7/29/2019 lordoze

1/13

LORDOZE

GENERALITATI.

Coloana vertebrala are directie verticala, insa nu este dreapta. In ansamblul sauprezinta urmtoarele curburi :

in plan sagital (antero posterior), concave posterior, numite lordoze (n regiuneacervical i lombar) i concave anterior, numite cifoze (n regiunea toracal i a osuluisacrum) ; n plan frontal (lateral), numite scolioze ;

Curburile transform coloana ntr-un resort spiralat i i confer o rezisten sporitla diferite ncrcturi comparativ cu o coloan dreapt. Rezistena la presiune crete nraport cu numrul curburilor la ptrat plus 1, conform formulei : R = n 2 +1 = 4 x 4 + 1 =17.CURBURILE ANTERO-POSTERIOARE.

Coloana vertebrala are patru curburi antero-posterioare:- Curbura cervicala are convexitatea orientata anterior si este putin pronuntata. Ea se

intinde intre atlas (C1) si a doua vertebra toracala (T2);- Curbura toracala se numeste curbura dorsala. Ea are convexitatea inapoi si este

cea mai intinsa dintre toate curburile coloanei vertebrale, fiind cuprinsa intre T1 siT12;

- Curbura lombara are convexitatea indreptata anterior si se intinde de-a lungul celorcinci vertebre lombare, fiind mai accentuata in dreptul ultimelor trei vertebre.Aceasta curbura este mai accentuata la femei;

- Curbura sacro-coccigiana are convexitatea indreptata posterior si se intinde pe

toata lungimea sacrului si coccisului.Curburile antero-posterioare ale coloanei vertebrale reprezinta un caracter specific

omului si aparitia lor este in legatura cu mersul biped, adica cu pozitia ortostatica ;curburile au un rol important in pastrarea pozitiei normale a corpului, atat in pozitie staticacat si in pozitie de mers. Ele au rolul de a amortiza anumite forte care se exercita asupracoloanei vertebrale.

Curburile coloanei vertebrale care au convexitatea indreptata anterior se mai numesc silordoze; putem vorbi despre lordoza cervicala si lordoza lombara. Din cauze variate acestecurburi fiziologice isi pot schimba raza de curbura, devenind mai accentuate si dau staripatologice care deformeaza coloana vertebrala si intreg corpul.

DEFINITIE SI ETIOPATOGENIE.

Lordoza reprezinta o deviaie a coloanei vertebrale, in plan sagital cu concavitateaindreptata posterior, prin accentuarea curburilor fiziologice.

Lordozele sunt fiziologice in regiunea cervicala si lombara pana la un anumit grad.Exagerarea lor mai ales in regiunea lombara la bolnavii cu scolioza idiopatica, toracala,pune probleme terapeutice deosebite. Limita dintre normal si patologic este destul de greude precizat in cazul lordozelor.

Lordoza din regiunea toracala este mai grava daca ajunge la T3 si patologica daca

ajunge sa intercepteze T12. O lordoza atat de inalta afecteaza organele mediastinale si inspecial cordul si vasele mari.

7/29/2019 lordoze

2/13

Localizarea lordozelor este variata, dar cel mai des este intalnita in regiunea lombarasau toraco-lombara si pot intalnii diverse forme clinice:

- Lordoza statica (de obicei profesionala) poate aparea in cazuri patologice si estedeosebit de suparatoare (displezie luxanta a ambelor solduri, coxalgie, etc.). Deasemenea se poate intalni la femeile obinuite sa poarte permanent incaltaminte cutocuri inalte, precum si la cifotici sau bolnavii cu pelvisul basculant posterior (sacro-

orizontalizat).- Lordoza dinamica cu patologie neurologica diversa, distrofica sau ca rezultat al

dezechilibrului dintre flexorii si extensorii trunchiului (exemplu: atoniile abdominale,rahitism, tumori, tulburari digestive).

- Lordoza fixa care apare in urmatoarele circumstante: la adolescenti (lordozadureroasa a adolescentilor, posttraumatic ca rezultat a unei retractii fibroase post-inflamatorie sau dezechilibrelor sacrococcigiene prin alunecari ale vertebrelor).

Lordozele pot avea cauze multiple de producere: rahitism, osteoporoze, torticolis,afectiuni posttraumatice, boli ale sistemului nervos central, paralizia spastica, spondilitaanchilozanta, tulburari de auz, atitudini vicioase si datorita spondilozelor la nivelul coloanei

lombare.Lordoza este mai frecventa la femei, in special cele care poarta tocuri inalte si dupa

nastere datorita atoniei musculare abdominale.

Lordoza o intalnim des la gimnaste, inotatoare, gravide, persoane grase, la balerine (dincauza mersului pe varfuri), la persoane care poarta incaltaminte cu tocuri inalte (seproduce un dezechilibru spre inainte ce se compenseaza prin inclinarea trunchiului inapoiin curbura lombara).

CLASIFICARE DUPA CAUZE:

Lordozele pot imbraca diferite forme:- inclinarea sau lordoza statica, ce apare la cifotici sau la bolnavi cu pelvisul basculat

posterior.- lordoze fixe care apar dupa traumatisme sau ca rezultat al unei retractii fibroase

postinflamatorii.- lordoze de sinergie dinamica rezultat al dezechilibrului dintre flexorii si extensorii

trunchiului (atoniile abdominale din rahitism, tumori).

LORDOZA FIXA:

Este dureroasa in general si apare in urmatoarele circumstante:- la adolescenti;- post-traumatic ;- secundar dezechilibrelor sacro-coccigiene;- prin alunecari ale vertebrelor.

LORDOZA STATICA (PROFESIONALA):

Poate apare si in cazuri patologice si este deosebit de suparatoare. Deasemenea oputem intalni la femeile obisnuite sa poarte permanent incaltaminte cu tocuri inalte.

LORDOZA DINAMICA:

7/29/2019 lordoze

3/13

Aceasta forma clinica are etiologie patologica, neurologica, si distrofica: rahitism,tulburari digestive, tumorale (abdominala), fiziologica (sarcina).ANATOMIE PATOLOGIC

Gatul si capul raman pe verticala sau se inclina inainte pentru a compensa curburalordotica cervicala.

In regiunea lombara, bazinul prezinta o anteversie accentuata tinzand sa se culce peorizontala. Abdomenul proemina inainte, iar membrele inferioare sunt intinse din genunchisau cu genunchii in hiperextensie (genum recurvatum).

Cu timpul hiperlordoza va avea repercursiuni asupra apofizelor spinoase la care se vorproduce leziuni de uzur.Devine patologica cand curbura lordotica fiziologica este depasita ca amplitudine sau candeste localizata in regiunea dorsala.

Dupa Vadervael, statul la verticala accentueaza curburile fiziologice ale coloanei,scurtand spinalii, ei fiind muschii care lordozeaza si nu greutatea corpului si slabiciuneaaxtensorilor. O cauza care determina compensarea lordotica ar fi mobilitatea redusa inmiscarea de abductie a membrelor, -450 pentru articulatia coxo-femurala si 900 pentru

articulatia scapulo-humerala, iar depasirea acestor limite secaracterizeaza prin lordoze.Lordoza este la originea tuturor devierilor de coloana vertebrala deoarece omul prin

ridicarea sa la verticala, de la pozitia de patruped si prin miscarea membrelor, pornind dela o amplitudine medie, nu face altceva decat sa accentueze lordozele fiziologice.

Prin ridicarea la verticala, corpul trebuie sa-si gaseasca un echilibru care nu serealizeaza atat contractia muschilor posteriori care ar fi antagonisti ce trage corpul inainte:

- Abdomenul inainte (cifoza dorsala);- Spatele inapoi (cifoza dorsala);- Capul inainte (lordoza cervicala).

Pe de alta parte, miscarile de proiectuie anterioara a bratelor si de extensie a coapselorpeste o anumita limita, nu se poate face decat cu compensare lordotica.

Muschii spinali, extensori ai coloanei vertebrale, am vazut ca produc lordoza, incompensare - cifoza. Ei mai au si o actiune de rotatori si flexori laterali (sistemultranzversospinos), ai coloanei si deci pot contribui si la formarea scoliozei de unde rezultaca la originea deviatiilor coloanei nu sunt decat lordoze.

S-a constatat ca spatiul popliteu al membrelor inferioare ar fi o a reia concavitateposterioara impreuna cu celelalte doua: lombara si cervicala. Incercand sa intindempicioarele din genunchi, din pozitia sezand, acest lucru nu este posibil decat prin stergereacurburii lordotice, mai ales cea lombara si invers cautand sa redresam curbura lombara,aceasta nu se poate face decat indoind usor picioarele din genunchi.

S-a constatat ca lordoza este insotita de rotarea interna a membrelor inferioare si

superioare.Se poate spune ca muschiul diafragmei in afara actiunii sale in respiratie este unmuschi lordozat daca tinem seama de insertiile lui pe vertebrele 2, 3 i chiar 4 lombare.

Accentuarea curburii lordotice prin anteversia bazinului este posibil n cazurileurmatoare:

- Atonia abdominalilor, in special al dreptului abdominal. Miscarile nesustinuteanterior trag coloana lombara, de care sunt fixate si abdomenul proemina.

- Astenia generala continua sau ocazionala, lipseste individul de tonusul posturii,lasandu-se apasat de greutatea corpului sustinut, se poate spune ca sustinereaeste facuta numai de ligamente fare participarea continua a musculaturii erectoare.

- Atonia gvadricepsului care determina o flexie a genunchilor prin relaxarea ischio-

gambierilor;- Rotatorii membrelor superioare si inferioare hipotonice, contribuie la accentuarea

lordozelor cervicale si lombare. Acesti muschi sunt corectori.

7/29/2019 lordoze

4/13

- Folosirea incorecta a inspiratiei diafragmatice care poate contribui la lordozare.- Muschii spinali (cervicali si lombari) hipertonici sunt scurtati.

Afeciunile care pot nsoi lodoza sunt:- Luxatile congenitale de sold bilaterale;- Spondilita anchilozanta;

Miopatiile prin lezarea muschilor fesieri.

FIZIOPATOLOGIE:

Pentru instituirea unui trarament corect si eficient este necesar in primul rand sacunoastem particularitatile fizio-patogenice ale regiuni respective.

De o parte si de alta a santului median se afla masele musculare paravertebrale care secontinua lateral cu reliefurile costale. Pielea spatelui este groasa, mobila pe coaste fixatape linia mediana prin tracte fibroase care se prind pe apofizele spinoase ale vertebrelor.

Tesutul subcutanat este mai lax pe coaste, mai mult sau mai putin incarcat cu grasimespre deosebire de cel de pe spate unde este mai strans lipit de tesutul adipos.

Planurile profunde musculare cuprind patru planuri de muschi:

- un prim plan format din muschiul trapez si muschiul marele dorsal,- al doilea plan alcatuit din muschiul romboid si patratul lombar,- al treilea plan este format din muschii dintati,- al patrulea plan(cel mai profund) cuprinde mischii spinali in regiunea dorsala si fac

masa comuna cu regiunea lombo-sacrata.In ansamblu, formatiunile musculare formeaza o masa care umple scutul costo-

vertebral, avand cea mai mare pondere catre linia mediana subtiindu-se traptat catreunghiul coastelor.

Cunoscand aceste particularatati, tratamentul va tine seama de:- tipul de leziune, anumite deficiente, infirmitati, sau deformatii ce pot fi hotaratoare in

cea ce priveste orientarea profesionala si gradul de recuperare.- Participarea sau nu a sistemului nervos central.

SIMPTOMATOLOGIA (ISTORICUL BOLII, ANAMNEZA, STAREA PREZENTA SISIMPTOME)

Simptomatologia subiectiva a lordozelor este foarte redusa. In perioada de evolutie asuferintei bolnavii acuza simptome de astenie, durere. Astenia este relativ pacientul nueste capabil la eforturi fizice si intelectuale. Musculatura ii oboseste repede in diverseposturi.

Durerea este un simptom frecvent, datorita instalarii contracturilor sau a atrofiilor

musculare, redorilor articulare, fie incresterea vitezei de conducere nervoasa a diminuarimiscarilor si slabiciunea sistemului nervos central.

CRITERII PENTRU SUSTINEREA DIAGNOSTICULUI (EXAMENUL CLINIC,RADIOLOGIC SI DE LABORATOR)

Poziia zero a coloanei este realizat n ortostatism, n rectitudine, avnd ca repere : verticala firului cu plumb, care cade de la protuberana occipital, de-a lungulspinelor vertebrale, n anul interfesier i ntre cele dou maleole interne ; linia dintre vrfurile scapulelor i linia bicret, care sunt orizontale i paralele ; occiputul, zona dorsal medie, fesele i taloanele, care sunt tangente n plan

vertical (perete) ;

7/29/2019 lordoze

5/13

verticala care trece prin tragus, prin faa anterioar a umrului, margineaanterioar a marelui trohanter, marginea extern a piciorului, la nivelul linieiChopart.

Clinica lordozelor nu pune probleme prea grele examinatorului.Bolnavul va fi examinat in flexie anterioara a trunchiului si in decubit ventral-dorsal.

Examenul va cuprinde : proba firului de plumb, masurarea sagetii, curburii, flexibilitatea, mobilitatea si reductibilitatea diformitatii. De asemenea vom constata eventualele modificari de la nivelul pelvisului, toracelui,abdomenului si articulatiilor coxo-femurale.

Examenul radiologic este obligatoriu.La incidentele obinuite (fata-profil) vom adauga si incidente oblice pentru ca unele

lordoze pot fi determinate de spondiloze la nivelul vertebrei lombare 5.

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC:

Indiferent de tratament aceste curburi vor inregistra etape de agravare pe care le putemgrupa in ordine cronologica.

1. Ridicarea la pozitia ortostatica si inceputul mersului (1-2 ani);2. Perioada de crestere (6-7 ani, 11-13 ani);3. Diverse modificari fiziologice mai ales la femeile care au suferit rahitismul curburii

primare sau la indivizii care se dezechilibreaza metabolic si endocrin, obezitate,acromegalie;

4. Senilitatea, cand se pot instala osteoporoze severe la nivelil coloanei vertebrale.

Gravitatea este dictat i de gradul lordozei :

uoar (sub 25 grade) medie (ntre 25-30 grade) grave (peste 50 grade)

TRATAMENTUL.

Tratamentul lordozei este axat pe cteva principii, de care trebuie s se in seama : cel mai eficient tratament este depistarea precoce kinetoterapia singur nici nu amelioreaz lordoza, nici nu o controleaz ; adevratul tratament const n corset + kinetoterapie

Tratamentul lordozelor se inscrie in contextul masurilor terapeutice ale scoliozei, fie cascolioza a generat lordoza, fie ca lordoza a determinat aparitia unei scolioze.

Avem tratament ortopedic, fizio-balneo-kinetoterapeutic si cand este cazul interventiichirurgicale.

Tratamentul ortopedic (corsete) si fizio-balneo-kinetoterapia dau rezultate bune. Inunele cazuri sunt necesare interventiile chirurgicale.

TRATAMENT PROFILACTIC:

Dormitul cu fata in jos, pe abdomen si evitarea incaltamintei cu tocuri inalte la sexul

feminin. Dintre sporturi sunt indicate alergaturile de viteza care dezvolta mersul psoas-iliac, gimnastica la aparate boxul si inotul.

TRATAMENT ORTOPEDIC:

7/29/2019 lordoze

6/13

Se folosesc aparate de corectie a deformarilor de coloana vertebrala. Tratamentulortopedic este de lunga durata, dar daca este bine condus si efectuat, si cu aportulkinetoterapuiei rezultatele sunt bune si definitive. Se folosesc corsete ortopedice.

TRATAMENT MEDICAMENTOS:

Se administreaza antiinflamatoare (ibuprofen, fenilbutazona, aminofenazina , aspirina),antalgice si decontracturante, acestea din urma avand rol de relaxare a musculaturii alecaror contractii pot genera deformari ale coloanei. Administrarea de cortizon joaca un rolfoarte important dar trebuie avut in vedere dozajul si stadiul evolutiv. Se mai administreazacalciu si clorocalcin.

Se mai prescriu vitamine din grupurile D, B si vitamina C.

RECUPERAREA MEDICALA:

Pentru ca un deficient fizic sa poata fi redat vietii, unei vieti potrivite posibilitatilor sale siutil societatii se cere utilizarea tuturor mijloacelor medicale posibile spre realizarea

recuperarii functionale. In aplicarea mijloacelor medicale de recuperare trebuie tinut contpermanent de obiectivele ce se urmaresc.

In aplicarea posibilitatilor medicale de recuperare vor trebui luate in considerare:a. tipurile de leziuni, anumite deficiente, infirmitati sau diformitati pot fi hotaratoare in

perspectivele individului in ceea ce priveste orientarea sa profesionala cat si insusigradul sau de recuperare.

b. Interesarea sau nu a sistemului nervos central. Aceasta priveste capacitattea departicipare activa la procesul de recuperare.

c. Constitutia individului (cuprinde atat dezvoltarea sa fizica cat sicalitatile salepsihice). Pentru un larg proces, cum este procesul recuperarii, aceste date suntabsolut necesare si adaptarea depinde mijlocit si direct proportional de calitati.

d. Precocitatea tratamentului. Este de la sine inteles ca recuperarea este cu atat maiusoara si mai favorabila cu cat tratamentul este inceput mai devreme, dupainstalarea deficientei. Pe de alta parte acest lucru va preveni instalarea atrofiilormusculare, a redorilor articulare, a deficientelor metabolice si atulburarilor psihiceinterne infirmitatii; pe de alta parte procesul de refacere, de corectare sau derecuperare functionala, este mai usoara in primele faze.

Bolnavii care apeleaza la servicile medicale de recuperare pot fi impartiti in treicategorii:

1. Bolnavi, deficienti fizici in urma unui accident sau al unei boli care dupa untratament chirurgical, ortopedic sau medical, au nevoie de recuperarea

integritatii functionale cu mijloace fizico-terapice.2. Bolnavii care au o infirmitate stabilizata,congenitala sau din timpul vietiiextrauterine. Acestia sunt beneficiarii recuperarii functionale motorii si aserviciilor psihologice, de invatamant, profesionalizare.

3. Bolnavii cu afectiuni evolutive ce trebuie sa apeleze la recuperarea medicalafunctionala in mod regulat si intermitent.

Recuperarea medicala a deficientilor fizici se face cu ajutorul mijloacelor fizice, ceea cein general se numeste fizioterapie.

Arsenalul medicamentos, mijloacele chimice sunt doar ajutante folosite pentruinlaturarea durerii sau a spasmului, fie in cresterea vitezei de conducere nervosa, a

diminuarii miscarilor nedorite, a cresterii capacitatii de contractie a muschilor sau pentru afavoriza cresterea somatica, dezvoltarea nervoasa superioara.

7/29/2019 lordoze

7/13

TRATAMENT BALNEOFIZIOTERAPIC

ELECTROTERAPIA:

Are unele aplicatii in deformarile coloanei. Rolul sau este de a reduce retractiile sicontractile prin incalzirea profunda a regiunii (ultrasunete, diadinamici), de a supliza masa,latura si ligamentele retractate si sclerozate (Ionizarile cu iodura de potasiu 4-5%,ultrasunete cu hidrocortizon 1% sau fenilbutazona), de a limita efectele dureroase saucalcefierile anchiloze ale artrozelor secundare.

Contractarile musculare, mai ales cele dureroase la solicitarile pasive, de intindere, maipot beneficia de bai de lumina infrarosii, masaj iar hipotoniile musculare de termoterapie,algitoniflax (curenti aperiodici de joasa frecventa, curenti faradici si galvanizari).

Dintre metodele mai importante de electroterapie amintim: galvanizarile, ionoterapia

electrica, faradizarea, curentii diadinamici, razele ultraviolete, si ultrasunetele.

HIDROTERAPIA:

Balneoterapia este rareori folosita singura in deformarile coloanei vertebrale.Putem vorbii de cure balneokinetoterapeutice, adica de proceduri de kinetoterapie

aplicate in bazine cu apa dulce sau crbogazoasa. Avantajele acestei metode constau inactiunea fizica a apei de a "descarca" miscarile in mare parte, de actiunea gravitatiei.

De asemenea apa opune o rezistenta la miscare, cea ce face sa partea izometrica acontractiei sa reprezinte mai mult din miscare, crescand astfel tonusul muscular.

La aceste actiuni se mai adaoga efectele termalitatii apei asupra vasomotricitatii siefectele tonifiante asupra sistemului nervos central si periferic. In cazul apelorcarbogazoase este de adaugat efectul binefacator al sarurilor si bulelor de gaz degajate.

De asemenea, masajul subacvatic sau talasoterapia, pot da rezultate bune. Noiinsistam asupra a dioua metode de valoare exceptionala in tratamentul profilacticpreparator al deformarilor:

- inotul- gimnastica respiratorie.Inotul trabuie sa fie simetric si facut multi ani la rand (bras, spate, fluture, delfin). Este

un excellent mijloc activ de autocontrol de rechilibrare a curburilor coloanei vertebrale si dedirijare a dezvoltarii simetrice a toracelui.

Gimnastica respiratorie, in apa se face sub forma de inot sau programme specializate.Exercitiile se executa timp de 10-15 minute, bolnavul fiind imersionat pana la barbie,membrele inferioare intinse si atingand fundul bazinului cu varful degetelor de la picioare.Aceasta gimnastica asuplizeaza curburile, niveleaza centurile, stimuleaza autocontrolul sifavorizeaza dezvoltarea simetrica a toracelui si cresterea capacitatii vitale.

TRATAMENTUL PRIN MASAJ

A. DEFINITIE:

Prelucrarea metodica si sistematica a tuturor partilor moi ale organismului prin diferite

mijloace mecanice, in scop terapeutic si profilactic, se numeste masaj.

B. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI:

7/29/2019 lordoze

8/13

a. Actiunea sedativa asupra durerilor de tip nevrelgic musculare sauarticulare;

b. Actiune hiperemianta locala de imbunatatire a circulatii locale, care semanifesta prin incalzirea si inrosirea tegumentului asupra caruia seexecuta masajul;

c. Inlaturarea lichidelor interstitiale de staza, cu acelerarea proceselorresorbtiei in regiunea masata.Masajul are si actiuni generale asupra organismului:a. stimuleaza functiile aparatului cardio-vascular si respirator;b. imbunatatirea metabolismului bazal;c. efecte benefice asupra starii generale a bolnavului cu imbunatatirea somnului si

indepartarea oboselii musculare.Toate aceste actiuni se explica prin actiunea exercitata de masaj asupra pielii care este

bogat vascularizata si inervata, in piele aflandu-se terminatii nervoase (exteroceptori)punct de plecare a unei serii de reflexe. La aceasta trebuie adaugate si efectele excitantepe care le excercita masajul asupra terminatiilor nervoase din muschi, ligamente,

tendoane (propioceptori).Cel mai important mecanism de actiune al masajului este reprezentat deci de

mecanismul reflex.Acesta pleaca de la exteroceptorii din tegument si propioceptorii dinmuschi, ligamente, tendoane la nivelul la care iau nastere stimuli de diferite intensitati carepornesc spre SNC.

Trebuie adaugat deasemenea ca organele interne in suferinta se manifesta prin senzatiidureroase ale peretelui toracal si abdominal,fiecarui organ corespunzand-ui o anumitazona de proiectie cutanata.Fotografia acestor zone metamerice cutanate a fost descperitede Heed. Cunoasterea acestor zone este necesara maseurului care actioneaza asupra lorinfluientand pe cale reflexa starea functionala a organelor in suferinta.

In acelasi timp actiunea nervoasa reflexa pe caile rahidiene, manevrate de masajdetermina o serie de reflexe neurovegetative, indesebi vasculare.

Cum vasele cutanate contin mai mult de un sfert din cantitatea totala de sange dinorganism, pielea fiind un adevarat rezervor de sange, masajul exercita o influientacosiderabila asupra circulatiei superficiale si inditrect asupra organismului.

Un alt mecanism de actiune al masajului este reprezentat de aparitia in irmaconpresitnilor, ciupirilor, framantarilor sau baterii a unor reactii extinse in piele cu focare incazul metabolismului bazal, a unor produse metabolice care trec in circulatia generala.

Un alt mod de actiune al masajului este efectul lui mecanic asupra lichidelor interstitiale.Cand acest lichid este in exces, in spatiile si interstitiile tesuturilor, masajul poate saintervina favorabil ajutand resorbtia lui in sange pentru a fi eliminat.

Rezulta imbunatatirea functiilor circulatorii si a reducerii muncii inimii care are demobilizat o masa de lichid mai mica. Toate aceste actiuni explica indicatiile largi alemasajului intr-o serie de afectiuni precum si utilizarea lui in scop igienic precum si in viatasportiva.

C. DESCRIEREA ANATOMICA A REGIUNII SPATELUI SI LOMBO-SACRATE.

MUSCHI REGIUNII DORSO-LOMBARE.

a. Muschiul trapez, marele dorsal, cu originea in apofiza dorso-lombarasi pe ultimele patru coaste iar insertia pe santul intertubercular al

humesurului;b. Muschii santurilor vertebrale, cu origini si insertii multiple asiguramiscarile coloanei vertebrale, de extensie, inclinare laterala si rotatie;

7/29/2019 lordoze

9/13

c. Muschiul oblicul mare al abdomenului are insertia pe ultimele 7-8coaste si pe coxal;

d. Muschiul oblic mic al abdomenului, are fibrele orientate invers decatoblicul mare si este situat profund, avand originea pe creasta iliaca siligamentul inghinal, de unde fibrele merg spre torace, unde se inserape fata interna a ultimelor coaste si pe linia aspra prin intermediul unei

aponevroze;e. Muschiul transversal este situat cel mai profund fata de ceilalti muschiabdominali;

f. Muschii supracostali, cu insetile pe apofizele transversale si pe coaste;g. Muschiul ilio-costal, merge de la sacru pana la vertebra C3, fixandu-se

pe apofizel transversale;h. Muschii coloanei vertebrale, se impart in urmatoarelegrupe:

- muschii romboizi cu origine pe ultimele vertebre cervicale si primele vertebretoracale, iar insertia pe marginea vertebrala a omoplatuluil;

- muschii ridicatori ai scapulei, au originea pe ultimele vertebre cervicale si insertiape unghiul median al scapulei.

In al treilea plan se gaseste1. Muschiul micul dintat posterior-superior, cu originea pe C7, iar

insertia de la C2, la C5;2. Muschiul dintat posterior-inferior cu originea pe T11 si T12

pana la T2, iar insertia pe coaste de la 9-12.Planurile profunde cuprind muschii numiti muschii jgheaburilor vertebrele, ei avand

caracter metameric. Sunt mici si formeaza patru sisteme:1. Sistemul intertransversal, formeaza o masa comuna, care spre cutia toracica se

imparte in trei coloane musculare. Aceste coloane sunt:- coloana mediala - cu un spinal;- coloana mijlocie - cu un lung al santurilor vertebrele;- coloana laterala - cu un ilio-costal.2. Sistemul interspinal, cuprinde sase perechi cervicale, trei trei-patru perechi

toracale si patru perechi toracale.3. Sistemul transverso-spinal, cuprinde:- semispinali (multifizi);- muschii rotatori.

4.Sistemul spino-transversal, cuprinde:- muschiul aplenius al capului si al gatului;- muschiul supracostal (transverso-costali) sunt 12 perechi, se gasesc in partea

posterioara a toracelui.

INERVATIA MUSCHILOR:

a. M. trapez este inervat de nervii cervicali si de nervul accesor (XI);b. M marelui dorsal este inervat de fibrele provanite dinnervi cervicali,

care formeaza un nerv propriu, numit nervul marelui dorsal;c. M micul dintat posterior-superior, de catre nervii intercostali (I-V);d. M. micul dintat posterior-inferior care este inervat de ramurile

nervilor intercostali (IX,X, XI, XII);e. M. jghiaburilor vertebrale sunt inervati de ramurile dorsale ale

nervilor dorsali.Sistemul intertransvarsal este inervat de nervii intercostali.Sistemul interspinos este inervat de nervii spinali.

7/29/2019 lordoze

10/13

Sistemul teansvarso-spinos este inervat de nervi spinali.Sistemul spino-transversal, muschii acestui sistem sunt inervati de nervii spinali

cervicali.

VASCULARIZATIA MUSCHILOR

ARTERE:

Muschii spatelui sunt vascularizati de artera subscapulara.Muschii jghiaburilor vertebrale sunt vascularizati de ramurile dorso-spinale ale arterelor

lombare.

VENE:

Vena cava superioara colecteaza sangele muschilor regiunilor gatului.Vena vertebrala colecteaz sangele din canalul vertebrel cervical din muschi

paravertebrali si din regiunea cefei.

Vena jugulara posterioara colecteaza sangele din regiunea cefei.Venaele intercostale colecteaza sangele muschilor intercostali.Vena cava inferioara, vena iliaca-comuna, vena ilio-lombara si vena sacrala colecteaza

sangele din regiunea lombara, si sacroiliaca.

TEHNICA MASAJULUI:

TEHNICA MASAJULUI DORSO-LOMBAR:

Desi sunt doua regiuni diferite din cauze obiective, masajul se va efectua incluzand atatregiunea lombo-sacrala cat si regiunea dorsala.

Pentru masajul dorso-lombar bolnavul se aseaza in decubit ventral cu membrelesuperioare in adductie.

Se incepe prin neteziri ce au rol de a incalzi tegumentul si de acomodare a asistentuluicu pacientul. Acestea se vor executa din ce in ce mai profund astfel punandu-se inmiscare o cantitate mai mare de lichid interstitial.

Netezirile se executa cu palmele intinse alunecand pe regiunea interesata dinspre plicafesiera, mergand, paravertebral inconjurand umerii;se va ajunge pana la axila.

Se poate face netezirea si din afara catre linia mediana.Se poate executa si netezirea pieptene pe muschii fesieri cat si pe musculatura regiuni

dorsale.

Dupa neteziri se vor executa manevre de framantare, tot in sensul circulatiei deintoarcere, incepand cu muschi fesieri si continuand pe muschi regiunii dorsale. Acesteframantari se vor executa, prin comprimarea muschiului si ridicarea lui de pe planul odos.Prinderea masei musculare se poate face intre police si celelalte degete cu priza variind infunctie de musculatura bolnavului.

Framantarile se vor executa pe mai multe randuri cu o mana, cu doua maini, si incontratimp.

Netezirile de intrerupere se vor executa incluzand si neteziri cu degetele de o parte side alta a coloanei si intercostal.

Urmeaza apoi geluiri cu degetele executand miscari de tragere inapoi a musculaturii de-o parte si de alta a coloanei cu degetele departate pe coloana si pe santurile superioare

ale muschilor fesieri.Aceasta manevra are rol decontracturant stiindu-se faptul ca curbura lordotica esteinsotiita de contracturi musculare.

7/29/2019 lordoze

11/13

Dupa neteziri de intrerupere se vor executa frictiuni ce au aceeasi directie cu geluirile,insistindu-se in regiunea sacro-cocigiana.

Se pot executa feictiuni cu pumnul inchis pe muschi regiunii fesiere.In continuare se executa miscari de batere pe musculatura dezvoltata. Aceasta

manevra se executa cu partea cubitala a mainii, cu palmele caus, cu pumnul intredeschissau inchis.Aceasta manevra fiind puternic tonifianta ni se va aplica pe musculatura

dureroasa.Vibratiile se vor executa de jos in sus cu mana asistentului vibrand in contact curegiunea interesata.

Se vor executa apoi neteziri de inchiere, manevra ce include si netezirea specificazonei lombare, netezirea romb.

Inainte de masaj se poate face o procedura de termoterapie pentru relaxareamusculaturii. Daca pacientul prezinta dureri in zona lombara se poate administra unsupozitor cu indometecin pentru a suporta mai bine procedura de masaj, si pentru un efectmai eficient.KINETOTERAPIA SI EXERCITII C.F.M.

Kinetoterapia regiunii lombo-sacrate consta in efectuarea unor miscari pasive si active.Miscarile pasive constau in miscari de lateralitate ale trunchiului si miscari de flexie siextensie ale coloanei lombo-sacrate sau miscari de rotatie daca coloana ne permite.Miscarile active constau in executarea acestora fara ajutorul maseurului. Se executa simiscari active cu rezistenta.

Obiectivele kinetoterapiei n lordoze sunt :

1. Ameliorarea posturii prin: posturi fixe meninute, utilizndu-se perne, suluri, sptarul scaunului, peretele,pentru corectarea hiperlordozei lombare. exerciii de corectare postural axate pe contientizarea nclinrii pelvisului pentrudelordozare ;

2. Creterea flexibilitii coloanei (mobilitatea coloanei este limitat mai ales n zonalordozat) prin : metoda Klapp, cu poziii lordozante tehnica Cotrel (cea mai folosit n prezent): decubit ventral, cu membrele inferioarect mai ntinse, membrele superioare ntinse pe lng urechi ; se ntinde ntregul corp,apoi treptat se extind braele, corpulse lordozeaz, membrele inferioare se extind din

olduri (arcuite pe extensie ct mai mare). Apoi, un membru superior se duce napoispre old, care se extinde; cellalt membru superior rmne lng ureche (vezi figura 9-7 din anex) elongaia Cotrel este o autotraciune cu posibilitatea de a redresa lordoza : decubitdorsal, un cpstru de traciune cervical, de la care o coard trece pe dup unscripete ndreptndu-se spre picioare, de care se fixeaz. Intinderea complet amembrelor inferioare ve ntinde coloana (vezi figura 9-10 din anex).

3. Creterea forei musculare : Tonifierea musculaturii abdominale este obligatorie ; se practic de obicei ridicrilede trunchi cu genunchii flectai, pentru ntrirea drepilor i oblicilor. Tonifierea fesierilor mari Tonifierea i reechilibrarea musculaturii paravertebrale este obiectivul principal :

7/29/2019 lordoze

12/13

din decubit ventral se execut gradat ridicarea capului, umerilor, membrelorsuperioare (pentru tonifierea musculaturii dorsale bilaterale), ridicarea ambelor membre inferioare tonific musculatura lombar ; ridicarea membrelor ipsilaterale tonific musculatura unilateralparavertebral respectiv

Alte exerciii sunt :

A. EXERCITII PENTRU MOBILIZAREA COLOANEI DORSALE.

a. Din decubit dorsal, cu muschii flectati si bratele intinse lateral, se ducgenunchi la piept si se revine la pozitia de plecare.

b. Din pozitie sezand, inclinati laterale si rotiri ale trunchiului;c. Din pozitie cvadripeda, ridicarea in extensie maxima a membrelor inferioare

(alternativ), concomitent cu flectarea membrului superior din coaste;d. Din pozitie cvadripeda, bolnavul arunca bratele brusc inainte si lateral.

B. EXERCITII PENTRU MOBILIZAREA COLOANEI LOMBARE.

a. Din decubit dorsal se efectueaza flexii ale gambei pe coapsa, ale coapsei pebazin, cu fiecare membru inferior, si apoi cu ambele;

b. Din decubit ventral se efectueaza repetate extensii ale membrelor inferioarecu genunchii in extensie;

c. Din decubit cu coloana flectata , sau din pozitie ghiemuit cu mainilesprijinitede bara executa flexii, extensii ale coloanei lombare in jurulbazinului;

d. Din pozitie sezand, cu genunchii flectati se efectueaza flexii anterioare ale

trunchiului urmate de redresari, membrele superioare fiind extinse.

Sporturile indicate n lordoz sunt : notul, volei, baschet, scrim.

KINETOPROFILAXIEMeninerea posturii i aliniamentului corect al corpului este deosebit de important :

Iat cteva exerciii globale destinate unui aliniaiment corect al corpului:

Exerciiul 1 n ortostatism, cu picioarele apropiate, stnd perfect drept, aplecm capul i

ne privim gleznele ; pentru aceasta este nevoie de o perfect aliniere a toracelui,abdomenului i pelvisului ; se menine aceast poziie 1015 secunde, dup care serupe" poziia, fiind reluat apoi din nou se repet.

Exerciiul 2 Mers prin camer cu o carte pe cap, fcnd opriri i re-porniri ; seaccelereaz pasul.

Exerciiul 3 Spatele la perete, corpul n contact cu peretele n trei puncte : clcie, fese,occiput (b'bia s fie pe orizontal) ; se menine poziia cteva secunde, urmnd apoirelaxarea se reia de cteva ori.

Exerciiul 4 Aceeai poziie, din care se ridic braele prin lateral, menindu-se laorizontal cteva secunde, dup care se ridic deasupra capului ; din aceast ultimpoziiie se execut genuflexiunea (genunchii snt orientai nainte).

7/29/2019 lordoze

13/13

Exerciiul 5 eznd pe sol, cu spatele i oociputul lipite de perete :braele se duc n cruce" ; genunchii se flecteaz i se deflecteaz de cteva ori.

Exerciiul 6 n eznd, cu genunchii ntinsi : un baston inuit pe omo-plai se ridic cubraele spre zenit, apoi se revine tot timpul se con-troleaz inuta spatelui.

Exerciul 7 Mers pe toat talpa, apoi pe vrfuri, cu minile la ceaf, coatele trase napoi :se ridic altemativ cte un genunchi spre piept, fr a modifica poziia corect, dreapt, atrunchiului.

Exerciiul 8 n decubit dorsal, cu genunchii flectai la 90 : se pre-seaz lomba pe sol,sacrul basculnd uor n sus. (Treptat, se va ajunge ca acest exercilu s se realizeze i cugenunchii ntini).

Exerciiul 9 n decubit ventral, perfect ntins :a) braele ntinse pe lng cap, cu palmele pe sol : se face extensia braelor

capul cu fruntea la sol;b) coatele flectate, cu braele pe lng corp, palmele pe sol la nivelul umerilor :

se ridic antebraele i palmele de pe sol.

Execiiul 10 Poziie patruped", cu braelei coapsele perfect la 90 :se cifozeaz la maximum posibil ntreaga coloan (fig. 10-3), se menine poziia, apoi selordozeaz se repet.

PRESOPUNCTURA

Este un micromasaj folosit prin presare. Acast masaj nu se face la intamplare ci peanumite puncte fiecare punct pentru o anumita afectiune.

Manevrele folosite in presopuctura sunt:- dispersia care se foloseste in cazul suferintelor provocate de energie;- tonifierea se foloseste pentru bolile datorate lipsei de energieDurata unei sedinte de presopunctura va fi de 5-13 minute, in functie de caz se poate

executa pana la trei sedinte pe zi.Presopunctura este cel mai simplu mijloc de a trata o boala cu cea mai simpla manevra

- presiunea.

STATIUNILE BALNEO-CLIMATERICE.

In starile dupa operatii pe muschi, tendoane si oase; stari dupa fracturi, sunt indicateurmatoarele statiuni balneo-climaterice: Ocna Mures, Slanic Moldova, Baile Felix, Baile 1Mai, Lacil Sarat, Sarata Monteoru, Baile Herculane, Baita, Eforie Nord, Mangalia,Pucioasa, Techirgol, Sovata, Sangiorgiu de Mures, Bazna, Ocna Sibiului, Vatra Dornei,Baile Govora, Calimanesti-Caciulata, Ocnele Mari.