le corbusier despre villa savoye

2
LE CORBUSIER DESPRE VILLA SAVOYE Să analizăm [...] această construcţie în curs de execuţie din Poissy, în apropiere de Paris. Până aici, vizitatorii se sucesc şi se învârtesc în interior, întebându-se cum se petrec lucrurile, înţelegând cu dificultate motivaţiile a ceea ce văd şi resimt; ei nu mai regăsesc nimic din ceea ce se numeşte ,,o casă’’. Se simt în altceva, cu totul nou. Şi... eu cred că nu sunt contrariaţi! Situl: o vastă peluză bombată, asemenea unui dom aplatizat. Vederea principală este către nord, aşadar în direcţie opusă soarelui; faţada principală, normală, a casei ar fi, deci, pe dos. Casa este o cutie în aer, spartă de jur împrejur, fără întrerupere, de o fereastră pe lungime. Fără ezitare, pentru a compune jocuri arhitecturale din plinuri şi goluri. Cutia se află în mijlocul pajiştilor, dominând livada. Dedesubtul cutiei, trecând printre piloţi, ajunge un drum carosabil dus-întors, ... a cărui buclă cuprinde, chiar dedesubtul piloţilor, intrarea în casă, vestibulul, garajul, serviciile (spălătoria, depozitul de lenjerie, camerele personalului de serviciu). Autoturismele rulează pe sub casă, sunt garate sau pleacă. Din interiorul vestibulului, o rampă cu pantă uşoară conduce, aproape fără a sesiza, către primul etaj, unde se desfăşoară viaţa locuitorului: recepţie, camere, etc. Având privelişte şi lumină pe tot conturul cutiei, diversele încăperi se află în contact vizual, deschizându-se către o grădină suspendată care se află acolo, asemenea unui distribuitor de lumină corespunzătoare şi de soare. Către grădina suspendată se deschid în deplină libertate, panourile culisante din sticlă ale salonului şi mai multe dintre încăperile locuinţei: astfel, soarele pătrunde peste tot, în însuşi centrul casei. Din grădina suspendată, rampa, devenită exterioară, conduce pe acoperiş, către solariu. De altfel, acesta este legat prin cele trei rampe ale unei scări elicoidale, de pivniţa săpată în pământ, sub piloţi. Această spirală, organ vertical pur, se inserează liber în compoziţia orizontală. Pentru a încheia, să analizăm secţiunea: aerul circulă peste tot, lumina se găseşte în fiece punct, pătrunde peste tot. Circulaţia oferă impresii arhitecturale de o diversitate care îl deconcertează pe orice vizitator nefamiliarizat cu libertăţile arhitecturale provocate de tehnicile moderne. Chiar stâlpii parterului, printr-o dispunere corespunzătoare, decupează peisajul cu o regularitate care are ca efect suprimarea oricărei noţiuni despre ,,faţa’’ sau ,,spatele’’ casei, despre ,,lateralul’’ acesteia.

Upload: mihai-ovidiu-juganaru

Post on 30-Jul-2015

79 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Page 1: Le Corbusier Despre Villa Savoye

LE CORBUSIER DESPRE VILLA SAVOYESă analizăm [...] această construcţie în curs de execuţie din Poissy, în

apropiere de Paris.Până aici, vizitatorii se sucesc şi se învârtesc în interior, întebându-se cum

se petrec lucrurile, înţelegând cu dificultate motivaţiile a ceea ce văd şi resimt; ei nu mai regăsesc nimic din ceea ce se numeşte ,,o casă’’. Se simt în altceva, cu totul nou. Şi... eu cred că nu sunt contrariaţi!

Situl: o vastă peluză bombată, asemenea unui dom aplatizat. Vederea principală este către nord, aşadar în direcţie opusă soarelui; faţada principală, normală, a casei ar fi, deci, pe dos.

Casa este o cutie în aer, spartă de jur împrejur, fără întrerupere, de o fereastră pe lungime. Fără ezitare, pentru a compune jocuri arhitecturale din plinuri şi goluri. Cutia se află în mijlocul pajiştilor, dominând livada.

Dedesubtul cutiei, trecând printre piloţi, ajunge un drum carosabil dus-întors, ... a cărui buclă cuprinde, chiar dedesubtul piloţilor, intrarea în casă, vestibulul, garajul, serviciile (spălătoria, depozitul de lenjerie, camerele personalului de serviciu). Autoturismele rulează pe sub casă, sunt garate sau pleacă.

Din interiorul vestibulului, o rampă cu pantă uşoară conduce, aproape fără a sesiza, către primul etaj, unde se desfăşoară viaţa locuitorului: recepţie, camere, etc. Având privelişte şi lumină pe tot conturul cutiei, diversele încăperi se află în contact vizual, deschizându-se către o grădină suspendată care se află acolo, asemenea unui distribuitor de lumină corespunzătoare şi de soare.

Către grădina suspendată se deschid în deplină libertate, panourile culisante din sticlă ale salonului şi mai multe dintre încăperile locuinţei: astfel, soarele pătrunde peste tot, în însuşi centrul casei.

Din grădina suspendată, rampa, devenită exterioară, conduce pe acoperiş, către solariu.

De altfel, acesta este legat prin cele trei rampe ale unei scări elicoidale, de pivniţa săpată în pământ, sub piloţi. Această spirală, organ vertical pur, se inserează liber în compoziţia orizontală.

Pentru a încheia, să analizăm secţiunea: aerul circulă peste tot, lumina se găseşte în fiece punct, pătrunde peste tot. Circulaţia oferă impresii arhitecturale de o diversitate care îl deconcertează pe orice vizitator nefamiliarizat cu libertăţile arhitecturale provocate de tehnicile moderne. Chiar stâlpii parterului, printr-o dispunere corespunzătoare, decupează peisajul cu o regularitate care are ca efect suprimarea oricărei noţiuni despre ,,faţa’’ sau ,,spatele’’ casei, despre ,,lateralul’’ acesteia.

Planul este pur, conceput exact pentru necesităţile familiei. El se află la locul potrivit, în rusticul peisaj din Poissy.

[…]Sper că nu v-am contrariat, pentru că am expus în faţa dvs. acest exemplu

de libertăţi asumate. Acestea au fost asumate deoarece au fost câştigate, smulse din izvoarele vii ale materiei moderne. Poezie, lirism, aduse prin intermediul tehnicii.

(extras din Precisions sur un état présent de l’architecture et de l’urbanisme)

(Traducere: arh. Liana Iliu)