lucrare de diploma- dreptul mediului mihaela

8/15/2019 Lucrare de Diploma- Dreptul Mediului Mihaela

1/80

Dauna ecologică- condiţie a angajării răspunderii civile delictuale în dreptul mediului

CUPRINS

pagina

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE PRIVIND DREPTUL MEDIULUI.................….............. 31. Apariţia şi evoluţia dreptului mediului ca ramură ditinctă a dreptului ................................ 3

!. "e#iniţia$ o%iectul$ metoda şi trăături ale dreptului mediului ............................................. &

3. Principiile #undamentale şi #uncţiile dreptului mediului ...................................................... 11

&. "reptul mediului 'n perpectiva comunitară ....................………..………........................... 1&

&.1. Conideraţii generale .....................................................................................................

1&

&.!. Politica comunitară europeană 'n domeniul mediului ...................................................

1(

&.3. Principiile dreptului comunitar al mediului ...................................................................

!1

CAPITOLUL III

TEHNICI ŞI MODALITĂŢI DE REALIZARE A PROTECŢIEI MEDIULUI ..................... !3

1. Noţiuni generale .................................................................................................................. !3

!. Strategii şi politici de mediu ............................................................................................... !&3. P)rg*iile economice şi #icale de protecţie a mediului ....................................................... !+

3.1. ,ăuri timulatorii economice şi #icale ................................................................ !(

3.!. Politica de preţuri 'n #avoarea conervării mediului ............................................... !-

3.3. "etaările şi u%venţiile ......................................................................................... !-

&. Reglementările te*nice şi procedurile peciale .................................................................. !-

CAPITOLUL IV

DAUNA ECOLOGICĂ ............................................................................................................... 3/

1. Noţiuni generale. "e#inirea daunei ecologice şi caracteritici .......................................... 3/

!. A%u0ul de drept.................................................................................................................. 3+

3. valuarea daunei ecologice ............................................................................................... 32

&. Repararea daunei ecologice .............................................................................................. 3(

1


2/80


CAPITOLUL V

RĂSPUNDEREA JURIDICĂ ÎN DREPTUL MEDIULUI ................................................. &!

1. Noţiuni generale şi importanţă. ...................................................................................... &!

!. Situaţii care atrag răpunderea uridică 'n dreptul mediului ......................................... &3

!.1. Răpunderea uridică pentru #apte poluante ...................................................... &&

!.!. Răpunderea uridică pentru #apte nepoluante .................................................. &&

3. 4ormele răpunderii uridice 'n dreptul mediului .......................................................... &+

&. Răpunderea uridică 'n domeniul protecţiei mediului arti#icial ................................... +1

CAPITOLUL VI

RĂSPUNDEREA CIVILĂ DELICTUALĂ ÎN DREPTUL MEDIULUI ........................ +!

1. Noţiuni generale ........................................................................................................... +!

!. Regimul uridic intituit de 5egea nr. 13(6177+ ............................................................ +&

!.1. C)mpul de aplicare a regimului pecial de răpundere .......................................... +2

!.!. 8%ligativitatea aigurării pentru daune 'n ca0ul activităţilor generatoare

de ric maor ............................................................................................................ +2

3. Reglementări cu caracter pecial 'n dreptul mediului cu privire la răpunderea civilă

delictuală ........................................................................................................................ +(1.1. Răpunderea civilă 'n domeniul daunelor nucleare ............................................... +(

1.!. Răpunderea producătorului pentru pagu%ele generate de produele de#ectuoae . 21

1.3. Răpunderea uridică intituită de 5egea nr. 1/361772 a #ondului cinegetic şi a

protecţiei v)natului .................................................................................................. 2!

CAPITOLUL VII

STUDIU DE CAZ PRIVIND ACTIVITATEA SC AZOMUREŞ SA ................................. 2&

1. Pre0entarea generală a activităţii ................................................................................... 2&

!. 9olile pro#eionale 'n cadrul SC A:8,UR; SA ........................................................ (!

CAPITOLUL VIII..................................................................................................................... ((

CONCLUZII ŞI CONSIDERAŢII PERSONALE ................................................................ ((

2


3/80


BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... (7

CAPIIN" "RP


4/80


eitat o conacrare contituţională epreă. Prin acet articol$ tatului 'i incum%ă %/&0a!a

r#+'%a")#r (r#p)'&' %r+,r# p#r-%a# &a ' *#(' +%2'r,)%r -,,)%- " #+3&/ra)

#+%&%0+$ #&a/%rar#a +a(r'&' -&a)$ pentru reali0area acetuia precum şi $#r4+ar#a

r#-p#+),r %r*#&%r de către orice peroană #i0ică şi uridică. te un moment deoe%it de

important$ 'ntruc)t prin aceată prevedere ete inconteta%il recunocută importanţa şi eitenta ca

ramură de drept ditinctă a dreptului mediului 'n ţara noatră$ impun)ndue totodată un nou punct

de vedere aupra a ceea ce 'neamnă atingere aduă mediului şi peroană repona%ilă. "e alt#el$ nici

nu ar putea alt#el$ ţin)nd cont de contetul ocioeconomic actual$ 'n condiţiile etinderii

ur%ani0ării şi moderni0ării 'n toate #erele vieţii ociale au a de0voltării indutriei$ #apte care

datorită impactului aupra mediului$ reclamă modalităţi e#iciente de protecţie a a.

"eigur$ #iind un domeniu at)t de t)năr$ reglementarea a nu ete per#ectă$ neceit)nd at)t

completări legilative$ precum şi armoni0ări cu legilaţia internaţională. Bnă intereul şi importanţa

pe care le pre0intă vor duce$ #ără 'ndoială la reali0area etrem de rapidă a acetor o%iective.

5. D#4!a6 %/#+)'&6 *#)%(a " )r,-,)'r a (r#p)'&' *#('&'

Bn pre0ent$ datorită reglementărilor interne şi internaţionale$ practicii şi doctrinei$ nu mai

eită nici un du%iu 'n privinţa autonomiei dreptului mediului ca ramură ditinctă a dreptului.

A#irmarea a 'n acet en nu a #ot o arcină uşoară$ dat #iind #aptul că$ 'n comparaţie cu alte ramuriconacrate ale itemului uridic$ un drept al mediului 'nconurător ridica emne de 'ntre%are 'n

privinţa importanţei ale şi apoi a delimitării #aţă de alte ramuri de drept. "atorită apectelor deoe%i

de complee pe care le pre0intă$ precum şi tangenţelor cu alte domenii$ au eitat opinii care

uţineau că dreptul mediului aparţine dreptului economic$ adminitrativ au c*iar internaţional

pu%lic$ aceta din urmă cu at)t mai mult$ cu c)t la Con#erinţa de la StocD*olm din 17(!$ a #ot claat

printre drepturile omului$ pe %a0a argumentelor că prin componentele ale$ elementul natural şi cel

creat$ ete indipena%il %unătării omului şi eercitării celorlalte drepturi #undamentale ale ale cu

alte cuvinte$ dreptul mediului avea un caracter de drept acceoriu unor drepturi #undamentale. "e

aemenea$ Con#erinţa a ta%ilit$ ca un prim principiu$ dreptul #undamental al omului la li%ertate$ la

egalitate şi la condiţii de viaţă ati#ăcătoare 'ntrun mediu 'nconurător a cărui calitate ăi permită

4


5/80


ă trăiacă 'n demnitate şi %unătare$ totodată$ ta%ilind o%ligaţia olemnă de a apăra şi 'm%unătăţi

mediul 'nconurător pentru generaţiile pre0ente şi cele viitoare.1

Ca urmare a acetor tendinţe cu o aemenea conacrare$ paul următor 'n de#inirea dreptului

mediului ca diciplină independentă de orice altă ramură a dreptului a #ot apariţia unui număr tot

mai mare de reglementări$ 'n pecial pe plan internaţional av)nd ca o%iect protecţia$ conervarea şi

de0voltarea #actorilor mediului. "atorită acetui #apt$ 'n planul ştiinţelor uridice$ particulari0area

unui nou o%iect de tudiu$ independent dreptul mediului a apărut ca o conecinţă #ireacă. Bn primu

r)nd$ eitenţa a a #ot uti#icată de contetul ocioeconomic$ de creşterea diverităţii activităţilor

şi relaţiilor interumane şi de impactul tot mai mare al acetora aupra mediului 'nconurător.

Pro%lemele peci#ice apărute şi importanţa lor prin valorile ociale ocrotite$ au du la #ormarea unei

legilaţii proprii$ cu principii peci#ice$ care tinde tot mai mult pre conolidarea 'ntrun u%item de

drept ditinct.!


6/80


sălbatică”. Bn #ine$ 'n legilaţia noatră$ 5egea 13(6177+ a protecţiei mediului1 Jpe care o vom

denumi in continuare E5egea@K$ 'n anea 1$ 'l de#ineşte ca #iind „ansamblul de condiţii şi elemente

naturale ale Terrei aerul! apa! solul şi subsolul! toate straturile atmos"erice! toate materiile

organice şi anorganice! precum şi "iinţele vii! sistemele naturale în interacţiune cuprin#$nd

elementele enumerate anterior! inclusiv valorile materiale şi spirituale%& "upă cum e o%ervă$ ete

o de#iniţie 'ntruc)tva di#erită de cele epue anterior datorită #erei de cuprindere.

8dată cu conacrarea contituţională$ alături de cea legală a dreptului la un mediu ănăto$ e

impune ta%ilirea de 0ara! 'n vederea repectării acetui drept u%iectiv. Acete garanţii re0idă

at)t 'n poi%ilitatea de a pretinde altora un comportament corepun0ător$ repectiv de a nu polua$ c)t

şi 'n a pretinde tatului ă ia măuri e#iciente 'n acet en.

At#el$ dreptul la un mediu ănăto nu ete doar recunocut$ ci şi garantat şi proteat 'n mod

e#ectiv$ eerciţiul ău put)nd #i retr)n doar prin lege. 8 detaliere a garanţiilor pentru protearea

dreptului la un mediu ănăto e 'nt)lneşte 'n art. + din 5ege$ care enumerăL acceul la in#ormaţiile

privind calitatea mediului$ dreptul de a e aocia 'n organi0aţii pentru protecţia mediului$ dreptul de

conultare 'n pro%lemele de mediu$ eli%erarea autori0aţiilor au intituirea de politici de mediu$

dreptul de a e adrea$ direct au indirect prin intermediul unor aociaţii$ autorităţilor adminitrative

au udecătoreşti 'n vederea prevenirii au reparării unui preudiciu$ direct au indirect$ şi 'n #inal$

dreptul la depăgu%ire pentru preudiciul u#erit.!

Bn ceea ce priveşte ))'&ar'& dreptului la un mediu ănăto$ eită ! orientări. Bntrun prim punct de vedere$ e uţine că natura Jcare include şi omulK ete %ene#iciarul acetui drept. Cea dea

doua te0ă$ a #inalităţii umane uţine că acet drept nu poate ă aparţină dec)t individului$ titularul

şi unicul %ene#iciar al dreptului la un mediu ănăto. Ne raliem acetei din urmă opinii$ invoc)nd ca

şi argument uridic #ormularea din 5ege$ care 'n art. + ta%ileşte clar că acet drept ete recunocut de

tat tuturor peroanelor$ #i0ice au uridice.3

Av)nd 'n vedere toate acete coniderente$ e pot deoe%i 3 direcţii de a%ordare uridico

legală a conceptului de Emediu@$ şi anumeL

reure renova%ile care reclamă protearea 'mpotriva poluării au a altor degradări

cum unt apa$ aerul au olul

1 5egea nr. 13(6177+$ pu%licată 'n ,. 8#. Nr. 3/&63/.1!.177+$ modi#icată$ completată ulterior prin 8rdonanţa de Urgenţăa Huvernului nr. 3&6!//!$ apro%ată prin 5egea nr. 2&+6!//! pu%licată 'n ,. 8#. Nr. !!36/3./&.!//! şi prin 8rdonanţa deUrgenţă a Huvernului nr.716!//!$ pu%licată 'n ,. 8#. nr &2+6!-./2.!//! şi repu%licată.! Er#-) L'pa , "reptul mediului$ d. 5umina 5e$ 9ucureşti !//1$ pag. 3/.3 Er#-) L'pa6 op. cit. pag. 31.

'


7/80


toate reurele mediului toate reurele şi proceele naturale care compun mediul

coniderat ca %io#eră şi lito#eră. Bn aceată categorie intră reurele regenera%ile$

itemele de reure naturaleL ecoiteme$ u%olul$ paţiul aerian$ au reure

neregenera%ile

reure pentru om apreciate 'n #uncţie de nevoile umane$ incluiv reurele

economice1

Următorul pa ete conturarea o%iectul dreptului mediuluica ramură de drept$ dreptu

mediului are ca o%iect r#&a! -%+a -p#+4+#6 r#4#r)%ar# &a +%-#r$ar#a6 pr%)#+!a "

a*#&%rar#a r#-'r-#&%r a)'ra " a +#&%r&a&)# +%*p%#)# a *#('&'. Acet anam%lu de

relaţii ociale are un caracter aparte$ peci#ic$ ditinct de orice altă ramură de drept. Relaţiile ociale

at#el ocrotite au un caracter de maimă importanţă$ av)nd 'n vedere impactul mediului 'n viaţa şi 'n

toate domeniile de activitate umană.

"atorită particularităţilor o%iectului ău$ adică raporturilor dintre om şi mediul ău$ dreptul

mediului are un caracter @ori0ontal@$ 'n enul că acoperă şi are tangenţe cu di#erite alte ramuri

uridice$ cum unt dreptul pu%lic$ privat au internaţional$ şi de aemenea ete coniderat un Edrept

de interacţiuni@$ reali0)nd un punct de congruenţă 'ntre multe ramuri tradiţionale de drept. Bn acet

en cităm şi orientarea doctrinei #rance0e$ ,ic*el Prieur arată că 'n măura 'n care mediul

'nconurător ete epreia interacţiunii şi a relaţiilor dintre vieţuitoare$ ete un #apt normal ca dreptul

mediului ă #ie Eun drept cu caracter ori0ontal@$ acoperind ectoarele claice ale dreptului Jpu%lic$ privat şi internaţionalK şi un drept Ede interacţiune@ care tinde ă inocule0e 'n toate ramurile dreptului

noţiunea de Emediu 'nconurător@.!

Bn cadrul demerurilor de ela%orare a unei de#iniţii a dreptului mediului$ ca ramură de drept$

unul dintre autorii de re#erinţă 'n domeniu$ pro#. ,ircea "uţu$ propune o a%ordare aată pe mai

multe criterii. At#el$ dintrun prim punct de vedere$ cel al criteriului -))'!%a& Jtructurile

politice şi adminitrative de deci0ie 'n domeniuK$ dreptul mediului ete de#init ca #iind „ansamblul

nomelor #uridice care se referă la problemele care sunt de competenţa ministerului mediului sau a

altei structuri administrative corespunzătoare”$ pre eemplu cele privind ocrotirea naturii$ poluarea

au ariile proteate. Bn lumina altui criteriu$ cel *a)#ra&$ dreptul mediului ete coniderat a #

„ansamblul normelor #uridice care privesc factorii naturali şi pe cei creaţi prin activităţi umane

care determină cadrul natural, social şi economic care, prin interacţiunea lor, influenţează1 Mr+#a D'!'6 op. cit., pag. 3-.! M+3#& Pr#'r6 "roit de l$environment, "allo0$ Pari$ 17-&$ pag. ($ 'n M. D'!'$ op. cit.

(


8/80


echilibrul ecologic şi determină condiţiile de viaţă pentru om, floră şi faună”. Bn #)rşit$ un ultim

criteriu care are 'n vedere conţinutul şi copul normelor edictate$ deci cel 4a&-)$ ta%ileşte dreptu

mediului ca #iind compu din „acele reguli care privesc menţinerea echilibrului ecologic şi

ocrotirea sănătăţii umane”. 1 te un criteriu #oarte important şi reţinut mai ale de doctrina

#rance0ă autori precum ,. "epa au R. SavM privec dreptul mediului ca #iind compu din

normele care reglementea0ă activităţile care pot aduce atingere mediului şi care are ca o%iect

uprimarea au limitarea impactului lor aupra mediilor naturale.!

Av)nd 'n vedere acete a%ordări şi criterii$ putem inteti0a o de#iniţie unitar acceptată a

acetei ramuri de drept care ă 'nglo%e0e toate trăăturile mai u eprimate. At#el$ dreptul mediului

ete de#init ca #iind ansamblul comple) al normelor juridice şi instituţiilor care reglementea#ă

relaţiile stabilite în vederea protecţiei! conservării şi ameliorării mediului înconjurător- at$t

componentele naturale! c$t şi cele arti"iciale- con"orm obiectivelor de de#voltare durabilă a

societăţii&

"upă cum e poate o%erva$ eită 3 direcţii de acţiune 'n dreptul mediuluiL

pr%)#+!a mediului$ cu caracter preventiv$ care e reali0ea0ă prin utili0area

raţională a reurelor naturale$ prevenirea şi com%aterea poluării şi a e#ectelor

nocive ale #enomenelor naturale

+%-#r$ar#a mediului$ care prin introducerea unor măuri peciale de ocrotire şi

conervare duce la perpetuarea şi menţinerea calităţilor #actorilor de mediu a*#&%rar#a7 (#8$%&)ar#a mediului 'nconurător e reali0ea0ă prin ameliorarea

calităţii #actorilor naturali$ de0voltarea valorilor naturale şi aigurarea unor condiţii

uperioare de viaţă3

Bn primul r)nd$ pr%)#+!a mediului e reali0ea0ă 'n principal prin intituirea$ cu #orţă

o%ligatorie$ a unor măuri de ocrotire a reurelor şi componentelor naturale$ precum şi a unor

prevederi de utili0are raţională şi prevenire a poluării. Poluarea$ ca noţiune antagonică a protecţie

mediului$ repre0intă „alterarea proprietăţilor fizicochimicobiologice ale unui ecosistem, produsă

direct sau indirect prin activităţi umane, care modifică echilibrului elementelor constitutive ale

mediului şi al organismelor vii” %. Aceata ete o de#iniţie doctrinară$ cea dată de legiuitor poluării o

1Mr+#a D'!'6 op. cit., pag. 3&.! R. Sa$96 "roit de l$urbanisme, PU4 Pari$ 17-1$ pag. ++$ 'n Mr+#a D'!' op. cit.3 Mr+#a D'!'6 op. cit. pag. +3.& Mr+#a D'!'6 op. cit . pag. &1.

*


9/80


găim$ pentru prima oară 'n 8UH nr. 3&6!//!$ şi anumeL +introducerea directă sau indirectă! ca

re#ultat al activităţii umane! de substanţe! de vibraţii! căldură sau de #gomot în aer! apă ori sol!

susceptibile să aducă prejudicii sănătăţii umane sau calităţii mediului! să determine deteriorări

ale bunurilor materiale! ori să a"ecte#e sau să împiedice utili#area în scop recreativ a mediului

şi,sau alte utili#ări ale acestuia! prevă#ute de legislaţia în vigoare%& Prin aceată de#iniţie #era de

cuprindere a #enomenelor şi #aptelor care contituie Epoluare@ ete conidera%il lărgită$ totodată

ta%ilind coordonate pentru de#inirea daunei ecologice.

"eci$ măurile de protecţie au ca cop pătrarea acetui ec*ili%ru şi reducerea au evitarea

poluării. Con#orm principiului Ee pre#era%ilă prevenirea dec)t repararea@$ pentru reali0area acetu

o%iectiv e are 'n vedere 'n primul r)nd o utili0are raţională şi dura%ilă a reurelor naturale şi

uţinerea capacităţilor regenerative ale mediului.

C%-#r$ar#a medului am%iant priveşte pătrarea şi perpetuarea caracteriticilor naturale ale

acetuia. Alături de normele care impun protecţia mediului$ legilaţiile moderne conţin reglementăr

care a#irmă #aptul că mediul 'nconurător ete de #apt un item care #uncţionea0ă prin ec*ili%rarea

tuturor componentelor ale$ ec*ili%ru care poate #i uşor alterat prin poluare$ 'n pecial datorită

activităţilor umane. ,ăurile de conervare e concreti0ea0ă 'n trategii au directive menite ă

aigure pe termen lung menţinerea acetui ec*ili%ru. Acet lucru a #ot cel mai %ine eprimat 'n

cadrul Strategiei ,ondiale pentru Conervare$ din 17-/$ care a de#init conervarea mediului ca #iind

Egetiunea utili0ării %io#erei pentru #iinţa umană$ at#el 'nc)t ă producă un mai mare şi dura%il %ene#iciu pentru generaţiile actuale şi menţinerea potenţialului ău pentru generaţiile următoare@.


10/80


Anali0)nd toate acete apecte$ ete evidentă importanţa mediului 'nconurător pentru

viaţa şi activitatea umană$ şi implicit pentru eitenţa oricărei alte ramuri de drept. =in)nd cont de

acet lucru$ de importanţa pe care protearea$ conervarea şi ameliorarea mediului o pre0intă$ tre%uie

ă u%liniem o particularitate a metodei dreptului mediului O şi anume )#r$#!a (r#+), a

-)a)'&' 'n reglementarea raporturilor ociale din acet domeniu$ #apt care con#eră un caracter

imperativ$ o%ligatoriu normelor uridice din domeniu. Acet caracter re0idă şi din conacrarea

dreptului la un mediu ănăto prin Contituţie$ u%liniind 'ncă o dată importanţa pe care tatul o

acordă acetui domeniu.

Alt apect important care tre%uie u%liniat $ ete #aptul că$ dreptul mediului$ datorită

componenţei deoe%it de complee$ reclamă *#)%(a --)#*a)+, (# aa&8, pentru o mult ma

%ună reglementare. "at #iind #aptul că noţiunea de mediu 'nglo%ea0ă 'n #era a #actorii #i0ico

c*imici$ %iologici şi culturali aşadar o gamă etrem de largă o tructură itematică ar reali0a o

integrare şi o congruenţă a acetora$ reali0)nd un item care ar #uncţiona at)t vertical$ c)t şi

ori0ontal$ 'n cadrul u%ramurilor ale. Cu alte cuvinte$ alături de normele uridice$ 'n dreptul

mediului ar tre%ui ă ai%ă o pondere importantă cercetarea şi anali0a.1

Bnc*eiem acet u%capitol al lucrării de #aţă prin inteti0area )r,-,)'r&%r eenţiale ale

dreptului mediului$ pe %a0a tuturor coniderentelor eprimate mai u.

Bn primul r)nd$ +ara+)#r'& %r*#&%r 2'r(+# ete *p#ra)$$ #orţa lor o%ligatorie

reieşind din importanţa pe care legiuitorul o acordă mediului am%iant 'n edictarea acetora. "e #apt'n cea mai mare proporţie$ normele uridice din acet domeniu unt norme te*nice$ 'nvetite cu #orţă

uridică şi av)nd prevă0ute ancţiuni 'n ca0 de nerepectare. te un #apt normal$ av)nd 'n vedere ca

datorită componenţei complee a mediului$ parametrii de Enormalitate@ tre%uie cuanti#icaţi iar

metodele de reali0are a protecţiei au ameliorării mediului neceită intalaţii au procedee te*nice.

Bn al doilea r)nd$ 'n cadrul u%iecţilor raporturilor uridice de dreptul mediului$ -)a)'& -a'

%r0a# -a apar (# +# *a *'&)# %r +a a$;( +a&)a)#a (# r#pr#8#)a! a )#r#-#&%r

0##ra a -%+#),!. Acet apect e re#lectă şi 'n caracterul univeral al drepturilor şi o%ligaţiilor

'n domeniu$ care incum%ă at)t tatului$ c)t şi peroanelor #i0ice au uridice.

Bn #inal$ av)nd 'n vedere copul dreptului mediului acela de protecţie$ conervare şi

ameliorare a mediului putem pune că dreptul mediului ete ' (r#p) (# 4a&)a)#.


11/80


mediului aupra oricărei alte dimeniuni a vieţii umane dreptul mediului are caracterul unui (r#p) (#

-)#8,. Acet #apt nu ete de natură ai ani*ila caracterul autonom$ ci emni#ică doar #aptul că ete

un drept de Einterecţie@$ şi di#eritele ale apecte Je. ,odul de oluţionare al litigiilor$ metoda de

reglementareK 'mprumută trăături şi metode ale altor domenii au ramuri de drept.


12/80


noutate$ legiuitorul ta%ileşte şi miloace generale pentru reali0area acetui o%iectiv şi a

controlului poluării$ şi anume o%ligativitatea introducerii de miloace te*nice per#ormante 'n

activităţile care contituie un ric maor de poluare.Jart.3 pct. %K

• pr+p'& +%-#r$,r %iodiverităţii şi a ecoitemelor peci#ice cadrului %iogeogra#ic

natural conervarea componentelor mediului 'nconurător ete una in coordonatele de %a0ă

ale dreptului mediului$ condiţie eenţială a aigurării unei de0voltări dura%ile Jart. 3 pct. cK

• pr+p'& =p%&'a)%r'& p&,)#")#= : acet principiu tă la %a0a intituirii răpunderii civile

o%iective şi aigură o reparare a daunei ecologice 'ntrun mod mult mai e#icient$ prin

ta%ilirea peroanei repona%ile. Jart. 3 pct. dK


13/80


(. F'+!a (# pr%*%$ar# a +%%p#r,r )#ra!%a (%*#'& pr%)#+!# *#('&'

Serio0itatea şi impactul pro%lemelor de mediu$ #enomenul poluării tran#rontiere$ reclamă

at)t o armoni0are a legilaţiilor tatelor c)t şi o cooperare 'ntre acetea. Prin normele uridice e

aigură atingerea acetui o%iectiv şi e reali0ea0ă cadrul intituţional 'n vederea cola%orări

internaţionale 'n domeniul protecţiei mediului.1

>. Dr#p)'& *#('&' p#r-p#+)$a +%*')ar,

>.1. C%-(#ra! 0##ra

"e0voltarea reglementărilor şi cooperărilor uridice la nivel european privind protecţia şi

conervarea mediului au du la #ormarea unui nou domeniu dreptul comunitar al mediului$ a cărui

eitenţă e uti#ică prin multiple premie ocialeconomice$ intituţionale şi ecologice. Av)nd 'n

vedere raportul upra#aţă populaţie al uropei$ cu o denitate #oarte ridicată a populaţiei$ şi o

indutriali0are etrem de puternică$ mediul ete upu unui impact deoe%it de inten şi unor ricuri

multiple de deteriorare. Printre e#ectele ale e numărăL poluarea avanată a aerului$ apei$ vegetaţiei

şi a celorlalţi #actori naturali au arti#iciali de mediu. "in cercetările recente reiee că uropa e

con#runtă cu +2 pro%leme de mediu dintre care 1! unt coniderate de prioritate şi de durată. "in

aceată ultimă categorie #ac parte -+3*/,r p# +ar# -'4#r, +&*a Jdeşi populaţia continentulu

repre0intă 13 din cea mondială$ ete repona%ilă pentru !+ din emiiile de C8! şi 12 din cele

de metan a#late 'n atmo#eră ca urmare a activităţilor umaneK$ rar#4#r#a " (*'ar#a -)ra)'&' (#

%8% ( -)ra)%-4#r, J3+&/ din totalul emiiilor de cloro#luorocar%on şi alte ga0e ditructive de

o0on aparţin uropeiK$ r#('+#r#a /%($#r-),! Jin ultimii ani numărul peciilor a#late 'n declin au

a#late pe cale de dipariţie a crecut 'ngriorător$ dintre care +3 peşti$ &+ reptile$ &! mami#ere şi&! am#i%ieniK$ #*- a+(# J!+ din emiiile glo%ale de S8! şi a0ot revin continentului notruK

%?(a! 4%)%+3*+ " a&)# #4#+)# a %8%'&' ( )r%p%-4#r, -a' *aa0#*#)'& ap#&%r ('&+

J'n pecial 'n uropa Centrală$ de t şi de Sud e 'nregitrea0ă tot mai de perioade şi 0one de

ecetă accentuatăK$ (#0ra(ar#a p,('r&%r J'n urmă cu c)teva ecole$ -/7/ din upra#aţa

1 M. D'!'6 op.cit., pag. -/ O -3.

13


14/80


continentului era acoperită de păduri$ ată0i acetea repre0ent)nd doar o treimeK$ r#('+#r#a

(#"#'r&%r " a*#&%rar#a *aa0#*#)'&' &%r Juropa produce anual pete !+/ de milioane de

tone de deşeuri canice$ adică cca 3+/ Dg pe locuitor şi pete -+/ milioane de tone de deşeuri

indutrialeK$ -)r#-'& 'r/a6 r-+'r +3*+# " a++(#)# *a2%r#. 1

Se poate vor%i de eitenţa unei ramuri autonome a dreptului comunitar al mediului datorită

#aptului că din punct de vedere politic şi economic$ dintre toate regiunile glo%ului$ uropa cunoaşte

proceul de uni#icare cel mai ridicat$ u% egida Uniunii uropene. vident$ reglementarea uridică

unitară şi cooperarea 'n acet domeniu unt cerute şi #acilitate şi de unitatea naturală a mediului

continental. Imperativul unei cooperări regional continentale$ ca cea mai %ună #ormă de oluţionare

a pro%lemei generale de protecţie a mediului$ a #ot conacrat 'n numeroae documente

internaţionale$ 'n pecial acte ale Coniliului uropei şi Uniunii uropene$ u% #orma dreptului

comunitar al mediului.

Bn ultimii ani$ aităm la un #el de divi0iune a preocupărilor 'ntre cele ! organi0aţii 'n enul

că Coniliul e ocupă mai ale cu reglementarea cooperării$ vi0)nd ocrotirea şi conervarea naturii$

'n timp ce Uniunea cu cea privitoare la com%aterea şi prevenirea poluării. Ritmul de reglementare a

devenit din ce 'n ce mai rapid$ 'n curul ultimilor + ani$ volumul lor du%l)ndue 'n aceată perioadă

5egilaţia U 'n materie de mediu contituie un punct de re#erinţă pentru numeroae tate şi

repre0intă un model concret de cola%orare upranaţională e#icientă.


15/80


Poluarea apelor u%terane şi de upra#aţă$ a aerului$ deşeurile$ incluiv cele toice$ e adaugă marilor

pro%leme de mediu dea eitente.

Bn aceată perpectivă$ armoni0area legilativă apare ca o cerinţă imperativă. At#el

documentele U identi#ică cel puţin trei #actori eenţiali 'n acet proce$ şi anumeL

(%r!a (# a(#rar# &a E'r%pa C%*')ar, a ţărilor din centru şi etul uropei$ aşa că

armoni0area legilaţiei lor cu normele şi tandardele U repre0intă elementul motor al proceului de

tran#ormare a acetora.


16/80


Nu tre%uie omi #aptul că$ pentru a putea #ace #aţă cri0ei şomaului$ inta%ilităţii politice$ şi a

altor pro%leme ocio economice$ ţările din etul şi centrul uropei tre%uie ă recurgă la intrumente

economice care ă răpundă nevoilor lor peci#ice$ care ă poată interveni e#icient 'n #inanţarea şi

concreti0area o%iectivelor de armoni0are şi ar avea importante implicaţii la nivelul competitivităţii

#iecărei ţări şi c*im%ărilor impue de re#ormă.

Sunt premie #avora%ile ale integrării ecologice şi economice ale tatelor central şi et

europene 'n Uniunea uropeană pe calea armoni0ării normelor şi reglementărilor 'n materie

cre)ndue at#el tandardele continentale unice şi uni#orme.

>.5. P%&)+a +%*')ar, #'r%p#a, (%*#'& *#('&'


17/80


P)nă 'n pre0ent au #ot adoptate 2 at#el de programe de acţiune 'n materie de mediu$ ultimul

a#l)ndue 'n derulare 'n pre0ent$ programe ce contituie o reală #ilo0o#ie comunitară 'n privinţa

protecţiei şi ameliorării mediului ta%ilind totodată un calendar peci#ic de acţiuni de 'ntreprin.

Pr*'& pr%0ra* (# a+!'#$ din 17(3$ ete #oarte important dat #iind #aptul că de#ineşte

principiile de %a0ă şi o%iectivele politicii comunitare 'n domeniul mediului şi identi#ică acţiunile

generale greu de reali0at.

Cel mai important punct al acetui program a #ot enunţarea celor 11 principii de %a0ă 'n

dreptul comunitar al mediului$ principii dintre care unele e regăec 'n legilaţiile interne ale

tatelor. Acete principii untL

1. te mai %ine de prevenit dec)t de reparat

!. Conecinţele aupra mediului ar tre%ui luate 'n coniderare 'n tadiul cel mai incipient

poi%il al proceului deci0ional

3. 8rice #ormă de eploatare a reurelor şi mediului natural care provoacă pagu%e eni%ile

ec*ili%rului ecologic tre%uie evitată.

&. Nivelul cunoştinţelor ştiinţi#ice tre%uie ameliorat pentru a permite o acţiune e#icace 'n

acet domeniu.

+. Principiul ?poluatorul plăteşte@ cotul prevenirii şi eliminării vătămărilor tre%uie ă #ie 'n

arcina poluatorului.

2. Activităţile 'ntreprine 'ntrun tat mem%ru nu tre%uie ă antrene0e degradarea mediului'ntrun alt tat.

(. Politica de mediu duă 'n tatele mem%re tre%uie ă ţină eama de intereele ţărilor 'n cur

de de0voltare.

-. Comunitatea europeană şi tatele mem%re tre%uie ă promove0e protecţia mediului la

eşalon internaţional şi planetar prin intermediul organi0aţiilor internaţionale.

7. Neceitatea educaţiei 'n domeniul protecţiei mediului

1/. Adaptarea măurilor de protecţia mediului la tipul de poluare$ la acţiunea care e impune şi

la 0ona geogra#ică de proteat J Principiul u%idiarităţiiK

11. Programele naţionale 'n materie de mediu tre%uie coordonate 'ntre ele pe %a0a unui concept

comun pe termen lung$ iar politicile naţionale tre%uie ă #ie armoni0ate 'n interiorul Comunităţii.

A& (%a pr%0ra* (# a+!'# a #ot lanat 'n 17(( ca o continuare a primului şi a aat$ de

aemenea$ 'n copul căutării de răpunuri imediate la pro%lemele grave ridicate de poluare. "ar

1(


18/80


conclu0ia care la care a aun rapid a #ot că 'n domeniul mediului ete mai uşor a preveni dec)t a

com%ate. 1

Cel deal )r#a pr%0ra* (# a+!'#$ adoptat 'n 17-3 de#ineşte o trategie glo%ală şi

preventivă de alvare a mediului şi reurelor naturale. Bn aplicarea principiului mai anterior enunţat

a preveni ete pre#era%il reparării$ a coniderat că$ luarea 'n coniderare ca o premiă de %a0ă a

oricărui proce deci0ional a imperativelor din domeniul ecologic ete un pa eenţial 'n conturarea

unei politici de mediu ănătoae şi a unei de0voltări dura%ile. Prevenirea a devenit prioritară #aţă de

reparare$ iar protecţia mediului a #ot ridicată la rang de miiune cu caracter univeral$ pro%lemele de

mediu devenind parte integrantă a politicii comunitare.


19/80


mediul 'nconurător. Ca principii$ documentul numeşte de0voltarea dura%ilă$ recurgerea la măuri

preventive şi divi0area răpunderii enunţate 'n iitorul notru$ alegerea

noatră e a#lă 'n pre0ent 'n derulare p)nă 'n anul !/1/. Pornind de la principiul de0voltării dura%ileşi de la premia ca untem răpun0ători pentru mediul 'n care trăim$ pentru protearea şi conervarea

lui$ viitorul notru depin0)nd ecluiv de noi$ acet program 'şi propune de#inirea priorităţilor şi

o%iectivelor C 'n materie de mediu p)nă 'n !/1/$ ta%ilind totodată şi măurile care tre%uie luate

pentru a aigura implementarea trategiei de0voltării dura%ile.

Acet program u%linia0ă că pro%lemele actuale de mediu reclamă o a%ordare mult mai

compleă dec)t una trict legilativă$ neceit)nd un mod trategic de con#runtare$ utili0)nd o gamă

largă de intrumente şi metode de in#luenţare a deci0iilor conumatorilor$ oamenilor de a#aceri au a

cetăţenilor. "e aemenea programul ta%ileşte şi cele & arii prioritare de acţiuneL c*im%ările

climatice$ %iodiveritatea$ mediul 'nconurător şi ănătatea$ precum şi un management e#icient şi

dura%il al reurelor şi deşeurilor.

1 Mr+#a D'!'6 "reptul comunitar al mediului, d. conomică$ 9ucureşti 177( $ pag. &(.! Mr+#a D'!'6 "reptul comunitar al mediului, d. conomică$ 9ucureşti 177( $ pag. &-.

1


20/80


.


21/80


oportunitatea oricărei intervenţii comunitare tre%uie uti#icată şi doar o e#icacitate mai mare la acet

nivel repre0intă un motiv al intervenţiei de la nivel comunitar.

/. Pr+p'& pr#$#r e regăeşte$ de aemenea 'n cadrul planului de acţiune din 17(3$

c)nd a aun la conclu0ia că ete pre#era%il ă previi dec)t ă repari preudiciile ecologice.

Bn practica comunitară$ acet principiu a #ot de0voltat şi 'm%ogăţit prin prevederi cum ar #i

corectarea$ cu precădere la ură$ a atingerilor adue mediului$ luarea 'n calcul a imperativului

conervării c)t mai 'n amonte poi%il 'n proceul de concepere şi deci0ie a de0voltării economice$

un mai %un acce al părţilor şi pu%licului la in#ormaţii şi cunoştinţe$ integrarea protecţiei mediului 'n

politicile de de0voltare.

+. Cel deal treilea principiu$ Ep%&'a)%r'& p&,)#")#$ tă de #apt la %a0a intituirii itemului

răpunderii civile o%iective 'n dreptul mediului$ #iind coniderat ca miloc deciiv pentru reducerea

poluării.


22/80


CAPI


23/80


Se a#irmă$ cu deoe%ită raţiune$ că dreptul mediului nu ete nimic altceva dec)t epreia

#ormali0ată uridic$ a unei politici năcută şi a#irmată 'n anii 172/.

At#el$ mai ale 'n ca0ul tatelor indutriali0ate a conştienti0at treptat caracterul limitat al

reurelor naturale$ precum şi e#ectele ditructive ale poluărilor re0ultate din producţia de %unuri şi

conumul acetora. Bn copul contruirii unei acţiuni pu%lice coordonate de prevenţie şi com%atere

a poluărilor au de utili0are raţională a reurelor au #ormulat politici peciale$ aproape

concomitent la nivel naţional$ vet O european şi internaţional.

Bn ceea ce priveşte ţara noatră$ după adoptarea 5egii nr.7617(3$ 'n virtutea unei concepţii

plani#icate şi centrali0ate eceiv aupra economiei şi de0voltării ociale şi mai puţin ca epreie a

reali0ării unei politici de mediu au #ot adoptate unele programe de de0voltare 'n material #ondului

#oretier şi gopodăririi apelor.

5egea protecţiei mediului a prevă0ut printre ?modalităţile de implementare a principiilor şi

elementelor trategice@ şi două cerinţe ale politicilor de mediuL adoptarea politicilor de mediu$

armoni0ate cu programele de de0voltare Jart.& lit a K şi corelarea plani#icării de mediu cu cea de

amenaare a teritoriului şi de ur%anim Jart.& lit.cK.

Art. 2& al aceluiaşi act normativ tatuea0ă ca autoritatea centrală pentru protecţia mediului

ela%orea0ă şi promovea0ă ? trategia naţională de mediu pentru de0voltare dura%ilă@$ precum şi

recomandările pentru trategiile ectoriale şi politica de mediu$ şi plani#icarea de mediu corelată cucea de ur%anim şi amenaare a teritoriului$ retaurarea şi recontrucţia ecologică 'n copul aigurării

trategiei naţionale de mediu.1

Intervenţia organelor tatului 'n domeniul protecţie mediului ete un re0ultat al vi0iunii

oamenilor politici$ care 'n ultimele decenii au coniderat că protecţia mediului ete un domeniu mult

prea important pentru a #i lăat ecluiv 'n competenţa E ecologiştilor@$ datorită #aptului că acetora

le lipeşte o perpectivă generală şi integratoare$ limit)ndue la pro%leme peci#ice.

Urm)nd modelul ţărilor candinave$ 'n pecial cel al Suediei$ unde ecuritatea ocială şi

ecologia unt preocupări primordiale şi deoe%it de %ine reglementate$ şi uropa comunitară a

adoptat şi a 'nceput ă aplice propriile politici 'n materie cu repectarea principiului integrării

pro%lemelor de mediu 'n orice activitate de#ăşurată.

1 Mr+#a D'!'6 op. cit. pag. 73.

23


24/80


Spre deoe%ire de aceată orientare$ ţările din centrul şi etul uropei e con#runtă cu reale

pro%leme şi lacune$ 'n pecial legilative 'n acet en. Cu toate că au eitat mişcări şi #ormaţiuni

ecologite$ c*iar programe$ din cau0a conuncturilor politice şi a deconideraţiei #aţă de pro%lemele

de mediu acetea au răma #ie #ără ecou$ #ie la nivel trict declarativ.

Av)nd 'n vedere că Rom)nia tinde pre integrarea 'n Uniunea uropeană$ coniderăm că

printre punctele eenţiale ale integrării$ protecţia mediului tre%uie ă ocupe un loc important

9ine'nţele$ acet #apt reclamă at)t reglementări legale mai cuprin0ătoare c)t şi noi politici şi

trategii de mediu care ă determine ca pro%lemele de mediu ă #ie coniderate părţi integrante ale

tuturor activităţilor ocioeconomice şi a oricărui proce deci0ional.

3. P;r03 #+%%*+# " 4-+a (# pr%)#+!# a *#('&'

Spre deoe%ire de perioada trecută$ a unui tat puternic centrali0at$ care era repona%il

incluiv pentru protecţia mediului$ 'n circumtanţele actuale 'n care aităm la tendinţe tot mai

puternice de decentrali0are$ piaţa li%eră şi proprietatea privată o#eră cele mai igure garanţii pentru

protecţia şi conervarea #actorilor de mediu O doar cei răpun0ători pecuniar şi direct unt conideraţ

u#icient de intereaţi pentru a reali0a o adminitrare corepun0ătoare a mediului.

Concepţia claică e %a0a pe un principiu implu E a ordona şi a controla@$ iar ca elemente e

enumerau ta%ilirea de norme o%ligatorii 'n materie de mediu şi o%ligaţia organelor de tat 'n a leaplica. Principala lacună a acetei a%ordări o contituie limitarea alegerii miloacelor utili0ate pentru

aplicarea lor şi antrenarea unei repartiţii inegale a coturilor com%aterii poluării. Bn acet en

pu%licaţia E


25/80


Soluţia$ cel puţin la nivel teoretic are ca punct de pornire$ ideile lui Paul Samuelon$ laureat

al premiului No%el 'n economie$ con#orm cărora o piaţă neupuă reglementărilor tatale nu poate

aigura o protecţie corepun0ătoare a mediului. lementele naturale$ aerul au apa$ unt %unuri

colective a căror valoare nu ete re#lectată adecvat de proceele pieţei$ iar e#orturile de menţinere a

unui mediu ănăto aduc %ene#icii şi celor care nu contri%uie la #inanţarea lor.1

C)nd nu eită o re#lectare directă a %ene#iciilor conervării mediului$ pot apărea ituaţii c)nd

proprietarii privaţi ă nu #ie dipuşi a contri%ui pecuniar la ocrotirea naturii. At#el$ #ără intervenţia

tatului$ mediul nu ar putea #i conervat şi proteat u#icient.

lea program

ela%orat pentru perioada 1773O!/// E'n vederea implementării #undamentale a tendinţelor ş

practicilor actuale şi de a angaa toate ectoarele ocietăţii 'n piritul 'mpărţirii repona%ilităţilor@

a conclu0ionat că tre%uie ă e aungă la o diveri#icare a miloacelor de acţiune.Intrumentele promovate pentru atingerea acetui cop au #ot clai#icate 'n patru categoriiL

a. I-)r'*#)# -&a)$#6 dovedite e#icace 'n privinţa #iării de niveluri ridicate de

protecţie a mediului şi ănătăţii pu%lice$ 'n pecial 'n ca0 de ricuri deoe%iteG

/. I-)r'*#)# #+%%*+#6 antrenarea răpunderii civile $ măuri economice şi #icale

determinate$ urmărec ă antrene0e producătorii şi conumatorii ă utili0e0e reurele naturale 'ntro

manieră repona%ilă$ ă evite poluarea şi producţia de deşeuri. Bn acelaşi timp$ acete intrumente$

#acilitea0ă coriarea preţurilor$ at#el 'nc)t produele şi erviciile care repectă calitatea mediului ă

nu #ie penali0ate 'n raport cu cele care e dovedec mai poluante ori care antrenea0ă o riipă a

reurelorG

+. I-)r'*#)# (# a2')%r %r8%)a&

1 Mr+#a D'!'6 op. cit. pag. 1//.

25


26/80


(. R#0*#),r -)*'&a)%r6 care prevăd drepturile de emiie a poluanţilor$ tae care ă

a#ecte0e produele generatoare de poluare$ taă pecială pentru eli%erarea de permie ori autori0aţii

pentru 'ntreprinderi ori produe$ iteme de depo0ite 'n %ani$ recupera%ile$ care ta%ilec plata 'n

avan a unui drept pentru eliminarea impură$ 'noţită de poi%ilitatea de ram%urare$ #acilităţi

#inanciare$ etc.1


27/80


Cu toate că taele unt modalităţi deoe%it de e#iciente 'n intituirea protecţiei mediului

itemele #icale mai neceită c*im%ări$ inovaţii şi autări p)nă vom putea vor%i de un mod de

#uncţionare cu adevărat e#icient.


28/80


Alături de reglementările te*nice$ mai unt reglementate legal activităţile

economice şi ociale cu impact aupra mediului 'n trei #ormeL

• Cerinţa procedurii de autori0are adminitrativă O 'n practică$ aceta ia #orma -)'('&'

(# *pa+)• Sta%ilirea de regimuri peciale de getiune şi de#ăşurare a activităţilor cu ric

ecologic potenţial$ cum unt cele privind u%tanţele şi deşeurile periculoae

'ngrăşămintele c*imice şi peticidele.

• Prevederea de regimuri peciale de protecţie şi de0voltare a #actorilor de mediu

natural au arti#icial. 5egea nr. 13(6177+$ ta%ileşte regimuri de protecţie a apelor

atmo#erei$ olului şi u%olului au a monumentelor naturii.1

1 Mr+#a D'!'6 op. cit. pag. 1!/1!+

2*


29/80


CAPI

"AUNA C858HICT

1. N%!' 0##ra. D#4r#a (a'# #+%&%0+# " +ara+)#r-)+

Acet termen a #ot #oloit pentru prima oară de către ,ic*el "epa pentru a u%linia

particularităţile preudiciilor indirecte$ re0ultate din atingerile adue calităţii mediului. 1

"atorită unităţii şi interdependenţei #enomenelor ecologice$ vătămările adue unuia dintre

elementele mediului$ #ie el apă$ aer au ol$ e propagă şi in#luenţea0ă$ u% un apect au altul$ şi alte

componente ale mediului$ cum ar #i #lora au #auna. Bn aceată ordine de idei$ (a'a #+%&%0+, eteconiderată 'n general ca #iind acea vătămare care aduce atingere ansamblului elementelor unui

sistem şi care, datorită caracterului său indirect şi difuz, nu permite constituirea unui drept de

reparaţie.'

Pentru a e ta%ili 'ntinderea reparaţiei$ de#ăşurarea acţiunilor de retaurare şi deci umele

neceare acoperirii acetor coturi prin legăturile căii contencioae$ ete necear ă de#inim 'n primul

r)nd noţiunea de pagu%ă ecologică. "eoarece calitatea mediului ete un element al patrimoniului$

repararea preudiciului 'neamnă aducerea elementelor mediului acetuia 'n tarea anterioară

producerii ale. Nu ete totdeauna uşor de determinat 'ntinderea a şi modul de reparare$ 'ntruc)t

elementele mediului conţin pe l)ngă #actorii vi0i%ili şi determina%ili şi alte componente cum ar #i cea

etetică$ acutică au de ănătate a oamenilor. Bn doctrină eită detule controvere 'n privinţa

naturii şi 'ntinderii daunei$ 'n realitate pro%lema centrală răm)ne aceea de a şti dacă victima unei

aemenea daune ete omul au mediul ău. Bn #uncţie de cum vom conidera u%iectul paiv$ e

conturea0ă 'n #apt şi concepţia aupra naturii şi 'ntinderii daunei ecologice. Aceata preupune$ 'n

primul r)nd$ determinarea tatutului uridic al elementelor Jnaturale au arti#icialeK ce contituie

mediul$ pentru a e ta%ili dacă unt au nu %unuri proteate din punct de vedere uridic. Aşadardintrun prim punct de vedere$ dauna ecologică ete cea cauzată persoanelor şi bunurilor de către

mediul !n care trăiesc, ori pre#udiciul cauzat prin intermediul mediului natural . 3Aceata poate

re0ulta dintro poluare a apei$ a olului$ dintro poluare #onică$ etc.1 M. D#-pa? , "roit de l$environnment, 5I


30/80


Bntro aemenea vi0iune mediul ete coniderat ca #iind cau0a$ şi nu victima daunelor. ,ediul

ar conidera ca vătăm)nd o umă de interee colective$ iar dreptul de reparaţie ar #i imper#ect$

aigurat doar pe calea dreptului comun.

vident$ aceată teorie nu ati#ace tendinţele actuale şi nu aigură un temei pentru o

reparaţie ută. Bn conecinţă$ a apărut o altă teorie$ opuă primei$ care conideră dauna ecologică ca

#iind vătămarea aduă de om mediului. Bnă$ şi 'n acet ca0 e impun nuanţări. Preudiciul ecologic

are ca peci#ic #aptul că pe l)ngă alterarea componentelor mediului$ indirect a#ectea0ă at)t indivi0ii

luaţi eparat$ c)t şi 'ntreaga ocietate. At#el$ 'n doctrina internaţională$ dauna ecologică a aun ă

#ie coniderată dauna produsă prin poluare şi considerată ca vizând toate domeniile care contribuie

la degradarea factorilor naturali. ) Pe de altă parte$ dacă pagu%a a#ectea0ă 'n primul r)nd aerul$ apa

ori natura$ ea nu intereea0ă$ 'ntruc)t acete elemente unt utili0ate de om şi el uportă

repercuiunile. Aceată repona%ilitate prin ricoşeu care caracteri0ea0ă pagu%a ecologică$ nu e

conturea0ă dec)t dacă coniderăm că victime unt nu numai cei ce u#eră un preudiciu direct$ ci şi

anam%lul colectivităţii care are intereul de a alva patrimoniul ecologic. Printro mai mare

generali0are$ 4. Ca%allero aunge la următoarea de#iniţieL constituie daună orice pagubă cauzată

direct mediului, considerată ca independentă de repercusiunile sale asupra persoanelor şi

bunurilor”. !

Alţi autori introduc o ditincţie 'ntre daunele prin poluare$ care unt uportate de patrimonii

identi#ica%ile şi particulari şi$ daune ecologice propriu0ie$ uportate de mediul natural 'nelementele ale şi a#ect)nd ec*ili%rul ecologic 'n calitate de patrimoniu colectiv. Adeea acelaşi

#enomen antrenea0ă am%ele tipuri de daune3$ 'ntruc)t poluarea a#ectea0ă at)t elemente individuale

corporale ale unui patrimoniu$ 'n aceeaşi măură 'n care a#ectea0ă uneori nedetermina%il cantitativ$

elemente ale mediului 'nconurător.

Una din condiţiile eenţiale ale eercitării dreptului la acţiune 'n domeniul civil o contituie

)#r#-'& uti#icat de una din părţi. 5a #el$ 'n dreptul mediului$ acet intere tre%uie ă eite$ de cele

multe ori lu)nd #orma intereului ocial al aociaţiilor de protecţia naturii şi mediuluiG e poate

a#irma at#el că lucrurile mediu unt şi u%iecte de drept$ nu doar o%iecte de drept.

1 J. La*ar'# #) +%&a/. , "roit de la protection de la nature et de l$environnment $ Pari 5H" 17(3 'n Mr+#a D'!' ,op. cit. pag. 137.! F. Ca/a&r%6 *ssai sur la notion #uridi+ue de nuisance 5H" Pari 17-1$ pag. !73$ 'n Mr+#a D'!' , op. cit. pag. 1&/.3 M. Pr#'r op. cit. pag. 1/3(1/3-$ 'n Mr+#a D'!' , op. cit. pag. 1&1.

3.


31/80


Bn #ine$ anali0)nd concepţiile moderne$ e aung la conclu0ia că indivi0ilor li e recunoaşte un

adevărat (r#p) -'/#+)$ &a *#('$ aşa cum tatuea0ă 'năşi Contituţia Rom)niei$ 'n art. 3+

"reptul la un mediu ănăto$ care permite o protecţie e#icace a elementelor acetuia.

„tatul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu !ncon#urător sănătos şi

echilibrator ecologic.

tatul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.

-ersoanele fizice şi #uridice au !ndatorirea de a prote#a şi ameliora mediul !ncon#urător”.

Bn conecinţă$ orice poluare va #i o violare a acetui drept şi contituie o culpă.1 Bntro

aemenea perpectivă coniderăm că tre%uie ă e #acă ditincţie$ 'n primul r)nd 'ntre daunele

ecologice 'n en retr)n deemn)nd preudiciul cau0at trict mediului$ independent de le0iunea

directă a unui intere uman$ iar pe de altă parte$ 'n en larg$ noţiunea de daună ecologică include şi

pagu%ele u#erite de om. Bn primul ca0$ e o%ervă că mediul nu mai ete coniderat elementu

culpa%il$ vectorul producerii preudiciului indivi0ilor$ ci ete coniderat o%iectul$ dauna reală.!

Ne raliem acetei ultime opinii$ con#orm căreia dauna ecologică deemnea0ă %r+# atingere

aduă elementelor mediului 'nconurător. Ni e pare un punct de vedere pertinent$ dat #iind #aptul că

'nuşi legiuitorul de#ineşte mediul ca #iind ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale errei/...0

precum şi fiinţele vii, sistemele naturale !n interacţiune cuprinzând elementele enumerate anterior,

inclusiv valorile materiale şi spirituale$ aşa cum e poate o%erva 'n aceată enumerare #iind inclu şi

omul$ alături de alte elemente naturale şi arti#iciale. Bn acet ca0$ ete normal ă coniderăm că daunaecologică ete orice atingere aduă oricăruia dintre elementele mai u menţionate$ indi#erent de

gravitatea şi 'ntinderea ei. Caracterul de generalitate e deprinde at)t din prevederile contituţionale

dreptul oricărei peroane$ c)t şi din prevederile 5egii$ care 'n art. 2 tatuea0ă că protecţia mediului

contituie o o%ligaţie a autorităţilor adminitraţiei pu%lice locale şi centrale$ precum şi a tuturor

peroanelor #i0ice şi uridice.

Nu orice activitate umană$ care in#luenţea0ă mediul$ ete 'nă de natură a #i coniderată o

daună ecologică$ 'ntruc)t nu orice modi#icare a mediului ete 'n mod eenţial o ură de preudiciu$

ci poate #i vor%a de o ituaţie tran0itorie$ preala%ilă #ormării unui nou ec*ili%ru. Preudiciul ecologic

1 M. R#*%(: G%'&&a'( 1eparation du pre#udice ecologi+ue, 'n ?.C.nvironnemet@$ #ac.1/2/$ nr. (!$ citat 'n Mr+#aD'!' , op. cit. pag. 1&!.! F. Ca/a&r% , op. cit. pag. !7!$ citat 'n Mr+#a D'!' , op. cit. pag. 1&&.

31


32/80


preupune o atingere care laă ec*ele de durată$ permanente c*iar. ,ediul natural$ prin eenţă viu

uportă divere agreiuni 'mpotriva cărora reacţionea0ă pentru a atinge un nou ec*ili%ru.

lementul nociv tre%uie ă #ie eceiv prin natura lui$ au prin repetare Jpre eemplu nu

putem pune că aruncarea unei *)rtii$ ca #apt ingular$ repre0intă o daună ecologică$ 'nă repetarea

itematică şi de către mulţi indivi0i a acetui act ete de natură a provoca un preudiciu ecologicK şi

ă antrene0e un impact u#icient pentru ca victima ă poată angaa o acţiune 'n copul de reparare. Bn

a%enţa unui preudiciu direct şi actual$ o acţiune 'n utiţie pentru o%ţinerea unor măuri reparatorii

nu ete admii%ilă. 1

Aşadar$ preudiciul caracteritic dreptului mediului dauna ecologică$ include at)t pagu%ele

u#erite prin poluare de mediul natural$ c)t şi pe cele uportate de om a de %unuri$ iar reglementarea

răpunderii civile pentru 'ncălcarea prevederilor legale privind protecţia şi conervarea mediului din

art. -1 al aceluiaşi act normativ nu #ace nici o ditincţie 'ntre di#eritele componente ale mediului.

"upă cum am arătat anterior$ pe %a0a opiniilor din doctrină$ dauna ecologică ete acea

vătămare care aduce atingere ansamblului elementelor unui sistem şi care, datorită caracterului său

indirect şi difuz nu permite constituirea unui drept la reparaţie.


33/80


Un ca0 eempli#icativ pentru impactul şi modul 'n care o omul a#ectea0ă mediul şi

componentele ale e re#eră la #?p&%8a (#*%0ra4+,. "upă cum am arătat anterior$ noţiunea de

mediu ar 'n cuprinderea a şi #iinţele vii$ incluiv omul$ populaţia. Acet termen ar putea #i de#init ca

2ansamblul de indivizi care aparţin unei anumite specii de pe un teritoriu determinat2, 'n ca0u

oamenilor$ totalitatea lor #ormea0ă ecoitemul uman$ ca o entitate cu propriile ale relaţii.

Bntreaga populaţie$ ca de alt#el$ #iecare individ$ ete epuă +uasi permanent e#ectelor

poluării$ acet #apt #iind totodată determinat de creşterea alarmantă a numărului oamenilor$ u%

#orma #enomenului denumit eplo0ie demogra#ică.

Aceta ete un #enomen mondial$ care din cau0a agravării conecinţelor a intrat tot mai mult

'n atenţia guvernelor şi organi0aţiilor internaţionale.


34/80


5. A/'8'& (# (r#p)

Producerea unei daune ecologice poate #i re0ultatul at)t al unei #apte ilicite$ cu evident

caracter preudicia%il$ 'nă un ca0 pecial ete cel 'n care o pagu%ă ecologică e produce 'n ituaţia

a%u0ului de drept.

Un principiu de %a0ă al dreptului po0itiv ete cel con#orm căruia drepturile u%iective e

eercită cu %ună credinţă şi #ără a aduce atingere drepturilor altor peroane. Bn copul determinării

eacte a limitelor de eercitare a unui drept$ e impune determinarea c)t mai eactă a copurilor

ocial economice la care e re#eră. Spre eemplu$ 'n cadrul unor apecte ale drepturilor reale$ cum

ete dreptul de proprietate$ cel de #oloinţă au de adminitrare$ c)nd e re#eră la componente ale

mediului$ o implicaţie tot mai mare o au pro%lemele de mediu.

Protecţia naturii #aţă de agreiunile tot mai grave determinate de poluare$ preupune cadiligenţa re0ona%ilă 'n eercitarea drepturilor privind mediul ă do%)ndeacă valenţe noi. Bn

reali0area acetor drepturi tre%uie ă e porneacă de la anticiparea e#ectelor poi%ile aupra tării

naturale a mediului ale #iecărei acţiuni 'n parte.

Av)nd 'n vedere acet criteriu$ a%u0ul de drept e poate mani#eta prin acte reali0ate 'n

eercitarea normală a atri%utelor dreptului u%iectiv$ care depăşec 'nă prin conecinţele lor

copurile ocialeconomice care au tat la %a0a recunoaşterii lor ca atare$ aduc)nd atingere

intereelor generale au individuale$ normelor de protecţie$ ameliorare şi conervare a ec*ili%rului

ecologic au nu repectă normele te*nice 'n domeniu$ antren)nd răpunderea peroanelor vinovate.

Un eemplu 'l poate contitui nerepectarea do0aului de tratamente #itoanitare ta%ilit legal

ceea ce poate provoca grave atingeri #aunei au #lorei din 0ona repectivă. 5a #el$ practicarea unui

item necorepun0ător de irigaţii poate aduce preudicii erioae terenurilor dintro anumită 0onă.1

1 Da#&a Mar#-+'$ ratat de dreptul mediului$ d. A55 9ecD$ 9ucureşti !//3$ pag. &+1.

34


35/80



36/80


evaluarea materială a preudiciului$ ar tre%ui luate 'n coniderare preudiciul adu populaţiei prin

aerul curat$ poi%ilităţile de recreare$ lipirea animalelor ăl%atice de mediul lor natural$ ditrugerea

unor pecii rare de plante.

>. R#parar#a (a'#&%r #+%&%0+#

Repararea pagu%elor ecologice$ 'n general$ nu poate #i aigurată dec)t incomplet şi imper#ect

din mai multe motiveL #ie deoarece preudiciul nu ete repara%il 'n natură$ ori că ete at)t de di#u0

'nc)t nici o reparaţie nu ete previ0i%ilă au că ura ete prea impreciă pentru a identi#ica autorul.

"e aceea$ repararea pagu%ei ecologice preupune ca pro%leme preliminare$ determinarea

peroanei repona%ile şi ta%ilirea legăturii de cau0alitate 'ntre aceata şi #apta ilicită$ identi#icarea

victimei şi alegerea modului de reparaţie.

A. D#)#r*ar#a p#r-%a# r#-p%-a/ p#)r' pr%('+#r#a pa0'/# #+%&%0+#

Una din condiţiile #undamentale ale angaării răpunderii civile ete demontrarea unei

legături de cau0alitate 'ntre dauna u#erită de victimă şi un act al părţii c*emate ă răpundă 'n

utiţie.

Bn dreptul mediului$ eită două iteme de a%ordare a acetei pro%lemeL cel al ociali0ării

indemni0ării daunei şi cel al identi#icării autorului prin determinarea legăturii de cau0alitate.Primul item$ cel al ociali0ării indemni0ării daunei are avantaul de a permite indemni0area

automată a victimelor prin impla uti#icare a preudiciului$ dar şi inconveniente 'n ceea ce priveşte

pe e o parte modul de reparare care e reali0ea0ă doar prin indemni0aţie$ #ără a e preocupa de

dipariţia urei pagu%ei$ şi pe de altă parte di#u0area repona%ilităţii către 'ntreaga colectivitate$ 'n

loc ă o direcţione0e către autorul ău eact$ ceea ce evită integrarea cotului 'n preţul produului au

al erviciului. Acet mod de reparare tre%uie ă ai%ă un caracter u%idiar #aţă de celelalte moduri de

reparare poi%ile şi numai după epui0area acetora.

Cel deal doilea mod de a%ordare are la %a0ă ta%ilirea legăturii de cau0alitate 'ntre #apta

preudicia%ilă şi autorul ău. Preupune 'nă eliminarea di#icultăţilor legate de ta%ilirea legăturii

pre0umţia pro%a%ilităţii legăturii de cau0alitate şi pluralitatea cau0elor pagu%ei.1

1 Mr+#a D'!'6 op. cit. pag. 1&3.

3'


37/80


Bn primul r)nd$ 'n -)a/&r#a ,)'r (# +a'8a&)a)#6 arcina pro%ei incum%ă victimei$ iar

aceata ete greu de reali0at deoarece$ de cele mai multe ori$ vătămarea e produce după un anumit

timp de la declanşarea propriu0iă a #enomenului preudicia%il.

Bn pre0ent$ determinarea eactă a legăturii de cau0alitate 'ntre o epunere la o poluare şi

pagu%ă ete aproape impoi%ilă din punct de vedere ştiinţi#ic$ de aceea pentru a uşura arcina

victimei$ 'n dreptul mediului a introdu pr#8'*!a pr%/a/&),! ,)'r (# +a'8a&)a)#

Aceată pre0umţie uplineşte arcina demontrării de către victimă a raportului de cau0alitate$ #iind

un corolar al principiului direcţionării răpunderii către eploatator. Aceată pre0umţie ete relativă

#iind limitată doar de răturnarea arcinii pro%ei.

"i#icultăţile ta%ilirii legăturii de cau0alitate unt ampli#icate adeea de pluralitatea urelor

potenţiale ale pagu%ei. 4actorii$ care #recvent unt 'n acelaşi timp şi victime şi vectori ai pagu%ei e

adiţionea0ă pentru a e di0olva 'n elemente cum ar #i apa$ aerul au olul.

Aceată adiţionare poate crea o inergie care poreşte pagu%a$ pentru că uneori #iecare #actor

luat eparat nu ete vătămător$ 'n timp ce conugarea mai multora ete de natură a antrena conecinţe

grave şi preudicia%ile. Bnă$ acet #apt$ nu ete de natură a eonera de răpundere şi nici de atenuare

a răpunderii pentru autorul unei ure de preudiciu. "upă cum vom arăta 'n continuare$ peci#icul

răpunderii civile 'n dreptul mediului ete #aptul că e 'ntemeia0ă pe temei o%iectiv$ indi#erent de

culpă. 4iecare autor ete repona%il pentru pagu%ă 'n integralitatea a$ 'n măura 'n care nu e #ace

dovada unei culpe a victimei au a unui #apt eterior. "e aemenea$ aceată pluralitate a autorilor$ nu'mpiedică eercitarea dreptului de a cere reparaţia integrală de la unul dintre ei.

Bn conclu0ie$ doar eitenţa unei culpe a victimei poate contitui o cau0ă de eonerare$ care

permite poluatorului ă e eli%ere0e de o%ligaţia plăţii indemni0aţiei. Bn ca0ul concurului parţial al

victimei$ regula cau0alităţii integrale nu tre%uie privită ca un o%tacol la indemni0aţia totală.1

Anumite preudicii adue mediului au componentelor ale pot #i cau0ate prin concurul mai

multor peroane Jpluralitate de cau0eK. Bn acet ca0$ pentru a conidera un re0ultat ca #iind cau0at 'n

comun$ nu ete necear ca peroanele ă acţione0e prin #apte imultane$ de aceeaşi intenitate$ au ca

#aptele ă ai%ă legătură printrun cop unic$ şi nici ca peroana care a cau0at re0ultatul$ 'mpreună cu

alte peroane$ ă cunoacă #aptele celorlalţi. te doar necear ca #aptele ilicite ale peroanelor$ ă

contituie 'n anam%lul lor un tot indivi0i%il cau0a preudiciului. !

1 M. D'!' op.cit. pag.1&11&!. ! Da#&a Mar#-+'6 op. cit, pag.31(.

3(


38/80



39/80


c. cei care acţionea0ă 'n virtutea tării de getiune ori de apărare ale anumitor elemente de

mediu O ca0ul getionarilor #ondului cinegetic$ pre eemplu

Re#eritor la aceată ultimă ituaţie$ e remarcă #aptul că$ deeori cei a%ilitaţi ă acţione0e 'n

%a0a #uncţiilor ocupate ori arcinilor care le revin$ unt cei care produc preudiciul care e impune a

#i reparat.

8 tendinţă care 'ncepe ă ia amploare ete recunoaşterea de către legiuitor$ a dreptului de a

acţiona aociaţiilor au organi0aţiilor nonguvernamentale pentru o%ţinerea reparării vătămărilor

cau0ate intereelor colective. Nici 'n acet ca0 lucrurile nu unt deoe%it de clare$ 'ntruc)t apar

di#icultăţi legate de legitimarea apărării intereelor de aceată natură de către peroane private au de

concurenţa 'ntre di#eriţii intervenienţi care reclamă repararea aceleiaşi pagu%e.


40/80


modului de reparare ar putea #i următoareaL pentru trecut o indemni0are$ pentru viitor 'ncetarea

pagu%ei .1

4recvent 'nă$ cele două modalităţi tre%uiec com%inate pentru a aunge la o reparaţie

e#ectivăL alternativ ori cumulativ$ repararea 'n natură şi repararea pecuniară.

Repararea 'n natură a preudiciului ete evident modalitatea pre#erată de reparaţie. "in

păcate$ readucerea 'n tarea anterioară nu ete 'ntotdeauna poi%ilă$ 'ntruc)t daunele ecologice au

deeori un caracter ireveri%il. Bn acet ca0$ ingura poi%ilitate răm)ne reparaţia prin ec*ivalent.

Un ca0 anormal de preudiciu ete aşa numitul preudiciu de pierdere. "octrina admite că

doar păgu%irea ete ilicită$ activitatea 'n ine neput'nd #i inter0iă at)ta timp c)t nu contravine unei

legi. Cu toate acetea$ dacă intervin tul%urări anormale independente de culpă$ pierderea tre%uie

uportată dacă eită intere colectiv$ #ie o indemni0aţie de uportare a e#ectelor nocive.

Alături de preudiciile evalua%ile 'n %ani$ mai eită o erie de preudicii cu valoare

neeprima%ilă pecuniar$ pentru care$ de aemenea$ tre%uie găite modalităţi de reparare. At#el ete

preudiciul ne#inanciar$ care contă 'n pierderea %ene#iciului. "aunele aleatorii repre0intă o altă

categorie. Spre eemplu ete ca0ul epui0ării unor reure$ #apt previ0i%il şi cert$ c*iar dacă

preudiciul va deveni actual doar 'n momentul epui0ării totale$ dar 'ntinderea lui şi modul de reparare

e pot determina anterior.!

Bn #inal$ ultimul preudiciu ineprima%il pecuniar ete c*iar cel +a'8a) *#('&' a)'ra&.

te un preudiciu aparte$ care nu a#ectea0ă nici #iinţa umană$ nici patrimoniul ău. "eşi$ 'n eenţă nue poate eprima economic #rumueţea unui peia au aerul curat$ e găec modalităţi pecuniare de

reparare a daunelor adue mediului replantarea unei păduri$ repopularea unui *a%itat natural$ etc. Bn

acet cop$ unt create #ie #onduri peciale de indemni0are$ #ie intituite ancţiuni %ăneşti.3

1 J.H.B%#&&%6 J.M. F#((a e contientieux de l$environnement PU4$ Pari 177&$ pag. !23+ 'n Mr+#a D'!'6 op. cit. pag. 1&(.! M. D'!' op.cit, pag 1+/.3 M. D'!' op.cit, pag 1&7 1+1

4.


41/80


CAPI

RTSPUN"RA URI"ICT BN "RP


42/80


4oloirea contr)ngerii uridice 'mpotriva autorilor oricăror acte de 'ncălcare a o%ligaţiilor

au interdicţiilor ta%ilite 'n domeniul protecţiei mediului repre0intă o p)rg*ie importantă 'n

promovarea repona%ilităţii ociale$ 'n #ormarea conştiinţei de mediu.

Bn contetul actual$ c)nd poluarea 'm%racă cele mai divere #orme şi cau0e$ răpunderea

uridică reclamă o preocupare intenă din partea legiuitorului. Poluarea mediului ete o #aptă

nepermiă$ 'n contradicţie cu dipo0iţiile legale$ o #aptă ilicită care tre%uie ancţionată prin rigoarea

legii. Acet caracter ilicit implică o acţiune au inacţiune ce contituie o atingere aduă unuia au mai

multor #actori ai mediului natural au arti#icial.

Prin ancţionarea uridică a #aptelor antimediu e urmăreşte$ pe l)ngă copul ei #irec$ şi

educarea celui ancţionat$ dar şi a celorlalte peroane$ #apt #ără de care nu e pot reali0a arcinile

complee ale prevenirii poluării$ depoluării şi 'm%unătăţirii condiţiilor de mediu. Se poate pune că

răpunderea uridică 'n dreptul mediului are un rol deoe%it 'n diriarea comportamentului oamenilor

'n viaţa economicoocială.1

5. S)'a! +ar# a)ra0 r,-p'(#r#a 2'r(+, (r#p)'& *#('&'

Bn principiu$ orice peroană #i0ică au uridică poate #i traă la răpundere pentru

nerepectarea legilaţiei mediului. Uneori #apta prin care e 'ncalcă legea are ca urmare p%&'ar#ae#ectivă a mediului$ iar alteori #apta ' a)ra0# p%&'ar#a mediului$ dar atrage totuşi ancţionarea

după normele de dreptul mediului.

Aceată ditincţie pre0intă importanţă mai ale 'n privinţa mediului pentru că 'n prima din

ituaţii conecinţa ete poluarea directă$ iar 'n cea dea doua$ 'n mod direct nu i e aduce nici o

atingere. te adevărat că 'n aceată ultimă ituaţie$ #apta poate ă atragă după ine şi răpunderea

patrimonială a autorului ei. "e aceea$ coniderăm utilă şi neceară tratarea di#erenţiată a acetor două

ipote0e şi a pro%lemelor uridice ce e pun 'n legătură cu #iecare.!

5.1. R,-p'(#r#a 2'r(+, p#)r' 4ap)# p%&'a)#

lementul eenţial pe care 'l avem 'n vedere 'n acet ca0 ete c*iar p%&'ar#a. Aceata ete o

acţiune$ de regulă umană$ prin care e degradea0ă #actorii de mediu$ adică omul au oricare #iinţă vie1 Er#-) L'pa , op. cit. pag. 33+ 33(.! Er#-) L'pa , op. cit. pag. 33(3&/.

42


43/80


'şi ditruge propriul mediu.


44/80


Acet #apt demontrea0ă că nu ete doar poi%il$ ci şi necear ca răpunderea uridică 'n

dreptul mediului ă #ie di#erenţiată şi după acet criteriu.1


45/80


răpunderea *a)#ra&, 'n ca0ul ăv)rşirii de preudicii unităţii unde alariatul 'şi de#ăşoară

activitatea.

a. R,-p'(#r#a +$&,

Bn legilaţia noatră nu eită o de#inire clară a #aptei ilicite civile$ 'nă doctrina preci0ea0ă că

prin aceata e 'nţelege orice #aptă umană care a cau0at altei peroane un preudiciu. Natura

uridică a acetei #apte a omului ete etrem de variată$ merg)nd de la 'ncălcarea unui drept

u%iectiv$ p)nă la neeecutarea unei o%ligaţii legal aumate printrun contract. Bn prima ipote0ă

untem 'n pre0enţa răpunderii civile (#&+)'a 'ntruc)t #apta repectivă are caracterul unui delict

civil$ iar 'n cel deal doilea ca0 e va aplica răpunderea civilă +%)ra+)'a&,.

4apta ilicită civilă are totdeauna un caracter păgu%itor$ put)nd #i produă at)t de peroane

#i0ice$ c)t şi de peroane uridice. "e regulă$ ancţiunea aplicată ete o%ligaţia de reparare a

preudiciului produ$ iar răpunderea ete tot de regulă$ peronală$ doar ca ecepţie intervenind

o%ligaţia de reparare din partea altor peroane.


46/80


%. R,-p'(#r#a p#a&,

te #orma cea mai everă a răpunderii uridice$ caracteritică ăv)rşirii unei in#racţiuni$

#apta care e conideră că pre0intă cel mai 'nalt grad de pericol ocial. Spre deoe%ire de #apta ilicită

civilă$ 'n privinţa in#racţiunii$ art. 1( din Codul Penal o#eră o de#iniţie clarăL 2infracţiunea este fapta

care prezintă pericol social, este săvârşită cu vinovăţie şi este prevăzută de legea penală2. Bn

continuare$ art. 1- din Codul Penal ta%ileşte ce e 'nţelege prin #aptă care pre0intă pericol ocial şi

anume orice acţiune au inacţiune care aduce atingere tatului$ uveranităţii$ independenţei şi unităţii

tatului$ peroanei i drepturilor ale$ precum şi 'ntregii ordini uridice.


47/80


protecţie integrală$ tranportul au tran0itul de produe de u0 #itoanitar$ u%tanţe au

deşeuri periculoae #ără autori0aţie$ re#u0ul intervenţiei 'n ca0ul poluării accidentale a

apelor şi a 0onelor de coată$ etcG 'n domeniul protecţiei olului provocarea de poluare prin

evacuare pe ol$ a unor deşeuri au u%tanţe periculoae$ nerepectarea interdicţiilor 'n

legătură cu utili0area pe terenuri agricole de peticide au 'ngrăşăminte c*imice.

• Codul Silvic art. 1/!$ "itrugerea au vătămarea ar%orilor$ puieţilor ori lătarilor prin

păşunare in păduri au 0one in care păşunatul ete inter0i$ art.1/1 "itrugerea$ degradarea

au aducerea in tare de ne'ntre%uinţare$ prin incendiere$ a unor păduri de pe upra#eţe 'ntine

de terenuri contituie in#racţiune de ditrugere cali#icata care a avut ca urmare un de0atru i

e pedepeşte potrivit dipo0iţiilor prevă0ute in Codul penal$ etc.


48/80


c. R,-p'(#r#a +%)ra$#!%a&,

"omeniul răpunderii contravenţionale a cunocut o nouă reglementare prin 8rdonanţa

Huvernului nr. !6!//11$ care a%rogă 5egea nr. 3!6172-. Contravenţia ete de#inită ca #iind 2fapta

săvârşită cu vinovăţie şi sancţionată ca atare printrunul din actele normative anume arătate !n

art.)2.

Actele normative prin care e ta%ilec şi e ancţionea0ă contravenţii cunoc o mare

varietate$ put)nd #i legi$ acte normative emie de Huvern$ minitere$ Conilii 5ocale şi udeţene.!

Aceată de#iniţie are ca element de noutate #aptul că e atri%uie un grad de pericol ocial

propriu contravenţiei$ #ără a mai #ace comparaţii cu in#racţiunea.

Răpunderea contravenţională ete angaată doar 'n nume propriu$ şi$ tot ca element de

noutate$ ete caracteritică at)t peroanelor #i0ice$ c)t şi celor uridice. Sancţiunile peci#ice acetei

răpunderi unt cele cu caracter adminitrativ şi unt principale avertimentul$ amenda$ munca 'n

#oloul comunităţii şi 'nc*ioarea şi complementare con#icarea$ upendarea avi0ului$ 'nc*iderea

unităţii$ etc. 3

Bn dreptul mediului$ răpunderea contravenţională ocupă de aemenea un loc important. "in

moment ce unul din o%iectivele principale ale legiuitorului 'n domeniul dreptului ete #ormarea unei

conştiinţe de mediu prin educarea populaţiei şi impunerea repectării normelor de mediu$ pe c)t

poi%il$ prin evitarea #oloirii #orţei de contr)ngere$ cali#icarea unui număr detul de mare de #aptedrept contravenţii apare ca o conecinţă #ireacă.

Bn momentul 'n care o #aptă$ cali#icată drept contravenţie$ aduce atingere unui element al

mediului$ ea devine o contravenţie ecologică$ iar ancţiunea ete peci#ică. Con#orm doctrinei$

aceata ete „acţiunea sau inacţiunea ce produce consecinţe negative asupra factorilor de mediu,

constând !n poluarea acestora”.%

5egea protecţiei mediului intituie mai multe categorii de contravenţii ce privec

nerepectarea at)t de către autorităţile adminitrative$ locale şi centrale$ c)t şi de către peroanele#i0ice şi uridice$ a o%ligaţiilor ce le revin$ 'n domeniileL procedurii de autori0are$ regimul

1 8rdonanţa nr. !6!//1 privind regimul uridic al contravenţiilor a #ot pu%licată 'n ,. 8#. Nr. &1/ din !+ iulie !//1.! R. M%)+a6 A. Tr,-+'6 "rept funciar. 8mena#area teritoriului şi protecţia mediului. d. 5umina 5e$ 9ucureşti 1777$

pag. 12+.3 Dr. I'&a P%#ar'$ 9oul regim al contravenţiilor. 5rdonanţa nr. '6'::), Rev. "reptul nr. 116!//1 pag 3+.& R. M%)+a6 A. Tr,-+'6 op. cit. pag. 122.

4*


49/80


u%tanţelor şi al deşeurilor periculoae$ protecţia reurelor naturale şi conervarea %iodiverităţii$

protecţia apelor şi a ecoitemelor acvatice precum şi protecţia monumentelor naturii şi a aşe0ărilor

umane. At#el$ pot contitui contravenţii următoarele #apteL 'ncălcarea o%ligaţiilor peroanelor

uridice de a aigura măuri şi dotări peciale pentru i0olarea şi protecţia #onică a urelor

generatoare de 0gomot şi vi%raţii au nerepectarea o%ligaţiilor prevă0ute 'n arcina adminitraţiei

pu%lice locale cu privire la deşeurile menaere$ amplaarea o%iectivelor indutriale$ a reţelelor de

canali0are şi a taţiilor de epurare.

Acete prevederi e completea0ă cu cele cuprine 'n di#erite legi peciale.1

d. R,-p'(#r#a (-+p&ar,

Aceată #ormă a răpunderii uridice are un domeniu mai retr)n de aplicare$ #iind

caracteritică dreptului muncii. 4orma conduitei ilicite o contituie a/a)#r#a (-+p&ar, care e

mani#etă prin 'ncălcarea de către peroana 'ncadrată 'n muncă a o%ligaţiilor ale ce decurg din

raportul uridic de muncă$ o%ligaţii care #ormea0ă 'n anam%lul lor diciplina muncii.

A%aterea diciplinară neceită 'ndeplinirea cumulativă a două condiţii pecialeL calitatea de

alariat şi 'ncălcarea unei 'ndatoriri de erviciu. . R,-p'(#r#a 2'r(+, (%*#'& pr%)#+!# *#('&' ar)4+a&

.

1 Da#&a Mar#-+'$ op. cit. pag. &23&2&.! G3#%r03# B%/%"6 op. cit. pag. !-(.

4


50/80


"in de#iniţia dată de legiuitor mediului$ e deprinde clar conclu0ia că aceta cuprinde$ alături

de elementele ale naturale$ şi o umă de elemente arti#iciale$ cum unt aşe0ările umane$ curăţenia

tradală au microclimatele ur%ane$ elementele vi0uale au peiagitice$ pre eemplu.

Bn acet domeniu$ răpunderea uridică ia #orma răpunderii contravenţionale$ penale şi civile

Reglementările legale ta%ilec cali#icarea #aptei$ ancţiunile aplica%ile$ precum şi condiţiile ş

modul de reparare a preudiciilor patrimoniale cau0ate prin #aptele repective.

5egal$ peroanelor #i0ice şi uridice le incum%ă o%ligaţii de repectare$ conervare ş

ameliorare şi a componentelor arti#iciale ale mediului$ repectiv a microclimatelor ur%ane$ a

curăţeniei tradale$ 'ntreţinerea i0voarelor şi a luciilor de apă$ adoptarea elementelor ar*itecturale

adecvate$ optimi0area denităţii de locuire 'ntreţinerea paţiilor ver0i$ etc$ a căror nerepectare atrage

angaarea răpunderii uridice.

"in prevederile art. 21 lit. a$ %$ d$ e$ ale art. 23 al. 1 şi !$ coro%orate cu prevederile art. -3 din

5egea protecţiei mediului$ reiee că e conideră contravenţii şi e ancţionea0ă ca atare

nerepectarea regimului e protecţie pecială a localităţilor %alneoclimaterice$ a 0onelor de intere

turitic şi de agrement$ a monumentelor itorice$ etc.

"upă cum e o%ervă$ cele mai multe dintre acete #apte atrag răpunderea contravenţională

şi civilă$ după ca0$ tocmai din cau0a naturii elementelor a#ectate şi a poi%ilităţii de aducere a lor 'n

ituaţia anterioară$ #apt care nu e poate 'nt)mpla deeori 'n ca0ul elementelor naturale ale mediului

Acet lucru nu 'neamnă 'nă$ că 'n unele circumtanţe$ cali#icarea lor nu poate #i cea de in#racţiuni.1

1 Er#-) L'pa$ op. cit. pag. 33!333.

5.


51/80


CAPII

RTSPUN"RA CI>I5T "5IC


52/80


Bn aceată ituaţie$ c)nd răpunderea unităţii ar #i 'ntemeiată pe culpă Jart.77-777 C.civK$

peroanele alariate nu ar putea %ene#icia de cau0ele eoneratoare de răpundere materială$ pentru că

accidentele poluante e produc de cele mai multe ori prin nerepectarea precripţiilor legale menite

tocmai ă prevină at#el de accidente.

"acă răpunderea unităţii ete coniderată o%iectivă$ depăgu%irile plătite nu e mai impută

prepuşilor$ pentru că pagu%ele nu au produ din vina acetora$ put)nd 'nă angaa răpunderea lor

materială.

8 altă opinie 'n literatura de pecialitate a #undamentat răpunderea comitenţilor pe ideea de

garanţie$ pornind de la premia că prin art. 1/// C.civ. al. 3 e intituie o garanţie a comitentului$ 'n

olidar cu prepuul1$ #aţă de victima preudiciului$ garanţie menită ă o#ere victimei poi%ilitatea de a

#i depăgu%ită.

Bn ceea ce priveşte$ coniderăm şi noi alături de alţi autori$ că răpunderea comitentului

pentru #apta prepuului %a0ată pe prevederile art. 1/// al.3 C.civ.$ tre%uie ă ai%ă la %a0ă ideea de

ric$ comitentul #iind acela care trage #oloaele de pe urma activităţii depue de prepu şi ca urmare

tre%uie ă uporte conecinţele de#avora%ile pentru mediu ale acetei activităţi.!

Avantaele temeiului o%iectiv pentru #undamentarea răpunderii unt evidenteL victima nu

mai ete ţinută ă dovedeacă eitenţa culpei$ #apt deoe%it de di#icil 'n practică$ repararea ete mai

e#icientă şi mai rapidă şi ca0urile 'n care preudiciul ar răm)ne neacoperit minime. "e aceea$ acet

temei a #ot intituit 'n răpunderea civilă caracteritică dreptului mediului"iveri#icarea şi creşterea numărului pagu%elor adue mediului au ridicat 'n itemul de drept

pro%lema maoră a răpunderii şi 'n primul r)nd a răpunderii civile pentru daunele ecologice. 3

Angaarea răpunderii civile o%iective preupune$ după cum am arătat anterior$ 'ntrunirea

cumulativă a următoarelor condiţiiL

ăv)rşirea unei #apte civile ilicite care 'n dreptul mediului ia #orma poluării

eitenţa unui preudiciu O dauna ecologică$ 'n orice #ormă ar eita

legătura de cau0alitate 'ntre #apta ilicită şi preudiciu

capacitatea delictuală a autorului #aptei la momentul ăv)rşirii #aptei

Acete condiţii tre%uiec 'ndeplinite at)t 'n ca0ul răpunderii pentru #apta proprie$ c)t şi 'n cel

al răpunderii pentru #apta altuia au pentru preudiciile cau0

lucrare de diploma- dreptul mediului mihaela

Documents