Fibre textile naturale si artificiale

Proiect realizat de: 1. Olariu Maria

2. Roşu Mădălina 3.Sofrone Daniela

Profesor coordonator:Radu Mihail Pintilie

!!!Cea mai simplă metodă de recunoaştere a fibrelor textile!!!

=> este proba de ardere şi anume de a supune flacăra un fir sau câteva fire atât în bătătură,cât şi din urzeala,materialul care ne interesează.Rezultatul va fi diferit după natura fibrei.

Bumbacul,inul,cânepa,iuta,ramia(fibre naturale,origine vegetală)

=>ard repede,cu flacăra,degajând un miros de hartie arsă şi se transformă într-o cenuşă albă,inconsistentă.Aceste fibre au rezistenţa scăzută la acţiunea acizilor ,în special a acizilor organici (clorhidric,sulfuric etc…).Soluţiile diluate ale acestora însă (2-4 g/l) nu ataca fibra la rece.După tratamentele făcute în mediu acid ţesătura trebuie clatită foarte bine.

Cânepă

inbumbac

Lâna,părul de capră,mohairul,părul de camilă(fibre naturale,de origine animală)

=>ard lent,locul arderii scânteioza si fibra arsa lasa un scrum rigid(sub forma unui fir negru,neîntortocheat) dar sfârmicios.Mirosul este neplăcut, de corn ars.Una, în comparaţie cu bumbacul,inul,cânepa,iuta si ramia,nu rezistă la acţiunea substanţelor alcaline.Amoniacul ars are o acţiune mai redusă,prezentând avantaje ca fiind volatil se indepartează prin uscare.

Lîna de capră

produs din par de cămilă

Lâna artificială

=> prezintă însuşiri asemănătoare lânii naturale.La ardere emană acelaşi miros caracteristic de corn ars,iar firul ars prezintă o gămălie sfărmicioasă.La fabricarea ţesăturilor textile industriale se foloseşte în amestec cu lâna naturală.

Lîna arificială

Mătasea naturală(fibra naturală,de origine animală)

=> se recunoaşte uşor după aspect,are luciu şi un foşnet caracteristic.Are ca şi lâna un miros de corn ars,locul aprins se umflă formând o mică gămalie.Această fibră se dizolvă,chiar la rece in soluţii concentrate de acizi organici(clorhidric,sulfuric etc).Mătasea naturală nu rezistă la acţiunea substanţelor alcaline concentrate.

mătasea naturală

Mătasea vîscoasă,mătasea cupro-amoniacală

=> mătasea acetat si lâna artificială sunt fibre artificiale.Mătasea de vîscoasă şi mătasea cupro-amoniacală ard ca şi fibrele naturale de origine vegetală cu flacară şi miros de hârtie arsă,lăsând o cenuşă albă.În comparaţie cu bumbacul,arderea este mai vie si mai rapidă.Aceste ţesaturi sunt mult mai sensibile la acţiunea acizilor decât bumbacul.

mătasea vîscoasă

Mătasea acetat

=> are luciu plăcut asemănător cu al mătasii naturale.Arde cu miros inţepător,lăsând un rest mineral consistent.Se dizolvă în acetonă.Nu rezistă în acizi concentraţi şi în alcalii.

mătase acetat

Concluzii

1. Fibra de bumbac : -prezintă elasticitate bună -prin mercerizare îşi măreşte

rezistenţa,afinitatea şi luciul 2. Fibra din in -rezistenţă mai mare decât

bumbacul -mai puţin elastică decât fibra de

bumbac

3. Fibra de lână

-supleţe deosebită

-elasticitate mare

-capacitate de izolare termică

4. Fibra de mătase

-neşifonabilă

- rezistenţă foarte bună,mediul umed scade

-grea conducătoare de căldură

Bibliografie :http://www.bio-textima.ro/gyapjutermekek_gyapju_takaro_parna_agynemu.