lfaceri - voicudragomir.ase.rovoicudragomir.ase.ro/pdf/contabilitate_afaceri_cig/cap3.pdf ·...
TRANSCRIPT
lfaceri
mativ
1uiaşi
lizată
l care
Capitolul 3
ETICA
3.1 Nevoia de reguli
Societatea în care trăim nu ar putea exista fără reguli. Apariţia lor se datorează faptului că oamenii au recunoscut nevoia de a lucra împreună pentru binele general.
Normele s-au dezvoltat pe măsură ce societatea a evoluat, iar primele legi au apărut
pentru a controla populaţiile mai mari. Religia a jucat un rol important în
dezvoltarea normelelor, iar multe dintre aceste nonne sunt în vigoare şi astăzi. Legislaţia în domeniul afacerilor este relativ nouă şi s-a dezvoltat abia în ultimii
două sute de ani odată cu industrializarea şi nevoile care au fost generate de
aceasta.
Există trei · surse principale de norme care reglementează compo1tamentul
persoanelor fizice şi pe cel al entităţilor. Acestea sunt:
·~~; '
•Normele şi reglementările (altele decât cele impuse prin lege);
•Etica.
Diagrama de mai jos descrie .modul în care cele trei surse coexistă~
B. Etica
Reglementăr
Legea
A. Ilegal
46 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
Pun~tul A prezintă comportament actual al unei companii. El indică faptul că
aceasta încalcă în prezent legea (de exemplu, încalcă legislaţia referitoare la
standardele de sănătate şi siguranţă la locul de muncă). Compania vrea să se . . deplaseze în punctul B. Acest lucru înseamnă ca ea trebuie sa-şi trateze angajaţii
aşa cum se aşteaptă societatea să o faca. Pentm a ajunge în acest punct, compania
trebuie să-şi îndeplinească în primul rând obligaţiile legale şi pe cele impuse de alte
reglementări. Legea prescrie nivelul minim de comportament necesar. Orice tip de
comportament inferior acestui nivel se consideră ilegal şi este pedepsit de către
societate.
Prin respectarea reglementărilor (cum ar fi noimele de la locul de muncă), se
ajunge la un nivel de comportamentul mai ridicat decât cel impus prin lege.
Comportamentul etic este cel mai înalt nivel de comportament pe care societatea îl
aşteaptă. Acesta înseamnă mai mult decât îndeplinirea obligaţiilor legale şi a celor
impuse de diferite reglementări.
3.2 Gestionarea responsabilităţii
Organizaţiile nu sunt autonome, ele există pentru a servi unui scop extern,
manifestat în cadml unui gmp (cum ar fi acţionarii unei societăţi pe acţiuni) .
Vârful său strategic nu trebuie să piardă din vedere această responsabilitate. Toţi managerii au datoria de a îndeplini scopul extern al organizaţiei.
Organizaţiile nu sunt autonome, adică nu există pentru a servi propriilor scopuri
sau pe cele ale managerilor lor. Ele există pentru a servi unui scop extern şi
managerii lor au obligaţia de a le gestiona într-un mod care serveşte acestui scop.
Scopul poate fi de a face donaţii (în cazul unei organizaţii de caritate), de a
promova interesele membrilor săi (în cazul unui sindicat) sau de a obţine profit (în
cazul unei afaceri). Managerii au o responsabilitate fiduciară în acest sens, iar
comportamentul lor trebuie întotdeauna să reflecte acest lucm.
CEO-ul care aprobă o ofertă de preluare a altei companii pentm a-ş1 spon
prestigiul, managerul IT care achiziţionează o tehnologie sofisticată, dar inutilă
sunt exemple de situaţii în care managerii, chiar dacă nu primesc beneficii
materiale, eşuează în a-şi duce la îndeplinire obligaţia lor fiduciară.
faceri
ul că
re la
să se
:ajaţii
Jania
~alte
ip de
către
), se
:ea îl ~el or
tem,
mi).
rate.
pun
n şi
:::.op.
le a r (în
, iar
pori
Ltilă
6.cii
Etica 47
Obiectivele companiei şi managementul discreţionar
Există opinii divergente cu privire la măsura în care presiunile externe modifică - -
obiectivele unei companii şi contribuie la exercitarea unei puteri discreţionare din
partea managementului.
(a) Teoria părţilor interesate presupune că multe grupuri de persoane au o miză
sau un interes legitim în ceea ce face compania. Acţionarii deţin afacerea, dar
există, de asemenea, furnizorii, managerii, angaj atii şi clienţii. O afacere depinde
de dezvoltarea de relaţii adecvate cu aceste grupuri. Fiecare dintre aceste grupuri
are propriile sale obiective şi este nevoie de un compromis sau de un echilibru.
(b) Teoria consensuală a obiectivelor companiei a fost dezvoltată de Cyert şi
March. Aceştia susţin că managerii care gestionează o afacere pe care nu o deţin nu
stabilesc obiective pentru companie, ci, mai degrabă, unnăresc acele obiective care
se potrivesc propriilor înclinaţii/abilităţi. Obiectivele rezultă ca un consens al
diferitelor opinii ale acţionarilor, managerilor, angajaţilor, furnizorilor, clienţilor şi
societăţii în general, dar (în contrast cu teoria părţilor interesate) nu toate sunt selectate de către manageri.
3.3 Mediul etic
Etica şi moralitatea stabilesc care este comportamentul corect şi ce este greşit.
Etica reprezintă un . set de principii morale necesare pentru a ghida comportamentul în timp ce mediul politic în care îşi desfăşoară o organizaţie
activitatea este format din legi, mediul social este format din obiceiurile,
atitudinile, credinţele; şi educaţia societăţii, în ansamblul său, sau ale diferitelor
grupuri şi mediul etic constă într-un set (sau seturi) de norme de comportament
personal şi organizaţional.
Definirea eticii în afaceri
• Etica este analiza a ceea ce este bine şi rău şi a responsabilităţii aferente.
•Etica în afaceri reprezintă aplicarea valorilor etice la comportamentul în afaceri.
48 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
O afacere etică este cea care a decis să plaseze ~doptarea unor standarde etice înalte
la acelaşi nivel cu obţinerea profitului.
. Studiul eticii vizează următoarele trei componente:
•meta-etica - studiul a ceea ce reprezintă un comp01iament etic,
•etica normativă - cum se ajunge la standarde practice de comportament etic,
• etica aplicată · - aplicarea ideilor etice în cazul unor probleme controversate
specifice.
Orice studiu de etică este legat de mediul religios şi cultural al societăţii. De
exemplu, „Să nu furi" este una din cele Zece Porunci ale credinţei creştine. Meta
etica va lua în considerare dacă o astfel de declaraţie este întotdeauna adevărată sau
dacă aceasta este adevărată doar într-o anumita societate sau cultură (a fost greşit
ca Robin Hood să „fure" de la bogaţi pentru a da la sărac1 în Anglia medievală?).
Etica în afaceri este o disciplină normativă prin care sunt stabilite anumite
standarde şi obligaţii pentru părţile unei relaţii comerciale.
Exerciţiu:
Ce faceţi dacă descoperiţi că un coleg de la locul de muncă a furat din companie/
sau dacă un coleg copiază la un examen?
Exerciţiu:
Primiţi un telefon de la un client. Acesta se plânge că în urmă cu trei saptămâni a
comandat o cantitate de marfă de la compania la care lucraţi şi i s-a spus că marfa
va fi livrată în două săptămâni dar acest lucru nu s-a întâmplat. Ştiţi că marfa nu va -
putea fi livrată în mai puţin de două săptămâni. Ce îi spuneţi clientului?
După cum puteţi observa, problemele etice necesită judecăţi morale care pot fi
extrem de dificile şi depind de mai mulţi factori.
Exerciţiu:
Este studiul eticii în afaceri interesat doar de cerinţele legale?
Etica
Exerciţi
.Care diTI
•David
• Cinev2
• Contril
Răspum
Etica es facă un
timp ce
De ce e~
Afaceri·
corect :
standan
Etica în
•Etica ,
de gral
profit
desfă1
•Un m1
guver
su gen
gestic
• Inves1
comp
dome
·• Ang<I;
lucm
un co
corpc
diul de afaceri
.e etice înalte -
1t etic,
ontroversate
ietăţii. De
?tine. Meta
evărată sau
1 fost greşit
lievală?).
e anumite
companie/
tptămâni a s că marfa
arfa nu va
~e pot fi
Etica 49
Exerciţiu:
Care dintre următoarele afirmaţii sunt propoziţii etice?
. • David este un om bun.
•Cineva mi-a spart maşina aseară.
• Contribuabilii ar trebui să-şi plătească impozitele la timp.
Răspuns:
Etica este preocupată de ceea ce este bine I rău şi de ce ar fi bine I ar trebui să
facă un individ I organizaţie. Prima şi a treia propoziţie sunt declaraţii etice, fn
timp ce a doua declaraţie este o declaraţie fără niciun conţinut etic.
De ce este importantă etica în afaceri ?
Afacerile sunt parte a societăţii. Societatea se aşteaptă ca indivizii să se comporte
corect şi, în mod similar, se aşteaptă ca şi companiile să opereze la anumite
standarde etice.
Etica în afaceri este importantă atât pentru organizaţit!, c;ât şi pentru individ.
Pentru organizaţie Pentru individ • Etica ar trebui să fie v~zută mai 1 · Aşteptările consumatorilor şi
degrabă ca un factor determinat pentru angajaţilor au evoluat în ultimii ani;
profitabilitate decât o povară pentru
desfăşurarea afacerilor;
•Un mediu etic este o parte a
guvemanţei corporative care
sugerează că afacerea este bine
gestionată;
• Investitorii sunt asiguraţi cu privire la
comportamentul companiei în
domeniul managementului riscurilor;
•Angajaţii vor fi motivaţi pentru că
lucrează într-un mediu influenţat de
un comportament etic la nivel de
corporaţie.
• Consumatorii pot alege să
achiziţioneze doar articole „etice",
chiar dacă acestea nu sunt cele mai
ieftine;
•Angajaţii nu vor accepta orbeşte
comenzi de a acţiona într-un mod pe
care îl consideră a ,fi lipsit de etică.
50 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
Exemplu: Marca Fâirtrade este o etichetă pentru produsele care garantează că producătorii
defavorizaţi din ţările în curs de dezvoltare beneficiază de o tranzacţie echitabilă. . . Majoritatea cafelei din lume este cultivată de fermieri care-şi vând produsele prin
intermediul unei cooperative locale. Cafeaua Fairtrade garantează că producătorii
încasează un preţ care acoperă costul de producţie şi care le permite producătorilor
continuarea• activităţii şi o primă suplimentară, care este investită în proiectele
dezvoltate local. Consumatorii din lumea dezvoltată pot fi dispuşi să plătească un
preţ mai mare pentru produsele Fairtrade.
Exerciţiu:
Este aderarea la practicile etice întotdeauna un cost pentru afacere sau poate
contribui la creşterea profitului?
Răspuns
Potrivit viziunii tradiţionale un comportament etic reprezintă o povară pentru
companii. Deoarece concurenţii nu se comportau etic, managerii au considerat că
singura lor optiune era de actiona şi ei de o maniera lipsită de etică. Jnitiativele J t J '
cum ar fi Fairtrade au dovedit că acest punct de vedere tradiţional este greşit. Se
poate dovedi că aderarea la practici etice este mai dregrabă un factor generator
de profit, decât o povară pentru companii.
3.4 Principiile etice
O mare parte din dificultăţile practice din domeniul eticii rezultă din lipsa unei
baze convenite pentru luarea deciziilor. Sisteme juridice eficiente sunt certe în
efectele lor asupra individului. Deşi complexitatea unor aspecte legale (cum ar fi
unele prevederi din Codul fiscal) poate face dificilă determinarea interpretării
corecte a legii în anumite situaţii, există posibilitatea soluţionării acesteia în
instanţă. Certitudinea normelor juridice nu există în teoria etică, astfel încât se
aplică idei diferite în diferite culturi.
Etica bazată pe consecinţe
Această abordare judecă acţiunile în raport cu rezultatele sau consecinţele lor.
Utilitarismul, avansat de Jeremy Bentham, este cea mai cunoscută versiune a
acestei abordări. Acesta poate fi rezumat prin alegerea acţiunii care este de natură
Etic
să<
situ
Aci
ide
Îffi)
Ide
car
Etl
ace
în
un
eh
de
K~
Es
.. t co
de afaceri
fducătorii
chitabilă.
isele prin
ducătorii
tcătorilor
roiectele
ească un
u poate
pentru
rerat că
iativele
'eşit. Se
'1erator
a unei
me în
o ar fi
1retării
eia în
cât se
~ lor.
me a
atură
Etica 51
să conducă la cel mai mare bine pentru cel mai mare număr de oameni într-o
situaţie dată.
Etica bazată pe datorie (deontologia)
Această abordare este asociată cu filozoful german Immanuel Kant şi se bazează pe
ideea că trebuie să existe reguli morale absolute care se aplică în toate
împrejurările .
Drepturile şi virtuţile
Ideea că indivizii au drepturi inerente este o alta abordare asupra gândirii etice
care a condus la dezvoltarea de legi pentru a proteja „drepturile omului".
Etica virtuţilor continuă să exercite şi astăzi o influenţă subtilă. Ideea de bază a
acestei abordări este că prin cultivarea virtuţilor, comportamentul indivizilor va fi
în mod inerent etic. Această viziune sugerează că managerii ar trebui să includă
unele virtuţi ( cuin ar fi fermitatea, corectitudinea, obiectivitatea, caritatea,
chibzuirea, loialitatea) în comportamentul lor de zi cu zi şi în procesul de luare a
deciziilor.
Exerciţiu:
Este declaraţia de mai jos adevărată sau falsă?
„În abordarea lui Kant .asupra eticii este important să se ia în considerare
consecinţele unei acţiuni pentru a determina ce este bine şi ce este rău."
Atitudinile sociale
Anumite atitudini sociale, cum ar fi credinţa în beneficiile aduse de educaţie,
progresul prin ştiinţă şi tehnologie, precum şi concurenţa loială, sunt semnificative
pentru gestionarea unei afaceri. Alte credinţe s-au consolidat sau au fost erodate în
ultimii ani:
- Există din ce în ce mai multe presiunui pentru păstrarea şi îmbunătăţirea calităţii
vieţii prin reducerea programului de lucru, diminuarea gradului de poluare,
dezvoltarea activităţilor de petrecere a timpului liber şi aşa mai departe.
Presiunile asupra organizaţiilor de a lua în considerare mediul înconjurător sunt
deosebit de puternice, deoarece daunele ecologice sunt ireversibile, iar unele sunt
fatale pentru om şi pentru animale.
52 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
- În ultimii ani au fost înfiinţate grupuri de presiune care susţil"l protecţia minorităţilor şi grupurile sociale defavorizate. A fost adoptată legislaţie pentru a
preveni discriminarea rasială şi discriminarea împotriva femeilor şi a persoanelor
cu handicap.
- Problemele legate de consecinţele activităţilor corporaţiilor asupra mediului sunt
dezbătute în prezent şi respectul pentru mediul înconjurător a ajuns să fie privit
ca un bun de necontestat.
Mediul etic se referă la justiţie, respectul pentru lege şi la existenţa unui cod moral.
3.5 Problemele etice cu care se confruntă managerii
Managerii au datoria (în cele mai multe compan_ii) de a urmări obţinerea profitului.
În acelaşi timp, standardele moderne de etică impun datoria de .a gestiona, conserva
şi spori valoarea întreprinderii pentru binele tuturor celor care interacţionează cu
aceasta, inclusiv a publicului larg. Acest aspect este mai degrabă o caracteristică a t
organizaţiilor mari decât a celor mici.
În sectorul productiv managerii au responsabilitatea de a se asigura că publicul şi angajaţii proprii sunt protejaţi de accidente. Încercările de a creşte profitabilitatea
prin reducerea costurilor pot conduce la condiţii de muncă periculoase sau la
standarde inadecvate de siguranţă a produselor.
O altă problemă etică se referă la plăţile efectuate de companii către autorităţile
care au puterea de a ajuta sau împiedica operaţiunile companiilor. În această categorie putem încadra:
(a) Şantajul. Se referă la situaţii în care oficialii ameninţă companiile cu
închiderea operaţiunilor locale ale acestora dacă nu sunt efectuate plăţile
corespunzătoare.
(b) Mita. Se referă la plăţile pentru anumite servicii la care societatea nu are
dreptul din punct de vedere legal. Unii manageri consideră că sumele plătite
drept contribuţii la finanţarea partidelor politice pot fi asimilate dării de mită.
( c) Stimularea financiară. Companiile se află uneori în imposibilitatea de a
beneficia de serviciile la care au dreptul din punct de vedere legal din cauza
e
e .
3
(<
(1
c c
I
ri
.a
a
lf
t
Etica 53
tergiversării deliberate de către oficialii locali. Cu toate acestea, plăţile către
persoanele potrivite pot fi suficiente pentru a „unge" maşinaria birocratică.
(d) ~adourile. În unele culturi (cum ar fi Japonia) cadourile sun! considerate parte esenţială a negocierii civilizate, în timp ce în viziunea occidentalilor aceste
practici ar putea fi considerate drept lipsite de etică.
Etica în afaceri este relevantă şi pentru comportamentul concurenţial. Acest lucru
se datorează faptului că o piaţă poate fi liberă numai în cazul în care concurenţa
este corectă.
Exerciţiu:
Analizaţi disputa dintre British Airways şi Virgin centrată în jurul problemelor de etică în afaceri.
3.6 Responsabilitatea socială şi întreprinderile
Se poate argumenta că anumite instituţii, cum ar fi spitalele sau şcolile, există
deoarece îngrijirea sănătăţii şi educaţia sunt considerate a fi obiective sociale
dezirabile pentru orice guvern. Cu toate acestea, cât este de rezonabil sau necesar
ca întreprinderile să fie „responsabile social"?
Acţiunile de responsabilitate socială. pot să aibă un efect negativ asupra intereselor
acţionarilor prin:
(a) costurile suplimentare, cum ar fi cele legate de monitorizarea mediului;
(b) veniturile reduse ca urmare a refuzului de a fumiza bunuri/servicii anumitor
clienţi;
(c) devierea efortului angajaţilor de la activităţile profitabile;
( d) devierea de fonduri în proiecte sociale.
Cu toate acestea, unii sustin că a fi responsabil social este în interesul actionarilor, ' . ,, cel puţin pe termen lung.
Responsabilităţile specifice legate de mediu
În general, se consideră că întreprinderile au datoria de a proteja mediul
înconjurător. În prezent există următoarei~ domenii de acţiune: (a) Auditul de mediu pentru a monitoriza aspecte cum arfi respectarea legislaţiei,
tratarea deşeurilor, controlul emisiilor;
54 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
(b) Acţiunile economice: Anumite sume trebuie reţinute managerilor pentru a
preveni' deteriorarea mediului şi pentru a-i încuraja să evite incidentele;
( c) Contabilitate: un set separat de conturi este pregătit pentru a încorpora
costurile de mediu;
( d) Abordarea ecologică: anumite aspecte ale afacerii, cum ar fi un produs sau o
locaţie, sunt selectate pentru a stabili impactul lor asupra mediului;
( e) Producţi'a este gestionată cu scopul de a minimiza intrările de materiale şi
energie;
(f) Managementul calităţii valorifică principiul îmbunătăţirii continue a
performanţei mediului.
Exemple de obiective sociale şi etice
Companiile nu au un comportament pasiv în mediul social şi etic, ci urmăresc o
varietate de obiective sociale. Acestea vizează:
(a) Angajaţii:
(i) siguranţa locului de muncă (peste protecţia asigurată de legislaţie);
(ii) condiţii ~une de muncă (peste cele minime impuse de lege);
(iii) satisfacţia la 19cul de muncă;
(iv) promovarea diversităţii şi egalităţii de şanse;
(v) un mediu de lucru sănătos şi care nu este periculos .
(b) Clienţii pot fi îndreptăţiţi să primescă un produs sigur, de bună calitate la un
preţ rezonabil;
(c) Furnizorii pot primi plata la timp în schimbul livrării unui produs/serviciu de
calitate;
( d) Societatea în ansamblul său:
(i) controlul gradului de poluare şi utilizarea durabilă a resurselor;
(ii) acordarea de asistenţă financiară organizaţiilor de caritate şi
activitătilor comunitare;
(iii) abţinerea de a produce bunuri nedorite.
3. 7 Etica în organizaţii
Conduita etică a tuturor membrilor organizaţiei ar trebui să fie o preocupare majoră
pentru managementul societăţii. O abordare bazată pe respectarea normelor
evidenţiază conformitatea cu legea. O abordare bazată pe integritate sugerează
Etica
un <
Orga
Oam
La rE (a) :E
s;
(b) :E
c
(c) (
(d) s Îl
Prob
înse~
man
cont
părţi
Sistc
în f
care
le-ai
cam
nU!lj
Prai
Ro li
con1
etici
ade1
ine\
con
e afaceri
entru a
corpora
s sau o
riale şi
nue a
resc o
la un
iu de
E! şi
joră
elor
:ază
Etica 55
un domeniu mai larg, incluzând etica în cultura şi valorile organizaţiei.
Organizaţiile emit uneori coduri de conduită pentru angajaţi.
Oame~i care lucrează pentru organizaţii aduc la locul de muncă .propriile valori.
La rândul lor, organizaţiile integrează o varietate de sisteme etice:
(a) Etica personală care decurge din educaţia fiecărei persoane, din convingerile
sale religioase sau non-religioase, opiniile sale politice, personalitatea sa etc.;
(b) Etica profesională (în cazul membrilor unui organism profesional, cum ar fi
contabilii);
( c) Cultura organizaţiei;
( d) Sistemele organizaţiei. Regulile etice ar putea fi incluse într-un cod oficial şi
în ansamblul declaraţiilor organizaţiei privind valorile în care crede.
Problemele etice pot fi abordate din mai multe perspective. Din păcate, acest lucru
înseamnă că problemele dificile au rareori soluţii clare şi că este posibil ca
managerul oportunist să găseasca mijloace pentu a lua orice decizie. Profesionistul
contabil trebuie să facă ceea ce trebuie având în vedere aşteptările diferite ale
părţilor interesate.
Sistemele organizaţiei şi obiectivele acestora au implicaţii etice. Un studiu publicat
în Harvard Business Review relevă cazul retailerului american, Sears Roebuck,
care a fost invadat de plângeri ale clienţilor de la centrul de service auto pentru ca
le-au fost percepute taxe pentru servicii inutile. Se pare că acest lucru a fost din
cauza faptului ca 1?ecanicilor li se stabiliseră obiective de perfom1anţă în funcţie de
numărul de piese auto de schimb vândute. ·
Practicile de leadership şi etica
Rolul culturii în determinarea climatului etic al unei organizaţii poate fi explorat în
continuare printr-o scurtă reflecţie privind rolul liderilor în stabilirea standardelor
etice. Cultura este o colecţie de simboluri şi atitudini care cuprind anumite
adevăruri despre organizaţie. Managerii seniori sunt manageri simbolici, în mod
inevitabil, ei decid priorităţile şi stabilesc exemplul (indiferent dacă acest statut le
convine sau nu).
56 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
Lynne P_aine (1994) sugerează că există două abordări privind managementul
eticii în organizaţii:
• abordarea bazată pe conformitate;
• abordarea bazată pe integritate.
Abordarea bazată pe con/ ormitate
O abordare bazată pe conf01mitate este proiectată pentru a se asigura că organizaţia
acţionează în litera legii şi că încălcările sunt prevenite, detectate şi pedepsite.
Unele organizaţii care se confruntă cu consecinţele juridice ale unui
comportamentului lipsit de etică iau măsuri de precauţie, cum ar fi:
- proceduri de conf01mitate pentru a detecta o abatere;
- auditul contractelor de achizitii;
- sisteme pentru angajaţi (prin care aceştia raportează abaterile fără teamă de
represalii ulterioare);
- proceduri discipli11are pentru greşeli.
Abordarea bazată pe integritate
O abordare bazată pe integritate combină ·preocuparea pentru lege cu accentul
asupra responsabilităţii manageriale pentru comportamentul etic. Strategiile de
integritate definesc valorile orientative ale companiilor, aspiraţiile, modele de
gândire şi de comportament. Atunci când sunt integrate în operaţiunile de zi cu zi
ale unei organizaţii, astfel de strategii pot preveni deteriorarea standardelor etice,
contribuind la îmbunătăţirea şi dezvoltarea unei gândiri morale.
Avertizarea ( eng. whistleblowing) reprezintă dezvăluirea de către un angajat a
practicilor ilegale, imorale sau nelegitime din cadrul organizaţiei. Această acţiune
implică frecvent pierderi financiare pentru cel care „avertizează".
Etic
3.8
Lu
în :
•A
Ac
co
lip
ac or
A
E·
re
u d:
E
c
l
J l
de afaceri
~ementul
~anizaţia
xiepsite.
e unui
amă de
ccentul
~e de
ele de
1 CU Zl
· etice,
raj at a
cţiune
Etica 57
3.8 Abordări asupra eticii
Luarea de decizii etice nu este un proces uşor. Există mai multe abordări posibile
în acest sens.
• Abordarea bazată pe consecinţe
Această abordare presupune că o decizie este bună sau rea în funcţie de
consecinţele sau rezultatele sale. Dacă rezultatul este corect, acţiunea în sine este
lipsită de relevanţă.
Exemplu: Dacă o persoană trebuie să-şi hrănească familia, furtul poate fi privit drept un act
acceptabil din punct de vedere moral în cazul în care nu există nicio altă cale de a
obţine alimentele.
Această abordare poate fi defalcată în alte două perspective:
Egoismul - acţiunea este corectă din punct de vedere moral atâta timp cât
rezultatul său este favorabil pentru persoana care ia decizia;, şi
Utilitarismului - acţiunea este considerată a fi corectă din punct de vedere moral
dacă rezultatul este favorabil -pentru cel mai mare număr de oameni.
Exemplu: Cum se aplică cele două perspective în cazul în care unui contabil i se cere să
acopere o fraudă majoră în cadrul unei companii pentru care lucrează?
Răspuns:
O abordare egoistă asupra eticii poate duce la refuzul contabilului de a face acest
lucru pentru că el riscă sancţiuni grave dacă frauda este descoperită la o dată
ulterioară.
Din punct de vedere utilitarist, păstrarea tăcerii este, de asemenea, inacceptabilă,
pentru că frauda poate deteriora averea acţionarilor şi ar putea pune fn pericol
locurile de munca ale angajaţilor. in consecinţă, un număr mai mare de persoane
beneficiază de raportarea fraudei. ~
58 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
• Abordarea pluralistă . Această abordare implică încercarea de a răspunde nevoilor tuturor I?ărţilor
interesate, fără a compromite grav interesele niciunui grup.
Exemplu:
O companie minieră doreşte să deschidă o mina nouă pentru a exploata depozitele
minerale şi pentru a câstiga pentru acţionarii săi un profit mare. Cu toate acestea,
locuitorii zonei pot fi nemulţumiţi din cauza poluării cauzate de mină.
O abordare pluralistă ar presupune deschiderea minei, cu condiţia investirii unor
sume importante pentru a minimiza efectele asupra mediului local, eventual
garantând că amplasamentul va fi refăcut odată ce operaţiunile miniere încetează.
Exerciţiu:
Dl Popescu este managerul companiei A. El are douăzeci de subordonaţi şi i s-a
cerut să reducă acest, număr cu o persoana. Dl Popescu decide să reducă numărul
de ore alocate fiecărui angajat, păstrând astfel toată echipa. Ce abordare urmeză dl
Popescu în luarea acestei decizii?
Răspuns:
Dl Popescu urmează o abordare pluralistă. Abordarea pluralistă implică
fncercarea de a găsi o soluţie care să satisfacă nevoile tuturor părţilor interesate,
în acest caz, toţi subordonaţii săi.
3.9 Contabilii şi etica
Cum se distinge o profesie de alte grupuri ocupaţionale?
Cuvântul profesie este asociat cu un grup de indivizi de înaltă calificare care
desfăşoară activităţi specializate. O profesie (spre deosebire de alte grupuri
ocupaţionale) prezintă următoarele caracteristici:
• presupune dobândirea de competenţe specializate în decursul unei perioade de
formare;
• este guvernată de un organism profesional;
Etic,
•ac
•ex
Un
pre
pro
de :
Un
soc
eti<
sec
„U
ac1 pn
an.
Pe
sa.
In tei
es
A
m
Sl
1I1
ir
lI
Îr R
ir
(<
ceri
lor
~le
~a,
.or
lal
-a
ul ]l
ă
7 'J
Etica
•activitatea profesioniştilor este guvernată de un cod etic;
•există un proces de certificare a membrilor.
-
59
Un profesionist contabil îndeplineşte cele patru condiţii de mai sus. Indivizii care
prestează servicii de contabilitate fără să deţină o calificare nu sunt contabili
profesionişti, deoarece nu aparţin niciunui organism profesional şi nu au obligaţia
de a respecta niciun cod etic.
Unii comentatori subliniază faptul că profesioniştii contabili au o obligaţie faţă de
societate care este mai presus decât datoria pţ care o au faţă de clientul lor. Codul
etic emis de IFAC (lnternational Federation of Accountants) menţionează în
secţiunea introductivă:
„Un semn distinctiv al profesiei contabile este acceptarea responsabilităţii de a
acţiona pentru a servi interesul public. Prin urmare, responsabilitatea unui
profesionist contabil nu este exclusiv cea de a satisface nevoile unui client sau
angajator individual."
Pentru a dezbate semnificaţia acestui termen vom analiza cele două elemente ale
sale separat:
Interes. Despre ce fel de interes . este vorba? Interesul pe termen lung sau cel pe
termen scurt? Similar, am putea ~ă separăm interesele materiale de cele ideologice?
Public. Dacă ne îndreptăm atenţia către public apare inevitabil întrebarea: Cine
este publicul? Este grupul de indivizi care compun publicul azi sau publicul viitor?
Ar trebui să ne concentrăm asupra intereselor individuale agregate -sau asupra
intereselor comune atunci când vorbim despre public? Putem vorbi despre un
singur interes public sau despre mai multe? Este interesul public un lucru
independent de interesele indivizilor care formează societatea? Se ridipă în mod
inevitabil întrebarea cine alege interesele reprezentative pentru a primi titulatura de
interes public?
În conţinutul publicaţiei Protecting the Public Interest, Accountancy Foundation
Review Board (AFRB) a solicitat organismelor profesionale britanice să definească
interesul public. Răspunsul general a fost că există diferite categorii de public
(diferite grupuri care nu împărtăşesc o viziune unitară), iar interesele acestora
60 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
diferă. Contabilii servesc interesul public prin fumizarea de informaţie contabilă .
Furnizarea informaţiei pentru interesul public poate genera conflicte pentru
contabil. Pentru a satisface interesul public, conta?ilul trebuie să cunoască
interesele diferitelor părţi participante înainte de a lua o decizie.
Alţi comentatori consideră că organismele profesionale trebuie să se asigure că
membrii lor posedă o asigurare corespunzătoare, astfel încât părţile lezate din cauza
neglijenţei acestora să îi poată acţiona în justiţie. De exemplu, membrii ACCA
sunt obligaţi să platească asigurarea profesională dt1 răspundere civilă (PII -
Professional Indemnity Insurance ).
Valorile şi atitudinile unui profesionist contabil trebuie să se regăsească în toate acţiunile sale profesionale. Profesioniştii contabili contribuie la încrederea pe
care publicul o investeşte în profesie şi la percepţia pe care o are asupra ei .
Societatea va judeca credibilitatea şi maturitatea unui organism profesional după
măsura în care valorile etice şi responsabilitatea de a acţiona în interesul public
sunt acceptate drept factori de succes atât de membri , cât şi de organismul
profesional.
Principalele motive pentru care contabilii trebuie să se comporte etic sunt
următoarele:
- profesia impune membrilor să se comporte şi să presteze serviciile în
conformitate cu anumite standarde. Prin menţinerea acestor standarde, reputaţia
profesiei este protejată şi menţinută pe termen lung;
- comportamentul etic al unui contabil serveşte pentru a proteja interesul public.
Exerciţiu:
Identificaţi trei diferenţe între un profesionist contabil şi un individ care prestează
servicii contabile fără a avea o certificare.
Răspuns:
1. Un profesionist contabil a promovat examenele organizate de organismul
profesional şi are pe cale de consecinţă un nivel dovedit de cunoştinţe. Un contabil
necalificat nu a promovat aceste examene.
2. Un contabil profesionist are datoria de a-şi actualiza permanent cunoştinţele. _
Un contabil necalificat nu are astfel de obligaţii.
e afaceri
ntabilă.
pentru
moască
~re că
1 cauza
ACCA
(PII -
l toate
rea pe
1 după
public
lli smul
c sunt
ile în
mtaţia
IC.
) fează
ismul
7tabil
rzţele.
Etica 61
3. Un contabil profesionist este membru al unui organism profesional şi trebuie să
respecte regulamentele acestui organism, inclusiv aderarea la codul etic.
. O misiune importantă a organismelor profesionale este cea de a asigura un mediu
etic robust. Deoarece un organism profesional are membri diferiţi, cu nevoi,
ambiţii, obiective, principii şi standarde diferite, profesia contabilă a iniţiat o serie
de acţiuni pentru a promova, reglementa şi disciplina membrii în exercitarea
responsabilităţilor lor.
Membrii unei profesii au un interes pe termen lung în a-şi menţine reputaţia şi
credibilitatea în vederea restricţionării intervenţei guvernului şi evitării conflictelor.
Rolul profesionistului contabil în promovarea unui comportament etic
La întâlnirile de afaceri, în cadrul companiilor sau în consiliile de administraţie,
doar contabilul profesionist este cel care aparţine unei profesii şi care are, prin
urmare, obligaţia de a acţiona atât în interesul public, precum şi în interesul
angajatorului său şi al acţionarilor.
Profesionistul contabil are un rol important în promovarea unui comportament etic.
O dilemă etică implică o sitµaţie în care cel care ia decizia trebuie să decidă ce este
„bine" şi ce este „rău".
Exemple de dileme în care pot fi implicaţi profesioniştii contabili:
• Pot fi folosite tehnici de contabilitate creativă pentru a stimula sau suprima
profiturile raportate?;
• Ar trebui să primească directorii salarii mari dacă performanţa societăţii este
slabă?;
• Ar trebui sa se plăteasca mită pentru a obţine anumite contracte, în special în
tările în care astfel de plăţi sunt obişnuite?;
• Pot fi folosite în scopuri personale informaţiile despre companie? Spre exemplu,
în cazul în care directorii ar putea fi tentaţi să cumpere acţiuni ale companiei
ştiind că urmează să se facă un anunţ favorabil care ar determina creşterea
preţului acţiunilor ( eng. insider tntding).
62 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
Potrivit Codului etic al ACCA, un profe~sionist contabil care descoperă o activitate
lipsită de etică sau ilegala în cadrul organizaţiei pentru care lucrează ar trebui să ·
cor:sulte mai întâi cu organele din cadrul companiei care s~nt responsabile de aspectele legate de guvernanţă sau de etică. Acestea ar putea fi, de exemplu,
Consiliul de Administraţie sau Comitetul · de Audit. Dacă problema nu este
soluţionată, profesionistul ar trebuie să solicite consiliere juridică şi , I sau
consiliere din partea organismului profesional. În cazul în care problema nu poate
fi rezolvată, profesionistul ar trebui să ia în considerare opţiunea de a raporta autorităţilor competente (în cazul în care din punct de vedere profesional sau
legal este obligat să facă acest lucru), precum şi retragerea din funcţie.
Exerciţiu:
Un profesionsit contabil, membru al unui organism profesional, face parte dintr-un
consiliu de administraţie. În cadrul· unei şedinţe se discută aspecte legate de
desraşurarea unei acţiuni ilegale. Ce ar trebui ·să facă profesionistul contabil în
astfel de împrejurări?
Răspuns:
Profesionistul contabil trebuie să susţină în consiliu renunţarea la această acţiune ilegală. Dacă în urma voturilor consiliul decide să continue această acţiune
ilegală, profesionistul ar trebui să solicite consultanţă juridică şi să discute problema cu reprezentanţii organismului profesional. Dacă nu poate împiedica
acţiunea ilegală el poate concluziona că nu are altă alternativă decât să
demisioneze.
3.10 Codul etic al profesioniştilor contabili
Profesionistii contabili pot avea propria viziune cu privire la ceea ce este etic sau
nu. Pentru a ajuta indivizii sa aprecieze dacă acţionează etic sau nu în anumite
circumstanţe, trebuie. să existe anumite îndrumări care să clarifice problema.
Aceste orientări sunt reunite într-un „Cod etic" sau „Cod de conduită
profesională".
Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) este un organism internaţional
care reprezintă organismele profesionale din domeniul contabilităţii din întreaga
lume. Misiunea sa este de a dezvolta standarde ridicate pentru contabilii
profesionişti şi de a spori calitatea serviciilor pe care aceştia le fumizează.
E
~
f,
î
c
I
afaceri
ivitate
bui să ·
1ile de
~mplu,
l este
I sau
poate
1porta
al sau
ntr-un
ite de
tbil în
c,tiune
cţi,une
'iscute
iedica
~ât să
1c sau
tumite
~lema.
rrduită
:ţional
,treaga
labilii
Etica 63
Multe companii (în special cele mari) au abordat problema eticii în afaceri prin
formularea unui set de politici interne pe care angajatii sunt instruiţi să le urmeze.
În unel_e cazuri sunt numiţi ofiţeri de etică (sau „agenţi de conformi~ate") cu scopul
de a monitoriza punerea în aplicare a politicilor şi pentru a discuta cu angajaţii
dilemele etice cu care se confrunta aceştia.
Politicile pot fi formulate de o manieră generală (o declaraţie etică facută de
organizaţie) sau pot să conţină norme specifice detaliate (un cod de etică al
organizaţiei).
Exerciţiu:
Studiaţi politicile etice în cazul Tesco Plc. Pentru rezolvarea acestei sarcini accesaţi
link-urile de mai jos:
http://www.tescoplc.com/assets/files/cms/ Anti-corruption(2).pdf
http://www.tescoplc.com/media/126222/code_of_business_conduct.pdf
http://www.tescoplc.com/index.asp?pageid=6 - misiune, viziune, strategie
După cum aţi putut observa, Tesco afirmă că este dete~nata să-şi desfăsoare
activitatea de o maniera etică, să-şi trateze angajaţii, clienţii, furnizorii şi acţionarii
într-o manieră corectă şi onestă şi că se asigură că are canale de comunicare
deschise în mod constant. Tesco are un cod de etică pentru angajaţii săi, o politică
privind primirea de cadouri şi o procedură pentru înaintarea de plângeri referitoare
la problemele angajaţilor Ia' locul de muncă. Ang~jaţii sunt în măsură să sune la o
linie de asistenţă telefonică confidenţială pentru a comunica orice nerespectare a
obligaţiilor legale, de sănătate şi siguranţă, de deteriorare a mediului etc.
Exerciţiu:
Sunt obligaţiile din Codul de etică al organizaţiei impuse doar angajatului sau şi
compania, la rândul său, are obligaţia de a se comporta etic?
Răspuns:
Obligaţiile din codul de etică sunt în ambele direcţii, de la companie spre diferitele
părţi interesate, precum şi de la părţile interesate spre companie. De exemplu,
societatea îşi exprimă acordul de a acţiona în mod etic fată de angajaţii săi, dar şi
fiecare angajat trebuie să acţionezeQeticfaţă de societate.
64 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
Ex~rciţiu:
Sintetizaţi prevederile Codului etic al firmei Loreal.
http://ww"':.loreal.com/ _ en/ _ ww/html/company/pdf/ethics_ book _roman!an.pdf
Codul etic emis de IF AC
Pentru a permite dezvoltarea unor standarde etice ridicate, comitetul de etică al
IF AC a elaborat un Cod etic. Codul indică un nivel minim de conduită la care toţi
profesioniştii contabili trebuie să adere.
„Codul Etic pentru Contabilii Profesionişti" emis de IF AC stabileşte standardele
etice care trebuie să fie aplicate de profesioniştii contabili din întreaga lume. IF AC recunoaşte faptul că in unele jurisdicţii pot exista cerinţe specifice şi
îndrumări care diferă de prevederile codului său, caz în care profesioniştii contabili
trebuie să respecte normele cele mai stricte cu excepţia cazului în care acest lucru
este interzis de legile sau reglementările locale.
Un profesionist contabil trebuie să respecte principiile fundamentale din cod în
orice moment. Codul IF AC se bazează pe un cadru conceptual pentru rezolvarea
problemelor (abordare bazată pe principii), mai degrabă decât pe o abordare bazată pe reguli. Profesioniştilor contabili li se cere mai degrabă să-şi foloseasca raţionamentul pentru a identifica şi soluţiona abaterile de la principiile
fundamentale, decât să respecte un set lung de reguli.
Organismele membre IF AC sunt organisme profesionale în domeniul contabilităţii
(cum ar fi, de exemplu, CECCARşi CAFR în România). IFAC nu are capacitatea
de a sancţiona în mod direct un profesionist contabil care acţionează contrar
prevederilor codului. Organismul profesional din care face parte respectivul
profesionist trebuie să investigeze problema şi să îl sancţioneze dacă este necesar.
Exerciţiu:
Rezumaţi principalele prevederi ale Codului etic emis de IF AC.
Regăsiţi acest cod la adresa www .ifac.org
http://www.ifac.org/sites/default/files/publications/files/ifac-code-of-ethics-for.pdf
faceri
:ă al
~ toţi
dele
.me.
e ŞI
Lbili
ieru
l în
.rea
are sca [ile
iţii
:ea
rar
rul
f
Etica 65
Principiile fundamentale menţionate de Codul etic emis de IF AC sunt următoarele:
• Integritatea - profesionistul contabil trebuie să fie corect şi onest în toate
relaţiile sale. profesionale şi de afaceri. Acesta nu trebuie să se asoc_ieze cu
declaraţii false, înselătoare sau neglijente;
• Confidenţialitatea - profesionistul contabil nu trebuie să divulge informaţiile
obţinute într-o relatie de afaceri unor terţe părţi dacă nu a fost autorizat în acest
sens, cu excepţia cazului în care există o obligaţie legală sau profesională de a
face acest lucru. Aceste informaţii nu trebuie sub nicio formă să fie utilizate în
avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi;
• Obiectivitatea - profesioniştii contabili trebuie să se asigure că activitatea sau
raţionamentul lor profesional nu sunt compromise din cauza conflictului de
interese;
• Comportamentul profesional - profesioniştii contabili trebuie să respecte toate
legile şi reglementările relevante şi trebuie să evite orice acţiuni care ar conduce
la discreditarea profesiei;
• Competenţa profesională şi diligenţa - profesioniştii contabili trebuie să aibă
cunoştinţele şi aptitudinile profesionale necesare pentru a presta servicii
clienţilor şi trebuie să respecte toate standardele tehnice şi profesionale aplicabile
atunci când desfăşoară aceste activităţi .
Exerciţiu:
Domnii Popescu, Georgescu şi Ionescu sunt auditori implicaţi într-o misiune la un
client. Dl Popescu este auditorul senior. Directorul companiei îi oferă dlui Popescu
drept mulţumire un cadou scump pentru că a· acceptat să facă auditul la societatea
pe care o conduce. Dacă dl Popescu acceptă cadoul, care dintre principiile
fundamentale poate fi ameninţat?
A. o competenţă profesională;
B. confidenţialitatea;
C. obiectivitatea;
D. încrederea.
Răspuns:
C. Obiectivitatea. De observat că exerciţul se referă la principiile fundamentale şi
că singurele opţiuni posibile sunt A, B şi C. Opţiunea D este o calitate personală.
Aceasta înseamnă că opţiunea D ar pute~ fi exclusă imediat.
66 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
Potrivit Codului etic, cadourile trebuie să fie acceptate numai în cazul în care
valoarea beneficiului este modestă.
Codul etic emis de ACCA poate fi regăsit în secţiunea a III-a a regulamentului
ACCA (http://rulebook:accaglobal.com). Potrivit acestui cod profesionistul trebuie
să posede anumite calităţi personale şi profesionale. '
Calităţile personale
Calităţile personale pe care ar trebui să demonstreze un profesionist contabil sunt:
• încrederea;
• curtoazia;
• responsabilitatea;
• respectul;
•respectarea termenelor.
Încrederea - atunci când este angajat într-un proiect/actiyitate profesionistul
contabil trebuie ' să se asigure că acesta se realizează şi că sunt respectate
standardele profesionale.
Curtoazia - profesionistul contabil trebuie să fie politicos/ amabil, să răspundă la
salut, să manifeste consideraţie faţă de clienţi şi colegi.
Responsabilitate - profesionistul contabil trebuie să îşi asume responsabilitatea
pentru munca sa.
Respectul - profesionistul contabil trebuie să îi respecte pe ceilalţi, să dezvolte
relaţii constructive bazate pe recunoaşterea valorilor şi a drepturilor celorlalţi.
Respectarea termenelor - profesionistul contabil trebuie să respecte termenele
limită impuse.
ri
e
Etica 67
Calităţile profesionale
Calităţile profesionale pe care ar trebui să le demonstreze un profesionsit contabil
sunt:
• independenţa;
• asumarea responsabilităţii;
•scepticismul;
• responsabilitatea socială.
Independenţa - profesionistul contabil nu trebuie să fie părtinitor sau să aibă
prejudecăţi şi trebuie, de asemenea, să fie perceput ca fiind independent.
Asumarea responsabilităţii - profesionistul contabil trebuie să-şi asume
responsabilitatea pentru propriile raţionamente/judecăţi şi decizii.
Scepticismul - profesionistul contabil trebuie să puna la îndoială informaţiile primite şi să urmărească să îşi formeze propria opinie cu privire la calitatea şi
fiabilitatea lor.
Responsabilitatea socială - profesioniştii contabili au o datorie faţă de public, precum şi o obligaţie faţă de angajator sau client.
Conflictele de interese
Potrivit Codului etic emis de IF AC profesioniştii contabili nu ar trebui să accepte
sau să continue angajamentele/contractele în care există sau sunt susceptibile să
apară, conflicte de interese semnificative între aceştia şi clienţi.
Ei ar trebui să evalueze ameninţările care decurg dintr-un conflict de interese şi,
cu excepţia cazului în care sunt nesemnificative, să aplice măsuri de protecţie. O
ameninţare este semnificativă dacă o terţă persoană rezonabilă şi informată, care
dipune de toate informaţiile relevante ar considera că acest conflict de interese este capabil să afecteze raţionamentul membrilor.
Divulgarea (informarea tuturor părţilor cunoscute şi relevante cu privi\e la
posibilele conflicte de interese) este cea mai importantă măsura de protecţie. În
68 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
funcţie de situaţie, pot fi utilizate SQluţii cum ar fi rotirea echipelor sau semnarea
uno'r acorduri de confidenţialitate.
Ameninţări la nivel etic şi măsurile de protecţie
Ameninţările la nivel etic
Există mai multe ameninţări asupra comportamentului etic pe care profesioniştii
contabili ar trebui să le evite.
Acestea includ:
• Riscul de a urmări propriul interes ( eng. self-interest threat) - acesta ar putea să
apară în cazul în care un interes financiar sau de altă natură influenţează
raţionamentul unui profesionist contabil şi generează un conflict de interese.
De exemplu, o relaţie de afaceri cu clientul, obţinerea unui loc de muncă la
societatea client, primirea sau acordarea unui împrumut clientului etc.
•Riscul de a-şi verifica propria munca/ autoverificare (eng. self-review threat) -
acesta poate apărea atunci când unui profesionist i se cere să-şi reevalueze propriul
raţionament folosit anterior.
De exemplu, un profesionsit poate fi implicat în raportarea cu privire la funcţionarea
unui sistem financiar după ce a fost implicat în implementarea acestuia, pregătirea unor
informaţii care fac obiectul unui angajament de asigurare etc.
• Riscul de a juca rolul de avocat ( eng. advocacy threat) - poate fi o problemă în
cazul în care un contabil promovează o poziţie sau o opinie până când
obiectivitatea sa este compromisă.
• Riscul de a fi familiari cu clienţii - poate să apară atunci când un profesionsit
contabil devine susţinătorul intereselor altora din cauza unei strânse relaţii
personale cu aceştia. Acest lucru poate compromite serios judecata sa profesională.
Acest risc ar putea apărea în cazul în care profesionistul lucrează pentru clienţii săi
de o perioadă lungă de timp sau atunci când acceptă cadouri sau tratamente
preferenţiale din partea clienţilor.
n
:a
.I
Etica 69
- • Riscul de intimidare - apare atunci când un contabil este descurajat de a mai
acţiona în mod obiectiv prin ameninţări reale sau percepute.
De exemplu, acest risc ar pute.a apărea în cazul în care un contabil este ameninţat
cu concedierea în urma unui dezacord cu privire la aplicarea unui anumit principiu
contabil (este constrâns să recurgă la practici de contabilitate creativă).
Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor de natura etică
- rolul organismelor profesionale
Ca răspuns la ameninţările etice menţionate mai sus, organismele profesionale au
dezvoltat şi au pus în aplicare câteva măsuri de protecţie pentm a încerca să reducă
sau să elimine astfel de ameninţări.
Acestea includ:
• cursuri de etică pentru toţi p1~ofesioniştii contabili - atât ca parte a fonnării lor
iniţiale, cât şi ca parte a procesului de formare continuă;
• aderarea la bunele practici de guvemanţă;
• proceduri disciplinare şi de monitorizare a respectării standardeţor profesionale;
• elaborarea de standarde profesionale.
Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor de natura etică
- rolul organizaţiilor
Organizaţiile pot contribui la reducerea ameninţărilor etice cu care se pot confrunta
angajaţii lor prin dezvoltarea unui sistem intern „de reclamaţii", care să pennită
raportarea unui comportament neprofesionist şi lipsit de etică.
De asemenea, organizaţipe pot construi un mediu/o cultură care să uşureze
misiunea angajaţilor de a urma codurile profesionale şi de a se comporta etic. De
exemplu, organizaţiile pot promova un set de valori pentru a atinge acest obiectiv ' cum ar fi:
•Onestitatea - angajaţii ar trebui să fie încurajaţi să fie sinceri, în orice moment -
chiar şi atunci când acest lucm poate fi în detrimentul organizaţiei în sine.
De exemplu, un agent de vânzări nu ar trebui să exagereze în prezentarea
beneficiilor sau caracteristicilor produsului -pe care îl vinde.
70 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
• Deschiderea - aceasta înseamnă că orga..nizaţia ar trebui să fie dispusă să ofere în
mod liber informaţii părţilor interesate, după nevoile acestora. Acest lucru ar -
trebui să uşureze procesul decizion~l al acţionarilor.
• Transparenţa - este sinonimă sub unele aspecte cu deschiderea şi se referă la
faptul că o companie uşurează procesul de revizuire a activităţilor sale dţ către
utilizatorii de informaţie. Această măsură poate fi susţinută prin audituri regulate şi
prin raportarea detaliată a activităţilor desfăşurate de organizaţie.
• Încrederea - organizaţiile trebuie să fie de încredere în r~laţiile lor cu ceilalţi şi să încerce să-şi desfăşoare activitatea având în vedere interesele unui număr cât
mai mare de părţi interesate. Acest lucru ar putea împiedica, de exemplu,
supraîncărcarea facturilor emise către clienţi.
• Delegarea - implică acordarea posibilităţii angajaţilor şi altor părţi interesate de a
lua propriile decizii. Acest lucru va îmbunătăţi imaginea de sine şi motivaţia lor.
• Respectul - toţi angajaţii şi toate părţile interesate ar trebui să fie tratate cu
respect de către orga!1izaţie, indiferent de vârstă, sex, etnie, religie etc.
3.11 Teste grilă
1. Care abordare asupra eticii consideră că acţiunile care sunt susceptibile de a
conduce pleacă de.la principiul: „Cel mai mare bine pentru cel mai mare număr de
oameni"?
A. legalistă;
C. imperativul categoric (Kant);
B. deontologia;
D. utilitarismul.
2. Care este numele dat codului (emis, de obicei, de către un organism de
conducere) pe baza căruia persoanele fizice judecă dacă acţionează etic în anumite
circumstanţe?
A. cod de proceduri interne;
B. cod etic;
C. cod de control intern;
D. cod de guvernanţă corporativă.
Etic
3.
A.;
B. 1
4. l
de·
A.
B. C.
D.
5. (
cor
ÎntI
A. 1
B.(
C.' D. i
6. ~
cari
em
ceri
org
per
urn
A. :
B.
C. c
D. :
7. ~
pre
mai
A. i
B.c
~ri
în
ar -
la
re
şi
şi
ilt u,
a
u
a
e
Etica 71
3. Responsabilitatea fiduciară reprezintă datoria managerului de a „servi" cu
credinţă obiectivului extern al organizaţiei. Această afirmaţie este:
A. adevărată;
B. falsă.
4. Una din abordările managementului eticii constă în a se asigura, în primul rând,
de faptul că societatea acţionează în litera legii. Ce tip de abordare este aceasta?
A. abordarea bazată pe consecinţe;
B. abordarea bazată pe relaţiile comerciale;
C. abordarea bazată pe integritate;
D. abordarea bazată pe confonnitate.
5. Care este numele abordării etice care consideră că decizia corectă este cea care
conduce la cel mai mare bine pentru cel mai mare număr de persoane
într-o anumită situaţie?
A. utilitarismul;
B. deontologia;
C. vi11uţile etice;
D. responsabilitatea socială a organizaţiei.
6. Societatea X încearcă să obţină o autorizaţie de comercializare a unui bun pentru
care îndeplineşte toate criteriile legale. Din păcate, există o întârziere la biroul
etnitent, şi societatea X a fost notificată că va exista o întârziere în prelucrarea
cererii de emitere a autorizaţiei . - Managerul' de divizie oferă o donaţie către o
organizaţie nonprofit înfiinţată de funcţionarii care lucrează la biroul etnitent
pentru ca aceştia să accelereze procesul de eliberare a actelor. Care dintre
următoarele afirmaţii descrie cel mai corect această situaţie?
A. nu este etic, deoarece banii sunt oferiţi pentru scopuri pozitive;
B. nu este etic, deoarece' societatea X are un drept legal de a pretinde această
autorizaţie;
C. aceasta situaţie constituie luare de mită;
D. aceasta situaţie constituie un stimulent financiar.
7. Care dintre unnătoarele variante reprezintă o abordare a eticii care combină o
preocupare pentru lege împreună cu importanţa pentru responsabilitatea
managerială?
A. abordarea bazată pe confortnitate;
B. abordarea bazată pe integritate.
72 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
8. IF AC este prescurtarea pentru:
A. International Financial Accounting Committee;
B. International Financial Accounting Commission;
C. International Federation of Accountants;
D. International Federation of Accounting Concepts.
9. Care 9in unnătoarele variante ar ridica probleme etice pentru un producător de
bunuri de consum?
(i) materialele folosite la fabricarea bunurilor;
(ii) calitatea mărfurilor;
(iii) modalitatea de promovare a mărfurilor;
(iv) politica salarială aplicată de furnizorul de materii prime;
(v) modalitatea în care mărfurile sunt ambalate.
A. Doar (ii) şi (iii);
B. doar (i), (ii) şi (iii);
C. doar (ii), (iii) şi (v);
D. (i), (ii), (iii), (iv) şi (v).
1 O. Încrederea, responsabilitatea, „„ .. „ „„ „„ „„ „.„ .. „„ „„„.„, curtoazia şi respectul
sunt calităţile personale pe care un individ ar trebui să le posede dacă doreşte să devină un profesionist contabil. Care dintre următoarele cuvinte completează în mod corect această afirmaţie?
A. răspunderea;
B. responsabilitatea socială;
C. respectarea termenelor/ seriozitatea;
D. ambiţia.
11. Aţi fost rugat să vă implicaţi în procesul decizional în legătură cu o investiţie
majoră pe care compania la care lucraţi urmează să o facă şi aţi descoperit că
cumnatul dvs este directorul general al uneia dintre finnele care ar putea beneficia
de rezultatul deciziei. Nu aveţi nicio intenţie de a pennite ca acest lucru să
influenţeze sfatul pe care îl oferiţi firmei şi ştiţi că nici cumnatul dvs. nu va încerca
să vă influenţeze în vreun fel. Ce principiu v-ar face să aveţi în vedere transferul
acestei sarcini unui alt coleg, pentru a evita ca superiorii să se îndoiască de sfatul
dvs privind decizia de investire?
A. scepticismul;
B. răspunderea;
C. independenţa de fapt;
D. independenţa în aparenţă.
de afaceri
tcător de
jpectul
eşte să
ază în
~stiţie
rit că ~fi ci a u să
~erca
ferul
fa tul
Etica 73
12 ....... „ ...... „. organizaţiei reprezintă un set de principii morale necesare pentru a
ghida comportamentul său. Care dintre următoarele cuvinte completează corect
aceasta afirmaţie?
A. obiectivele;
B. controalele;
C. etica;
D. disciplina.
13. Etica în afaceri se adresează cărui grup de indivizi într-o companie?
A. directorilor;
B. angajaţilor din departamentul vânzări şi marketing;
C. angajaţilor care sunt contabili calificaţi;
D. tuturor angajaţilor.
14. Un contabil consiliază un investitor pentru cumpărarea acţiunilor unui client
de-al său. Ce tip de ameninţare la adresa comportamentului etic al contabilului ar
putea provoca acest lucru?
A. riscul de a juca rolul de avocat;
B. riscul de a urmări propriul interes;
C. familiaritate;
D. intimidare.
15. Un profesionist contabil ce· face parte dintr-un organism profesional membru al
IF AC lucrează într-o ţară din America de Sud care are propriul său cod de conduită
pentru contabili. Acest cod nu este la fel de strict ca şi Codul IF AC în anumite
privinţe. Care din următoarele variante este corectă?
A. Profesionistul cont~bil trebuie să respecte atât prevederile codului local, cât şi
Codul IF AC în toate privinţele, iar atunci când acestea diferă să le respecte pe
cele mai stricte; ,
B. Profesionistul contabil trebuie să respecte doar prevederile codului local;
C. Pentru fiecare prevedere, profesionistul contabil poate alege codul pe care să-l
urmeze;
D. Profesionistul contabil trebuie să respecte toate cerinţele legale din ţară, dar
altfel el este liber să aplice prevederile oricărui cod, deoarece codurile de
conduită sunt non-statutare (nu sunt cbligatorii prin lege).