Legea biogenetic Mller-Haeckel , cunoscut i ca legea biogenetic fundamental sau teoria recapitul rii, este o teorie care pretinde c ontogeneza (dezvoltarea individului) este o recapitulare rapid a filogenezei. Altfel spus, aceast lege afirm c dezvoltarea individului trece prin unele stadii n care planul de organizare al corpului este similar morfologic i func ional cu cel al unor specii inferioare. n lucrarea Fr Darwin publicat n 1864, Mller, pe baza unor studii asupra dezvolt rii crustaceilor, la care a observat c stadiile adulte ale speciilor inferioare sunt foarte asem n toare cu embrionii speciilor inferioare, concluzioneaz c multe din caracterele str mo ilor unei specii apar pentru scurt timp n diferite stadii ale dezvolt rii indivizilor din speciile superioare. Haeckel a preluat aceast idee i a dezvoltat-o n faimoasa sa lucrare Morfologia general a organismelor (1866). Felul n care el a interpretat-o, a dat ns na tere la erori grave. Haeckel a considerat din start c in fenomenele descride de Mller trebuie s existe o ordine precis i c cele mai noi caractere apar dup epuizarea "recapitul rii". De asemenea, a exagerat n privin a exemplelor, plecnd de la premisa fals c absolut toate caracterele inferioare pe linie filogenetic apar la orice specie descendent a acelei linii. Adversarii (ai s i personali sau ai evolu ionismului) eu sesizat imediat erorile i le-au exploatat ntr-o critic acerb , care mai are ecouri destul de importante i n prezent. Aceasta chiar dac ulterior Mller i Haeckel au colaborat, temperndu-se reciproc, i au ajuns la o formulare foarte apropiat de accep iunea modern a legii fundamentale a biogenezei, n care se face precizarea important c n ontogenez nu se trece ca atare prin toate formele inferioare, ci doar prin unele, de cele mai multe ori cele mai viabile din punct de vedere al adaptabilit ii. De asemenea, reflectarea evolu iei n ontogenez poate fi mai mult sau mai pu in evident , iar apari ia caracterelor ancestrale se intric cu cea a caracterelor proprii speciei respective. Printre exemplele clasice care se dau pentru legea biogenetic fundamental se num r : existen a arcurilor branhiale la embrionii mamiferelor, vasculariza ia acestor arcuri branhiale, evolu ia veziculelor cerebrale n seria vertebratelor, respira ia la mamifere n timpul vie ii intrauterine, metameria embrionilor tuturor vertebratelor i alterarea ecesteia odat cu dezvoltarea, .a.