lucr. disertatie postuniv 2006
TRANSCRIPT
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
1/60
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
Curs postuniversitar - Managementul institutiilor publice
LUCRARE DE DIZERTATIE
STUDIU PRIVIND PARTICULARITATILE
PROCESULUI DE CONVERGENTA A
ROMANIEI CU CRITERIILE UNIUNII
ECONOMICE SI MONETARE
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
2/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
Bucuresti 2006
CUPRINS
CAPITOLUL 1CE ESTE INTEGRAREA ECONOMICA ?
1.1. Definirea integrarii economice3
1.2. Evolutia integrarii economice in Uniune3
1.3. Particularitati economice si politice5
1.3.1. Scurt istoric al procesului de constructie europeana..5
1.3.2. Principii de functionare7
1.3.3. Extinderea UE o oportunitate istorica....111.4. Istoricul Romaniei cu UE...13
CAPITOLUL 2
UNIUNEA ECONOMICA SI MONETARA.20
2.1. Debutul procesului de integrare monetara in UE...20
2.2.Sistemu lMonetar European primul pas catre U.E.M..22
2.2.1. Etapele functionarii SME ..22
2.3. U.E.M. - Criteriile de convergenta...282.4. Cadrul Juridic al introducerii EURO..29
2.5. Criteriile aderarii Romaniei la UE...32
2.6. Strategia aderarii Romaniei la UE 36
2.7. Impactul euro asupra economiei romanesti....38
CAPITOLUL 3
EVOLUTII MONETARE IN UNIUNEA MONETARA
EUROPEANA. ..433.1. Misiunea si pozitia oficiala BCE...43
3.2. Instrumentele politicii monetare ..47
3.3. Politica monetara in Romania...48
Concluzii .. ...51
Bibliografie...56
2
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
3/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
Anexa57
CAPITOLUL 1
Ce este integrarea economica?
Inca de la inceputul perioadei postbelice, integrarea economica a atras o atentie
sporita. Sub denumirea de " integrare economica regionala" sau " regionalism economic",
s-a distins de integrarea mondiala a economiilor nationale. Chiar daca studiul integrarii
economice a fost inspirat, daca nu chiar dominat, de exemplul european, in prezent pot fi
identificate forme mai putin avansate de integrare economica pe toate continentele.
1.1. Definirea integrarii europene
Integrarea economica este definita ca eliminarea frontierelor economice
dintre doua sau mai multe economii. La randul sau, o frontiera economica este orice
demarcatie peste care mobilitatea efectiva sau potentiala a bunurilor, serviciilor si
factorilor de productie, precum si fluxurilor de comunicatii, este relativ scazuta. De
ambele parti ale unei frontiere economice, stabilirea preturilor si a calitatii bunurilor,
servicilor si factorilor de productie este influentata doar marginal de fluxurile de peste
granita.
1.2. Evolutia integrarii economice in Uniune
Initierea integrarii economice regionale este un proces dificil. Stabilizarea
fragilelor etape inferioare al integrarii economice este laborioasa, intrucat nu existainstitutii federale care sa le garanteze. Dezvoltarea integrarii economice dincolo de
etapele inferioare reprezinta o ambitie politica si mai mare. In plus, la orice modificare
majora a Tratatului, exista riscul renegocierii etapelor inferioare in sine sau riscul
neratificarii.
3
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
4/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
Europa a iesit din al doilea razboi mondial cu economia ruinata. In consecinta,
Europa era caracterizata de tarife si contingente apasatoare, de valute neconvertibile,
suferind de probleme de aprovizionare, penurie de dolari si prea putine oportunitati
comerciale.
La inceput, SUA si altii au sustinut multiletarismul economic pentru a
preintampina reaparitia bilateralismului si a restrictiilor excesive din anii`30. Abordarea
multilaterala, formal sprijinita de europeni, si-a gasit expresia in trei institutii globale:
Fondul Monetar International pentru moneda, rate de schimb si probleme ale balantei
de plati, Banca Mondiala si Organizatia Internationala a Comertului, pentru comert,
investitii si politici economice conexe.
Multilateralismul slab, dezechilibrele externe severe datorate reconstructiei si, infinal, Razboiul Rece au fost cauzele primare ale numeroaselor incercari de promovare a
regionalismului european. O misine politica de "unire a Europei" mergea dincolo de
nivelul retoric, dar impactul sau, dincolo de trei motive mentionate, este incert.
Fascinatul invatat "din mers" al regionalismului european din perioada 1947-1957
contine trei concluzii. In primul rand, promovarea unor forme foarte incomplete de
integrare (de exemplu, sectoriala, separarea tarifelor de contingente) nu reprezinta o
solutie in promovarea etapelor mai inalte ale integrarii economice, datorita distorsiunilor,inconsistentelor permanente si a imposibilitatii solutiilor globale. In al doilea rand, zonele
de liber schimb nu sunt adecvate ca prima etapa in procesul de integrare economica din
ce in ce mai adanca. In al treilea rand, incheierea tratatelor de integrare "adanca" necesita
o disponibilitate semnificativa de ajustare, atat din partea participantilor de pe piata, cat si
din partea politicilor guvernamentale.
Tratatul CEE a putut deveni atat de ambitios datorita disponibilitatii celor sase de
a se adapta la interesele si preferintele fiecarei tari. Aspiratiile fondatorilor erau mult mai
mari decat alte incercari de integrarea economica din acea perioada.
Adancirea, largirea si extinderea reprezinta o prescurtare utila pentru rezumarea
evolutiei CEE pana la Uniunea Europeana, in masura in care este vorba de functiile
economice publice. Desi in termeni politici uniunea s-a dezvoltat in mod intermitent,
4
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
5/60
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
6/60
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
7/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
1.3.2. Principii de functionare
O privire de ansamblu asupra pasilor facuti dupa razboi in directia unificarii
Europei ne ofera o imagine confuza. O paleta larga de organizatii, neconectate intre ele,au luat fiinta rand pe rand; Organizatia Europeana de Cooperare Economica (OECE),
Uniunea Europeana Occidentala (UEO), Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord
(NATO), Consiliu Europei, precum si Uniunea Europeana, ea insasi construita pe
fundatiile Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO), Comunitatii Europene
a Energiei Atomice (EURATOM) si Comunitatii Economice Europene (CEE).
In primavara anului 1950, Robert Schuman, ministrul francez al Afacerilor
Externe, a fost insarcinat de catre omologul sau american si britanic sa propuna
readucerea Germaniei Federale sub aripa Vestului.
Principalele blocari ale discutiilor politice au fost generate de problemele
economice. Capacitatea de productie din industria otelului din diferite tari europene parea
a conduce la o criza de supraproductie. Cererea era in scadere, preturile de asemenea si
apareau primele semne ale gruparii producatorilor in carteluri avand drept scop ingradirea
concurentei.
La aproape 5 ani de la capitularea neconditionata a Germaniei, Franta face primul
pas decisiv catre constructia Europei asociind Germania in aceasta aventura. Aceasta artrebui sa schimbe radical lucrurile in Europa si sa permita noi actiuni comune care erau
in trecut imposibile
Avand in spate intelegerea dintre guvernele francez si german, Robert Schuman,
in cadrul unei conferinte de presa, a facut publica la data de 9 mai 1950 o declaratie ce
reprezinta prima piatra a constructiei Comunitatii Europene. In spatele acestei propuneri
stateau doua argumente : pe de-o parte era inutil sa se impuna restrictii unilaterale
Germaniei pe de alta parte o Germanie total independenta era perceputa ca o amenintare
potentiala la adresa pacii. Singura cale de a rezolva aceasta dilema era legarea
Germaniei, politic si economic, de o grupare bine fondata a statelor europene.
Dupa semnarea tratatului ce consfiintea crearea CECO (18 aprilie 1951, la Paris),
de catre Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, ministrii de externe a celor
sase tari hotarasc lansarea unei noi initiative pentru crearea unei Europe Unite in iunie
7
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
8/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
1955. Astfel la conferinta de la Messina acestia decid sa adopte aceeasi abordare ce a
condus la crearea CECO, prin concentrarea pe probleme mai putin incarcate emotional
ale integrarii economice. Un comitet prezidat de ministrul de externe belgian, Paul-Henri
Spaak a fost insarcinat sa ia in considerare viitoarele actiuni in directia integrarii. In 1956
comitetul si-a incheiat lucrarile, iar raportul sau a servit drept baza a negocierilor ce au
dus in final la tratatele prin care luau nastere Comunitatea Europeana a Energiei Atomice
( EURATOM ) si Comunitatea Economica Europeana (CEE) semnata de cei sase in
martie 1957 la Roma si intrate in vigoare la 1 ianuarie 1958.
Istoria aderarii: membrii Uninii Europene2
1952: Europa celor 6Desi prima dintre Comunitatile Europene CECO isi propusese legarea
industriilor carbunelui si otelului ale Frantei si Germaniei, ea nu s-a dorit a fi schema
strict franco-germana, ci a fost de la inceput deschisa oricarei democratii din Europa.
Belgia, Italia, Luxemburg si Olanda au profitat de oportunitatea oferita devenind membrii
fondatori ai CEE si ai EURATOM impreuna cu Franta si Germania in 1957.
Crearea CEE a facut aceasta piata mai sigura, reducand riscului comertului
exterior. Astfel, exportul german catre celelalte cinci tari a crescut de la 27% la 48%, faptce reprezinta o marturie elocventa a beneficiilor economice create, al procesului de
constructie europeana. Comunitatea a oferit o zona de oportunitate binevenita de
stimulare atat a doritei cresteri industriale. Belgia, ca si Germania, depindea mult de
comertul exterior si deci de securitatea pietelor de export, astfel incat ideea unei piete
comune a fost foarte atractiva din punct de vedere economic. Interesul sau in stabilirea
unor stranse legaturi economice cu alte tari ale Europei a fost intarit de faptul ca in anii
50 industria belgiana era inca centrata aproape exclusiv pe carbune si otel. O piata
europeana unica avea un potential semnificativ, in parte datorita previziunilor imediate de
2 European Integration: the origins and growth of the European Union, Dr.Klaus Dieter Borchardt,Luxemburg, 1995, fourth edition.
8
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
9/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
crestere a vanzarilor produselor bazate pe carbune si otel, dar mai cu seama a
posibilitatilor de dezvoltare a noilor industrii. Italia isi incepuse deja drumul in directia
industrializarii si a vazut in piata interna europeana o oportunitate unica pentru
dezvoltare. Ea a contat si pe asistenta financiara a schemelor de ajutor regional ale
Comunitatii pentru dezvoltarea zonelor ramase in urma ale tarii, reducand astfel somajul
ridicat din aceste regiuni. Olanda a intrat in Comunitate urmarind aceleasi deziderate.
Implicarea in procesul de integrare i-ar fi accelerat eforturile de industrializare si data
fiind pozitia sa de principal transportator pe apa, cu porturi largi si infrastructura bine
croita i-ar fi oferit noi perspective in domeniu. De-a lungul istoriei, Luxemburgul a fost
intotdeauna la mana rivalitatii dintre marile puteri, datorita pozitionarii sale geografice.
Integrarea europeana a aparut astfel ca o posibilitate de a-si proteja interesele salepolitice, economice si sociale.
1973: Europa celor 9
Inca inaintea intrarii in vigoare a Tratatelor, Guvernul Marii Britanii a lansat
discutii aprinse cu privire la cea mai benefica modalitate de integrare economica. Ideea
Marii Britanii era de creare a unei zone de liber schimb care sa nu implice nici un
sacrificiu al suveranitatii nationale. Incercarile ulterioare ale Angliei de a crea o largazona de liber schimb care sa cuprinda atat tarile CEE cat si alte tari din Europa s-au
soldat la sfarsitul anului 1958 cu un esec. Ceea ce s-a putut realiza a fost doar infiintarea
Asociatiei Economice a Liberului Schimb (AELS), incluzand Marea Britanie, Norvegia,
Suedia, Danemarca, Austria, Portugalia, Islanda si Elvetia, Firlanda fiind membru
asociat. In august 1961 Marea Britanie inainteaza prima cerere de aderare la Comunitate.
Trei alte tari Danemarca si Norvegia din AELS, plus Irlanda i-au urmat imediat.
Norvegia a facut si ea parte din noua zona de liber schimb dupa votul negativ acordat
aderarii.
1981 : Europa celor 10
Dupa revenirea la democratie, Grecia a inaintat cererea de aderare in 1975, urmata
de Portugalia si Spania in 1977. Grecia vedea in aceasta o modalitate de stabilizare a noii
9
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
10/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
sale democratii restabilite precum si cresterea pozitiei si influentei sale pe scena
internationala. Pe 1 ianuarie 1981 Grecia devine al zecelea membru al Comunitatii.
Perioada de tranzitie3 convenita pentru alinierea Greciei la politica economica si
Comerciala a CEE a fost de 5 ani, cu exceptia anumitor produse agricole, pentru care s-a
stabilit o perioada de tranzitie de 7 ani. In aceeasi perioada de tranzitie s-a facut alinierea
Greciei la tariful vamal comunitar in relatiile cu tertii. De asemenea, in ceea ce priveste
relatiile cu tarile in dezvoltare, tratatul de aderare a prevazut ca Grecia va pune efectiv in
aplicare schema de preferinte vamale a CEE din momentul aderarii, exceptand o perioada
de tranzitie de 5 ani pentru anumite produse. Totodata, s-a convenit ca, in decursul
perioadei de tranzitie, Grecia sa primeasca din partea CEE o asistenta financiara de 1,8
miliarde $ in vederea consolidarii si adaptarii economiei la cerintele CEE.
1986 : Europa celor 124
Aderarea Spaniei si a Portugaliei a intampinat, de asemenea, multe dificultati care
au fost in cele din urma depasite prin negocieri, iar dupa semnarea Tratatelor de aderare
in iunie 1985 si ratificarea lor de catre toate cele 12 parlamente, cele doua tari au devenit
pe rand al 11-lea si respectiv al 12-lea stat membru. Din punct de vedere economic se
spera ca fondurile Comunitatii vor conduce dupa aderare la un avant al unei agriculturideja puternic competitive si cu importante rezerve de capacitate productiva.
Unificarea Germaniei a insemnat ca incepand cu 3 octombrie 1990 fosta
Republica Democrata Germania a devenit parte integranta a Comunitatii Europene,
presedintii de stat sau de guverne decizand pe 28 aprilie 1990 la Dublin ca incorporarea
sa necesita numai simple ajustari si nu o procedura de aderare completa.
3 Comert International si politici comerciale contemporane, Ed. Eficient, Bucuresti, 20004 European Integration: the origins and growth of the European Union, Dr.Klaus Dieter Borchardt,Luxemburg, 1995, fourth edition.
10
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
11/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
1995: Europa celor 15
Dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht (1 noiembrie 1993) tarile
trebuiau de acum sa adere la nou-creata Uniune Europeana, ce luase locul mai putin
complexei Comunitati Europene de pana atunci. Acestea au fost motivatiile ce au
determinat Austria, Firlanda, Suedia si Norvegia sa inceapa negocierile de aderare care s-
au finalizat cu succes in 1994. In vara si toamna acelui an s-au realizat referendumuri in
toate cele patru tari , Austria, Firlanda si Suedia votand pentru aderare, iar Norvegia, ca si
in anul 1972, neputand adera datorita celor 52,4% voturi impotriva.
Pe 18 martie 1992 Finlanda si-a depus cererea de aderare la CE. Guvernul a
explicat foarte clar motivele ce stateau la baza acestei cereri si anume faptul ca firmele
finlandeze sa poata beneficia de aceleasi conditii cu ale competitorilor pe pietele vizate.Cereri de aderare au fost primite si din partea Turciei (1987), Ciprului si Maltei
(1990) precum si din partea Elvetiei (1992).
Colapsul blocului sovietic a deschis perspectivele unei noi extinderi. Noi tari isi
depun cererea de aderare: Ungaria si Polonia (1994), Romania, Republica Slovaca,
Letonia, Estonia, Lituania si Bulgaria (1995), Republica Ceha si Slovenia (1996). Pentru
a le ajuta in acest demers UE a incheiat cu acestea o serie de Acorduri de asociere intre
1991 si 1996 ce au intrat in vigoare intre 1994 si 1998.Data fiind istoria incununata de succes a extinderii europene, ar putea parea
surprinzator faptul ca CE a cunoscut si o retragere. Groenlanda apartine Danemarcei si a
devenit parte a Comunitatii in 1973. In februarie 1972 referendumul tinut a avut drept
rezultat o majoritate firava pronuntata impotriva continuarii calitatii de membru a
Groenlandei. Desi tratatele nu prevad clauze de retragere, in februarie 1984 Comunitatea
a convenit cu Guvernul danez sa-i permita Groenlandei retragerea din CE pe 1 ianuarie
1985, acordandu-i in schimb statutul de teritoriu asociat.
11
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
12/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
1.3.3. Extinderea Uniunii Europene: o oportunitate istorica5
Motto: Extinderea este atat o oportunitate istorica cat si o obligatie pentru
Uniunea Europeana, fiind astfel una din prioritatile noastre cele mai de seama
Gunter Verheugen, membru al Comisiei Europene (responsabil pentru
Extindere), afirma ca extinderea este una dintre cele mai importante oportunitati pentru
Uniunea Europeana la inceputul secolului 21.
In decembrie 1997, la Luxemburg, Consiliul European a lansat proiectul prin care
extinderea devenea posibila. Acest proces cuprinde in prezent 13 tari : Bulgaria, Cipru,
Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Romania,
Republica Slovaca, Slovenia si Turcia. La negocierile de aderare desfasurate cu primele12, Consiliul European a afirmat ca obiectivul propus este de a incheia aceste negocieri
pana la sfarsitul anului 2002 cu acele tari care sunt pregatite pentru aderare, astfel incat
acestea sa poata lua parte ca membri la alegerile parlamentare din 2004.
In mai 2004 s-au alaturat celor 15 state membre inca 10 tari care au indeplinit
toate criteriile de aderare : Cipru, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania,
Malta, Polonia, Republica Slovaca si Slovenia, UE avand in prezent 25 de state membre.
Romania, Bulgaria si Turcia nu au indeplinit in totalitate criteriile de aderare si nuau inchis toate capitolele de negociere, urmand a se incheia negocierile de aderare in
cazul Romaniei in 2004, pentru a se semna Tratatul de Aderare cat mai repede posibil in
2005 si pentru a fi acceptata ca stat membru in ianuarie 2007.
Criteriile de aderare
In 1993, la Consiliul European de la Copenhaga, Uniunea a realizat un pas decisiv
catre extindere. Cu privire la acest moment Consiliul European a afirmat ca: aderarea va
avea loc de indata ce o tara asociata este apta sa isi asume obligatiile decurgand in calitate
de membru prin indeplinirea conditiilor economice si politice cerute . In acelasi timp a
definit si criteriile de aderare, denumite adesea Criteriile de la Copenhaga:
5 Enlargement of the European Union: An historic opportunity, Europen Commission, 2001
12
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
13/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
Criteriul politic: stabilitatea institutiilor ce garanteaza democratia,
respectarea statului de drept, a drepturilor omului si protectia
minoritatiilor;
Criteriul economic: existenta unei economii de piata functionale,
capabila sa faca fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei din cadrul
Uniunii;
Criteriul administativ: capacitatea de asumare a obligatiilor decurgand
din calitatea e membru inclusiv aderenta pentru scopurile declarate ale
uniunii economice, monetare si politice ;
Consiliul European de la Madrid in decemrie 1995 ma adauga un criteriu,
stabilind ca este esential ca legislatia UE sa fie transpusa in cea nationala, fiind si mai
importanta implementarea efectiva a sa prin structuri administative si juridice adecvate:
Criteriul legislativ: aplicarea integrala a acquis-ul comunitar din
momentul aderarii.
1.4. Istoricul Romaniei cu UE
Necesitatea aderrii Romniei la Uniunea European
La 1 februarie 1995 a intrat n vigoare Acordul European ce instituia o asocierentre Romnia, pe de o parte i Comunitile Europene i statele membre pe de alt parte.
Prevederile acestui acord stipuleaz faptul c Romnia a devenit membru asociat i sunt
puse bazele pentru viitoarea aderare, recunoscndu-se c obiectivul final urmrit de ara
noastr este de a deveni membru cu drepturi depline a U.E. i c asocierea are ca scop s
ajute Romnia s realizeze acest deziderat.
Romnia a avut contacte i nelegeri cu U.E. nc din deceniile sase i apte, cnd
au fost ncheiate acorduri comerciale i tehnice i acorduri prin care beneficia de
preferine vamale comunitare. De abia n anul 1990 a fost semnat Acordul comer,
cooperare comercial i economic ntre Romnia i U.E., iar din 1991 Romnia a
devenit beneficiar a asistenei financiare acordat prin Programul PHARE.
13
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
14/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
Negocierile privind asocierea Romniei la U.E. au nceput n anul 1992 i s-au
finalizat n acelai an prin parafarea Acordului de la Bruxelles. Parlamentul Romniei a
ratificat Acordul European de asociere la U.E. n 1993.
Asocierea Romniei la U.E. nseamn pe plan economic crearea unei zone de
liber schimb, cooperarea economic i financiar, n sprijinul restructurrii economiei
romaneti, iar nplan politiccrearea unui cadru instituional pentru realizarea unui dialog
politic permanent ntre pri. n cadrul acordului sunt precizate o serie de principii care au
n vedere:
stabilirea unei perioade de tranziie de maximum 10 ani, mprit n dou
etape, trecerea la cea de a doua fcndu-se n urma examinrii Consiliului de asociere a
aplicrii pan n acel moment a prevederilor Acordului;
asimetria n acordarea de ctre pari a concesiilor concretizate prin faptul c,
n timp ce Uniunea i va realiza angajamentul n prima etap, Romnia i-l va pune n
aplicare n a doua ;
angajamentul prilor de a se abine de la introducerea de reglementri care s
vin n contradicie cu prevederile Acordului pn la intrarea n vigoare;
disponibilitatea prilor ca pe perioada de tranziie s procedeze de comun
acord, n funcie de conjunctura existent n sectoarele vizate, la reducerea periodic i
analizarea concesiilor reciproce, inclusiv la accelerarea calendarului n aplicarea acestora.Acordul European de asociere a Romniei la U.E. cuprinde prevederi pentru
fiecare sector principal de activitate:
n domeniulschimburilor comerciale bilateralese prevede crearea ntre pri a
unei zone de comer liber care se va concretiza prin eliminarea treptat a obstacolelor
tarifare i netarifare existente n acest moment n relaiile comerciale dintre Romnia i
U.E.. Acestea privesc produsele industriale, cu excepia celor textile i siderurgice, dar i
produsele agricole de baz (neprelucrate sau cu grad redus de prelucrare i prelucrate).
Zona de comer liber va fi realizat n perioada de tranziie de maximum 10 ani, n mod
gradual. Perioada de tranziie este asimetric n ceea ce privete ritmul reducerii i
eliminrii taxelor de ctre Romnia, oferindu-se astfel rii noastre o perioada mai lung
de timp pentru deschiderea pieei sale la importurile din U.E. Dac U.E. se oblig s
14
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
15/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
elimine toate taxele vamale i ngrdirile cantitative pan la sfritul primei etape a
perioadei, Romnia va face acest lucru la sfritul celei de-a doua etape. Pentru o serie de
produse considerate sensibile, acordul cuprinde aranjamente speciale:
aderarea Romniei la U.E. necesit un cadru economic care s fie compatibil
cu funcionarea U.E. i cu mecanismele comunitare. Ca urmare, s-a impus grbirea
descentralizrii sectorului de stat i crearea unui puternic nucleu de ntreprinderi mici i
mijlocii, alinierea tuturor standardelor romaneti la normele comunitare, legarea cursului
leului de EURO, precum i realizarea unei modificri de structur a populaiei ocupate n
economie, pentru a ne apropia de nivelul arilor din U.E. ( 10% n agricultur, 30% n
industrie i peste 60% n servicii ). Romnia va trebui s aplice acele ci i mijloace care
s duc la relansarea puternic a produciei, la stimularea investiiilor, la creterea
competitivitii produselor, accelerarea procesului de reform, la restructurare i privatizare, de modernizare n vederea asigurrii unei macrostabilizri durabile i
eliminrii actualelor dezechilibre fundamentale din economie.
Trebuie acordat mai mult atenie valorificrii superioare a resurselor, inclusiv
cele umane, creterii productivitii muncii, evolurii i folosirii eficiente a potenialului
competitiv i creativ al firmelor autohtone.
pe plan instituional, organismele centrale precum Banca Naional, Curtea de
Justiie etc. vor trebui s aib aceleai atribuii cu acelea din rile comunitare; n domeniul legislativvor trebui adoptate acte normative cu caracter economic
i pentru alte sectoare, prin consultarea obligatorie a legislaiei existente n U.E., fiecare
proiect de lege adoptat trebuind s cuprind o precizare, potrivit creia legea este
conform cu legislaia comunitar.
n cadrul cooperrii financiare dintre Romnia i U.E., Romnia va beneficia de
asistena financiar din partea U.E., sub forma de donaii i mprumuturi, inclusiv
mprumuturi de la Banca European de Investiii, pentru accelerarea i susinerea
proiectului de transformare economic a rii i pentru a sprijini reajustarea structural. O
destinaie important a mprumuturilor o reprezint diminuarea consecinelor economice
i sociale, a costurilor sociale ale tranziiei la economia de pia.
15
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
16/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
Asistena financiar va fi acoperit din doua surse:programul PHARE, n cadrul
cruia fondurile alocate sunt nerambursabile potrivit Reglementrii Consiliului U.E.;
mprumuturile acordate de Banca European de Investiiipn la expirarea valabilitii
acestora.
Fondurile de preaderare alocate Romaniei pentru perioada 2000-2006
(milioane euro)
Anii
Contributia Uniunii Europene Co-finantarea
TotalPHARE ISPA SAPARD Total UE fondurilor UE
2000 88 478 151 716 247 964
2001 103 413 151 666 228 894
2002 112 326 151 589 189 778
2003 154 320 151 625 230 855
2004 174 312 161 646 243 889
2005 162 338 161 660 241 901
2006 128 364 161 652 219 872
2001 20022003
20042005
20062007
Co-finantare
0
500
1000
1500
2000
2500
mil. Euro
Co-finantare Contributia UE
Figura 1. Sursa: Institutul European din Romania
n Acord se stipuleaz faptul c asistena financiar din partea U.E. va fi evaluat periodic n funcie de prioritile stabilite, de capacitatea de absorbie a economiei
Romniei, de posibilitatea de rambursare a creditelor, de progresul nregistrat pe linia
economiei de pia i n ce privete restructurarea economic. Pentru a se realiza o
utilizare optim a acestor credite se va realiza o coordonare ntre contribuiile U.E. i cele
16
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
17/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
din alte surse, cum ar fi: finanarea din partea statelor membre, alte ri din G-24, F.M.I.,
Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare i Banca European pentru
Reconstrucie i Dezvoltare.
Acordarea creditelor n cadrul asistenei financiare se va face numai pe baza unor
documentaii prezentate de Romnia, din care s rezulte oportunitatea, modul de derulare
a investiiei, eficiena economic i efectele sociale defalcate pe diferite etape ale
derulrii investiiei.
Toate aceste principii ale asocierii trebuie ns transpuse n practic n
concordan cu interesele naionale ale Romniei. Asocierea i aderarea trebuie s
serveasc promovrii interesului naional i dezvoltrii potenialului economic i
patrimoniului cultural romnesc.n ceea ce privete aderarea Romniei la U.E., cererea oficial a fost depus n
anul 1995, fiind a treia ar din cele 10 care i-au depus oficial cererea de aderare :
Ungaria, Polonia, Slovacia, Letonia, Estonia, Lituania, Bulgaria, Cehia, i Slovacia.
mpreun cu aceast cerere de aderare, ara noastr a mai depus dou documente
de susinere a cererii :
Strategia naional de pregtire a aderrii Romniei la U.E.;
Declaraia de la Snagov, semnat de efii tuturor partidelor parlamentare.Pentru pregtirea condiiilor i derularea procesului de aderare a fost necesar
crearea unui cadru organizatoric:
a) crearea Comitetului Interministerial de Integrare European, condus de eful
guvernului, a Departamentului pentru Integrare European din cadrul guvernului, precum
i a compartimentelor corespunztoare specializate la nivelul ministerului i instituiilor
administraiei publice locale;
b) constituirea Comisiei comune pentru integrare economic a celor dou Camere
ale Parlamentului i crearea unui departament specializat pentru armonizarea legislativ
n cadrul Consiliului Legislativ, care vegheaz la ndeplinirea Programului Naional de
armonizare a legislaiei romneti cu legislaia comunitar;
17
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
18/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
c) desfurarea dialogului cu rile membre U.E. i cu instituiile U.E. structurat
pe dou domenii de activitate, ceea ce va permite s se abordeze aprofundat toate
aspectele majore ale procesului de integrare n U.E.;
d) nfiinarea de centre de informare i documentare n problemele U.E.;
e) realizarea Programului Naional de pregtire a specialitilor n domeniul
integrrii i a strategiei de imagine a procesului de pregtire a aderrii Romniei la U.E.,
destinat opiniei publice autohtone i europene.
Factorii de conducere i decizie n ara noastr trebuie s precizeze i s arate n
modul cel mai transparent c Romnia dorete i urmrete s se integreze cu cei care vor
s coopereze pe baze egale, democratice, i nicidecum cu cei care vor s-i subordoneze
pe alii.Pornind de la stadiul dezvoltrii economiei romneti ar fi necesar o perioad de
timp n care ara noastr s beneficieze de un statut preferenial, perioad n care s fie
sprijinit pentru a atinge standardele europene corespunztoare. Romnia nu trebuie s
admit, sub pretextul europenismului, subordonarea interesului naional fa de cei
puternici, care ar crea o serie de probleme pentru dezvoltarea i suveranitatea naional.
Integrarea european trebuie s fie conceput de ara noastr cu respectarea suveranitii
naionale, a demnitii i drepturilor omului.Concepia modern pe care trebuie s se bazeze Romnia n procesul integrrii
economice presupune:
a) constituirea sistemului de legi i reglementri ce definesc drepturile i
obligaiile, fixnd cadrul fundamental n care se pot dezvolta relaiile economice ntre
parteneri;
b) nlocuirea instituiilor specifice unei economii de comand cu cele specifice de
economie de piaa liber;
c) asigurarea factorilor care s favorizeze funcionarea profitabil a pieelor prin
punerea n valoare a factorilor de producie i a capacitii ntreprinztorului;
d) realizarea unei interdependente normale ntre politicile macroeconomice i cele
structurale, pe baza extinderii liberei iniiative;
18
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
19/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
e) conceperea modelelor de cooperare economic i etapizarea procesului de
integrare economic internaional, care nu trebuie s se reduc doar la o asimilare
economic.
Obiectivul fundamental al Programului Economic de Dezvoltare pe termen mediu
(1997 2000) l constituie obinerea unei creteri economice durabile, care pe termen
mediu lung s reduc decalajul de dezvoltare economic a Romniei fa de Uniunea
European. Din acest obiectiv fundamental decurg obiectivele specifice, cum sunt:
valorificarea resurselor proprii i a potenialului economic existent, n condiiile unei
ajustri ample a produciei industriale, evidenierea condiionrii lor cauzale dintre ramuri
i a posibilitii de cretere a produciei fiecruia, n condiiile volumului de resurse
previzibile n acest moment; stimularea proceselor de privatizare i restructurare cuprecdere ctre ramurile i sub ramurile pentru care dezvoltare este direct condiionat de
aportul capitalului strin, de noi piee i de modificarea ofertei i a structurii de
proprieti. Toate aceste obiective specifice vizeaz trecerea cat mai rapid a Romniei la
economia de pia.
Efectele integrrii Romniei n U.E. vor fi resimite att n perioada de pre-
aderare, cat i dup aceea, n domeniile politic, economic, administrativ juridic, precum i
prin preluarea obligaiilor pe care le presupune calitatea de membru al U.E..La 17 decembrie 2004, in cadrul Consiliului de la Bruxelles, Romania a primit
confirmarea politica a incheierii negocierilor de aderare la Uniunea Europeana. Romaniei
i se recomanda sa continue reformele si sa implementeze angajamentele referitoare la
acquis-ul comunitar, in special in domeniile: Justitiei si afaceri interne, Concurenta si
Mediu. Uniunea Europeana va continua monitorizarea pregatirilor de aderare si considera
ca Romania va fi capabila sa-si asume obligatiile de membru de la 14 ianuarie 2007. De
asemenea, Consiliul European recomanda semnarea Tratatului de aderare comun pentru
Romania si Bulgaria in aprilie 2005, dupa primirea vizului Parlamentului European, si
aderarea efectivala 1 ianuarie 2007.
Pentru Romania, semnarea Tratatului de Aderare este echivalenta cu reintegrarea
in lumea civilizata. Intrarea in NATO, acum un an, si speranta integrarii in Europa Unita
in 2007 traseaza liniile dezvoltarii noastre economice, sociale si politice.
19
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
20/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
Capitolul 2
Uniunea Economica si Monetara
2.1. Debutul proceselor de integrare monetara in UE
Ultima mare conflagratie mondiala a lasat o mare parte a Europei in ruine care
trebuiau inlaturate, necesitatea stringenta a perioadei fiind demararea urgenta a unui
proces de reconstructie postbelica. Chiar inainte de finalizarea ostilitatiilor se conturau
programe ambitioase cu privire la noua ordine postbelica care au condus la lansarea, cuocazia Conferintelor de la Bretton Woods , a Fondului Monetar International si Bancii
Mondiale. Scopul principal al acestor demersuri evitarea erorilor interbelice, coabitarea
cu fenomenele de devalorizare in scopuri concurentiale, lansarea unui sistem al cursurilor
de schimb fixe care sa se modifice doar cu acordul FMI in conditiile de "dezechilibre
economice de fond". Mai mult participantii la aceste institutii si-au propus realizarea
convertibilitatii depline a monedelor nationale pentru a contribui la sanatatea sistemului
comercial multilateral. Convertibilitatea este o cerinta necesara dar nu si suficienta pentru
un comert liber si corect.
Situatia Europei era si mai complicata comparativ cu alte state sau regiuni,
intrucat la sfarsitul anilor 40 erau functionale peste 200 de aranjamente comerciale
bilaterale, aranjamente ce contineau linii de credit care erau influentate de abaterea
maxima a contului curent bilateral, in timp ce deficitele peste nivelul acestor credite
tehnice trebuiau stinse prin efectuarea de plati in aur, majoritatea guvernelor din tarile
europene incercau cu disperare sa isi mentine rezervele de aur, utilizand intreaga paleta
de instrumente de politica comerciala ( in special contingente si taxe vamale ridicate )pentru a obstructiona importurile provenite din tarile in raport cu care inregistrau deficite
comerciale. Practic, toate tarile europene incercau sa obtina excedente exprimate apoi in
aur, dolari sau orice alta valuta convertibila in dolari.
20
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
21/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
Ca atare, orice tentativa unilaterala de trecere la convertibilitate monetara ar fi condus si
la mai mari dificultati in ceea ce priveste balanta comerciala si de plati. Marea Britanie a
incercat in 1947 sa restabilesca convertibilitatea lirei sterline, sprijina printr-o linie de
credit de mare anvergura, demersul britanic fiind abandonat la doar sase saptamani de la
lansare. Mai mult, deoarece, in 1950 exporturile europene catre SUA reprezentau mai
mult de jumatate din valoarea importurilor provenind din aceeasi sursa, devalorizarea ar
fi condus la o crestere si mai mare a dezechilibrelor pe relatia transatlantica.
Dupa esecul britanic in incercarea de trecere la convertibilitate a devenit tot mai
interesanta ideea unui demers comun in acest sens. Crearea in 1948 a Organizatiei pentru
Cooperarea Economica Europeana (OEEC), redefinita ca OECD in 1960 (ca urmare a
cresterii numarului de participanti), a reprezentat un prim pas in acesta directie. CreareaCECO a semnalat existenta germeniilor unui proces de integrare care sa permita
gestionarea volatilitatii si impredictibilitatii cursurilor valutare.
Dupa ncheierea Tratatului de la Roma, chiar daca initiatorii gndisera crearea
unei monede comune, activitatea Comunitatilor Europene se desfasura pe baza
prevederilor aranjamentului de la Bretton Woods si a sistemului de cursuri fixe. Pna n
1958 a functionat Uniunea Europeana de Plati, un sistem de clearing multilateral.
n 1970 a fost publicat Planul Werner
6
, care continea principalele elemente aleunei Uniuni Monetare Europene, ce urma a fi realizata n 3 etape, pe o perioada de 10 ani.
Se avea n vedere:
convergenta a politicilor economice,
convertibilitatea totala si ireversibila a monedelor,
stabilirea unei paritati fixe ntre acestea,
eliminarea marjelor de fluctuatie a cursurilor,
completa liberalizare amiscarilor de capital adoptarea unor linii directoare pentru adoptarea bugetelor nationale.
6 Continutul planului Werner a fost minutios analizat in Baer G., Padoa Schiopa T., The Werner Reportrevised, Ec Publications Office, Luxembourg, 1989
21
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
22/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
Singurul rezultat al planului a fost crearea, n 1972, a sistemul european de flotare
controlata ntre limite nguste a cursului de schimb al monedelor participante,supranumit
sarpele valutar, prin care statele membre si luau angajamentul de a nu permite
fluctuatii ale cursurilor de schimb mai mari de +/-2,25% n raport cu dolarul SUA. Ca
urmare a incidentelor din economia mondiala de la nceputul anilor 70, dupa doi ani de
la crearea sa, n acest sistem mai ramasesera doar marca germana, monedele din Benelux
si coroana daneza. In aprilie 1973, crearea Fondului European de Cooperare Monetara
(FECOM) permite introducererea unei compensatii globale in unitatii de cont.
Limitat initial la cele sase state membre al Comunitatii, Sarpele sufera numeroase
transformarii pana la disparitia sa, in decembrie 1978 :
-- in mai 1972, trei tari candidate la CEE - Marea Britanie, Danemarca si Irlanda aderala Sarpe, se retrag apoi in iunie acelasi an, iar Danemarca se intoarce la Sarpe in
octombrie ;
-- in ianuarie 1978 lira se retrage, urmata in ianuarie 1974 de franc, care va face o scurta
tentativa de revenire in iulie 1975 si martie 1976.
Esecul Sarpelui era insa evident inca din 1975, cand perturbarile datorate
fluctuatiei monetare si crizelor petroliere (1972 1973 si 1979 -1980) cereau o
solidaritate crescuta.A trebuit sa vina anul 1978 pentru ca cele 9 state ale CEE sa reia, sub o alta forma
proiectul de integrare monetara, infiintand, cu ocazia reuniunii a doua Consilii la
Bremen (iulie 1978) si la Bruxelles (decembrie 1978) Sistemul Monetar European
(SME), intrat in vigoare la 13 martie 1979.
2.2 Sistemul Monetar European7 - primul pas catre U.E. M.
Sistemul Monetar European (SME) este bazat pe principiul paritatilor fixe, dar
ajustabile ntre monedele nationale, la care participa toate statele membre ale
Comunitatilor, cu exceptia Marii Britanii. n cadrul sistemului se introduce ECU-ul
(European Currency Unit), unitate de cont si instrument de plati si de rezerva, la care se
raporta fiecare moneda participanta. ECU nsusi era constituit dintr-un cos al
7 Pohe Karl otto, the Further development of european Monetary System, EC Publications Office, 1989
22
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
23/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
monedelor nationale participante, ponderea fiecareia fiind direct legata de puterea
economica a statului respectiv. Sistemul Monetar European s-a constituit pe parcurs ntr-
un instrument pentru lupta mpotriva inflatiei, a redus imprevizibilitatea evolutiei
cursurilor si variabilitatea ratelor dobnzii.
2.2.1. Etapele functionarii SME
Obiectivul il reprezenta stabilirea unei legaturi durabile intre monede printr-un
regim de schimburi fixe cu urmatoarele caracteristici :
un etalon comun: Ecu (european currency unit). Acesta este constituit
dintr-un cos monetar, in care se gaseste o cantitate determinata din fiecare deviza
europeana. Cantitatea a fost stabilita in functie de importanta relativa a PIB-ului fiecareitari si de ponderea acestuia in comertul intracomunitar. In 1984 si 1987 s-au operat doua
revizuiri. Aderarea la Comunitate a Greciei, in 1981, apoi a Spaniei si Portugaliei in
1986, a ridicat la 12 (incluzand lira si lira sterlina) numarul monedelor din cos,
compozitia acestuia fiind inghetata o data cu intrarea in vigoare a Tratatului de la
Maastricht. Din aceasta cauza, ultimele trei state aderente la 1 ianuarie 1995 (Austria,
Finlanda, Suedia) nu fac parte din sistem.
Definitia cursului pivot. Pentru fiecare moneda din Uniune ( A, B,...) sestabileste un echivalent fix in ecu, numit curs pivot (sau uneori rata - pivot), acesta din
urma fiind exprimat printr-o anumita cantitate (x, y, ) din respectiva moneda pentru un
Ecu :
Au servit drept referinta ratele de schimb efective prelevate de pe piata la 12
martie 1979, in ajunul zilei cand a intrat in vigoare SME.
Raportul acestor rate ne permite sa determinam o grila de curs- pivot bilaterala :
xA = yB, ceea ce inseamna ca A = Y/X * B sau B = X/Y * A
23
1 ecu = xA
= yB
.
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
24/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
aceste rate pivot, comparabile cu paritatile sistemului etalon de schimb in aur sau cele ale
Sarpelui, pot fi modificate la initiativa unei tari membre, dar cu acordul mutual al
partenerilor ei.
Limite de fluctuatie autorizate. Limita de variatie, de o parte si de alta a ratelor-
pivot bilaterale, este de +/-2,25%, in asa fel incat marja maxima instantanee dintre doua
monede sa nu poata, la fel ca in cazul Sarpelui, sa depaseasca 2,25%, chiar daca
amplitudinea totala a fluctuatiei in timp este de 4,50%. Aceasta marja permite
determinarea cursului limita de interventie pentru fiecare moneda in raport cu alta, curs
de la care ambele tari implicate vor incepe sa cumpere moneda slaba in schimbul celei
puternice. Pentru limitarea acestor incoveniente, SME dispune de un dispozitiv original
numit "indicator de divergenta" (ID), menit sa declanseze o interventie colectiva inainteca aceste cursuri limita sa fie atinse.
Mecanisme de credit. Pentru a sustine o moneda slaba si a face fata
dezechilibrelor, bancile centrale sunt obligate sa-si puna reciproc la dispozitie facilitati de
credit in ecu prin intermediul FECOM, care gireaza pozitiile creditoare si debitoare ale
bancilor si asigura compensare multilaterala.
A aparut pe fondul unei volatilitati pronuntate la nivel european si international.
Procesul de evolutie al acestui sistem s-a derulat in 1978.
Tarile participante se divizau in doua tabere diferite. Sistemul a pornit de la premise
ca: stabilitatea mediului comercial are efecte benefice pentru tarile participante, este
absolut necesara protejarea interselor economice specifice la nivel european. CEE si-a
sporit rolul la nivel global, devenind necesara o redefinire a cadrului juridico-institutional
24
Ecu de piata ecu pivot (in procente)P sau D =
Ecu pivot
ID = P Sau DEMD
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
25/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
comunitar. Obiectivul de baza al sistemului era crearea unei zone de stabilitate monetara
in Europa. Stabilitatea monetara se realizeaza pe doua culoare: stabilitatea preturilor si a
cursurilor valutare. Pentru a realiza acest obiectiv, fiecare tara participanta la sistem
trebuie sa mentina cursul monedei nationale in 2,25.
Acest deziderat presupune obligatia Bancii Centrale de a interveni pe piata valutara
in sprijinul monedei daca aceasta se indeparta de cursul pivot. Adoptarea de masuri de
ajustare structurala, solicita ca partenerii sa participe la discutii pentru realinierea
monetara.
La momentul lansarii sale in 1979, SME se caracteriza prin urmatoarea ancora:
obligatia de a interveni nelimitat in cadrul marjei de variatie.
S-au conceput 3 tipuri de interventii intraregionale facute de Banca Centrala:- Indicatorul de divergenta (se calculeaza zilnic dinamica modificarii cursului
valutar). El nu a fost folosit cu regularitate in gestionarea SME in principal
datorita faptului ca participanti utilizau, cu precadere, interventile
intramarginale inainte ca indicatorul sa atinga nivelul limita de75%.
- Facilitatile de finantare sistemul prevedea urmatoarele categorii de
facilitati : facilitatea pe termen foarte scurt, sprijinul monetar pe termen mediu
si asistenta financiara pe termen mediu- Mecanismul de decontare in ECU acordul privind SME prevedea ca statele
participante sa depuna la Fondul European de Cooperare Monetara 20% din
rezervele lor de aur si dolari in schimbul ECU. Dopozitele imbracau forma unui
acord SWAP reinoibile la fiecare 3 luni, sumele fiind ajustate permenent in
functie de fructuatiile activelor de rezerva, de pretul aurului si de cursul de
schimb al dolarului american.
Adoptat n 1985, Raportul Cechinni Cartea alba privind desavrsirea pietei
interne unice a aratat limpede ca avantajele unei asemenea piete nu vor putea nsa sa
fie pe deplin valorificate n conditiile persistentei unor costuri ale tranzactiilor financiare
n interiorul Comunitatilor si ale unei instabilitati, chiar minore, a ratelor de schimb ale
monedelor statelor membre. De aceea, Consiliul European de la Hanovra din iunie 1988 a
solicitat presedintelui Comisiei Europene, Jacques Delors, un raport asupra modalitatilor
25
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
26/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
de realizare a uniunii economice si monetare (UEM). ncheiat n aprilie 1989, raportul
Delors a propus un proces n trei etape de realizare a UEM, presupunnd coordonarea
strnsa a politicilor economice nationale, reguli stricte privind marimea si finantarea
deficitelor bugetare si constituirea unei institutii comunitare independente care sa
defineasca si sa aplice politica monetara comunitara. Aprobarea raportului de catre
Consiliul European din iunie1989 de la Madrid a nsemnat si lansarea procesului de
liberalizarecompleta a miscarilor de capital n 8 (din cele 12) state membre, avnd ca
termen final 1 iulie 1990.
Consiliul European, reunit la Madrid n iunie 1989 a stabilit ca n etapa I, cu
ncepere de la 1 iulie 1990, sa fie eliminate ultimele bariere n calea tranzactiilor
monetare, sa se ntareasca coordonarea politicilor economice si bugetare si cooperareantre bancile centrale ale statelor membre. n aceasta etapa, Tratatul privind Uniunea
Europeana, ncheiat la Maastricht n 1992, a jucat un rol cheie, ntruct prin el statele
membre s-au obligat sa atinga o convergenta accentuata si durabila, indispensabila
realizarii UEM si atestata prin ndeplinirea si respectarea continua a asa-numitelor
criterii de convergenta de la Maastricht.
ndeplinirea acestor criterii avea nsa sa fie o tinta de perspectiva, n aceasta etapa
statele membre angajndu-se sa se abtina de la introducerea de noi obstacole n caleamiscarilor de capital, sa interzica acordarea de catre bancile centrale de mprumuturi
autoritatilor publice, si sa elimine alte modalitati de acces preferential al acestora din
urma la institutiile de credit. Etapa a II-a, nceputa la 1 ianuarie 1994, a implicat
transferul autoritatii monetare catre Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC),
precum si crearea Institutului Monetar European. Obiectivul principal al SEBC este
mentinerea stabilitatii preturilor si sprijinirea politicilor economice generale din
Comunitate, prin actiuni conforme cu principiile economiei de piata. Misiunile
fundamentale constau n definirea si punerea n practica a politicii monetare, conducerea
operatiunilor de schimb, preluarea si gestionarea rezervelor oficiale de valute straine
detinute de statele membre, promovarea bunei functionari a sistemelor de plati.
26
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
27/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
Sistemul European al Bancilor Centrale este compus din Banca Centrala
Europeana si bancile centrale nationale si este condus de organele de decizie ale Bancii
Centrale Europene: Consiliul Guvernatorilor si Comitetul Executiv alcatuit din 6 membri,
numiti de Consiliul European (Art. 107 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana).
La rndul sau, IME a avut urmatoarele misiuni: ntarirea cooperarii ntre bancile centrale
nationale, coordonarea politicilor monetare ale statelor membre; supervizarea functionarii
Sistemului Monetar Europen; realizarea consultarilor asupra problemelor care tin de
competenta bancilor centrale nationale si care pot afecta stabilitatea institutiilor si pietelor
financiare; facilitarea utilizarii ECU si supravegherea evolutiei acestuia. Pentru
declansarea celei de-a treia faze, IME a trebuit sa pregateasca instrumentele si
procedurile necesare aplicarii politicii monetare unice, sa armonizeze regulile si practicile privind colectarea, stabilirea si difuzarea statisticilor, sa elaboreze regulile pentru
operatiunile pe care le vor ntreprinde bancile centrale nationale n cadrul SEBC, sa
ncurajeze eficacitatea platilor transfrontaliere si sa supervizeze pregatirea tehnica a
biletelor de banca emise n ECU (Art. 117 si urmatoarele din Tratatul instituind
Comunitatea Europeana). n aceasta etapa, n 1996 si 1997, Consiliile Europene de la
Dublin si Amsterdam au pus bazele Pactului privind stabilitatea si cresterea economica,
expresie a vointei politice de a trece la cea de-a treia faza de realizare a UEM, care nu semai bazeaza pe recomandari, ci pe reguli obligatorii. Pe baza pactului, statele membre s-
au obligat initial sa prezinte programe economice de convergenta cu criteriile de la
Maastricht. n temeiul Art. 104 al Tratatului, tot Pactul privind stabilitatea si cresterea a
clarificat si procedura de asigurare a respectarii de catre statele membre a plafonului
anual al deficitului bugetar, prin sanctiuni aplicate prin asa-numita procedura a
deficitului bugetar excesiv. n sfrsit, tot n aceasta etapa, n temeiul articolului 99 al
Tratatului, Consiliul a nceput adoptarea de orientari generale de politica economica,
care trebuie respectate de catre toate statele membre.
Pe baza ndeplinirii criteriilor de convergenta, etapa a III-a a nceput la 1 ianuarie
1999, mai nti cu 11 state (Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Irlanda, Italia,
Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania), carora li s-a alaturat, de la 1 ianuarie 2001, n
urma ndeplinirii criteriilor de convergenta, si Grecia. Exceptie au facut statele membre
27
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
28/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
care nu au dorit intrarea n aceasta etapa, ci pastrarea suveranitatii monetare:
Danemarca, Marea Britanie si Suedia. ncepnd cu aceasta data, pentru cele 12 state
participante, politica monetara este de competenta Bancii Centrale Europene, care
nlocuieste Institutul Monetar European. Etapa a marcat trecerea la UEM propriu-zisa si
la moneda unica. De la 1 ianuarie 1999, noua moneda comuna a nlocuit progresiv
monedele nationale, iar de la 1 ianuarie 2002 orice operatiune se desfasoara exclusiv n
euro pe teritoriul celor 12 state membre UE care sunt participante la aceasta zona,
valutele acestora fiind treptat retrase complet din circulatie.
2.3. Uniunea Economica si Monetara - Criteriile de convergenta
Tratatul de la Maastricht conditioneaza participarea la UEM de implinirea
criteriilor de convergenta. Doua dintre acestea sunt interpretate intr-o maniera stricta :
rata inflatiei statelor membre nu trebuie sa se situeze cu mai mult de 1,5 % peste
media ratelor inflatiei primelor trei state cu cele mai joase nivele si rata dobanzii pe
termen lung trebuie mentinuta in marja de variatie de +/- 2% fata de media ratelor
dobanzi pe termen lung ale acelorasi trei state. Cursul de schimb al monedelor
nationale trebuie sa se mentina in marja de fluctuatie convenita prin mecanismul
ratelor de schimb din cadrul SME in ultimii doi ani anteriori datei de intrare in
uniunea monetara. Celelalta criterii vizeaza politica fiscala: datoria publica
inferioara limitei de 60% din PIB in preturi curente si deficit bugetar care sa nu
depaseasca 3% din PIB in pretul curent.
Mentinerea inflatiei la un nivel scazut este, intr-o anumita masura, conditionata de
o tranzitie riguros monitorizata pentru a nu se produce un soc deflationist si asupra pietei
fortei de munca (cresterea somajului ca rezultat al supraaprecierii Euro), ceea ce ridica
totodata problema unei analize serioase a istoricului ratei inflatiei in tarile participante.
Cele mai sensibile aspecte ale criteriilor de convergenta sunt cele fiscale. Se pune
problema daca o relaxare fiscala in interiorul UEM ar fi bine venita, dat fiind faptul ca
respectarea limitelor deficitului este dificil de garantat. Pe de alta parte, o datorie publica
de pana la 60% din PIB este un indicator care poate fi considerat arbitrar si a carui
28
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
29/60
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
30/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
Tratatului publicata in Jurnalul Oficial L19.6.1997 si Reglementarea bazata pe articolul
109(4) al Tratatului publicat in Jurnalul Oficial L19.6.1997 de catre ECOFIN".
Reglementarea 974/989bazata pe articolul 109(4) din Tratatul din 3 mai 1998
priveste introducerea Euro in tarile care au adoptata Euro ca un sistem unic de decontare
si plata.
Consiliul european de la Madrid dn decembrie 1995 a ales "EURO", ca denumire
a monedei unice a uniunii monetare. Adevaratul motiv al trecerii la "euro" este eliminarea
imaginii de moneda slaba a ECU in tarile MRS. De fapt, euro ar trebui sa fie la fel de bun
ca DM, in timp ce ECU a scazut constant fata de DM si gulden, deoarece cosul sau
includea si monede mai slabe. Introducerea euro constituie o problema complexa si
costisitoare. Am fi inclinati sa ne gandim la costurile directe le fabricarii ale unorbancnote si monede noi, ale schimbarii bancomatelor si ale facturarii si contabilitatii
intreprindeilor. Intr-adevar, aceasta operatiune masiva necesita ani intregi de pregatire si
implica considerabil costuri unice. Dar apar si alte chestiuni fascinante si critice.
Introducerea euro prezinta o problema de "secventialitate", in sensul ca decizia lansarii
uniunii monetare (in 1998) a precedat data fixarii irevocabile ratelor de conversie (1
ianuarie 1999), moment in care trebuia efectuate si alte alegeri cu privire la
secventialitate: Una dintre idei a fost crearea unui "big bang": la fixarea ratelor, euro ar fifost introdus si ca moneda exclusiva in uniunea monetara, inlocuind monedele
oricare ar fi termenu lde plata discutat ``. Conversia ECU Euro a fost de asemenea confirmata prin
reglementarea 1103/97 la o paritate de 1 : 1. referintele oficiale ale ECU vor fi repozitionate printr-o
referinta la Euro. In final, reglementarea 1103/97 include si reguli de rotunjire si folosire a ratelor de
conversie. Se stipuleaza ca numai ratele de conversie la Euro in termenii tuturor statelor participante vor fi
fixe. O alta limita a reglementarii 1103/97 rezida in contractele e imprumut cu rata dobanzii variabila
deoarece prin trecerea Euro, ratele LIBOR, PIBOR dispar, ceea ce va deterina disparitia ratei dobanzii dereferinta.
9Ea vizeaza in special cursul de schimb fix si irevocabil. Cursurile de schimb trebuie sa se mentina in
marjele de fluctuatie convenite prin mecanismul ratelor de schimb din calculul ERM al EMS, pentru cel
putin 2 ani, fara a se preceda din proprie initiativa la deprecierea monedei fata de celelalte monede al
statelor membre.
30
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
31/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
nationale (sau ECU, dupa caz) in toate functiile sale. Ulterior au aparut indoieli cu privire
la posibilitatea unei perioade de tranzitie scurte. Totusi cat este mai mare perioda de
tranzitie, cu atat este mai mare incertitudinea pe pietele finaciare cu privire la
probabilitatea unei tranzactionari active pe durata tranzitiei pe pietele avansate
denominate in euro.
Consiliul European de la Madrid a sprijinit aceste idei. Etapa a treia UEM este
impartita in doua faze: una de trei ani, dupa fixarea irevocabila a ratelor de schimb, si una
de cel mult sase luni pentru a face ca euro sa fie unicul mijloc legal de plata. In cursul
etapei 3A (1999 2001), bancnotele si monedele in euro nu circula inca, iar sectorul
privat, inclusiv pietele financiare si sistemele de plati en gros si cu amanuntul este liber sa
utilizeze sau nu euro. Deoarece acest lucru ar putea conduce la ezitari doua obligatii
contribuie la aparitia "masei critice": toate obligatiile de plata ale bancilor in cadrulpoliticii monetare a BCE trebuie sa fie (chiar de la inceput) in euro; toate noile datorii
publice tranzactionabile trebuie emise in euro de statele membre ale uniunii monetare. Pe
pietele valutare, utilizarea euro este incurajata de sistemul euro. Se spera ca facturarea
comertului exterior, fondurile BCE tranzactionate intre banci, tranzactiile valutare en gros
precum si utilizarea de piata a sistemului TARGET (legand sistemele nationale de
decontare a platilor), vor oferi impreuna suportul decisiv pentru realizarea unei bune
"treceri la euro" intr-un mod bazat pe piata.Mult mai dificile sunt sincronizarea si logistica trecerii de la bancnotele si
monedele nationale la cele in euro. Printre acestea se numara ani intregi de batere de
moneda la deplina capacitate in toate statele membre, organizarea de masive transporturi
zilnice de bancnote si monede in ianuarie 2002, preturi duale pentru bunuri si servicii
pana in ianuarie 2002, neintrerupte campanii de informare si euro-compatibilizarea
terminalelor de plati in toata zona euro. Introducerea euro este cu adevarat fara
precedent in istorie.
31
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
32/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
2.5. Criteriile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana
Consiliul European reunit la Copenhaga in anul 1993 a definit si precizat
conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca tariile asociate din Europa Centrala si de Est
pentru adera la Uniunea Europeana, conditii definite sub forma unorcriterii:
1.Stabilitatea institutiilor garante ale democratiei statului de drept,
drepturile omului, respectului si protectiei minoritatiilor. Potrivit prevederiilor
Constitutiei, minoritatiile nationale pot fi reprezentate in Parlamentul Romaniei si in
organele locale.
Reprezentarea in Parlamentul Romaniei se face in conditii speciale, reprezentantul
minoritar national putand fi ales cu numai 5% din voturile necesare pentru un deputat alesobisnuit. In legatura cu participarea la viata cultural-artistica si editoriala, Parlamentul
Romaniei a pus la dispozitia minoritatiilor nationale din Romania bani pentru finantarea
unor proiecte si programe in cadrul companiei europene pentru Combaterea Rasismului,
Xenofobie, Antisemitismului si Intolerantei.
Din 1993 finanteaza Consiliul pentru minoritati nationale, organism
guvernamental din care fac parte reprezentantii tuturor minoritatiilor nationale din
Romania, avand ca scop identificarea si solutionarea problemelor specifice alepersoanelor apartinand minoritatilor nationale.
2. Existenta si functionarea economiei de piata. In cadrul economiei de piata,
echilibrul intre cerere si oferta se stabileste prin jocul liber al fortelor de piata. O
economie de piata functioneaza atunci cand sistemul juridic, inclusiv reglementarea
dreptului de prprietate, este pus la punct si gata sa fie aplicat. Functionarea economiei de
piata este facilitata si de stabilitatea macroeconomica si de consensul fortelor politice in
adoptarea strategiei economice. Un sistem financiar bine dezvoltat si structurat si absenta
barierelor la intrarea si iesirea de pe piata a agentilor economici contribuie si ele la
fuctionarea eficienta a economiei de piata.
32
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
33/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
Deciziile privind strategia dezvoltarii economiei sufera din lipsa de coerenta si drept
urmare realizarile in domeniul macrostabilizarii sunt inegale; performantele in domeniul
cresterii economice sunt fluctuante, inflatia si somajul au ajuns la cote alarmante. Agentii
economici considera ca actualul mediu economic nu este suficient de stabil incat sa
stimuleze economiile si investitiile interne si externe.
Se apreciaza ca programul de rentabilizare a activitatiilor economice si de
restructurare va mai dura inca multi ani, la care se adauga drumul sinuos al reformei si
instabilitatea macroeconomica care determina agentii economici sa nu accepte in
totalitate reforma.
Instabilitatea politica din Romania nu este in masura sa asigure consolidarea
mecanismelor de piata instaurate si sa functioneze suficient. Administratia publica nu este
deocamdata in masura sa asigure o aplicare a legilor dupa adoptarea lor. Sectorulfinanciar s-a dovedit pana in prezent incapabil sa-si asume riscul de intermediere
financiara. Pentru a deveni pe deplin viabil este necesara continuarea privatizarii si
realizarea unui sistem de control mai eficace. Sectorul bancar va trebui in mai mare
masura sa asigure disciplina financiara a intreprinderilor.
3. Capacitatea de a face fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei. Se
poate aprecia ca inca de pe acum pot fi identificate cateva elemente care ofera indicatii inlegatura cu capacitatea economiei nationale de a face fata concurentei agentilor
economici comunitari. Este necesar un cadru juridic national in care agentii economici sa
actioneze, asemanator cerintelor functionarii Pietei Interne Unice. In industrie se mai
mentin inca sectoare energointensive care sunt dependente de importul de materii prime;
costurile salariale si cu forta de munca sunt inca ridicate, restructurarea marilor
combinate se face greoi.
Desi cadrul legislativ pune accent pe dezvoltarea intreprinderiilor mici si mijlocii,
lipsa fondurilor si incapacitatea de a elabora studii pentru sustinerea financiara straina au
facut ca acest sector sa nu cunoasca amploarea prognozata.
Investitiile straine in economia Romaniei se considera ca sunt modeste, din mai
multe motive: cadrul juridic insuficient dezvoltat si instabil, presiunile fiscale ridicate si
33
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
34/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
sinuoase de la o perioada la alta, instabilitatea politica si sociala care determina concesii
succesive din partea guvernului cu efecte negative asupra mersului reformei.
Actuala structura a economiei si a proprietatii, capacitatea de care dispun agentii
economici, ne arata ca nivelul de integrare economica a Romaniei in viata U.E. este
relativ scazuta si drept urmare o expunere prematura a economiei romanesti la exigentele
si presiunile concurentiale ale pietei unice ar reprezenta un soc pentru agentii economici
si populatie, cu consecinte extrem de grave pentru situatia economica a tarii.
4. Capacitatea asumarii obligatiilor ce ii revin unui membru al Uniunii Europene.
Aderarea unei tari la Uniunea Europeana implica in mod necesar si asumarea unor
obligatii ce deriva din criteriile ce stau la baza aderarii:
tranzitia la economia de piata si la democratie trebuie sa tin pasul sau chiarsa devanseze momentele cheie ale perioadei de tranzitie in calitate de asociat al U.E.;
elaborarea cadrului legislativ intern pentru democratie si economie de
piata trebuie sa dea prioritate acelor aspecte si elemente care fac posibila functionarea
Acordului European conform calendarului convenit;
reformele legislative si institutionale trebuie sa coboare in profunzimea
structurii societatii, ca o conditie a valorificarii avantajelor Acordului European ;
colaborarea politica cu U.E. deschisa de prevederile Acordului Europeantrebuie permanent consolidata cu actiuni concrete de cooperare comerciala, economica si
financiara, de natura sa accelereze facilitatile economiei;
grabirea procesului de macrostabilizare economica;
dezvoltarea cooperarii cu celelelte tari asociate ca o conditie a constituirii
unei structuri compatibile cu cele existnte in U.E.
2.6. Strategia aderarii Romaniei la U.E.
In conformitate cu obiectivul major stabilit de Romania pentru actuala etapa de
dezvoltare, crearea conditiilor pentru aderare, intr-o perspectiva apropiata, la U.E.,
princiile fundamentale ce stau la baza dezvoltarii economiei si infaptuirii reformei sunt:
34
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
35/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
reforma societatii romanesti pentru recunoasterea si afirmarea valorilor morale si
democratice, asezarea dreptului de proprietate la temelia societatii, accelerarea reformei
institutionale incepand cu Guvernul Romaniei pentru crearea unui stat modern,
restructurarea si modernizarea industriei romanesti in sensul redimensionarii si
privatizarii acesteia in vederea asigurarii unei cresteri economice durabile, reorientarea si
dezvoltarea agriculturii in directia cerintelor economiei de piata prin sprijinirea sistemelor
de productie si valorificare, reforma sistemului finantelor publice potrivit principiului
finantarii obiectivelor viabile economic, distribuirea echitabila a costurilor tranzitiei in
sprijinul solidaritatii sociale, asezarea Romaniei cu demnitate in lumea democratica si
dezvoltata a Europei.
Asezand la baza dezvoltarii economico-sociale aceste principii, strategia aderarii
Romaniei la U.E. cuprinde o serie de obiective sintetizate in urmatoarele politici : politicamacroeconomica, politica de restructurare a economiei, politici privind drepturile omului,
culte si minoritati si politici privind capitalul uman.
Politica macroeconomica a guvernului isi propune in domeniul valutar-monetar
urmatoarele :
reducerea inflatiei, infaptuirea stabilitatii interne si externe a monedei
nationale, respectiv introducerea unor masuri de politica economica menite sa asigure
previziunea evolutiei cursului monedei; recastigarea increderii in moneda nationala si cresterea vitezei de rotatie
a banilor;
limitarea deficitului bugetar in vederea diminuarii ponderii statului in
utilizarea resurselor financiare ale economiei;
mentinerea ratelor dobanzii la nivele pozitive, in termeni reali, pentru a
asigura cresterea si utilizarea eficienta a resurselor de capital financiar;
asigurarea unui nivel competitiv si realist al cursului de schimb valutar;
asigurarea deplinei convertibilitati a contului curent si pregatirea
conditiilor de trecere graduala la convertibilitatea contului de capital;
administrarea cu prudenta sporita si intr-o maniera transparenta a
datoriei publice interne si externe ;
35
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
36/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
practicarea unor dobanzi pentru depozitele bancare ale bancilor
comerciale la Banca Nationala a Romaniei sub nivelul dobanzii pe piata interbancara;
diversificarea emiterii de obligatiuni de stat pe termen mediu, ca
instrument al Bancii Nationale a Romaniei de reglare a masei monetare si pentru
finantarea deficitului bugetar.
Politicile de restructurare a economiei isi propun mai intai masuri de
consolidare a mecanismelor concurentiale care sa permita Romaniei indeplinirea
conditiilor necesare semnarii Acordului European de evaluare a conformitatii. Va fi
incurajata activitatea Consiliului Concurentei pentru a intari capacitatea acestuia de a
pune in aplicare legislatia protectiei concurentei.
In prezent, actiunile privind crearea conditiilor de aderare a Romaniei la U.E.
vizeaza : includerea permanenta a problematicii specifice a integrarii pe agenda
contactelor politice bilaterale si multilaterale; pregatirea temeinica a fiecarei etape de
negociere in formarea unui corp de negociatori competenti ; consolidarea coordonarii de
catre Departamentul pentru Integrare Europeana a procesului, alaturi de alte institutii cu
responsabilitati in domeniu, prin alocarea unor resurse suplimentare (umane si materiale)
capabile sa gestioneze in mod adecvat acest proces; utilizarea cu eficienta maxima a
programelor comunitare de asistenta si colaborare; obtinerea unui acces mai larg, inconditii echitabile, la sursele de finantare si investitii; ameliorarea regimului de libera
circulatie in spatiul comunitar a cetatenilor romani.
Tara noastra va trebui sa puna cat mai curand in aplicare prevederile Programului
de pre-aderare pentru a pregati cat mai bine conditiile pentru inceperea negocierilor in
vederea aderarii ca membru cu drepturi depline la U.E.
Dintre masurile cele mai importante a caror punere in aplicare a inceput deja
mentionam :
realizarea programului national de armonizare legislativa vizand indeosebi
crearea unui cadru adecvat de participare la piata unica a U.E.;
36
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
37/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
pregatirea conditiilor pentru punerea in aplicare a prevederilor din acordul
de asociere referitoare la libera circulatie a fortei de munca si a capitalului si elemente
complementare dezvoltarii comertului si investitiilor;
dezvoltarea de proiecte specifice pentru valorificarea intregului pachet de
asistenta europeana in domeniul restructurarii si privatizarii, pentru desavarsirea
procesului de ajustare structurala, al protectiei sociale, al dezvoltarii infrastructurii si la
edificarii societatii civile;
dezvoltarea cooperarii si incheierii de acorduri de liber schimb cu tarile
asociate la U.E., ca baza a revigorarii comertului dintre ele.
Derularea contemporana a procesului de integrare a tarilor din U.E., caracterizat
de adancirea acestuia si marcat de incheierea procesului de formare a pietei unice si
pregatirea uniunii monetare, ridica probleme noi si deloc usoare pentru niste candidati cu
economiile in transformari profunde, care doar de cativa ani au trecut la convertibilitatea
de cont curent a monedei nationale, liberalizarea comertului exterior, crearea si
consolidarea mecanismelor de piata concurentiala etc.
Analiza costurilor si beneficiilor extinderii U.E. prezinta o masura importanta
pentru Romania. Studiile efectuate releva ca riscurile potentiale ale neextinderii sunt mai
mari pentru tarile U.E. decat pentru cele candidate, pe cand beneficiile extinderii sunt mai
mari decat costurile pentru tarile U.E.Efectele pe termen lung ale integrarii si implicatiile cantitative ale acestora
constituie un puternic stimulent pentru impulsionarea eforturilor de integrare.
Se poate aprecia ca procesul de indeplinire a criteriilor de aderare la U.E. de catre
tarile candidate se va desfasura in mod continuu, pe parcursul mai multor ani. Dialogul
institutionalizat cu U.E. va stabili nu cand o tara doreste sa adere la U.E., ci cand este
pregatita sa faca acest demers in conformitate cu strategia de la Essen (decembrie 1994)
si cu hotararile Consiliului European de la Luxemburg (1997) si Conferintei Europene de
la Londra (1998).
Romania considera ca indeplinirea criteriilor stabilite de U.E. implica o redresare
economica cat mai puternica si accelerata a tarii, prin mobilizarea factorilor interni,
potentati de cooperarea cat mai stransa cu tarile comunitare, al caror sprijin indeosebi
37
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
38/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
financiar si tehnico-economic trebuie sa fie cat mai substantial, dar si de o colaborare
multilaterala cu celelalte tari aderente la U.E.
2.7. Impactul euro asupra economiei romanesti
In contextul in care pentru majoritatea tarilor vest europene este aproape unanim
acceptat avantajul utilizarii monedei unice, se apreciaza ca si pentru Romania, al carei
comert exterior este orientat in proportie de aproximativ 2/3 catre aceasta piata, adoptarea
monedei unice va aduce reale benefici.
Pentru a deveni stat membru al U.E., Romania va trebui sa-si cladeasca un
sistem de referinta, in care moneda de referinta sa fie EURO, si nu dolarul american.
Noua moneda va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilorcomerciali autohtoni datorita fluctuatiilor dolarului fata de valutele tarilor din U.E.
Avand in vedere perspectivele monedei euro, interesul Romaniei de aderare la
structurile europene si semnalele pozitive pe care le-am primit in acest sens, bancile
autohtone isi manifesta interesul sa construiasca si sa dezvolte depozite in moneda
europeana (EURO), folosind astfel o singura moneda fata de cele 15 utilizate in prezent,
valabila pentru toate operatiunile financiare, bancare si comerciale.
In prezent agentii economici pot alege pentru derularea tranzactilor fie euro, fiemoneda nationala. Se asteapta ca marile companii multinationale sa fie deschizatorii de
drumuri in utilizarea euro. Acestea vor incepe sa opereze in euro si vor influenta clientii
sa procedeze la fel.
Introducerea euro va avea efecte pozitive asupra comertului exterior al Romaniei,
avand in vedere ca 2/3 este orientat catre tarile U.E. Noua moneda va stimula importurile
si exporturile firmelor romanesti. Pana in prezent, majoritatea contractelor comerciale
erau exprimate in dolari SUA. Doar contractele cu Germania, Franta, Marea Britanie erau
exprimate in moneda nationala a acestora. In tranzactiile cu tarile a caror moneda este
mai slaba (Italia Portugalia) se folosea dolarul. Pe viitor, pentru aceste tranzactii se
foloseste euro. Acest lucru va avea ca efect reducerea influentelor de curs datorate
fluctuatiilor dolarului fata de valutele tarilor din U.E.
38
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
39/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
Romania a pierdut sume mari de bani datorita faptului ca pana acum erau aleasa
ca moneda de contract fie dolarul SUA, fie monedele unor tari din U.E. al caror curs
fluctua.
Introducerea euro va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile
agentilor comerciali autohtoni cauzate de riscurile de curs valutar.
Pentru inceput, agentii economici ar trebui ca, pentru a se familiariza cu euro, sa
foloseasca in tranzactiile pe care le efectueaza atat euro, ca moneda de plata, cat si
dolarul SUA, ca moneda de consolidare, spunea Mihai Ionescu Secretar general al
Asociatiei Exportatorilor si Importatorilor din Romania.
Euro va reduce costurile pe care firmele le suporta ca urmare a schimbirilor
valutare. Costurile acestea au fost estimate la 1-2% din valoarea tranzactiei. Tot datorita
euro se economiseste timp pretios in activitatea de gestiune, disparand necesitateaanalizei riscului si a raportului cheltuieli profit pentru fiecare in parte, efectuata de
firma.
De asemenea,se simplifica evaluarea rezultatelor comerciale efectuate din punct
de vedere al intreprinderii, fara a mai fi necesar sa se tina cont de volatilitatea monedei.
O data eliminate barierele monetare din cadrul U.E., exportatorii vor beneficia de
un acces mult mai facil pe pietele oricareia dintre tarile membre. Astfel se va reduce
numarul de intermediari, intreprinderile marindu-si veniturile ca urmare a exporturilordirecte.
Un alt avantaj important oferit de moneda unica este transparenta. Exprimarea
tuturor preturilor in euro va ajuta firmele romanesti sa isi aleaga furnizorii care sa le
asigure cele mai mici cheltuieli si sa exporte in tarile de unde pot obtine veniturile cele
mai mari.
Alaturi de moneda euro, o importanta deosebita pentru Romania o are si Banca
Centrala Europeana, care si-a inceput activitatea la Frankfurt si a preluat o serie de
atributii ale F.M.I. privind finantarea si urmarirea unor politici consecvente destabilitateapreturilor.
39
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
40/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
Extinderea UE
Consiliul European a salutat finalizarea negocierilor cu Romania si Bulgaria pe 14
decembrie 2004. Luand nota de evaluariile si recomandariile Comisiei, Consiliul
European, considera ca Romania si Bulgaria vor putea indeplinii obligatile de stat
membru cu conditia continuarii reformelor si respectarii angajamentelor asumate in
cadrul negocierilor de aderare.
In perioada 16-17 decembrie 2004 s-a dezbatut la Bruxelles teme de interes pentru
viitorul Uniunii Europene : extinderea, asigurarea unui spatiu european comun
caracterizat de libertate, securitate si justitie, strategia UE privind drogurile, afacerile
externe, terorismul si alte problematici conexe.
Ultima extindere a UE s-a realizat cu succes, motiv pentru care Consiliul
European si-a exprimat hotararea de a continua acest proces cu tarile candidate :Romania, Bulgaria , Turcia si Croatia. Doar doua din statele candidate au un calendar
comun de aderare, celelalte urmand sa indeplineasca cerintele cadrului de negociere.
Clauzele de salvgardare impuse Romaniei si Bulgariei prin masuri necesare
rezolvarii unor posibile probleme pe care statele candidate le-ar putea intampina pana in
ianuarie 2007 sau in urmatorii trei ani dupa aderare. In aceasta perspectiva UE va
continua sa monitorizeze atent implementarea angajamentelor asumate de Romania si
Bulgaria in special in domeniul justitiei si la afacerilor interne, va emite rapoarte privindprogresele inregistrate si recomandari. In plus, UE va urmari in Romania evolutiile din
domeniile Mediu si Concurenta.
Turcia se afla in prim proces de reformare, beneficind de asistenta UE in
domeniile prioritare cuprinse in Acordul de parteneriat. Conform raportului Comisiei
europene Turcia indeplineste satisfacator criteriile de la Copenhaga 10, in consecinta,
Uniunea Europeana a decis deschiderea negocierilor cu Turcia in 2005. Turcia va fi
10 Criteriul politic: stabilitatea institutiilor ce garanteza democratia, statul de drept, drepturle omului siprotectia minorittilor ; Criterii economice : existenta unei economii de piata functionale si capacitatea de aface fata presiunii concurentiale si fortelor pietelor din Uniunea Europeana ; Capacitatea de asumare aobligatiilor de stat membru, inclusiv a celor privind aderarea la obiectivele uniunii politice, economice simonetare.
40
-
8/3/2019 Lucr. disertatie postuniv 2006
41/60
Studiu privind particularitatiile procesului de convergenta a Romanieicu criteriile Uniunii Economice si Monetare
monitorizata cu privire la respectarea drepturilor omului si a libertatiilor fundamentale,
inclusiv a politicii de toleranta zero fata de tortura.
Cadrul de negociere
Cu privire la viitoarele extinderi, Consiliul European a convenit ca negocieriile de
aderare sa se bazeze pe un cadru de negociere. Fiecare cadru va fi stabilit de Consiliu, la
propunerea Comisiei, luand in considerare experienta celei de-a cincea extinderi si
dinamica acquis-ului. Ca si in extinderiile anterioare, negocierile de substanta se discuta
in cadrul Conferintelor Interguvernamentale, la care participa reprezentantii statelor
membre si ai statelor candidate.
Comisia va include in cadrul de negociere si perioadele de tranzitie, derogarile,
clauzele de salvgardare pentru domenii cum ar fi : libera circulatie a persoanelor,
politiciile structurale sau agricultura. Negocierile care atrag dupa sine consecintefinanciare pe termen lung vor putea fi deschise doar dupa stabilirea unui Cadru Financiar
pentru perioada dupa 2014.
In cazul unor incalcari serioase a principilor libertatii, democratiei, statului de
drept sau drepturilor omului, Comisia va suspenda, din proprie initiativa sau la cererea
unei treimi din statele membre, negocierile de aderare si va propune conditiile de reluare
a procesului de negociere.
Reglementarea 974/98 bazata pe articolul 109(4) din Tratatul din 3 mai 1998priveste introducerea Euro in tarile care au adoptata Euro ca un sistem unic de decontare
si plata. Ea vizeaza in special cursul de schimb fix si irevocabil. In perioada de tranzitie,
Euro urma sa fie doar o moneda scripturala, iar debitorii isi puteau achita datoriile
contractuale in moneda de contract sau in Euro. Principiul care a guvernat aceasta
perioada de tranzitie a fost "fara restrictii, fara obligatii". Conform acestui principiu,
cetatenii aveau libertatea de folosire a Euro, dar nu puteau fi fortati sa foloseasca moneda
unica pe perioada de tranzitie. De asemenea anumite clase de instrumente financiare ce
exprima un titlu de datorie publica sau privata si titlul de credit negocibil sau nenegocibil
au fost redenominate in Euro. Aceeasi prevedere s-a aplicat si cotatiilor pe pietele
organizat