1. Duca-Vodă, personaj atestat istoric din Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, de Mihail Sadoveanu, se află la a treia domnie pe tronul Moldovei de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi întruchipează domnitorul tiran, crud şi despot, care duce ţara într-o sărăcie jalnică, marcând una dintre cele mai neguroase perioade de decădere materială şi spirituală din istoria ei. El este prototipul de antierou prin excelenţă, întrunind exclusiv trăsături negative.

2. Mihail Sadoveanu îl prezintă pe vodă Ghorghe Duca în anul de domnie „de la Hristos 1679”, când în Moldova se instalase o atmosferă de suspiciune şi teroare din cauza lăcomiei sale, care mărea dăjdiile poporului pentru „a plăti mucaremeaua” (taxa pe care trebuia să o plătească turcilor pentru înnoirea domniei), confisca averile boierilor, îi chinuia şi „îi izbea cu buzduganul de moarte”.

3. Fiind personaj atestat istoric, portretul domnitorului Gheorghe Duca este, preluat în cea mai mare parte din documente istorice şi cronici. Cele mai multe trăsături morale reies prin caracterizare indirectă, mai ales din faptele, gândurile şi vorbele personajului. Necruţător, rău, inuman, ducând o viaţă izolată din pricina firii sale închise, răutăcioase, Duca-Vodă inspiră teamă tuturor, pentru că, suspicios este neînduplecat faţă de slăbiciunile şi păcatele omeneşti. Rămâne complet impasibil la suferinţele oamenilor.

4. Duca stăpâneşte arta disimulării, pe care o exercită cu măiestrie în perioada domniei, pentru a prinde şi pedepsi pe orice boier care ar încerca să iasă de sub tiranie: „Văzându-mă pe mine vesel şi nebănuind nimic, dacă sunt lângă noi, unii din vinovaţi nu vor scăpa”. Iute la mânie şi neiertător, domnitorul le cruţă viaţa celor aduşi la judecată.

5. Duca-Vodă avid putere şi stăpânire, ocupă, pe lângă tronul Moldovei şi pe cel al Ucrainei turceşti, pe care îl dobândise „în ziua împăcării sale cu Ştefan beizade, faţă fiind Sultan Mehmet”. Vodă voia să organizeze nunta fiicei lui cu mare fast, pentru ca să se vorbească peste tot în lume „de mărirea sa şi să rămâie însemnat şi-n letopiseţi”.

6. Romanul "Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda" de Mihail Sadoveanu (1880-1961) a aparut in anul 1929 si constituie culmea prozei sadoveniene ce evoca perioada istorica de suferinta si de decadere a Moldovei, urmand volumelor "Neamul soimarestilor" si "Vremuri de bejenie".      Mihail Sadoveanu porneste in crearea romanului de la documentele cronicarilor, dar si din literatura populara care retine in creatiile folclorice cele mai importante evenimente istorice ale neamului romanesc.

7. Romanul evoca imaginea Moldovei din a doua jumatate a secolului al XVII-lea, aflata in decadere economica si saracia  crunta in care se zbate poporul in vremea domniei lui Duca-Voda, evidentiind lupta acestuia pentru a-si pastra tronul in cea de a treia domnie si lacomia de "dajdii" puse in spatele moldovenilor, pentru ca sa-si poata plati birurile care-l tineau domn.

8. Personaj negativ, antierou, domnitorul Duca este conturat de catre naratorul omniscient din trasaturi morale malefice, reiesite, indirect, din comportamentul, faptele si mentalitatea personajului. Necrutator, rau, inuman, ducand o viata izolata din pricina

firii sale inchise, rautacioase, Duca-Voda inspira teama tuturor, pentru ca, suspicios este neinduplecat fata de slabiciunile si pacatele omenesti. Ura profunda pe care voda o are fata de domnitor Ruset il determina sa-i faca reprosuri severe acestuia, care, avand curajul nestapanit al tineretii.

9. Monstruozitatea personajului este reliefata, indirect, prin satisfactia diabolica pe care o simte atunci cand il omoara pe tanarul Ruset, silind-o pe fiica sa, care era indragostita de acesta, sa asiste la gestul bestial al tatalui, chiar in ziua nuntii, care, oricum, era pentru ea o povara sufleteasca.      Criticul literar Nicolae Manolescu vede in Duca-Voda "un despot de tip turcesc, prin natura si traditie".