ca „ansamblul bunurilor (corporale si
necorporale), al drepturilor si obligatiilor ce caracterizeaza situatia unei entitati patrimoniale la
un moment dat”.
Intrucat bilantul descrie situatia patrimoniului, el va cuprinde principalele structuri ale
acestuia:
Activul se compune din (1) bunuri detinute de intreprindere (drepturi de proprietate
exercitata asupra lucrurilor) si (2) creante (drepturi asupra tertilor).
1
Pasivul sau datoriile se compun din capitaluri proprii si, intr-o masura considerabila, din
imprumuturi contractate de intreprindere si nerambursate inca la momentul intocmirii
bilantului.
In bilant, elementele de activ si datorii sunt grupate dupa natura si lichiditate, respectiv
natura si exigibilitate.
Un activ reprezinta o resursa controlata de catre entitate ca rezultat al unor evenimente
trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate si al carui
cost poate fi evaluat in mod credibil.
O datorie reprezinta o obligatie actuala a entitatii ce decurge din evenimente trecute si
prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii
economice.
Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual al actionarilor in activele unei entitati
dupa deducerea tuturor datoriilor sale.
Conform ordinului ministrului finantelor publice nr. (3055/2009) pentru aprobarea
reglementarilor contabile armonizate cu directivele europene, formatul bilantului este urmatorul:
A. Active imobilizate
I. Imobilizari necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare, daca acestea
au fost achizitionate cu titlu oneros
4. Fondul comercial, in masura in care acesta a fost achizitionat cu titlu oneros
5. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie
II. Imobilizari corporale
1. Terenuri si constructii
2. Instalatii tehnice si masini
3. Alte instalatii, utilaje si masini
4. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie
III. Imobilizari financiare
1. Actiuni detinute la entitatile afiliate
2. Imprumuturi acordate entitatilor afiliate
3. Interese de participare
2
4. Imprumuturi acordate entitatilor de care compania este legata in
virtutea intereselor de participare
5. Investitii detinute ca imobilizari
6. Alte imprumuturi
B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime si materiale consumabile
2. Productia in curs de executie
3. Produse finite
4. Avansuri pentru cumparari de stocuri
II. Creante (Sumele care urmeaza sa fie incasate dupa o perioada mai mare de un an
trebuie prezentate separat pentru fiecare element)
1. Creante comerciale
2. Sume de incasat de la entitatile afiliate
3. Sume de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea intereselor de
participare
4. Alte creante
5. Capital subscris si nevarsat
III. Investitii pe termen scurt
1. Actiuni detinute la entitati afiliate
2. Alte investitii pe termen scurt
IV. Casa si conturi la banci
C. Cheltuieli in avans
D. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an
1. Imprumuturile din emisiunea de obligatiuni, prezentandu-se separate mprumuturile
din emisiunea de obligatiuni convertibile
2. Sume datorate institutiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor
4. Datorii comerciale – furnizori
5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate entitatilor afiliate
3
7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea ntereselor de
participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an
1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentandu-se separate mprumuturile din
emisiunea de obligatiuni convertibile
2. Sume datorate institutiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor
4. Datorii comerciale – furnizori
5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate entitatilor afiliate
7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea ntereselor de
participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale
H. Provizioane
1. Provizioane pentru pensii si obligatii similare
2. Provizioane pentru impozite
3. Alte provizioane
I. Venituri in avans
J. Capital si rezerve
I. Capital subscris
1. Capital subscris varsat
2. Capital subscris nevarsat
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Alte rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat (a)
4
VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar
Formatul bilantului si structura lui se bazeaza pe ecuatia:
ACTIV – DATORII = CAPITAL PROPRIU
Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii si detinute pe o perioada mai
mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achizitie sau la costul de productie. Activele
imobilizate sunt formate din:
• imobilizari necorporale
• imobilizari corporale
• imobilizari financiare
Un activ necorporal este un activ identificabil, nemonetar, fara suport material si detinut
pentru utilizare in procesul de productie sau formarea de bunuri sau servicii, pentru a fi
inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative.
Imobilizarile corporale reprezinta active care:
a) sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de
servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative si
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
Imobilizarile financiare cuprind actiunile detinute la entitatile afiliate, imprumuturile
acordate entitatilor afiliate, interesele de participare, alte investitii detinute ca imobilizari, alte
imprumuturi.
Activele circulante sunt elemente patrimoniale caracterizate prin faptul ca se utilizeaza pe
o perioada scurta in activitatea firmei, participa la un singur ciclu de exploatare, modificandu-si
in permanenta forma: stocuri, creante, investitii pe termen scurt, disponibilitati banesti.
Conform noilor reglementari contabile, un activ se clasifica ca active circulant atunci
cand:
a) este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii si se
asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului;
b) este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;
c) este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este
restrictionata.
5
Pasivul bilantului se prezinta in continuarea activului: se incepe cu datoriile pe termen
scurt, se continua cu cele pe termen lung si se termina cu capitalurile proprii.
O datorie trebuie clasificata ca datorie pe termen scurt, denumita si datorie curenta,
atunci cand:
a) se asteapta sa fie decontata in cursul normal al ciclului de exploatare al entitatii sau
b) este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului.
Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.
Provizioanele sunt datorii cu exigibilitate sau valoare incerta. Un provizion poate fi
recunoscut numai in momentul in care:
− o entitate are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior;
− este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva;
− poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei.
Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt: litigii, amenzi si penalitati,
pagubiri, daune si alte datorii incerte, cheltuieli legate de activitatea de service in perioada de
garantie si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor; actiunile de restructurare; pensii si
obligatii similare; impozite; alte provizioane.
Capitalul si rezervele (capitaluri proprii) reprezinta dreptul actionarilor asupra activelor
unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor.
Bilantul poate fi considerat deci ca o situatie a firmei la un moment dat, situatie ce poate fi
prezentata si interpretata intr-o logica juridica, una economica sau una financiara.
Prezentarea juridica privilegiaza redarea situatiei firmei ca o stare a patrimoniului: in
acest caz, in activ si pasiv distingem urmatoarele :
Activ (Drepturi) Pasiv (Obligatii)
• Drepturi de proprietate • Capitaluri proprii
• Drepturi de creante • Datorii
Prezentarea economica considera activul ca un ansamblu de utilizari, iar pasivul ca un
ansamblu de resurse. O varianta a logicii economice poate fi considerata cea prezentata de cadrul
general al IASC (standarde internationale de contabilitate), care graviteaza in jurul notiunii de
avantaj economic.
Prezentarea financiara a bilantului privilegiaza notiunea de datorie si permite verificarea
capacitatii firmei de a face fata, cu activele sale, datoriilor scadente, operand cu clasificarea
activelor in termeni de lichiditate si a pasivelor in termeni de exigibilitate.
6
Ca orice document normalizat, bilantul are anumite limite inreflectarea situatiei unei firme
si respectiv analiza acesteia. Bilantul nu inregistreaza decat marimile monetare si nu furnizeaza
decat o fotografie la un moment dat, susceptibila de a fi modificata rapid de operatiunile viitoare.
Elementele legate directe de evaluarea pozitiei financiare sunt: activele, datoriile si
capitalul.
Poziţia financiară a întreprinderii reprezintă totalitatea activelor şi capitalurilor asupra
cărora firmele îşi exercită controlul.
Principalii factori ai poziţiei financiare sunt:
1 – activele firmei
2 – structura financiară
3 – lichiditatea şi solvabilitatea firmei
4 – flexibilitatea şi adaptabilitatea la schimbările mediului economic
1. Activele pot fi:
- corporale
- necorporale (mărci, licenţe, know-how ) reprezintă potenţialul pentru
degajarea de fluxuri financiare din utilizarea lor.
2. Structura financiară este esenţială pentru definirea şi implementarea strategiilor şi
politicilor de dezvoltare ale firmei.
3. Lichiditatea şi solvabilitatea firmei – întreprinderea activează în cadrul unui circuit
care-i permite producerea de mărfuri şi transformarea acestora în numerar.
Lichiditatea este capacitatea firmei de a transforma activele în numerar.
Solvabilitatea este capacitatea firmei de a plăti la scadenţă datoriile.
4. Flexibilitatea şi adaptabilitatea la schimbările mediului economic exprimă capacitatea
firmei de a face faţă schimbărilor ce intervin în mediul economic cum ar fi:
- recesiune sau avânt economic
- modificarea condiţiilor pe pieţele externe
- modificarea tehnologiilor
Poziţia financiară în sine nu poate rezolva problemele firmei deoarece rezultatele sau
performanţa se obţine din utilizarea capitalurilor şi patrimoniului existent.
Performanţele întreprinderii se pot aprecia pe baza unor indicatori:
- ratele de rentabilitate
- marja profitului
7
- rata profitului
- volumul absolut al cifrei de afaceri şi a profitului
Ca documnte financiare pentru analiza poziţiei şi a performanţelor firmei se utilizează
documentele sintetice :
- bilanţul
- contul de profit şi pierdere
- notele explicative
I.Bilantul
În vederea elaborării diagnosticului financiar care să permită măsurarea rentabilităţii
economice a capitalurilor investite, a rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii, aprecierea
condiţiilor în care sunt realizate echilibrele financiare, deducerea gradului de autonomie al
întreprinderii, analiza financiară parcurge mai multe etape, care presupun cercetarea unor
informaţii necesare în vederea detectării simptomelor ce prefigurează fenomene care impiedică
continuitatea activităţii întreprinderii. Scopul principal îl constituie adoptarea unor decizii
corective în gestiunea pe termen scurt, mediu şi lung.
Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ şi de
pasiv (mijloacele şi resursele) la închiderea exerciţiului şi în alte situaţii prevăzute de lege,
grupate după natură, destinaţie şi lichiditate, respectiv, după natură, provenienţă şi exigibilitate.
Elementele de pasiv vizează fondurile de care a beneficiat întreprinderea (capitalurile proprii ale
asociaţilor, provizioanele, datoriile de exploatare, financiare), iar cele de activ, utilizările acestor
fonduri, cu titlu durabil (active imobilizate) şi cu titlu provizoriu şi ciclic (active circulante).
Activul şi pasivul reflectă aceeaşi realitate văzută sub forma mijloacelor de finanţare şi a
utilizării acestora la acelaşi moment, ceea ce impune echilibrul permanent între activele şi
pasivele bilanţului, indiferent de forma de prezentare a acestuia (tabelară sau în listă).
Conform IAS 1, “Prezentarea situaţiilor financiare”, bilanţul prezentat în listă are drept
scop de a prezenta fidel informaţii despre poziţia financiară a întreprinderii, respectiv,
capacitatea de a se adapta schimbărilor mediului, cu ajutorul resurselor economice controlate
8
(activele), structurii de finanţare (datorii şi capitaluri proprii), precum şi cu ajutorul unor
indicatori economico-financiari specifici (lichiditatea şi solvabilitatea).
Criteriile de clasament al activelor şi pasivelor bilanţului diferă în funcţie de scopul
urmărit în analiză şi de utilizator, ceea ce a condus la amenajarea mai multor tipuri (modele) de
bilanţ cu prezentare tabelară cum ar fi: bilanţul financiar, bilanţul funcţional, bilanţul “pool de
fonds”(ansamblul resurselor) ş.a.
Studiul bilanţului trebuie efectuat după repartizarea rezultatului şi trebuie să înceapă cu
examinarea structurii pasivului şi a structurii activului.
Bilanţul contabil elaborat în optica patrimonial-juridică utilizat până la adoptarea
Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE şi cu Standardele
Internaţionale de Contabilitate s-a dovededit insuficient adaptat analizei financiare orientate
spre gestiune, ceea ce a impune utilizarea unui bilanţ mai operaţional, pentru a evidenţia relaţia
dintre resursele disponibile şi nevoile de finanţare ale întreprinderii, ştiut fiind că orice nevoie de
finanţare trebuie acoperită din resurse financiare.
În acest scop se dovedeşte deosebit de util bilanţul financiar, elaborat în optică
patrimonială, care constituie suportul analizei financiare tradiţionale ce are ca finalitate
descrierea patrimoniului întreprinderii în vederea unei evaluări patrimoniale care poate interesa
atât proprietarii, cât şi creditorii. În măsura în care creditorii utilizează un asemenea studiu, se
procedează la o analiză financiară externă, ce vizează recuperarea capitalurilor investite mai ales
în cazul lichidării întreprinderii.
Logica bilanţului financiar, numit şi bilanţ lichiditate-exigibilitate, se bazează pe criteriul
lichidităţii crescătoare a activului şi al exigibilităţii crescătoare a pasivului, ceea ce implică
separarea elementelor de activ în funcţie de gradul de lichiditate şi a elementelor de pasiv în
funcţie de scadenţă.
II. Interpretarea financiară a contului de profit şi pierderi
Pe baza contului de profit si pierdere rentabilitatea este categoria economică prin care se
exprimă capacitatea întreprinderii de a obţine profit, ceea ce reflectă performanţa acesteia.
Obiectivul major al întreprinderii este atât mărirea averii participanţilor la viaţa întreprinderii
(acţionari, salariaţi, creditori, stat), cât şi creşterea valorii sale, pentru asigurarea propriei
dezvoltări. Realizarea acestui obiectiv este condiţionată de desfăşurarea unei activităţi rentabile,
care să permită remunerarea factorilor de producţie şi a capitalurilor utilizate, indiferent de
provenienţă.9
Orice afacere implică o investiţie care are drept consecinţă rezultatul aşteptat de
investitor. Cu cât acest rezultat este mai mare, cu atât se pot forma noi surse disponibile pentru
alte investiţii în diverse scopuri: stimularea partenerilor, asigurarea propriei dezvoltări, crearea
de rezerve. Rentabilitatea unei afaceri rezultă din comensurarea efectelor concretizate în venituri
cu eforturile depuse reflectate în cheltuielile aferente.
După modul în care se realizează comparaţia între efecte şi eforturi în analiza
rentabilităţii se utilizează două serii de indicatori de evaluare: în mărimi absolute şi în mărimi
relative. Indicatorii în mărimi absolute se obţin ca marje, (diferenţe) între venituri şi cheltuieli,
iar indicatorii în mărimi relative se obţin ca rate (rapoarte) între rezultate şi cheltuieli sau
capitaluri utilizate.
Marjele prin ele însele caracterizează insuficient gradul de rentabilitate al întreprinderii,
deoarece pot exista unităţi foarte rentabile cu marje mici şi invers, rentabilităţi slabe cu marje
mari. Numai ratele caracterizează real gradul de rentabilitate, exprimând în modul cel mai
sintetic eficienţa utilizării capitalurilor.
Analiza rentabilităţii se realizeză pe baza datelor din contul de rezultat Profit şi pierdere,
situaţie financiară anuală redactată în termeni de flux, care cuprinde ansamblul fluxurilor
patrimoniale ce permit crearea bogăţiei plecând de la ansamblul cheltuielilor şi veniturilor.
Soldul net al contului (creditor sau debitor) reflectă performanţa întreprinderii, respectiv
capacitatea de a genera fluxuri viitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente.
Prezentarea contului de rezultat poate fi realizată după natură şi după funcţii (destinaţie),
fiind redat tabelar sau în listă.
Structurarea contului de profit şi pierdere sub formă tabelară permite determinarea
marjelor de rentabilitate pe cinci niveluri:
Debit Contul de profit şi pierdere Credit
Cheltuieli pe tipuri de activităţi Venituri pe tipuri de activităţi
1. Cheltuieli de exploatare 1. Venituri din exploatare
(+) A. Rezultatul din exploatare (-)
2. Cheltuieli financiare 2. Venituri financiare
(+) B. Rezultatul financiar (-)
(+) C. Rezultatul curent (A+B) (-)
3. Cheltuieli extraordinare 3. Venituri extraordinare
(+) D. Rezultatul extraordinar (-)
10
Cheltuieli totale Venituri totale
(+) E. Rezultatul brut (C+D) (-)
Impozit pe profit
(+)F. Rezultatul net al exerciţiului (-)
Interpretarea concentrează o complexitate de operaţii economice şi financiare care se
reflectă în documentele contabile de sinteză sub forma fluxurilor şi stocurilor.
Dacă bilanţul contabil exprimă starea patrimonială la încheierea exerciţiului CPP
exprimă, în parte, cum s-a ajuns la această stare.
Fluxurile au o influenţă imediată asupra rezultatului, în timp ce stocurile prezintă un
impact variabil în timp asupra echilibrului financiar al întreprinderii.
Veniturile, conform SIC, sunt creşteri de avantaje economice în cursul exerciţiului
financiar ce au ca rezultat o creştere a capitalurilor proprii diferite de cea care provine din
contribuţiile proprietarilor capitalului.
Forma pe care o poate îmbrăca veniturile:
1) Creşteri de activ: lichidităţi, creanţe, bunuri, servicii, obţinute în schimbul bunurilor şi
serviciilor pe care le furnizează întreprinderea.
2) Diminuarea datoriilor: din bunurile şi serviciile furnizate de întreprindere pentru
acoperirea unui împrumut
Cheltuielile reprezintă reduceri de avantaje economice ca urmare a diminuării
capitalurilor proprii diferite de cea care provine din distribuirile în favoarea proprietarilor de
capital (dividende, restituiri de capital).
Forma în care se prezintă cheltuielile:
1) Ieşiri sau diminuări de valoare a activelor (mărfuri, amortizare)
2) Creşteri de datorii (salarii, impozite, furnizori)
Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli reprezintă rezultatul
Diferenţieri de interpretare între contabilitate şi finanţe
Aceste diferenţieri rezultă din faptul că din punct de vedere contabil predomină viziunea
patrimonială, iar optica financiară se exprimă în termeni de lichiditate, exigibilitate şi
solvabilitate.
11
Din punct de vedere contabil Din punct de vedere al finanţelor
VENITURILE
1. Sunt considerate venituri din producţia
vândută (CA) şi cele din producţia stocată
2. O vânzare reprezintă un venit chiar dacă
nu se încasează, inclusiv într-un exerciţiu
financiar următor.
3. O creanţă încasată în cursul exerciţiului
anterior nu creează venit.
CHELTUIELILE
4. Achitarea unui furnizor în exerciţiul
următor nu generează o nouă cheltuială.
AMORTIZAREA – repartizarea valorii unui
activ imobilizat asupra duratei de utilizare
estimată.
5. Este cheltuiala de exploatare (reg. IAS 4)
PROVIZIOANELE (IAS 37 datorii a căror
scadenţă sau mărime este nesigură)
6. Sunt cheltuieli care afectează rezultatul dar
fără consecinţe asupra trezoreriei nete.
7. REEVALUAREA elementelor de activ
imobilizat reprezintă o creştere a valorii
acestora şi corespunzător o creştere a
capitalurilor proprii (rezerve din reevaluare)
1. Fluxuri de lichiditate generate de CA
brută.
2. Un flux real de lichiditate (o creştere a
trezoreriei) constituie intrare.
3. Un flux de lichiditate (o creştere a
trezoreriei)
4. Un flux negativ care diminuează resursele
de trezorerie.
5. O sumă calculată care nu diminuează
trezoreria, impact fiscal.
6. Nu au nici un fel de influenţă, singurul
lucru de luat în seamă, în calcul este sub
aspectul incidentelor fiscale.
7. Nu reprezintă un flux financiar real.
Afectează valorile ratelor de rentabilitate.
12
Fluxurile economice sunt generate de activitatea ordinară structurată pe trei domenii de
activitate:
1. Activitatea de exploatare care este activitatea de bază ce vizează formarea profitului
întreprinderii din sectoarele industrial, comercial şi prestări servicii.
2. Activitatea financiară privind participaţiile la capitalul altor societăţi (participare
strategică 20 – 40%, participare de control 40%).
3. Activitatea excepţională (extraordinară) care cuprinde operaţiuni de gestiune şi capital
care nu sunt legate de activitatea normală a întreprinderii.
Activităţile prezentate şi rezultatul lor sunt reflectate în CPP, iar structura acestuia
permite calculul unor solduri de acumulări băneşti potenţiale destinate să îndeplinească o
anumită funcţie de remunerare a factorilor de producţie şi de finanţare a activităţii viitoare
denumite solduri intermediare de gestiune (SIG).
13
CAPITOLUL II
1. Structura patrimoniala a firmei
1.1. Bilantul patrimonial – continuturi si valoare operationala
in analiza financiara
Analiza pe baza bilanţului financiar este denumită şi analiză patrimonială fiind întocmită în
perspectiva încetării activităţii.
Termenii de bază utilizaţi în cazul acestui tip de analiză sunt cei de:
- lichiditate: capacitatea întreprinderii de a transforma într-o anumită perioadă de timp activele
sale în disponibilităţi băneşti, fără pierderi de valoare;
- exigibilitate: capacitatea firmei de a respecta termenele scadente pentru datoriile contractate;
- solvabilitate: capacitatea întreprinderii de a-şi onora angajamentele faţă de terţi.
Structurarea posturilor bilanţului contabil în viziune financiară are meritul de a pune în
evidenţă riscul de insolvabilitate al întreprinderii şi căile de înlăturare a acestui risc.
În concluzie, analiza termenilor de lichiditate şi exigibilitate este fundamentată pe 2
elemente:
1 – abordarea în concepţie funcţională a întreprinderii
2 – pe criteriile de clasificare a posturilor bilanţiere
Expresia cea mai simplă a valorii patrimoniale o reprezintă activul net contabil.
ANC = At – Dat.
unde: At - activ total
Dat - datorii totale
ANC – activul net contabil
Elementele de activ sunt structurate în ordinea crescătoare a lichidităţii, iar elementele de
pasiv sunt structurate după gradul crescător de exigibilitate.
14
Pornind de la această modalitate de structurare a bilanţului financiar, apar în evidenţă 2
reguli ale finanţării:
1 – nevoile permanente vor fi acoperite de capitalurile permanente
2 – nevoile temporare vor fi acoperite de resursele temporare
La baza celor 2 reguli se află principiul sincronizării între durata unei operaţii de
finanţare şi durata mijloacelor de finanţare corespondente.
A (nevoi, alocări) P (resurse)
Nevoi permanente
Alocări
Active imobilizate
Resurse permanente exg.
Capitaluri permanente
Nevoi temporare
Active circulante
Resurse temporare exg.
Pasive circulante
Tot de modalitatea de structurare a bilanţului financiar rezultă că la nivelul firmei avem
un echilibru financiar pe termen lung (reprezentat de partea superioară a bilanţului) şi un
echilibru financiar pe termen scurt (reprezentat de partea inferioară a bilanţului).
Atunci când resursele permanente sunt mai mari decât nevoile permanente, apare o marjă
de securitate financiară care permite întreprinderii să facă faţă riscurilor pe termen scurt.
R marjă securitate financiară
Analiza financiara pe baza de bilant are ca obiectiv formularea unor judecati de valoare
privind valoarea, echilibrul, sanatatea, pozitia financiara a firmei. Pentru realizarea unei analize
financiare pertinente in literatura de specialitate sunt prezentate doua teorii fundamentale, in
baza carora se propune elaborarea asa-zisului ,,bilant – suport al analizei financiare”3:
– teoria bilantului patrimonial;
– teoria bilantului functional.
Abordarea patrimoniala (financiara) este o abordare externa, care prezinta interes pentru
urmatoarele categorii de utilizatori: actionarii, interesati sa cunoasca valoarea patrimoniului;
3 Iosefina Morosan, Analiza economico-financiara, Editura Fundatiei Romania de Maine,Bucuresti, 200815
creditorii, care privesc patrimonial ca o garantie pentru creditele acordate si potentialii investitori
si creditori.
Bilantul patrimonial (financiar) este un instrument de analiza realizat prin retratarea
bilantului contabil. Problemele principale ale analizei pozitiei financiare a firmei rezolvate prin
apelarea la bilantul patrimonial sunt:
- determinarea patrimoniului net;
- analiza structurii financiare;
- analiza lichiditatii si solvabilitatii
- determinarea gradului de indatorare.
La elaborarea bilantului patrimonial sunt respectate urmatoarele principii:
• evaluarea elementelor patrimoniale la valoarea lor neta;
• ordonarea elementelor de activ in ordine crescatoare a gradului de lichiditate
(aptitudinea de a se transforma in numerar);
• ordonarea elementelor de pasiv in ordine descrescatoare a gradului de exigibilitate
(perioada in care resursa este la dispozitia firmei).
Structura bilantului patrimonial este prezentata in fig.
ACTIV PASIV
I ACTIVE IMOBILIZATE, din care
1. Imobilizari necorporale
2. Imobilizari corporale
3. Imobilizari financiare
II ACTIVE CIRCULANTE din care
1. Stocuri
2. Creante
3. Investitii Financiare
4. Disponibilitati
I CAPITALURI PROPRII, din care
1.Capital social
2. Rezerve
3. Rezultatul exercitiului
4. Subventii
5. Provizioane pentru o perioada mai mare
de un an (care au caracter de rezerve)
II Datorii pe termen lung
III Datorii pe termen scurt, din care:
1. Creante pe termen scurt
2. Obligatii
3. Provizioane pentru o perioada mai mica
de un an.
16
Fig. 1. Bilantul patrimonial (financiar)4
Pentru a obtine un bilant patrimonial, posturile bilantului contabil sunt retratate
(corectate) astfel:
a) Se elimina, din categoria elementelor de activ, nonvalorile sau asa-numitele „active
fictive” (cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare, cheltuieli in avans).
Acestea sunt cheltuieli care in mod normal trebuiau inregistrate in contul de profit si
pierdere. Luarea lor in considerare in cadrul activelor imobilizate nu este decat o solutie
contabila care permite amortizarea lor si, respectiv, etalarea incidentei asupra rezultatului.
Pentru eliminarea acestor nonvalori din bilantul patrimonial se procedeaza astfel:
• se deduc din activ;
• contravaloarea lor se deduce din capitalurile proprii, din pasiv.
b) Activele sunt inregistrate in bilant la cost istoric reprezentat, dupa caz, prin costul de
achizitie sau costul de productie al diferitelor elemente patrimoniale. Reevaluarea diferitelor
active, in special a terenurilor si cladirilor, a titlurilor de participare, a diferitelor componente
ale stocurilor permite o actualizare a valorii patrimoniale in functie de conditiile pietei. Aceste
diferente de evaluare sunt inregistrate in bilantul patrimonial astfel:
• se majoreaza (sau diminueaza) valoarea activelor supuse reevaluarii;
• se corecteaza in acelasi sens valoarea capitalurilor proprii.
In cazul unor plusuri de valoare se impune luarea in considerare a datoriei fiscale,
deoarece plusul de valoare este impozabil.
c) Activele imobilizate din bilantul patrimonial includ si creantele pentru o perioada mai
mare de un an.
d) Activele corporale detinute in leasing operational, nefiind in proprietatea firmei, nu sunt
reflectate in bilantul contabil. Tratarea activelor detinute in leasing se face diferit, in functie
de optica analistului.
e) Efectele scontate neajunse la scadenta sunt creante pe care firma le-a cedat bancii
sale, inregistrand in contrapartida o crestere a disponibilitatilor. Juridic, aceste creante
nu mai fac parte din patrimonial firmei. Din punct de vedere contabil, se respecta acelasi
principiu si nu mai sunt inregistrate.
4 Iosefina Morosan Analiza economico-financiara.– Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2008, pag.235
17
In opinia specialistilor, aceste efecte scontate si neajunse la scadenta au semnificatia unui
credit curent obtinut de firma. De aceea, ei propun adaugarea acestor efecte la valoarea
creantelor si majorarea corespunzatoare a creditelor curente (mai mici de un an).
f) In pasivul bilantului patrimonial, pe langa modificarile de raspuns la corectiile activelor,
se mai opereaza urmatoarele retratari (corecturi):
• se diminueaza capitalurile proprii cu valoarea capitalului subscris si nevarsat si cu
dividendele de plata (daca bilantul este construit inainte de repartizarea profitului);
• se inregistreaza datoria fiscala generata de reintegrarea plusurilor de inventar,
provizioanelor si a cotei-parti a subventiilor pentru investitii, virate in contul de profit si
pierdere. Aceasta datorie fiscala determina, atat diminuarea capitalurilor proprii, cat si cresterea
datoriilor pe termen scurt.
1.2. Analiza structurii patrimoniale a firmei
Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea raporturilor dintre diferitele
elemente patrimoniale. Metoda de analiza este metoda ratelor.
Analiza structurii patrimoniale a firmei vizeaza doua aspecte:
1) analiza ratelor de structura ale activului;
2) analiza ratelor de structura ale pasivului.
1.2.1. Analiza ratelor de structura ale activului5
In sistemul ratelor de structura ale activului, cele mai semnificative ca valoare
informativa si totodata mai frecvent recomandate de literature de specialitate sunt:
a) Rata activelor imobilizate:
unde: Ai – activele imobilizate totale;
5 Aurel Isfanescu; Vasile Robu; Analiza economico financiara, Editura Economica, 2005
18
At – activul bilantier total.
Rata activelor imobilizate reflecta ponderea activelor imobilizate in patrimoniu total al
intreprinderii. Diferitele elemente de active imobilizate justifica utilizarea unor rate
complementare.
a1) Rata imobilizarilor necorporale (Rinc) care se calculeaza:
unde: Ainc – imobilizari necorporale;
At – activul bilantier total.
Acest indicator masoara ponderea activelor intangibile de natura brevetelor, licentelor,
marcilor comerciale, fondului comercial in patrimoniul firmei. In cazul firmelor romanesti,
ponderea imobilizarilor necorporale este foarte redusa, in comparatie cu alte tari unde ponderea
imobilizarilor necorporale este mare. Evident, in acest caz apar diferente de la o firma la alta in
functie de specificul activitatii, strategia de dezvoltare, faza de maturitate.
a2) Rata imobilizarilor corporale (Ric) care se calculeaza:
in care: Aic – imobilizari corporale.
Marimea acestui indicator este determinata, in primul rand, de natura activitatii. De
regula, inregistreaza valori ridicate in cadrul firmelor ce necesita o infrastructura importanta
sau echipamente costisitoare cum ar fi: productia si distributia de energie, transporturi feroviare
etc.
a3) Rata imobilizarilor financiare (Rif) care se calculeaza:
in care: Aif – imobilizarile financiare.
Aceasta reflecta intensitatea legaturilor si relatiilor financiare pe care firma analizata le-a
stabilit cu alte firme. Indicatorul inregistreaza valori ridicate in cazul holdingurilor al caror
obiect de activitate il reprezinta gestionarea unui portofoliu de participatii.
b) Rata activelor circulante (RAC) reprezinta ponderea activelor circulante in totalul
activelor firmei si evidentiaza flexibilitatea financiara a acesteia:
19
in care: AC - active circulante.
Intre rata activelor imobilizate si rata activelor circulante se formeaza relatia:
RAI + RAC = 100
Aceasta rata reflecta ponderea activelor circulante in totalul mijloacelor economice ale
intreprinderii.
b1) Rata stocurilor (RS)6:
in care: S – stocurile.
Rata stocurilor ia valori diferite de la un sector la altul, in functie de natura activitatii: mai
ridicata la firmele din sfera productiei si distributiei de bunuri materiale si foarte scazute in sfera
serviciilor. Durata ciclului de exploatare se reflecta direct in nivelul acestei rate. La firmele cu
ciclu de exploatare lung, rata stocurilor este ridicata si invers. De asemenea, nivelul stocurilor se
poate modifica sub influenta factorilor conjuncturali si a conditiilor pietei.
Interpretarea evolutiei in timp a stocurilor, respectiv a ratei stocurilor necesita corelarea
cu nivelul activitatii, admitandu-se ca ecuatie minima de echilibru structural:
ICA > IS
unde ICA reprezinta indicele cifrei de afaceri;
IS - indicele stocurilor.
O crestere a volumului de activitate genereaza o sporire justificata a stocurilor. In schimb,
incetinirea rotatiei stocurilor, formarea stocurilor fara miscare sau cu miscare lenta se apreciaza
negativ datorita dificultatilor de transformare in lichiditati si consecintelor negative asupra
solvabilitatii firmei.
b2) Rata creantelor comerciale (RC):
in care: C - creante comerciale.
Acest indicator reflecta importanta relativa a portofoliului decreante comerciale in
patrimoniul firmei. Rata creantelor este influentatade specificul activitatii, de puterea de
6 Iosefina Morosan Analiza economico-financiara.– Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 200820
negociere a firmei cu partenerii comerciali din amonte (aceasta determina perioada de efectuare
a platilor de catre clienti), dar si de managementul firmei.
b3) Rata disponibilitatilor (RD):
in care: D – disponibilitatile banesti.
Denumita si rata de asigurare cu disponibil, aceasta reprezinta o masura a lichiditatii
interne a firmei. O valoare ridicata a disponibilitatilor poate reflecta o situatie favorabila in
termeni de echilibru financiar, dar poate fi si semnul detinerii unor resurse insuficient utilizate.
1.2.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului7
Ratele de structura ale surselor de finantare ale firmei permit aprecierea politicii
financiare a acesteia, prin punerea in evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia
financiara a acesteia.
Principalele rate de structura ale surselor de finantare sunt:
a) Rata stabilitatii financiare (RSF) reflecta legatura dintre capitalul permanent de care
firma dispune in mod stabil (pe o perioada mai mare de 1 an) si patrimoniul total.
unde: CP – capitalul permanent care se constituie din capitalul propriu la care se adauga
imprumuturile pe termen lung;
p – totalul pasivului.
Aceasta rata este un indicator global al stabilitatii finantarii si reflecta ponderea surselor
pe care le are intreprinderea pentru o perioada mai mare de un an, in totalul surselor de
acoperire a mijloacelor economice.
b) Rata autonomiei financiare globale (RAFG) este un indicator lobal referitor la autonomia
financiara a firmei apreciata in ansamblul inantarii sale
7 Aurel Isfanescu; Vasile Robu; Analiza economico financiara, Editura Economica, 2005
21
unde: Cpr – capitalul propriu.
Rata autonomiei financiare semnifica ponderea surselor proprii in finantarea mijloacelor
economice ale firmei si inregistreaza valori diferite in functie de politica financiara a
intreprinderii si rentabilitatea ei.
c) Rata datoriilor pe termen scurt (RDTS):
in care: DTS – datorii pe termen scurt.
Aceasta rata reflecta ponderea datoriilor pe termen de exigibilitate mai mic de un an in
totalul surselor intreprinderii.
d) Rata de indatorare globala (RIG):
Aceasta rata reflecta ponderea datoriilor pe termen lung, mediu si scurt in patrimoniul
intreprinderii.
1.2.3. Analiza patrimoniului net
In acceptiunea juridica, patrimoniul reflecta drepturile de proprietate si creanta ale
firmei, pe de o parte, si datoriile firmei fata de proprietari si creditori, pe de alta parte.
Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele firmei dupa
deducerea tuturor datoriilor sale, fiind similar avutiei acestora ca urmare a alocarii si implicarii
capitalurilor in activitatea sa.
Patrimoniul net este echivalentul activului net contabil, respectiv a capitalurilor proprii.
Activul net poate fi determinat pe baza a doua metode:
a) Metoda sintetica
ANT = AT – D
unde: ANT – activul net; AT – active totale; D – datorii totale.
Constituirea si dezvoltarea firmei necesita resurse pentru finantarea activelor destinate
desfasurarii activitatii fundamentate pe baza deciziei strategice. Apelarea la diverse surse
22
financiare genereaza efecte directe asupra patrimoniului net (prin marimea datoriilor), cat si
efecte indirecte (prin costul resurselor).
b) Metoda aditiva
ANT = Ks + Rz + Rr + Re – Rrep
in care: Ks – capital social; Rz – rezerve; Rr – rezultatul reportat;
Re – rezultatul exercitiului;
Rrep – repartizarile efectuate din rezultatul exercitiului.
2. Analiza echilibrului financiar
Analiza echilibrului financiar al firmei urmareste reflectarea raporturilor de egalitate
dintre sursele de finantare si utilizarile resurselor financiare, dintre veniturile si cheltuielile
aferente desfasurarii activitatii firmei pe termen lung, mediu si scurt.
Echilibrul financiar se analizeaza pe termene, adica pe termen mediu si lung, prin
compararea capitalurilor permanente cu activele imobilizate, pe termen scurt, prin compararea
resurselor curente cu activele circulante, si global, prin compararea fondului de rulment cu
necesarul de fond de rulment.
Principalii indicatori utilizati in analiza echilibrului financiar sunt:
• fondul de rulment;
• necesarul de fond de rulment;
• trezoreria.
Acesti indicatori pot fi determinati in acceptiune patrimoniala, pe baza bilantului
financiar, iar in acceptiune functionala, pe baza bilantului functional.
2.1. Analiza echilibrului pe baza de bilant financiar
23
Fondul de rulment patrimonial reprezinta acea parte a capitalului permanent ce excede
activele imobilizate si este destinat finantarii activelor circulante8.
Se poate observa ca fondul de rulment patrimonial exprima, in marime absoluta
lichiditatea unei firme (pe termen scurt).
FR = CP – AI = (CPR + DTL) – AI
sau
FR = AC – DTS
in care: CP – capitaluri permanente;
AI – active imobilizate;
CPR – capitaluri proprii;
DTL – datorii pe termen lung;
AC – active circulante;
DTS – datorii pe termen scurt.
Fondul de rulment patrimonial privit prin prisma surselor de finantare, este format din:
• fondul de rulment propriu: FRp = CPR – AI
• fondul de rulment imprumutat: FRi = DTL
Nevoia de fond de rulment reprezinta acea parte a activelor circulante care trebuie
finantata pe seama fondului de rulment:
NFR = (AC – D – IF) – OTS
sau
NFR = (S + CR) – (DTS – CTS)
in care: AC – active circulante;
D – disponibilitati;
IF – investitii financiare;
OTS – obligatii pe termen scurt;
S – stocuri;
CR – creante;
DTS – datorii pe termen scurt;
CTS – credite pe termen scurt.
Trezorerie neta reprezinta indicatorul care pune in corelatie fondul de rulment cu
necesarul de fond de rulment si exprima:
8 Iosefina Morosan Analiza economico-financiara.– Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 200824
• daca este pozitiva, excedentul de numerar la sfarsitul exercitiului financiar;
• daca este negativa, nevoia de numerar la finalul unui exercitiu financiar, acoperita pe
seama creditelor de trezorerie (pe termen scurt).
Fondul de rulment se modifica datorita posturilor de activ si de pasiv din bilantul
patrimonial (financiar). Cresterea fondului de rulment se poate realiza prin cresterea resurselor
stabile (capital permanent) si scaderea utilizarilor stabile (active imobilizate).
Scaderea activelor imobilizate nu poate fi un scop in sine, deoarece are ca rezultat
scaderea capacitatii de productie si micsorarea cifrei de afaceri. Reducerea justificata, prin
vanzarea activelor neproductive sau uzate, conduce la cresterea fondului de rulment.
Daca fondul de rulment scade, situatia poate fi considerate negativa, deoarece nevoile
curente sunt, intr-o masura tot mai mica, acoperite din resurse permanente.
Necesarul de fond de rulment se modifica datorita decalajului temporar intre fluxurile de
plati si incasari. Pot exista mai multe situatii:
• daca necesarul de fond de rulment este pozitiv, aceasta semnifica faptul ca exista un
surplus de nevoi temporare in raport cu sursele temporare;
• daca necesarul de fond de rulment este negativ, inseamna ca exista un surplus de surse
temporare in raport cu nevoile temporare.
Practic, pot exista doua situatii:
– trezoreria pozitiva este generata de fondul de rulment superior necesarului de fond de
rulment. Se asigura astfel posibilitatea efectuarii de plasamente si a detinerii de disponibilitati
banesti. Firma se gaseste intr-o situatie favorabila, cu mentiunea ca nu intotdeauna o trezorerie
pozitiva este semnul unei situatii favorabile, deoarece scopul firmei este antrenarea resurselor in
activitati eficiente.
– trezoreria negativa reprezinta un dezechilibru financiar, cand nevoia de fond de
rulment nu poate fi finantata in intregime din resurse permanente, apelandu-se la credite pe
termen scurt (credite de trezorerie)
2.2. Analiza echilibrului pe baza de bilant functional
25
Fata de abordarea patrimoniala, cea functionala permite investigarea activitatii pe cicluri
de operatiuni, luand in considerare rolul fiecaruia in generarea fluxurilor fizice de numerar.
2.2.1. Bilantul functional – instrument al analizei financiare
Analiza financiara pe baza bilantului functional este un demers static ce permite
evidentierea legaturilor semnificative dintre resurse si alocarea lor.
Scopul bilantului functional este de a identifica nevoile firmei, in continua schimbare, si
modul de alocare a surselor de finantare pe diferite cicluri.
Bilantul functional este un bilant contabil retratat, posturile fiind ordonate in functie de
apartenenta acestora la unul dintre ciclurile de functionare, si anume:
• ciclul de investitii;
• ciclul de exploatare;
• ciclul de finantare.
Din punct de vedere structural, bilantul functional se prezinta astfel:
ACTIV PASIV
I Active stabile (aciclice)(AS)
II Active ciclice aferente exploatarii (ACE)
III Active ciclice din afara exploatarii
(ACAE)
IV Trezorerie de activ (TA)
I Resurse stabile (aciclice) (RS)
II Resurse ciclice din exploatare (RCE)
III Resurse ciclice din afara exploatarii
(RCAE)
IV Trezorerie de pasiv (TP)
Fig. 2. Bilantul functional9
Redactarea bilantului functional are la baza urmatoarele principii:
a) utilizarea valorii brute a activelor, pentru a pune in evidenta decizia initiala;
amortizarea se va regasi in pasiv, ca sursa proprie de origine interna;
b) introducerea imobilizarilor detinute in leasing la valoarea de contractare, care se
asimileaza activelor aciclice; in acest caz leasingul devine o sursa de finantare in pasivul firmei
unde majoreaza capitalul propriu cu partea achitata (amortizata) si imprumuturile pe termen
mediu si lung, cu valoarea ramasa de achitat;
c) cheltuielile ce privesc exercitiile urmatoare sunt considerate active imobilizate, fiind
asimilate unor investitii;
9 Morosan Analiza economico-financiara.– Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2008, pag. 24826
d) cheltuielile efectuate in avans sunt considerate, dupa caz, active ciclice de exploatare
sau in afara exploatarii;
e) efectele scontate si neajunse la scadenta sunt considerate integrate in activ la creante,
iar in pasiv la credite curente de trezorerie.
Reconstituirea ciclurilor functionale ale firmei, prin respectarea principiilor de mai sus,
este sintetizata in tabelele urmatoare:
Ciclul de investitii-finantare
ACTIV PASIV
Active imobilizate (la valoarea bruta)
+ Imobilizari in leasing (la valoarea de
origine)
+ Cheltuieli de repartizat asupra
exercitiilor urmatoare
Capitaluri proprii
Provizioanele de orice natura
Amortizarile (inclusiv amortizarea
imobilizarilor in leasing)
Datorii financiare
Total active aciclice (stabile) AS Total resurse aciclice (stabile) RS
Tabelul 310
Ciclul de exploatare
ACTIV PASIV
Stocuri si productie in curs de executie
Creante privind exploatarea
+ Efecte scontate neajunse la scadenta
+ Cheltuieli inregistrate in avans privint
exploatarea
Datorii aferente exploatarii:
- Furnizori
- Datorii fiscale
- Datorii sociale
Venituri inregistrate in avans aferente
exploatarii
Total active ciclice din exploatare ACE Total resurse ciclice din exploatare RCE
Tabelul 411
10 Morosan Analiza economico-financiara.– Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2008, pag. 24811 Morosan Analiza economico-financiara.– Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2008, pag. 249
27
Elemente in afara exploatarii
ACTIV PASIV
Creante in afara exploatarii
- Creante din vanzarea de active
- Alti debitori
Cheltuieli inregistrate in avans in afara
exploatarii
Datorii aferente exploatarii:
- Furnizori de imobilizari
- Datorii fiscale
Venituri inregistrate in avans din afara
exploatarii
Total active ciclice din afara exploatarii
ACAE
Total resurse ciclice din afara exploatarii
RCAE
Tabelul 512
Trezorerie
ACTIVE PASIV
Disponibilitati (in banci si in casa) Credite curente
Soldul creditor la banca
Efecte scontate neajunse la scadenta
(integrate in creantele de exploatare)
Trezoreria de activ (TA) Trezoreria de pasiv (TP)
Tabelul 613
2.2.2. Analiza echilibrului financiar pe baza abordarii functionale
Analiza echilibrului financiar functional presupune studierea corelatiei dintre fondul de
rulment net global si necesarul de fond de rulment, concretizata in trezoreria neta si a ratelor de
rotatie ale activelor si pasivelor de exploatare.
Echilibrul financiar din punct de vedere functional este asigurat atunci cand firma poate
sa-si finanteze cresterea fara sa-si afecteze trezoreria neta. Pentru aceasta fondul de rulment net
12 Morosan Analiza economico-financiara.– Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2008, pag. 24913 Morosan Analiza economico-financiara.– Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2008, pag. 250
28
global trebuie sa acopere partea structurala a necesarului de fond de rulment, iar variatiile
sezoniere sau conjuncturale sa fie acoperite pe seama creditelor de trezorerie.
2.2.2.1. Analiza corelatiei dintre fondul de rulment net global,
necesarul de fond de rulment si trezoreria neta
Relaţia de echilibru pe termen scurt este dată de formula:
FR = TN + NFR unde: FR - fondul de rulment
NFR - nevoia de fond de rulment
TN - trezorerie netă
A P
exg. 1
L 1 Active imobilizate Capitaluri proprii
FRpropriu
L 1 NFR
FRÎ
exg. 1
Active circulante Pasive circulante
FRB
29
Fondul de rulment (FR) este acea parte a capitalului permanent destinat finanţării
activelor circulante. El realizează un arbitraj între finanţarea dintre capitalurile permanente a
activelor imobilizate şi a celor circulante.
Fondul de rulment brut (FRB) (fondul de rulment total sau economic) cuprinde totalitatea
elementelor de active circulante susceptibile de a fi transformate în bani prin vânzarea într-un
termen mai mic de 1 an.
FRB = ACt – AC (cu o lichiditate 1 an)
Fondul de rulment net (FRN) prezintă cea mai mare importanţă din punct de vedere
operaţional şi al analizei financiare.
Formulele de determinare sunt:
FRN = CP – AI
FRN = AC – RT unde: AC – active circulante
CP – capital permanent
AI – active imobilizate
RT – resurse de trezorerie
Minime = Aexpl. (S+C)- Dat.t.s.
Ca parte a capitalurilor permanente, FRN indică disponibilităţile financiare permanente
ale întreprinderii care nu sunt rambursate în cursul exerciţiului, deoarece sunt fie proprii fie
împrumutate pe termen mediu sau lung.
Este în acelaşi timp şi un indicator de lichiditate, în sensul că indică volumul resurselor
permanente puse la dispoziţie pentru achiziţia de stocuri şi efectuarea de plăţi pe termen scurt.
FRN se mai poate exprima şi procentual sub următoarele forme:
FR = unde: CP – capitaluri permanente
AC – active circulante
sau
FR = unde: AC – active circulante
RT – resurse de trezorerie
30
FRN are 2 componente:
- FR propriu desemnează partea din capitalurile proprii utilizate pentru finanţarea
activelor imobilizate după ce s-a asigurat în prealabil finanţarea activelor imobilizate.
FRP = FRN – FRÎ unde: FRP – fond de rulment proprii
FRN – fond de rulment net
FRÎ – fond de rulment împrumutat
- FR împrumutat acea parte a datoriilor pe termen mediu şi lung care se foloseşte
pentru finanţarea activelor circulante.
FRÎ = CP – C propriu
FRÎ = FRN – FRP
Nevoia de fond de rulment: NFR = TN –FR
Nevoia de fond de rulment (NFR) reprezintă necesarul de capitaluri pentru procurarea de
stocuri şi asigurarea unui sold normal de creanţe care să determine desfăşurarea eficientă a
ciclului de exploatare.
Interpretarea valorilor NFR:
1) NFR 0 situaţia este considerată normală dacă este rezultat al unei politici de
investire. În alte condiţii reprezintă un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor
şi creanţelor pe de o parte şi exigibilitatea datoriilor.
2)NFR 0, aceasta presupune că resursele temporare aflate la dispoziţia întreprinderii sunt mai
mari decât nevoile temporare. Se consideră ca o situaţie normală dacă este rezultatul accelerării
vitezei de rotaţie a activelor circulante. Se apreciază nefavorabil dacă este rezultat al unor
întreruperi sau nesincronizări ale activităţii de aprovizionare sau producţie.
2) TN = FR – NFR;
TN este expresia echilibrului general al întreprinderii.
Când este are valori pozitive reflectă o activitate eficientă, adică societatea are la dispoziţie un
anumit numerar care îi asigură autonomia financiară pe termen scurt (echilibru general);
Când TN 0, indică un dezechilibru, o dependenţă a activităţii firmei de resursele de finanţare
externă.
Un indicator semnificativ pentru analiza TN (trezoreriei nete) este cel al variaţiei acesteia:
TN = TN - TN unde:
TN - trezoreria netă la sfârşitul exerciţiului financiar
31
TN - trezoreria netă la începutul exerciţiului financiar
A) Fondul de rulment functional, denumit si fondul de rulment net global (FRNG)
reprezinta resursa de finantare stabila destinata sa acopere activele stabile (imobilizarile).
Relatia de calcul este:
FRNG = Resurse stabile (aciclice) – Active stabile (aciclice)
Se poate remarca ca FRNG reprezinta indicatorul ce caracterizeaza ciclul de finantare
comparativ cu ciclul de investitii.
Fondul de rulment net global poate fi:
a) pozitiv: FRNG > 0 RS > AS
In acest caz, din desfasurarea activitatii firmei se degaja un surplus de resurse stabile
(permanente) care poate fi utilizat pentru finantarea altor nevoi ale firmei.
b) negativ: FRNG < 0 RS < AS
Este cazul cand se inregistreaza o insuficienta de fond de rulment.
B) Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezinta diferenta dintre nevoile ciclice si
sursele ciclice, respectiv suma necesara finantarii decalajelor care se produc in timp, intre
fluxurile reale si fluxurile de trezorerie determinate, in principal, de activitatea de exploatare.
Pe baza bilantului functional, necesarul de fond de rulment se determina astfel:
NFR = Active ciclice – Resurse ciclice
Necesarul de fond de rulment se poate descompune in doua componente: necesarul de
fond de rulment din exploatare si necesarul de fond de rulment din afara exploatarii.
NFR = NFRE + NFRAF
NFRE = Active ciclice din exploatare – Resurse ciclice din exploatare = (Stocuri +
Creante) – Obligatii
NFRAE = Active ciclice din afara exploatarii – Resurse ciclice din afara exploatarii
C) Trezoreria neta (Tn) este indicatorul care exprima corelatia dintre fondul de rulment
net global si nevoia de fond de rulment, reflectand situatia financiara a firmei, atat pe termen
mediu si lung, cat si pe termen scurt.
Relatia de calcul a trezoreriei nete pe baza bilantului functional este:
Tn = FRNG – NFR
sau
Tn = Ta – Tp
32
unde: Ta reprezinta trezoreria de activ, respectiv soldurile debitoare ale conturilor de
disponibilitati si plasamente;
Tp reprezinta trezoreria de pasiv, respectiv soldurile creditoare ale conturilor de credite
pe termen scurt.
Trezoreria neta pozitiva este un excedent monetar al exercitiului financiar. In cazul in
care necesarul de fond de rulment este constant, atunci trezoreria neta pozitiva este echivalentul
profitului net, diminuat cu dividendele platite in cursul aceleiasi perioade, la care se adauga
amortizarea si alte cheltuieli care nu presupun plati.
Trezoreria neta negativa reflecta un deficit monetar la sfarsitul anului si care a fost
acoperit pe seama creditelor pe termen scurt. In situatia in care necesarul de fond de rulment
este constant, trezoreria neta negativa este efectul inregistrarii de pierderi.
3. Analiza lichiditatii si solvabilitatii
Efectul de levier financiar (ELF) exprimă efectul îndatorării asupra rentabilităţii
capitalurilor proprii, care poate însemna şi riscul întreprinderii îndatorate de a nu putea face
faţă angajamentelor, afectându-i solvabilitatea.
Solvabilitatea constituie aptitudinea întreprinderii de a face faţă scadenţelor pe termen
lung şi mediu şi depinde de mărimea datoriilor cu asemenea scadenţe şi de cheltuielile financiare
(costul îndatorării).
Solvabilitatea reprezintă un obiectiv prioritar al întreprinzătorului care doreşte să-şi
păstreze autonomia financiară şi flexibilitatea gestiunii şi ea rezultă din echilibrul dintre fluxurile
de încasări şi fluxurile de plăţi, dar şi dintr-un fond de rulment net pozitiv, ceea ce rezultă dintr-o
bună adecvare între necesarul de finanţare pe termen lung (în active corporale şi financiare) şi
resursele de finanţare cu caracter permanent (capitalurile proprii şi îndatorarea la termen).
Solvabilitatea se defineşte mai ales în perspectiva unei lichidări a întreprinderii, dacă se
află în încetare de plată ca urmare a lipsei de lichiditate a bilanţului. În acest sens, întreprinderea
este solvabilă în măsura în care activul real este suficient pentru a-i permite plata tuturor
datoriilor.
33
Menţinerea solvabilităţii este condiţionată de sincronizarea ritmului încasărilor de
fonduri legate de transformarea în monedă a activelor ajunse la maturitate şi ritmul plăţilor
imperative legate de lichidarea datoriilor ajunse la scadenţă.
Lichiditatea măsoară aptitudinea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor pe termen scurt
şi reflectă capacitatea de a transforma rapid activele circulante în disponibilităţi (bani). O
întreprindere este “lichidă” când resursele degajate de operaţiunile curente ale exerciţiului îi
furnizează suficiente disponibilităţi pentru a face faţă scadenţelor pe termen scurt.
Noţiunea de lichiditate poate viza bilanţul şi activele acestuia: lichiditatea bilanţului se
referă la faptul că activele sub 1 an sunt superioare datoriilor sub 1 an, ceea ce fereşte
întreprinderea de faliment pe termen scurt.
Lichiditatea semnifica abilitatea unui activ de a fi transformat in bani rapid si cu o
pierdere minima de valoare (lichiditate externa)14
Abilitatea unei firme de a-si onora la scadenta obligatiile de plata asumate pe seama
activelor curente este cunoscuta sub denumirea de lichiditate interna.
Solvabilitatea reprezinta capacitatea unei firme de a acoperi datoriile totale.
Analiza lichiditatii si solvabilitatii se efectueaza cu ajutorul urmatoarelor rate financiare:
a) Rata lichiditatii curente (generala) arata masura in care datoriile curente (pe termen
scurt) pot fi acoperite pe seama activelor curente si se determina pe baza urmatoarei relatii de
calcul:
Rlc = Active curente Datorii curente (pe termen scurt)
b) Rata lichiditatii rapide (testul acid)
c) Rata lichiditatii la vedere:
Rata lichiditatii la vedere reflecta capacitatea de plata pentru o perioada scurta de timp
(de regula o luna).
d) Rata solvabilitatii generale reflecta gradul in care o firma poate face fata datoriilor si se
calculeaza astfel14 Iosefina Morosan Analiza economico-financiara.– Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2008
34
e) Rata solvabilitatii patrimoniale se determina cu relatia:
4. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
Interpretarea indicatorilor de bilanţ trebuie realizată numai în legătură cu datele privind
activitatea economică desfăşurată de întreprindere în cursul anului. Modificarea valorii unui
indicator de bilanţ trebuie apreciată numai după confruntarea acesteia cu sumele înregistrate în
rulajele conturilor, dat fiind că tocmai rulajele caracterizează acţiunea utilă a mijloacelor
avansate în diferite faze ale circuitului economic al întreprinderii (aprovizionare – producţie –
desfacere).
Pentru evaluarea completă a gradului de utilizare a activelor circulante, bilanţul singur
nu este suficient, el trebuie completat cu datele analitice referitoare la rulajele diferitelor conturi
care se regăsesc în indicatorii de bilanţ, folosindu-se balanţa de verificare pe rulaj a conturilor.
În acest sens, se impune efectuarea unei analize externe a bilanţului, care vizează unul din cei
mai importanţi indicatori sintetici calitativi – viteza de rotaţie a activelor circulante – care are
efecte directe asupra indicatorilor de performanţă (beneficiul şi rata rentabilităţii).
Viteza de rotatie a activelor circulante coreleaza cifra de afaceri sau o componenta a
acesteia cu totalul activelor circulante sau un anumit element al acestora.
Viteza de rotatie a activelor circulante poate fi exprimata ca:
– numar de rotatii (n):
unde: reprezinta soldul mediu al activelor circulante;
– durata in zile (Dz):
unde: T – numarul de zile al perioadei analizate.
Viteza de rotaţie a activelor circulante
35
Modelele statice indică situaţia fondului de rulment la un anume moment. Pentru a
surprinde însă, starea de echilibru financiar pe o anumită perioadă de timp, complementar
analizei statice se aplică analiza dinamicii.
Prin acest procedeu, se poate ajunge la situaţii diferite faţă de cele reflectate prin simpla
calculare a fondului de rulment.
Exemplu: static – fondul de rulment pozitiv are valoare pozitivă.
Active imobilizate
Active circulante
1.000.000
2.200.000
Capitaluri permanente
Pasive de trezorerie
1.500.000
1.700.000
TOTAL 3.200.000 TOTAL 3.200.000
FRN = CP – AI = 1.500.000 – 1.000.000 = + 500.000
FRN = AC – Rt = 2.200.000 – 1.700.000 = +500.000
Presupunem că: - durata de rotaţie a activelor circulante este de 4 luni
- durata de rotaţie a pasivelor circulante este de 3 luni.
Într-un trimestru avem: Dat = 1.700.000
AC 2.200.000 ¾ = 1.650.000
FR = AC - P = 1.650.000 – 1700.000 = - 50.000
Din punct de vedere static, avem marjă …………..iar din punct de vedere dinamic avem
insuficienţă financiară datorită diferenţei dintre durata de rotaţie a activelor circulante şi
pasivelor circulante.
Exemplu:
Active imobilizate
Active circulante
1.100.000
2.500.000
Capitaluri permanente
Resurse trezorerie
900.000
2.700.000
TOTAL 3.600.000 TOTAL 3.600.000
Durata de rotaţie a activelor circulante este de 2 luni
Durata de rotaţie pasivelor circulante este de 3 luni
FRN = 900.000 – 1.100.000 = - 200.000 fond rulment negativ
36
FRN = AC – Rt = 2.500.000 – 2.700.000 = - 200.000
Într-un trimestru avem:
Vr. pasive circulante = 2.700.000 1 = 2.700.000
Vr. active circulante = 2.500.000 1,5 = 3.750.000
La nivelul unui trimestru se achită datoria şi avem:
FR = 3.750.000 – 2.700.000 = 1.050.000
5. Analiza fluxurilor de trezorerie
Problematica analizei fluxurilor de trezorerie este distincta de studierea pozitiei financiare
si performantei firmei pe baza informatiilor oferite de documentele componente ale situatiilor
financiare. Situatia fluxurilor de trezorerie (denumita si situatia cash-flow in literatura de
specialitate) reflecta capacitatea firmei de a genera numerar sau echivalente ale numerarului,
precum si capacitatea de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie.
Trezoreria evidenţiază rezultatul întregii activităţi a întreprinderii şi modul de respectare
a cerinţelor echilibrului financiar.
Conceptul de echilibru financiar defineşte trezoreria ca surplusul resurselor de finanţare
ce se degajă din întreaga activitate economică sau, altfel spus, diferenţa dintre fondul de rulment
(FR) şi necesarul de fond de rulment (NFR).
Această concepţie are un caracter mai mult teoretic şi nu este operaţională pentru
gestiunea eficientă a trezoreriei.
Planificarea trezoreriei se exprimă în termeni de active şi pasive de trezorerie, deci:
Întocmirea bugetului porneşte de la obiectivele gestiunii de trezorerie care sunt:
- asigurarea disponibilului de finanţare la cel mai mic cost posibil
- creşterea operativităţii încasărilor fără însă, a afecta politica de credit în relaţiile cu
clienţii
- eşalonarea echilibrată a scadenţelor, obligaţiilor de plată ale întreprinderii
- asigurarea trezoreriei la nivelul soldului zero în scopul evitării costurilor de finanţare
sau a celor de oportunitate
37
- plasarea excedentului de trezorerie cât mai rentabil cu riscuri minime şi cu cea mai bună
lichiditate.
Importanta fluxurilor nete de trezorerie (cash-flow) in diagnosticul financiar este data de
faptul ca firmele pot sa inregistreze profit, dar sa nu dispuna de lichiditati sau sa inregistreze
pierdere si sa dispuna de lichiditati.
Informatiile necesare intocmirii situatiei fluxurilor de trezorerie sunt preluate din cadrul
a doua bilanturi succesive (pe baza carora se determina modificarea numerarului in cursul
anului), precum si din contul de profit si pierdere (care prezinta informatii privind veniturile,
cheltuielile si rezultatele aferente diverselor activitati).
Fluxul net total de lichiditati se explica functional, si anume din activitati de exploatare,
activitati de investitii si alte activitati de finantare.
Ca o concluzie, fluxul net total de trezorerie, ca suma a celor trei fluxuri studiate,
reprezinta imbogatirea sau saracirea firmei in termeni de lichiditate.
6. Auditarea situatiilor financiare
Auditul reprezinta examinarea de catre o persoana competenta si independenta a
fidelitatii reprezentarilor contabile si financiare, a probitatii si credibilitatii tranzactiilor
economice.
Potrivit legii contabilitatii, situatiile financiare anuale se compun din: bilant, cont de
profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie,
politici contabile si notele explicative in cazul persoanelor juridice care aplica Reglementarile
contabile armonizate cu directivele Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele
Internationale de Contabilitate15
Examinarea generala a situatiilor financiare are ca obiective principale verificarea daca
bilantul, contul de profit si pierdere, situatia fluxurilor de trezorerie si notele:
- sunt coerente, tinand seama de cunoasterea generala a intreprinderii, de sectorul de
activitate si de mediul social-economic;
15 Ana Stoian. Eugeniu Turlea, Audit financiar-contabil, Ed. Economica, Bucuresti, 2001
38
- daca principiile contabile si reglementarile in vigoare, au fost respectate si corect
aplicate;
- evenimentele posterioare datei de inchidere a bilantului au fost corect evaluate;
1) Prezinta o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului
2) Imaginea fidela, clara si completa a rezultatelor.
3) Imaginea situatiei financiare .
Auditorul trebuie sa obtina elemente probante, atat calitativ, cat si cantitativ, pentru a se
asigura ca notele - in continutul lor - si informatiile furnizate sunt sincere si dau, impreuna cu
celelalte documente de sinteza, o imagine fidela a intreprinderii.
6.1. Auditul bilantului contabil
In cadrul actiunilor de verificare a bilantului contabil, auditorul isi dirijeaza diligentele
sale verificand si respectarea cadrului contabil conceptual in concordanta cu Standardele
Internationale si Nationale de Contabilitate.
Auditorul trebuie sa obtina un grad rezonabil de asigurare ca bilantul respecta conceptiile
fundamentale de baza ale contabilitatii16:
- continuitatea activitatii de exploatare;
- contabilitatea de angajamente.
Lipsa continuitatii activitatii intr-un viitor previzibil impune un alt tip de evaluare la
inchiderea bilantului.
Celelalte principii de baza nu mai pot functiona, deoarece valoarea lichidativa (reziduala)
este cea care se va aplica.
- principiul prudentei trebuie tratat astfel incat profitul sa fie real, pentru a nu distribui
dividende fictive la actionari sau asociati;
- principiul independentei exercitiului a fost aplicat pe tot parcursul exercitiului.
Auditorul verifica daca cheltuielile si veniturile aferente exercitiului respectiv au fost
inregistrate;
16 Ana Stoian. Eugeniu Turlea, Audit financiar-contabil, Ed. Economica, Bucuresti, 2001
39
- bilantul contabil ofera comparabilitatea elementelor patrimoniale pe cel putin doua
exercitii financiare, metodele de evaluare si prezentare sunt identice cu cele ale anului precedent,
iar daca sunt modificari, ele sa fie inscrise si justificate in notele atasate bilantului;
- elementele de activ si de pasiv sunt evaluate fara a se face compensari intre active si
pasive, intre cheltuieli si venituri;
- bilantul de deschidere corespunde cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent;
- auditorul procedeaza pentru fiecare cont la verificarea contabila a credibilitatii
componentelor sale si a soldului sau;
- datele de inventar ale elementelor de activ si de pasiv sunt regrupate in registrul
inventar cantitativ si valoric, dupa caz. Auditorul procedeaza la o comparare intre valorile
contabile si valorile de inventar furnizate de intreprindere, apreciind credibilitatea lor.
CAPITOLUL III
Studiu de caz la S.C. ABA S.R.L.
Societatea ABA S.R.L a fost infiintata in anul 2002, avand sediul social in str. Taberei
nr.2, Tulcea, Codul Unic de Inregistrare 14528775 si numarul de ordine la Registrul Comertului
J36/89/2002.
Societatea isi desfasoara activitatea numai pe teritoriul Romaniei, avand obiectul de
activitate Productia de metale feroase sub forme primare si de feroaliaje – CAEN 2410,
reprezentata prin dl Andrei Vasile in calitate de administrator. Forma de proprietate este
societate cu raspundere limitata
BILANT
la data de 31.12.2011
40
Denumirea indicatoruluiNr.
rd.
SOLD LA
01.01.2011 31.12.2011
A B 1 2
A. A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI NECORPORALE
1. Cheltuieli de constituire (ct.201-2801) 01 0 0
2. Cheltuieli de dezvoltare (ct.203-2803-2903) 02 0 0
3. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale,
drepturi si active similare si alte imobilizari necorporale
(ct.205+208-2805-2808-2905-2908)
03 14788 3319
4. Fond comercial (ct.2071-2807-2907) 04 0 0
5. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de
executie(ct.233+234-2933)
05 0 0
TOTAL: (rd.01 la 05) 06 14788 3319
II IMOBILIZARI CORPORALE
1. Terenuri si constructii (ct.211+212-2811-2812-2911-
2912)
07 23302193 23835818
2. Instalatii tehnice si masini (ct.213-2813-2913) 08 53921442 47181430
3. Alte instalatii, utilaje si mobilier (ct.214-2814-2914) 09 155204 119510
4. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie
(ct.231+232-2931)
10 0 8980316
TOTAL: (rd.07 la 10) 11 77378839 80117074
III IMOBILIZARI FINANCIARE
1. Actiuni detinute la entitatile afiliate (ct.261-2961) 12 0 0
2. Imprumuturi acordate entitatilor afiliate
(ct.2671+2672-2964)
13 0 0
3. Interese de participare (ct.263-2962) 14 34050 34090
4. Imprumuturi acordate entitatilor cu interese de
participare (ct.2673+2674-2965)
15 0 0
5. Investitii detinute ca imobilizari (ct.265-2963) 16 0 0
41
6. Alte imprumuturi (ct.2675+2676+2678+2679-2966-
2968)
17 0 0
TOTAL (rd.12 la 17) 18 34050 34090
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd.06+11+18) 19 77427677 80154483
B ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime si materiale consumabile
(ct.301+302+303+/-308+351+358+381+/-388-391-392-
3951-3958-398)
20 5427670 83530584
2. 2. Productia in curs de executie (ct.331+332+341+/-
348-393-3941-3952)
21 0 13
3. 3.Produse finite si marfuri (ct.345+346+/-
348+354+356+357+361+/-368+371+/-378-3945- 3946-
3953-3954-3956-3957-396-397-4428)
22 16392499 583211764
4. Avansuri pentru cumparari de stocuri (ct.4091) 23 5668718 8519921
TOTAL (rd.20 la 23) 24 22387047 150372282
II. CREANTE (Sumele care urmeaza sa fie incasate dupa o perioada mai mare de un an
trebuie prezentate separat pentru fiecare element)
1. Creante comerciale (ct.2675+2676+2678+2679-2966-
2968+4092+411+413+418-491)
25 300289 1002986
2. Sume de incasat de la entitatile afiliate (ct.451-495) 26 0 0
3. Sume de incasat de la entitati cu interese de
participare (ct.453-495)
27 0 0
4. Alte creante
(ct.425+4282+431+437+4382+441+4424+4428+444+445+
446+447+4482+ 4582+461+473-496+5187)
28 6682200 7858426
5. Capital subscris si nevarsat (ct.456-495) 29 0 0
TOTAL (rd.25 la 29) 30 6982489 8861412
III INVESTITII PE TERMEN SCURT
1. Actiuni detinute la entitatile afiliate (ct.501-591) 31 0 0
2. Alte investitii pe termen scurt (ct.505+506+508-595-
596-598+5113+5114)
32 0 0
42
TOTAL (rd.31+32) 33 33 0 0
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI
(ct.5112+512+531+532+541+542)
34 6223092 8890224
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd.24+30+33+34) 35 35592628 168123918
C.CHELTUIELI IN AVANS (ct.471) 36 0 36271
D. D.DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA
UN AN
1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni
(ct.161+1681-169)
37 0 0
2. Sume datorate institutiilor de credit
(ct.1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+
5198)
38 0 0
3. Avansuri incasate in contul comenzilor (ct.419) 39 35221649 193593434
4. Datorii comerciale - furnizori (ct.401+404+408) 40 20043373 747599
5. Efecte de comert de platit (ct.403+405) 41 0 0
6. Sume datorate entitatilor afiliate
(ct.1661+1685+2691+451)
42 0 0
7. Sume datorate entitatilor cu interese de participare
(ct.1663+1686+2692+453)
43 0 0
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile
privind asigurarile sociale
(ct.1623+1626+167+1687+2693+421+423+424+426+427+
4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+44
81+455+456+457+4581+462+473+509+5186+5193+5194
+5195+5196+5197)
44 4597741 5636318
TOTAL (rd.37 la 44) 45 59862763 199977351
E.ACTIVE CIRCULANTE NETE/ DATORII
CURENTE NETE (rd.35+36-45-62)
46 -24270135 -31817162
F.TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE
(rd.19+46)
47 53157542 48337321
G. G.DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE
DE UN AN
43
1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni
(ct.161+1681-169)
48 0 0
2. Sume datorate institutiilor de credit
(ct.1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198
49 0 0
3. Avansuri incasate in contul comenzilor (ct.419) 50 0 0
4. Datorii comerciale - furnizori (ct.401+404+408) 51 0 0
5. Efecte de comert de platit (ct.403+405) 52 0 0
6. Sume datorate entitatilor afiliate
(ct.1661+1685+2691+451)
53 0
7. Sume datorate entitatilor cu interese de participare
(ct.1663+1686+2692+453)
54 0 0
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile
privind asigurarile sociale
(ct.1623+1626+167+1687+2693+421+423+424+426+427+
4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+44
81+455+456+457+4581+462+473+509+5186+5193+5194
+5195+5196+5197)
55 0 0
TOTAL (rd.48 la 55) 56 0 0
H.PROVIZIOANE
1. Provizioane pentru pensii si obligatii similare
(ct.1515)
57 0 0
2. Provizioane pentru impozite (ct.1516) 58 0 0
3. Alte provizioane (ct.1511+1512+1513+1514+1518) 59 0 0
TOTAL (rd.57 la 59) 60 0 0
I. VENITURI IN AVANS
- Subventii pentru investitii (ct.131+132+133+134+138) 61 0 2176195
- Venituri inregistrate in avans (ct.472) 62 0 0
TOTAL (rd.61+62) 63 0 2176195
J. J. CAPITAL SI REZERVE
I. I. CAPITAL
1. Capital subscris varsat (ct.1012) 64 112128720 128926532
2. Capital subscris nevarsat (ct.1011) 65 0 0
44
3. Patrimoniul regiei (ct.1015) 66 0 0
TOTAL (rd.64 la 66) 67 112128720 128926532
II. PRIME DE CAPITAL (ct.104) 68 0 0
III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct.105) 69 5625604 5629492
IVREZERVE5629492
1. Rezerve legale (ct.1061) 70 0 0
2. Rezerve statutare sau contractuale (ct.1063) 71 0 0
3. Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve
din reevaluare (ct.1065)
72 0 0
4. Alte rezerve (ct.1068) 73 233144 247673
TOTAL (rd.70 la 73) 74 233144 247673
Actiuni proprii (ct.109) 75 0 0
Castiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii
(ct.141)
76 0 0
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii
(ct.149)
77 0 0
V. V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT (A)
Sold C (ct.117) 78 0 0
Sold D (ct.117) 79 60854064 63472015VI PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR
Sold C (ct.121) 80 0 0
Sold D (ct.121) 81 3975862 25170556
Repartizarea profitului (ct.129) 82 0 0
CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd.67+68+69+74-
75+76-77+78-79+80-81-82)
83 53157542 46161126
Patrimoniul public (ct.1016) 84 0 0
CAPITALURI - TOTAL (rd.83+84) 85 53157542 46161126
Administrator, Intocmit,
Numele si prenume: Numele si prenumele:
Andrei Vasile Calitatea : DIRECTOR ECONOMIC Maria Popescu
Nr.de inregistrare in organismul profesional :
45
Semnatura ___________ Semnatura __________________
Stampila unitatii
SITUATII FINANCIARE
PENTRU EXERCITIUL FINANCIAR INCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2011
Intocmite in conformitate cu:
Ordinului Ministerului Finantelor Publice 1752/2005 privind reglementarile contabile conforme
cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene
Situatia modificarilor capitalului propriu
Pentru perioada de la data de 01 ianuarie 2011 la data de 31 decembrie 2011
-Lei-
N
r.
C
Denumirea Elementului Sold la inceputul
exercittiului
financiar
Cresteri Descresteri Sold la sfarsitul
exercitiului
financiarTotal: din
care
prin
transfer
Total: din
care
Prin
transfer1 Capital subscris 112.128.720 16.797.812 - - - 128.926.532
2 Prime de capital - - - - - -
3 Rezerve din reevaluare 5.625.604 18.417 - 14.529 14.529 5.629.4924 Rezerve legale - - - - - -5 Rezerve statutare sau
contractuale
- - - - - -
6
Rezerve reprezentand surplusul
realizat din rezerve din
reevaluare - - - - - -
7 Alte reserve 233.144 14.529 14.529 - - 247.6738 Actiuni proprii - - - - - -
9
Rezultatul
reportat
reprezentand
profitul
Sold
debitor 60.725.364 3.975.862
3.975.86
2 - - 64.701.225
Sold
creditor - - - - - -
10
Rezultatul
reportat
provenit din
corectarea
erorilor
Sold
debitor - - - - - -
Sold
creditor - 1,357,911 - - - 1,357,911
11 Rezultatul
reportat
Sold
debitor
128.701 128.701
46
provenit din
aplicarea OMF
Sold
creditor - - - - - -
12 Rezultatul
exercitiului
Sold
debitor
3.975.862 25.170.55
6
- 3.975.862 3.975.86
2
25.170.556Sold
creditor
- - - - - -
13 Repartizarea profitului - - - - - -
14 Total capitaluri proprii 53.157.542 -
10.957.74
-
3.961.33
-3.961.333 -
3.961.33
46.161.126
ADMINISTRATOR, INTOCMIT,
Numele Si prenumele Numele Si prenumele Popescu Maria
Andrei Vasile Calitatea Director Economic
Semnatura ______________________ Semnatura ______________________
Stampila unitatii
Situatia fluxurilor de trezorerie
Pentru perioada de la data de 01 ianuarie 2011 la data de 31 decembrie 2011
Denumirea elementului 2010 2011
A. FLUX DE NUMERAR DIN EXPLOATARE (9.683.617) (12.232.444)
1. Profit inainte de impozitare (3.975.862) (25.170.556)
2. Ajustari privind venituri si cheltuieli nemonetare 17.163.119 1.427.987
2a. Cheltuieli cu amortizarea 8.443.202 9.094.093
2b. Cheltuieli cu provizioanele 8.719.917 -
2c. Venituri din provizioane - (7.666.106)
3. Ajustari privind venituri si cheltuieli nelegate de
exploatare(12.662.046) 21.752.710
3a. Cheltuieli cu dobanzile - -
3b. Venituri din dobanzi (304.978) (506.274)
3c. Cheltuieli cu diferentele de curs 2.163.640 37.973.785
3d. Venituri din diferente de curs (13.063.024) (11.487.392)
3e. Cheltuieli legate de activitatea de investitii sau
finantare273 2.109.548
3f. Venituri legate de activitatea de investitii sau finantare (1.457.957) (6.336.957)
4. Profit din exploatare inainte modificarii capitalului
circulant525.211 (1.989.859)
5. Modificarile capitalului circulant (10.208.828) (10.242.585)
47
5a. Variatia stocurilor (5.943.591) (127.985.235)
5b. Variatia creantelor comerciale 926.763 (702.697)
5c. Variatia altor creante (4.429.433) (1.212.497)
5d. Variatia datoriilor comerciale (10.751.017) 139.076.011
5e. Variatia datoriilor sociale si bugetul statului (944.573) 1.038.577
5f. Variatia impozitului pe profit 33.639 -
5g. Venituri din diferentele de curs 13.063.024 11.487.392
5h. Cheltuieli din diferentele de curs (2.163.640) (37.973.785)
5i. Alte cheltuieli si venituri legate de capitalul circulant - 6.029.649
B. FLUX DE NUMERAR DIN INVESTITII 473.631 (1.898.236)
1. Incasari din cedarea activelor 1.456.248 39.360
2. Plati privind achizitia de active (1.289.031) (2.452.134)
3. Alte cheltuieli si venituri legate de activitatea de
investitii1.436 -
4. Dobanzi incasate - 514.538
C. FLUX DE NUMERAR DIN FINANTARE 17.846 16.797.812
1. Incasari din modificarea capitalului social 17.846 16.797.812
2. Plati privind reducerea capitalului social - -
3. Incasari din imprumuturi - -
D. CRESTEREA NETA DE NUMERAR SI
ECHIVALENT(9.192.140) 2.667.132
1. Numerar si echivalent la inceputul perioadei 15.415.232 6.223.092
2. Numerar si echivalent la sfarsitul perioadei 6.223.092 8.890.224
ADMINISTRATOR, INTOCMIT,
Numele Si prenumele Numele Si prenumele Popescu Maria
Andrei Vasile Calitatea Director Economic
Popescu Maria
Semnatura ______________________ Semnatura ______________________
Stampila unitatii
48
Note explicative la situatiile financiare -31 decembrie 2011
1. Provizioane
2. La data de 31 Decembrie 2011 societatea nu are inregistrate provizioane pentru riscuri si cheltuieli.
Situatia provizioanelor pentru depreciere se prezinta astfel:
Sold la
31.12.2010Cresteri
Descreste
ri
Sold la
31.12.2011
Provizion depreciere active
imobilizate7.494.527 - 7.494.527 -
Provizion depreciere creante 1.396.970 - 171.579 1.225.391
Total provizioane 8.891.497 - 7.666.106 1.225.391
2. Repartizarea profitului
Societatea inregistreaza la sfarsitul anului 2011 o pierdere contabila de 25.170.556 lei
3.Analiza rezultatului de exploatare
RON
Indicator 2010 2011
1. Cifra de afaceri neta 75.485.947 41.977.312
- venituri din activitatea curenta 75.485.947 41.977.312
- Venituri din subventii de exploatare af cifrei de afaceri
nete- -
2. Veniturile productiei imobilizate in scopuri proprii - 62.025
3. Variatia stocurilor de produse finite (sold D) 7.384.428
4. Variatia stocurilor de produse finite (sold C) 53.420.344
5. Alte venituri din exploatare 3.624.889 6.134.022
49
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 71.726.408 101.593.703
CHELTUIELI DIN EXPLOATARE - TOTAL 85.682.677 101.050.762
6. Cheltuieli cu materialele si alte cheltuieli externe 42.151.778 70.507.771
- Cheltuieli cu materialele consumabile 5.638.062 45.509.833
- Alte cheltuieli cu materialele 76.681 2.307.697
- Alte cheltuieli externe (cu energia si apa) 36.437.035 22.690.241
7. Cheltuieli privind marfurile 11.041.736 11.490.770
8. Cheltuieli cu personalul 9.648.047 10.693.290
- Salarii 7.526.300 8.239.889
- Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 2.121.747 2.453.401
9. Ajustari
-Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale 15.937.729 1.599.566
- Cheltuieli 15.937.729 9.094.093
- Venituri - 7.494.527
-Ajustarea valorii activelor circulante 33.639 -171.580
- Cheltuieli 33.639
- Venituri Studiu de caz la S.C. ABA S.R.L. - 171.580
10. Alte cheltuieli de exploatare
- Cheltuieli privind prestatiile externe 4.013.660 4.126.481
- Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 1.070.771 639.196
- Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate 1.785.317 2.165.271
11. Ajustari privind provizioanele - -
- Cheltuieli - -
- Venituri - -
12. Rezultatul din exploatare – (pierdere) /profit (13.956.269) 542.941
4.Situatia creantelor si datoriilor
La 31 decembrie 2011, creantele si datoriile curente ale Societatii sunt:
50
4.1 CreanteN
* Furnizorii debitori din balanta reprezinta avansuri achitate pentru achizitia de stocuri;
** Soldul clientilor incerti de 1.225.391 RON – Minmetal Constanta, este provizionat integral.
4.2. Datorii
Datorii:31 decembrie 2011
Termen de
exigibilitate:
< 1 an: > 1 an:
Total. din care: 199.977.351 199.977.351 -
Furnizori 747.599 747.599 -
Datorii privind bugetul statului 799.918 799.918 -
Personal salarii 405.858 405.858 -
Creante : 31 decembrie 2011
Termen de lichiditate:
Sub 1 an: Peste 1 an:
Total. din care: 10.086.803 10.086.803 -
Furnizori-debitori -* 284.059 -
Creante privind bugetul statului 6.700.331 6.700.331 -
Clienti 66.092 66.092 -
Clienti incerti 1.225.391** 1.225.391 -
Clienti facturi de intocmit 652.835 652.835 -
Alte creante
1.158.095
1.158.095 -
51
Clienti creditori 193.593.434 193.593.434 -
Dividende - - -
Creditori diversi 835 835 -
Asociati conturi curente 4.429.707 4.429.707 -
5. Situatia activelor imobilizate
In anul 2011 miscarile in conturile de imobilizari au fost:
RON
Valoarea brutaSold la 1
ianuarie 2011Cresteri Reduceri
Sold la 31
decembrie
2011
Cheltuieli de constituire - - - -
Alte imobilizari necorporale 23.777 4.425 19.437 8.765
Total imobilizari necorporale 23.777 4.425 19.437 8.765
Terenuri 2.550.000 - - 2.550.000
Constructii 23.605.891 1.745.660 138.700 25.212.851
Instalatii tehnice si masini 78.350.041 1.296.848 426.164 79.220.725
Alte instalatii utilaje si mobilier 345.353 7.924 15.148 338.129
Avansuri si imobilizari
corporale in curs7.494.527 1.846.762 360.973 8.980.316
Total imobilizari corporale 112.345.812 4.897.194 940.985 116.302.021
Imobilizari financiare 34.050 40 - 34.090
TOTAL active imobilizate 112.403.639 4.901.659 960.422 116.344.876
52
Deprecieri (amortizari)
RON
Valoare brutaSold la 1 ianuarie
2011Cresteri
Reduceri
Sold la 31
decembrie 2011
Imobilizari necorporale 8.989 13.094 16.637 5.446
Imobilizari corporale 27.472.446 9.080.999 368.498 36.184.947
Imobilizari financiare - - - -
Total amortizare 27.481.435 9.094.093 385.135 36.190.393
6. Principii si politici contabile
A. Principii contabile
Evaluarea posturilor cuprinse in situatiile financiare ale anului 2011 este facuta conform
urmatoarelor principii contabile:
Principiul continuitatii activitatii - Societatea isi va continua in mod normal functionarea
intr-un viitor previzibil fara a intra in imposibilitatea continuarii activitatii sau fara reducerea
semnificativa a acesteia.
Principiul permanentei metodelor - aplicarea acelorasi reguli, metode, norme privind
evaluarea, inregistrarea si prezentarea in contabilitate a elementelor patrimoniale, asigurand
comparabilitatea in timp a informatiilor contabile.
Principiul prudentei - s-a tinut seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor
de valoare a activelor, precum si de toate obligatiile previzibile si de pierderile potentiale care au
luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior.
Principiul independentei exercitiului - au fost luate in considerare toate veniturile si
cheltuielile exercitiului, fara a se tine seama de data incasarii sau efectuarii platii.
53
Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv - in vederea stabilirii valorii
totale corespunzatoare unei pozitii din bilant s-a determinat separat valoarea fiecarui element
individual de activ sau de pasiv.
Principiul intangibilitatii exercitiului - bilantul de deschidere al exercitiului corespunde cu
bilantul de inchidere al exercitiului precedent.
Principiul necompensarii - valorile elementelor ce reprezinta active nu au fost compensate
cu valorile elementelor ce reprezinta pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile.
Principiul prevalentei economicului asupra juridicului - informatiile prezentate in situatiile
financiare reflecta realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor
juridica.
Principiul pragului de semnificatie - orice element care are o valoare semnificativa este
prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare.
B. Politici contabile
(a) Intocmirea si prezentarea situatiilor financiare
Situatiile financiare au fost intocmite in conformitate cu Norma nr. 14/2007 privind
reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si
Legea Contabilitatii nr. 82/1991, republicata.
Situatiile financiare cuprind:
Bilant
Cont de profit si pierdere
Situatia modificarilor capitalului propriu
Situatia fluxurilor de trezorerie
Notele explicative la situatiile financiare anuale
Contul de profit si pierdere si situatia fluxurilor de numerar se refera la activitatea
desfasurata de la data 01.01.2011 pana la data de 31 decembrie 2011.
(b) Moneda de raportare
In conformitate cu reglementarile in vigoare, moneda functionala a Societatii si de
prezentare a situatiilor financiare este Leul romanesc („RON”). Toate cifrele sunt prezentate in
Lei romanesti, rotunjite la leu.
(c) Tranzactii in moneda straina
54
Tranzactiile in moneda straina sunt inregistrate la cursul de schimb publicat de Banca
Nationala a Romaniei de la data tranzactiei. La sfarsitul exercitiului, creantele si datoriile
exprimate in moneda straina sunt convertite in lei la cursul de schimb de la data bilantului
comunicat de Banca Nationala a Romaniei si diferentele de curs sunt inregistrate in contul de
profit si pierdere, in cadrul rezultatului financiar.
(d) Imobilizari necorporale
Imobilizarile necorporale achizitionate de Societate sunt prezentate la cost mai putin
amortizarea cumulata. Imobilizarile necorporale includ software .
Amortizarea este inregistrata in contul de profit si pierdere pe baza metodei liniare pe perioada
estimata a duratei utile de functionare a imobilizarilor necorporale.
Amortizarea si ajustari pentru depreciere
Amortizarea este recunoscuta in contul de profit si pierdere pe baza metodei liniare pe
perioada de viata estimata a imobilizarii necorporale. Duratele de viata estimate pentru
imobilizarile necorporale sunt de maximum 5 ani.
(e) Clienti si alte creante
Conturile de clienti si alte creante sunt evidentiate in bilant la valoarea lor recuperabila,
dupa scaderea ajustarilor necesare pentru depreciere.
(f) Datoriile comerciale
Datoriile comerciale sunt inregistrate la cost.
(g) Provizioane pentru deprecierea valorii activelor
Activele sunt analizate la data intocmirii fiecarui bilant contabil daca exista vreun indiciu
obiectiv, potrivit caruia un activ poate fi depreciat. Daca orice astfel de indiciu exista, Societatea
trebuie sa estimeze valoarea recuperabila a activului.
Provizioane pentru deprecierea valorii activelor
Un provizion pentru depreciere este inregistrat in situatia in care valoarea contabila a
activului depaseste valoarea recuperabila a acestuia. Provizionul pentru depreciere este
recunoscut in contul de profit si pierdere.
Provizionul pentru depreciere poate fi reluat daca s-a produs o schimbare in conditiile
existente la momentul determinarii valorii recuperabile. Reluarea unui provizion pentru
depreciere poate fi efectuata numai in asa fel incat valoarea neta a activului sa nu depaseasca
valoarea sa neta contabila istorica, tinand cont de depreciere si fara a lua in calcul provizionul.
(h) Provizioane
55
Provizioanele sunt recunoscute in bilant atunci cand pentru Societate se naste o obligatie
legala sau constructiva legata de un eveniment trecut si este probabil ca in viitor sa fie necesara
consumarea unor resurse economice care sa stinga aceasta obligatie. Provizioanele sunt revizuite
la fiecare sfarsit de perioada si ajustate pentru a reflecta estimarea curenta cea mai adecvata.
Un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care:
- o entitate are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior;
- este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva; si poate
fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei.
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, nu este recunoscut un provizion in situatiile
financiare.
(i) Cifra de afaceri
Cifra de afaceri neta cuprinde sumele rezultate din activitatea de “Productia de metale
feroase sub forme primare si de feroaliaje – CAEN 2410” care se inscriu in activitatea curenta a
societatii.
(j) Parti afiliate
Partile se considera afiliate in cazul in care una din parti, fie prin proprietate, drepturi
contractuale, relatii familiale sau de alta natura, are posibilitatea de a controla in mod direct sau
de a influenta in mod semnificativ cealalta parte.
In cazul S.C. ABA SRL se considera entiate afiliata societatea - ABA Limited – persoana juridica
inregistrata in Jersey Channel Islands;.
(k) Estimari
Pentru intocmirea situatiilor financiare, conducerea Societatii face anumite estimari si
presupuneri care afecteaza valorile raportate ale activelor si pasivelor la data bilantului, precum
si veniturile si cheltuielile perioadei raportate. Rezultatele reale pot diferi de cele estimate. Daca
evenimente ulterioare datei bilantului furnizeaza informatii suplimentare cu privire la estimarile
facute, acestea au fost luate in calcul.
Estimarile au fost utilizate in principal pentru determinarea provizioanelor (bonusuri
salariale pentru activitatea desfasurata in anul 2011, sumele de plata catre agentii de marketing
persoane fizice ,sume ce includ si taxele aferente acestora, cheltuielile de achizitie reportate).
7. Pensii si alte beneficii post-pensionare
56
Societatea, in desfasurarea normala a activitatii, executa plati catre fondurile de pensii de stat
romanesti pentru angajatii sai din Romania, pentru pensii, asigurari de sanatate si somaj. Toti
angajatii Societatii sunt inclusi in sistemul de pensii de stat.
Informatii privind salariatii si membrii organelor de administratie, conducere si
supraveghere
Administratorul societatii este domnul Andrei Vasile.
Societatea nu a acordat avansuri si credite administratorului in timpul exercitiului financiar
2011.
Cheltuielile salariale ale Societatii in anul 2011 au fost urmatoarele:
(RON)
DESCRIERE 2011
Cheltuieli cu salariile personalului 8.239.889
Contributia unitatii la asigurarile sociale 1.592.369
Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj 71.611
Contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate 449.815
Alte cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 319.005
TOTAL 10.693.290
Numarul mediu de angajati pentru anul 2011 este de 382 / 472 pentru 2010
8. Participatii si surse de finantare
Capitalul social cuprinde 79.469 parti sociale cu o valoare nominala de 1.622,35 lei fiecare.
Structura capitalului social al detinut de asociatul uni Aba Ltd este urmatoarea:
Asociat unicUSD RON
Natura Numerar
Fearl Ltd 4.196.600 38.715.601 128.926.532
In cursul anului 2011, asociatul unic a majorat capitalul social al societatii cu suma de
7.523.075 USD, respective, 16.797.811,90 RON, echivalentul a 10.354 parti sociale.
Societatea detine o participatie de 1% din capitalul social al societatii Abanav SRL, in suma de
34.090 RON, reprezentand contravaloarea a 3.409 parti sociale.
57
9. Indicatori economico-financiari
PROFITABILITATEA SI RENTABILITATEA
CAPITALULUI2010 2011
Eficienta capitalului disponibil
Profit inainte de dobanzi si impozit (A) (3.975.862) (25.170.556)
Capital disponibil (B) 53.157.542 46.161.126
A/B 0% 0%
Eficienta capitalului propriu
Profitul net (A) (3.975.862) (25.170.556)
Capital propriu (B) 53.157.542 46.161.126
A/B 0% 0%
Rata profitului operational
Profit din exploatare (A) (13.956.269) 542.941
Venituri din exploatare (B) 71.726.408 101.593.703
A/B 0% 0,53%
Rata profitului net
Profitul net (A) (3.975.862) (25.170.556)
Venituri totale (B) 85.096.119 113.853.991
A/B 0% 0%
Rata activelor totale
Cifra de afaceri (A) 75.485.947 41.977.312
Total active (B) 113.020.305 248.314.672
A/B 0,67 0,17
SOLVABILITATE 2010 2011
Rata datoriei
Total obligatii (A) 59.862.763 199.977.351
Total active (B) 113.020.305 248.314.672
A/B 0,53% 0,81%
Gradul de indatorare
Total datorii pe termen lung (A) - -
58
Capital permanent (B) 53.157.542 46.161.126
A/B - -
Rata acoperirii dobanzii
Profit inainte de dobanzi si impozit (A) (3.975.862) (25.170.556)
Dobanda (B) - -
A/B- ori - -
LICHIDITATE SI CAPITAL DE LUCRU 2010 2011
Rata lichiditatii generale
Active curente 35.592.628 168.123.918
Obligatii curente 59.862.763 199.977.351
(A/B) 0,59 0,84
Rata rapida a lichiditatii
Active curente 35.592.628 168.123.918
Stocuri 22.387.047 150.656.341
Obligatii curente 59.862.763 199.977.351
(A-B)/C 0,22 0,09
Perioada incasarii clientilor
Creante comerciale (A) 300.289 718.927
Cifra de afaceri neta (B) 75.485.947 41.977.312
(A/B)*365- zile 1,45 6,25
10. Alte informatii privind activitatea entitatii
10.1. Prezentarea Societatii
Societatea ABA S.R.L a fost infiintata in anul 2002, avand sediul social in str. Taberei nr.2,
Tulcea, Codul Unic de Inregistrare 14528775 si numarul de ordine la Registrul Comertului
J36/89/2002.
Societatea isi desfasoara activitatea numai pe teritoriul Romaniei, avand obiectul de
activitate Productia de metale feroase sub forme primare si de feroaliaje – CAEN 2410,
reprezentata prin dl Andrei Vasile in calitate de administrator.
10.2. Impozitul pe profit
59
La 31 decembrie 2011 determinarea profitului recunoscut din punct de vedere fiscal
726.475 lei se detaliaza dupa cum urmeaza:
Denumire indicator 2010 2011
Venituri exploatare 71.726.408 109.259.810
Cheltuieli exploatare 85.682.677 108.716.869
Rezultat din exploatare (13.956.269) 542.941
Venituri financiare 13.369.711 12.260.288
Cheltuieli financiare 3.389.304 37.973.785
Rezultat financiar 9.980.407 (25.713.497)
Rezultat contabil (3.975.862) (25.170.556)
Total deduceri 8.443.202 -
Venituri neimpozabile - 7.494.527
Cheltuieli nedeductibile 18.563.493 2.189.409
Rezultat fiscal curent 6.144.429 (30.475.674)
Pierderi din anii precedenti 58.817.239 51.314.899*
Rezultat fiscal cumulat (52.672.810) (81.790.573)
* Diferenta de 1.357.911 Ron, intre pierderea cumulata la 2010 si cea din anii precedenti
preluata la calculul rezultatului fiscal in 2011, reprezinta ajustari a rezultatului reportat in anul
2011; Rezultatul fiscal a anului 2010, a fost corectat prin depunerea unor declaratii rectificative
D101.
10.3. Entitati afiliate
In anul 2011, societatea nu a desfasurat tranzactii comerciale cu entitati afiliate.
10.4. Managementul riscului
Activitatea de administrare a riscurilor este un proces focalizat pe analiza profilului de risc,
urmarindu-se realizarea unui echilibru intre nivelul riscurilor asumate si profitabilitatea
asociata, in vederea asigurarii dezvoltarii activitatii Societatii pe baze solide. In acest fel se va
asigura protejarea capitalului Societatii si cresterea valorii adaugate pentru actionari.
Principalele riscuri la care este supusa Societatea si politicile aplicate sunt detaliate mai jos:
(a) Riscul de rata a dobanzii
60
Societatea nu are incheiat nici un contract de credit .
(b) Riscul aferent impozitarii
Interpretarea textelor si implementarea practica a procedurilor noilor reglementari fiscale
aplicabile, ar putea varia si exista riscul ca in anumite situatii autoritatile fiscale sa adopte o
pozitie diferita fata de cea a Societatii.
In plus, Guvernul Romaniei detine un numar de agentii autorizate sa efectueze auditul
(controlul) companiilor care opereaza pe teritoriul Romaniei. Aceste controale sunt similare
auditurilor fiscale din alte tari, si pot acoperi nu numai aspecte fiscale dar si alte aspecte legale si
regulatorii care prezinta interest pentru aceste agentii. Este posibil ca Societatea sa fie supusa
controalelor fiscale pe masura emiterii unor noi reglementari fiscale.
(c) Riscul aferent mediului economic
Incepand cu 1 ianuarie 2008 reglementarile aplicabile institutiilor financiare au fost adaptate
in conformitate cu cerintele complexe ale tratativelor, reglementarilor si directivelor Uniunii
Europene.
Desi membra a Uniunii Europene, economia Romaniei prezinta in continuare caracteristicile
unei piete emergente cum ar fi un deficit de cont curent ridicat, o piata financiara relativ
nedezvoltata, si fluctuatii in cursurile de schimb valutare.
Incepand cu a doua jumatate a anului 2008 pana in prezent, pietele financiare
internationale au resimtit unele efecte legate de declinul pietei ipotecare (sub-prime) din Statele
Unite. Aceste efecte variaza de la rezerve in ceea ce priveste valoarea unor active care stau la
baza acestor instrumente financiare, pana la impactul generat de cresterea marjei de risc la
credite si criza de lichiditate a pietei financiare, si inabilitatea institutiilor financiare de a-si
indeplini obligatiile financiare la timp si cu un cost redus.
Aceste efecte s-au resimtit pe piata financiara romaneasca sub forma caderii pietei de
capital si o crestere previzionata a ratelor de dobanda de finantare pe termen mediu datorita
crizei globale de lichiditate. In plus, avand in vedere conditiile de piata si nesiguranta care va
domina prima perioada a anului 2011, se vor resimti si alte efecte ulterior datei acestor situatii
financiare.
Administrator, Intocmit,
61
Numele si prenumele, Numele si prenumele,
ANDREI VASILE POPESCU MARIA
RAPORT DE ACTIVITATE
Privind rezultatele financiar-contabile
la data de 31.12.2011
Subsemnatul ANDREI VASILE in calitate de Administrator la S.C. ABA S.R.L. Tulcea,
inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub J36/89/2002, Cod Fiscal R14528775, avand ca
principal domeniu de activitate producerea si comercializarea feroaliajelor, aproba Bilantul
Contabil si Contul de profit si pieredere incheiate la 31.12.2010 precum si Notele Explicative si
Anexele la Bilant.
Analiza rezultatelor economice-financiare( RON):
1. Analiza veniturilor
Total venituri 113.853.991
Venituri din exploatare 101.593.703
Venituri financiare 12.260.288
2. Analiza cheltuielilor
Total cheltuieli 139.024.547
Cheltuieli din exploatare 101.050.762
Cheltuieli financiare 37.973.785
3. Pieredere 25.170.556
In baza actului constitutiv, ABA LIMITED , asociat unic, inregistrata in Jersey Chanel
Island , reprezentata in Romania de ANDREI VASILE, in calitate de Administrator, infiinteaza
S.C. ABA S.R.L. Tulcea, cu domeniu principal de activitate „ Productia de metale feroase in
forme primare si complexe”, desfacerea acestora efectuandu-se in special pe pietele externe.
ADMINISTRATOR ,
ANDREI VASILE
62
Declaratie,
Subsemnatul ANDREI VASILE isi asuma raspunderea pentru intocmirea Situatiilor Financiare
ale exercitiului financiar 01 ianuarie 2011 – 31 decembrie 2011 ale societatii ABA SRL si
confirma ca:
a) politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale sunt in conformitate cu
reglementarile contabile aplicabile;
b) situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei
financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata;
c) persoana juridica isi desfasoara activitatea in conditii de continuitate.
ANDREI VASILE
Administrator
RAPORTUL DE AUDIT17
17 Standardul International de Audit 700” Raportul auditorului asupra situatiilor
financiare”
63
Am auditat situatiile financiare ale S.C. ABA S.R.L. la data de 31 decembrie 2011,
precum si contul de profit si pierdere si situatia fuxurilor de numerar aferente, pentru anul
incheiat.
Conducerea societiitii este responsabila pentru intocmirea acestor situatii.
Responsabilitatea auditorului este de a prezenta o opinie asupra acestor situatii financiare in
baza auditului efectuat.
Auditul a fost destaurat in concordanta cu Standardele Internationale de Audit, adoptate
de Camera Auditorilor Financiari din Romania18.
Aceste Standarde cer planificarea si efectuarea auditului in scopul obtinerii unei
certificari rezonabile, conform careia situatiile financiare nu contin denaturari semnificative. Un
audit include examinarea, pe baza de teste, a probelor de audit ce sustin sumele si informatiile
prezentate in situatiile financiare. Un audit include, de asemenea, evaluarea principiilor contabile
folosite si a estimarilor semnificative cerute de catre conducere, prceum si evaluarea prezentarii
generale a situatiilor financiare. Consideram ca auditul nostru constituie o baza rezonabila
pentru exprimarea opiniei noastre.
In opinia noastra, situatiile financiare sunt intocmite in conformitate cu OMFP 1752/2005
modificat si completat prin OMEF 2374/2007 si prezinta cu fidelitate, sub toate aspectele
semnificative, pozitia financiara a soeietatii la 31 decembrie 2011 si rezultatele din exploatare,
precum si fluxurile de numerar pentru anul incheiat, in confolrmitate cu Standardele
Internationale de Contabilitate adoptate de Romania, prin OMFP 1752/2005 modificat si
completat prin OMEF2374/2007
18 OMFP 1752/2005
64
CONCLUZII
Firma isi va continua activitatea in conditii normale respectandu-se legislatia in vigoare
Situatiile financiare au fost intocmite in conformitate cu Norma nr. 14/2007 privind
reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si
Legea Contabilitatii nr. 82/1991, republicata.
Societatea a inregistrat perderi , urmand ca respectiva pierdere sa fie acoperita din
profitul pe care il va realiza in anii urmatori.
Societatea inregistreaza la sfarsitul anului 2011 o pierdere contabila de 25.170.556 lei.
Societatea isi va continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil fara a intra
in imposibilitatea continuarii activitatii sau fara reducerea semnificativa a acesteia.
Va aplica aceleasi reguli, metode, norme privind evaluarea, inregistrarea si prezentarea in
contabilitate a elementelor patrimoniale, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor
contabile.
S-a tinut seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor de valoare a activelor,
precum si de toate obligatiile previzibile si de pierderile potentiale care au luat nastere in cursul
exercitiului financiar incheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior.
Au fost luate in considerare toate veniturile si cheltuielile exercitiului, fara a se tine seama
de data incasarii sau efectuarii platii.
In vederea stabilirii valorii totale corespunzatoare unei pozitii din bilant s-a determinat
separat valoarea fiecarui element individual de activ sau de pasiv.
Bilantul de deschidere al exercitiului corespunde cu bilantul de inchidere al exercitiului
precedent.
Valorile elementelor ce reprezinta active nu au fost compensate cu valorile elementelor ce
reprezinta pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile.
Informatiile prezentate in situatiile financiare reflecta realitatea economica a
evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor juridica.
Orice element care are o valoare semnificativa este prezentat distinct in cadrul situatiilor
financiare.
Societatea, in desfasurarea normala a activitatii, executa plati catre fondurile de pensii de
stat romanesti pentru angajatii sai din Romania, pentru pensii, asigurari de sanatate si somaj.
Toti angajatii Societatii sunt inclusi in sistemul de pensii de stat.
BIBLIOGRAFIE
1. Ana Stoian. Eugeniu Turlea, Audit financiar-contabil, Ed. Economica, Bucuresti, 2001
2. Mircea Boulescu, Corneliu Barnea, Audit financiar , Editura Fundatiei Romania de
Maine, Bucuresti, 2007
3. Marin Dumitru, Finantele intreprinderii, Editura Fundatiei Romania de Maine Bucuresti
2006
4. Iosefina Morosan, Analiza economico-financiara, Editura Fundatiei Romania de Maine,
Bucuresti, 2008.
5. Iosefina Morosan , Analiza economico-financiara, Probleme rezolvate, Editura
Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2008.
6. Aurel Isfanescu; Vasile Robu; Analiza economico financiara, Editura Economica, 2005
7. Gabriel Dumitrache;Finantele intreprinderii ,2007
8. Silvia Petrescu,Analiza economico-financiara II –concepte metode studii de caz Iasi ,2006
9. www.tribunaeconomica.ro
10. Legea contabilitatii 81/1992
11. Legea 31/1990
12. Ias7
13. OMFP 94/2001
14. OMFP 1752/2005
15. OMFP 3055/2009
16. IAS 1
17. Standardul International de Audit 700” Raportul auditorului asupra situatiilor
financiare”
18. www.ase.ro
19. www.portalcontabilitate.ro
20. www.mfinante.ro
21. Practica de specialitate in domeniu
Curriculum vitae Europass
Informaţii personale
Nume/Prenume
Adresa
Telefon
Fax
Cetăţenia Romana
Data naşterii
Sex feminin
Locul de muncă vizat / Aria ocupaţională
Experienţa profesională
Perioada
Funcţia sau postul ocupat
Principalele activităţi şi responsabilităţi
Numele şi adresa angajatorului
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Educaţie şi formare
Perioada Management Financiar-Contabil –Contabilitate si informatica de gestiune 2009-2012Cursuri operator calculator anul 2003
Calificarea / diploma obţinută Diploma bacalaureat / diploma oerator calculator
Domenii principale studiate / competente dobândite
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de
formare
Universitatea Spiru Haret BucurestiInterconsult Mioveni Arges
Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare
Aptitudini şi competente personale
Limba maternă romana
Limbi străine cunoscute
AutoevaluareComprehensiune
Vorbit Scris
Nivel european (*) Abilităţi de ascultare
Abilităţi de citire Interacţiune Exprimare
franceza2 3 2 2 3
engleza2 2 1 1 3
(*) Cadrului european de referinţă pentru limbi
Competenţe şi abilităţi sociale Comunicare,stiinta de aasculta,socializare cu ceilalati
Competenţe şi aptitudini organizatorice
Lucru in transvers ; disponibiltate lucru in 3 schimburi,mobilitate
Competenţe şi aptitudini tehnice
Aplicatii informatice specifice Automobile Dacia SA : PSFP;GPI;BPU
Competenţe şi cunoştinţe de utilizare a calculatorului
Word –excel avanasat / power-point mediu
Competenţe şi aptitudini artistice
Muzica clasica si muzica usoara
Alte competenţe şi aptitudini
Permis de conducere
Informaţii suplimentare
Anexe