Coperta: arh. Daniel MunteanuSursa ilustragiilor copertei: Wikimedia Commons

Titlul original laveations that chaaged the world

Copyright @ 2007 by Rodney Casdeden. First published in Great Briainby Litde, Brown Book Group Ltd in 2007.

@ 2015 Toate drepturile asupra acestei edilii sunt rezervate

editurii METEOR PUBLISHING.

Contact:Tel./Iax 02L.222.83.80

E-mail editura@meteorpress.ro

Distribu$e la:

Tel./Iax: 021.222.83.80

E-mail carte@meteorPress.ro

www.meteorpress.ro

ISBN 978-606-8653-22-8ISBN vol. I 978-606-8653-25-9

Descrierea CIP este disponibild la Biblioteca Naqional5 a RomAniei.

Mretum3r.-fA(*s,mai.aouiru \$|

fedprinttipografieTrl.r fl 1,ms;fi lf.?6 olft€todntm

Opiniile prezentate in acest volum apa4in autorului. lnformaqia este furnizatlpornind de la premisa cd cititorii vor avea r[spunderea de a-gi forma propriile

puncte de vedere azupra chestiunilor discutate; ei sunt sfrtuili s[ consulte r:n

specialist pentru a verifica toate reprezentirile, afirmaflile gi informagiile oblinute

din aceastl carte.

Rodney Castleden

lnuGntiiGarG au sGhim[at lumGa

Vol. IDe la roat[ la masina de calcul

Traducere din limba englez[de Adriana Ciorbaru

IUIEIEORPUBI.ISHIl{G

Inventatorilor, trecu[i, Prezenti 9i viitori

O,lume noud, cu-asernenea frPatri!

Cuprins

Rodney Castleden

H6rtia din pastd de lemn (105 d.H.) ......................73

Prima hart6 a lumii (150) ................--75

Imprimarea cu blocuri de lemn (200) .......... .........78

Potcoava (450) .......... ..:...80

Calendarul cre$tin (525) .......... .......... 82

Pratul de pugci (900) .......... ............... 88

Banii de hArtie (960) .......... ................90

Busola magnetic[ (1086) .................... 91

Ochelarii (1265) .............94

Ceasul (1280) ..................96

Filigranul (1282) ............98

Presa tipografici cu litere mobile (1440) .............. 99

Pluviometrul (1441) ..... 101

Roata cu zbaturi (1450) .................... 103

Archebuza (1475) .!i..!.........i................................. 104

Globul geografic (inainte de 149f1492) ................................ 107

Calendarul gregorian (1582) ............ 111

Magina de tricotat (1589) ................. 113

Closetul cu ap[ (1589) ...................... 115

Termometrul (1593) ....117

Microscopul (1595) ...... 119

PERIOADAITT'MINISI\{T.'Ltfl ..... 123

Telescopul (1608) .........124

Rigla de calcul (1614) ......................127

Micrometrul (1636) .....129

lwerlt cARE AU scHrilBAT LUITIEA

Magina de calcul (1642) ................... 131

Barometrul (1643) ........132Pompa pneumatictr (1650) ............... 135

Pendula (1656) ..............;..... ............. 136

Telescopul reflector (1668) .................................. 138

Analiza matematicl (1666) ...............:.... .............. 140

Oala sub presiune (1679) ................. 145

Pompa cu aburi (1698) ..................... 146

Pianul (1700) ................147Seminltoarea (1701) .... 150

Topirea fierului prin utilizarea cocsului (1709) ..................... 151

Motorul cu aburi (1712) .................. 154

Termometrul cu mercur $714) ...... 155

Inocularea lmpotriva variolei (1718) .................. 157

Costumul de scafandru (1715) ......... 161

Suveica zburltoare (1733) ............... 164

Cronometrul marin (1735) .................................. 166

ParatrEsnetul (1752) ..... L7O

Magina de tricoturi reiate (1758) .................. .......172Maqina de tors (1764).......... .............. 173

Motorul cu aburi cu condensator (1765) .............174Storurile (1769) .............176Piaua Coade (1771).......... .................777

Reinventarea closetului cu ap5 (1775)......... ........ 180

Balonul cu aer cald (1783) ................ 183

Paraguta (1783)......... ..... 185

Treierltoarea (1786) ..... 189

Iluminatul cu gaz (1792)......... .......... 191

Magina de egrenat (1793) .................194

Motorul cu ardere interni (1794) .'.. 195

Creionul (1795) .............197

Litografia (1796)......... ... 198

Grinzile gi coloanele din fontX (1796)......... ..'...'. 199

Bateria electricl (1800)......... .......................'........ 203

Strungul (1800) .'...........205

Introducere

Lr"rgi" este un act de imaginalie creatoare. in sensul cel mailarg, cuvAntul ,,invengie" se referi la imaginarea, proiectarea gi crearea

nu doar a dispozitivelor mecanice sau a noilor mijloace de transport,ci gi a poeziilor, romanelor, sculpturilor, compoziqiilor muzicale gi

teoriilor despre originea universului. Legea francezi a brevetelor din1791, elaborat[ in spiritul Declaragiei drepturilor omului, plasa inmod explicit invengiile economice gi invenfile sociale pe picior de

egalitate cu invenliile mecanice gi gtiinlifice. ln acest temei s-au

acordat brevete care furniztiazi protecqie legati pentru sistemetarifare, planuri de creditare $i rente viagere. Era clar c[ avea sE

urmeze o avalang[ de scheme financiare inovatoare pentru care avea

s[ se ceari protectie prin brevetare, aga c[, ln 1792, AdunareaNaqionali Francezd a decretat c[ inven$ile financiare erau de atunciinainte (gi retroactiv) excluse; din punct de vedere legal, in Franlaschemele financiare nu mai erau invenqii.

ln SUA, schemele financiare nu au fost considerate niciodatlinvengii din punct de vedere legal, dar in 1930 Congresul a permisbrevetarea plantelor nou descoperite sau cultivate. DupX cum vomvedea mai tArziu, legislagia proprietilii intelectuale creeazi pentruinventatori la fel de multe probleme pe cAte rezolvI.

Astizi, prin inven;ie lnlelegem in mod normal un procestehnologic sau $tiintific, un dispozitiv sau obiect nou creat. Existi, de

asemenea, o viziune generaltr conform cireia inventivitatea este ocalitate imaginativ[ care poate fi aplicatd in gtiinll, tehnologie sau

orice alt domeniu al activitdlii umane; cu siguranll putem spune ciStravinsky este un compozitor inventiv sau Picasso un pictorinventiv, chiar dac[ nu le-am descrie in mod normal operele drept,,invengii".

Invengiile caracterizeazd anumite societEli, dar nu Pe toate.Pentru ca invenqiile sI se poat[ produce, societfl1ile trebuie si permitiindivizilor un anumit grad de independenltr de gtndire gi acliune.

10 Rodney Castleden

Anumite societ[qi arhaice au structuri gi atitudini atAt de rigide 9i de

inflexibile, incAt inventivitatea este ingridit[. intr-o societate liber-cugetltoare cu economie de pial[, invenqiile pot aptrrea in orice

moment. Degi respectul publicului se lndreaptd, pe buntr dreptate,

cEtre inventatorii in sine, la baza invenqiilor stau in principalcondiqiile sociale, economice gi tehnotogice. O demonstreaz[ straniul

fenomen al invenqiilor simultane.Roata a fost inventatl in China gi in Europa in mod inde-

pendent. Ihdigoul a fost inventat de Pellegrino Turri ln Italia 9i de

Ralph Wedgwood in Anglia. Elicea navall a fost inventati separat de

Ericsson gi Francis Smith (ambii din Anglia) in 1836, Procesul

,,Bessemer" de obginere a oqelului a fost inventat in mod intlependent

de Henry Bessemer in Anglia gi de William KeIIy in SUA. Charles

Hall gi Paul H6roult au inventat Procesul fabriclrii aluminiului,independent gi simultan. Tessie du Motay, in Franqa, 9i Thaddeus

Lowe, in America, s-au gAndit in mod independent la obqinerea

gazului pentru iluminat stradal prin trecerea aburilor peste c5rbuni

lncingi. Fotografia a fost inventat[ in acelagi timp de Fox Talbot, inAnglia, gi de Daguerre, in Franga. Becul electric a fost inventatsimultan de foseph Swann ln Anglia 9i de Thomas Edison inAmerica. MotoruI cu reacfie a fost inventat mai mult sau mai puqin

simultan ln Germania, de ctrtre Hans von Chaim, 9i in Ang1ia, de

Frank Whittle. in America, Alexander Graham Bell qi Elisha Gray au

solicitat un brevet pentru inventarea telefonului ln aceeagi zi.

in fiecare an, la oficiul american Pentru brevete se fac arbitrlripentru solulionarea cazurilor in care doi inventatori solicit[ simultan

brevete pentru dispozitive sau Procese similare. Istoria invenliiloreste plin[ de astfel de coincidenge. fin minte cI, pe cAnd eram la

gcoall, unul dintre profesorii mei spunea cd daci s-ar Putea crea o

pernl subqire de aer intre o greutate mai mare 9i sol, aceasta ar

reduce frecarea qi ar permite deplasarea mult mai ugoar[ a obiectuluigreu. AIt profesor l-a luat peste picior, gisind c[ ideea lui este

excentricl. Nu dupi multd vreme, toate ziarele 9i programele TV de

gtiri anungau inventarea vehiculului pe pernd de aer, nu de cdtre

profesorul meu, ci de un anume Christopher Cockerell: era acelagi

dispozitiv. La inceputul anilor 1970 eu insumi mi gAndeam la

lnvenrtt cARE AU ScHIMBAT LUMEA

trotuarul rulant, ca mijloc de deplasare in orag sau poate chiar intreun ora$ qi a1tul. M[ bucur s[ v[d cE altcineva a a\^rt aceeagi idee laMadrid, a inventat trotuarul gi acesta este folosit acum in aero-porturi, dar sunt dezamigit cI nu a ajuns si aib5 o sferd mai largd de

aplicare. Trotuarul rulant ar putea iniocui in multe cazuri c[lltoriacu metroul, cu trenul, cu autobuzul sau cu magina.

in istoria invenqiilor au existat numeroase dispute asupraintAiet[gii. Oughtred gi discipolul sdu Delamain s-au certat inver-gunat 9i public din cauza riglei de calcul. Mai faimoas[ chiar a fostdisputa dintre Newton gi Leibniz pentru paternitatea analizeimatematice.

Adeseori mai mulgi oameni ajung la aceeagi solugie a uneiprobleme aproape in acelagi timp. Aceasta inseamnd cd uneori este

greu de stabilit exact cine gi unde a frcut o anumitd invengie, maiales in cazul celor foarte vechi, despre care nu avem suficienteinformagii. Uneori atribuirea se face potrivit tradiliei gi trebuie sX ne

mullumim cu atat. Alteori, ca in cazul primelor unelte - pArghia,scripetele, ferdstrdul gi pana - , nl avem cum s[ aflim cine le-ainventat. Multe invenlii au fost rezultatul unui lung proces deevolugie, aga incAt este greu de particularizat un nume sau o dat[exactd. De asemenea, multe invenlii se bazeazi pe altele anterioare.Microscop-ul este un produs auxiliar al inventirii telescopului.

Dacd ideea de inventare simultani pare stranie, fenomenulreinvent[rii este gi mai ciudat. Uneori o invenlie este uitatd gi

trebuie reinventati mai tflrziu. De multe ori auzi pe cineva spunAnd,ln deschiderea unei discugii de lucru, cd nu vrea sX ,,reinventezeroata"; cu alte cuvinte, nu vrea s[ piardtr timpul cu ceva deja incercat

Ei verificat. Totugi, aceasta nu este doar o figur5 de stil. Roata a fost,foarte probabil, reinventatX in wemurile preistorice, in multe locuridiferite. Era o solugie foarte eficienti a unei probleme, iar problemacra una universall. Un caz de mai mici importanl[, avAnd totugilegXturi cu roata, este cel aI pneului; acesta a fost inventat lainceputul secolului aI XIX-lea gi reinventat cu 40 de ani mai tflrziu.

Existd adesea o legitur[ intre o descoperire gi o invengie. De ladescoperirea faptului c[ lichidele se dilat[ sau se contractipropo4ional cu variagia temperaturii nu a mai fost decAt un pas pinila inventarea termometrului.

11

12 Rodnev Castleden

Invengiile au uneori rolul de a rezolva o problemi specific[, dea indeplini o sarcin[ anume. Apoi se dovedegte c[ au tot felul de alteaplicalii. Radarul a fost construit cu scopul de a depista aviagiainamici; astlzi este folosit de poliEie pentru a-i prinde pe cei caregonesc ln trafic.

Cele spuse pAni acum pot sugera ctr inventatorii sunt nigtesimple marionete mAnuite de fo4ele sociale, tehnologice gi gtiin-flfice, dar, de obicei, sunt mult mai mult decAt atit. ln unele cazuri,inventatorul este o persoand care vede in munca sa de zi cu zi o cale

- o singur[ cale - de a face lucrurile mai bine. Multe invenEii suntrezultatul unor astfel de idei singulare: litera mobil[ a lui Gutenberggi suveica zburltoare a lui |ohn Kay sunt doar doutr exemple.

A$ inventatori sunt genii creatoare care func$oneazH la nivelulmarilor artigti, scriitori gi compozitori: Galileo Galilei, Newton,Leibniz, Pascal, Napier, Maudslay, Faraday, Edison, Ke1vin, Tesla.Mingile lor mustesc de creativitate pAn[ acolo inclt nici nu termindbine un proiect ci se apuci deja de altul, invengiile lor suprapu-nindu-se haotic. De aici vine, probabil, imaginea de,,savant nebun",care este pentru mulli stereotipul inventatorului. Acest al doilea tipde inventator nu este produsul presiunilor externe de a inova, gi aicianalogia cu marii romancieri, poe$, compozitori gi pictori estedeosebit de relevant5. Inventatorii de felul lui Thomas Edison au inei o asemenea nevoie de a crea lncit se avAntd pe mai multe direcqii,adeseori lXsAnd neterminat un dispozitiv pe jumltate inventat.Fonograful lui Edison este un bun exemplu in acest sens, Edison l-ainventat, l-a abandonat pentru a-gi continua munca Ia becul electric,apoi s-a intors la eI gi I-a perfec$onat. Edison se pricepea la afaceri

Ei in mod cert inventa pentru a se intr4ine, dar avea gi ceea ce se

nume$te ,,instinctul nlscocirii" - nevoia de a inventa.in cursul istoriei, multe invenlii trebuie s[ fi displrut ftri urml

din simplul motiv ctr autorii lor nu au avut capitalul necesar pentrua le pune in practic[. La mijlocul secolului aI XVIII-lea, ]ames Watta v[zut cum putea imbunlt[qi motorul cu aburi al lui Newcomen,dar nu a avut bani proprii cu care s[-I coristruiasc[. A intrat ln datorii9i a trebuit sI cedeze patronului de la Carron lronworks o mare partedin profitul pe care avea s[-l aduc[ motorul cu aburi ln schimbulsustinerii financiare a acestuia; numai aga a putut fi construit gi

IHveIrn GARE Au SGHIMBAT LUMEA

prezentat motorul lui Watt. ]ames Watt a ajuns sI depindl de

partenerul lui financiar, Matthew Boulton. Alexander Graham BeIla depins intr-un mod aseminltor de Gardner Hubbard.

intotdeauna au existat mai multe idei decAt au putut fi aplicate,datorit[ omniprezentelor probleme legate de gisirea capitalului,incheierea celor mai bune contracte de afaceri gi precaulia inves-titorilor. Lupta pe care a dus-o Trevor Baylis pentru a-gi produceradioul cu mecanism de ceasornic este un caz clasic. De Ia idee pAnX

la exploatarea ei comercial[ trec, in general, 20 de ani. Edison a

g6ndit conceptul de laborator comercial-industrial - o invenqiestrilucitd in sine, foarte progresisti pe vremea ei. Cercetareaorganizatl de acest fel a permis progrese mai rapide. Dar tntotdeaunava fi loc pentru - gi nevoie de - invengiile generate independent.FXrd frumogii nebuni ai lumiigtiingifice, istoria invenfilor ar arXta

foarte diferit.Care sunt inven$ile pe care le preguim cu adevirat? Rispunsul

va depinde in bunl misur[ de ocupaqia fiectrruia gi de dispozitivelecare ne fac propria vialX profesionalS 9i personaltr mai ugoarl gi maiproductiv[. Va depinde, de asemenea, de cat suntem de seriogi:preguim mai mult dispozitivele care ne ajutE sd fim mai eficienli lamunci sau pe cele care ne ofer[ mai mult divertisment, in afaraprogramului de lucru. DacX mi-ar sta in putere, eu i-ag da un ducatnecunoscutului care a inventat ginul tonic.

Au existat numeroase incerclri de identificare a celor mai bunesau mai importante invengii. lntr-un Top 10 at celor maisemnificative invengii ale tuturor timpurilor, roata ocupd primul loc,urmattr in ordinea importanqei de becul electric, presa tiPografice,telefon, televiziune, radio, praful de pugc5, calculatorul personal,telegraful gi motorul cu ardere interni. Un alt clasament, de ast[ datial invenliilor moderne, include, nu neaplrat ln aceasti ordine,bateria, codul de bare, pixul, cuptorul cu microunde, inelul Pentrudeschiderea conservelor, bancul de lucru workmate (cel pentrubricolaj casnic mai degrab[ dec6t cel de la locul de muncX), plasturii,ochii de pisic[ (stAlpii rutieri reflectorizan$), parcometrul gi biletelepost-it. Un sondaj efectuat recent de un program radiofonic britanica dezvlluit faptul ci ascult[torii vedeau in bicicletl cea mai impor-tant[ invengie moderni, din cauz[ ctr este un mijloc de transport

13

Rodnev Castleden

simplu, ecologic Ai de utilitate universal[. Bicicleta a fost consideratla fi, dupl o expresie mult uzitat[, cel mai bun lucru de la pAineafeliatX - numai cd pAinea feliati este o inovalie mult mai recentd, a

fost introdusi de-abia in 1927 de cltre Otto Rohwedder.

I. LumeAr.ITICA

Uneltele din piatf, (circa 500.000 f.H.)

I., ti-pot erei glaciare din pleistocen, cu jumltate de miliopAni la un milion de ani in urmI, Homo etectus, str[mogul omuluimodern, a inceput sI confecqioneze primele unelte standard. Cea maievident[ gi mai ugor de recunoscut pentru noi este toporul din piatrX.Era o unealti grea multifuncgionali, echivalentul preistoric albriceagului elvefan. La inceput era grosier gi cu o form5 destul de

neregulat5, in timp ins[, cu priceperea adus[ de experienl5, a devenitmai simetric, cu un tiig mai bine definit. Toporul avea, in general, o

form[ triunghiulari sau de parl gi era ceva mai mare decAt mAna

unui om.Nu se gtie unde anume a fost inventat toporul gi sigur nu se qtie

cine l-a inventat. Nu cunoastem numele niciunui om care a trditinainte de 3000 i.H. La vremea la care toporul fusese perfec$sau ajunsese, cel pu1in, la aceast5 formi standard, pe la jumXtatea

erei glaciare, era utilizat pe cuprinsul unei zone extrem de vaste.Topoare cam de acelagi tip au fost gXsite din sudul Africii pAirX insudul Angliei, din Europa sudic[, trecAnd prin Orientul Mijlociu,pAntr in India - o regiune continud imensX. Aceasta sugereazdoamenii flceau troc cu unelte ln lntreaga zoni, de vreme ce repartititopoarelor este coerentl gi finitl. Ciudat este cd pAn[ acum nu s-au

gXsit topoare bine frcute din aceastd perioadd in Asia Oriental[. inChina au existat unelte din piatr[ cu 500.000 de ani in urmX, dardestul de rudimentare gi se foloseau la scurmat, rizuit gi spart.Topoarele de mai bunX calitate din Occident erau fXcute in modevident pentru tliat.

Cu aproximativ 250.000 de ani in urmi, descenden$i luierectus produceau lnc[ topoare din diverse tipuri de piatri dur[.Omul din Swanscombe, care a trdit in acea vreme pe valea inferia Tamisei gi ale c[rui oseminte au fost descoperite ln prundigurirAurilor, utiliza topoare din silex. In sudul Angliei sunt multein care calcarul iese la zuprafaq[, ca North Downs gi South Downs, iacolo unde este calcar este gi silex. Silexul putea fi glsit sub stAnde calcar de felul celor $apte Surori din Sussex. Este un mateexcelent pentru executarea topoarelor gi a altor unelte clrora trebui

d[ un tiig natural, ca o sticl[ spafte. De obicei, uneltelor li se crestain mai multe locuri muchia tiietoare, ceea ce le frcea zimgate qi maibune pentru tdiat.

Am gHsit eu insumi un topor din silex cu mulgi ani in urmi, intimp ce exploram pietrigul dintr-un sit antic de pe una dintreterasele Tamisei. Apa4inea culturii acheuleene, gi, in clipa in carel-am ridicat, era la fel de ascu(it ca atunci cAnd fusese fhcut; amdescoperit cI inc[ se putea tdia carne cu el. Cite din lucrurile pe carele producem astizi ar mai fi in buni stare de funcqionare peste200.000 de ani?

Acum 35.000 de ani, popoarele culturilor avansate de vAnitoriconfecqionau inc[ topoare, dar gi o varietate de alte unelte, printrecare dllqi fine qi unelte pentru gravat, utilizate pentfu lucrul in os,

lildeg gi corn. Acesta a fost momentul in care au fost produse primeleopere de arti, precum frumosul suliqag din corn de ren, g[sit la Masd'Azil in Franga, care are un animal - un cerb tAn5r, se pare - cioplitr:u mliestrie la un cap[t.

Megtegugul fruririi uneltelor din piatrd a culminat cu topoarelefbarte fin glefuite din Neolitic. Acestea nu mai aveau decAt capul dinpiatrd, cioplit astfel incet s[ i se poatd ataEa un mAner de lemn,asemenea topoarelor moderne din fier. Topoarele obiqnuite eraulolosite pentru doborArea arborilor, dar unele topoare din Neoliticerau foarte mari gi foarte fragile, mai ales cele ftcute din jadeit. Erauatet de fragile, incAt nu se poate sd fi fost destinate doborArii copa-cilor sau altui scop util: singura lor menire era si dea prestanldproprietarilor. Se frcea nego! cu ele la distange apreciabile, ceea ce Ie

t'onfirm[ valoarea foarte mare. Unele au cilitorit sute de kilometri,pe jumltate din teritoriul Europei.

Acestea erau insemnele de putere realizate chiar la sfArqitulIipocii de Piatr[. Aveau sd fie inlocuite curtnd, la inceputul Epociillronzului, de magnificele obiecte de aur pe care astflzi le recu-noa$tem mult mai ugor drept prestigioase. Aceast[ schimbare a

marcat debutul epocii metalelor, care a inlocuit treptat uneltele dinpiatrH cu unelte qi arme din metal. Dar pentru o perioadd inima-ginabil de lungd a preistoriei vieqile oamenilor de pretutindeni auIbst dominate de uneltele din piatrH.

s[ li se dea muchii tdietoare. Este excepEional de dur gi neted.