CUPRINS

Introducere .................................................................................................................. pag. 2

Capitolul I. PREZENTAREA FIRMEI .............................................................. pag. 31. 1. Scurt istoric al S.C. LACTA GIURGIU S.A. .......................................... pag. 31. 2. Forma juridică a societății …..................................................................... pag. 4

1. 3. Obiectul de activitate ………...…………………………………………...pag.4 1. 4. Produse și servicii …………………………………………………………..pag.5 1. 5. Structura acționariatului ………………………………………………….pag. 6

Capitolul II. ANALIZA MACRO-MEDIULUI ....................................................

pag. 5

2. 1. Mediul economic .............................................................................................

pag. 5

2. 2. Mediul socio-cultural .....................................................................................

pag. 13

Capitolul III. ANALIZA MICRO-

MEDIULUI ..................................................pag. 11

3. 1.

Furnizorii ....................................................................................................... .pag. 11

3. 2.

Clienții ........................................................................................................... ..pag. 13

3. 3. Concurenții .....................................................................................................

pag. 14

Capitolul IV. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ .................................

pag. 15

4. 1. Analiza detaliată ...........................................................................................

pag. 15

4. 2. Analiza trendului cifrei de afaceri ..............................................................

pag. 19

Capitolul V. MODELUL PORTER ȘI MATRICEA SWOT ..........................

pag. 21

1

5. 1. Modelul Porter ...........................................................................................

pag. 21

5. 2. Matricea SWOT .........................................................................................

pag. 26

Capitolul VI. STRATEGII FINANCIARE ........................................................

pag. 28

Capitolul VII. CONCLUZII................................................. ................................

pag. 32

Bibliografie ..........................................................................................................

pag. 32

Anexe

Introducere

În România, piața produselor lactate de consum trăiește o copilărie târzie. Odată cu

intrarea în Uniunea Europeană și cu stabilirea de către aceasta a standardelor de calitate, a

legislației și a normelor care reglementează producerea alimentelor în maxime condiții de

siguranță și igienă, puține branduri au mai rezistat pe piața lactatelor din România.

Lucrarea de faţă este structurată pe șapte capitole, fiecare capitol cuprinzând mai

multe subcapitole. Astfel, în primul capitol al lucrării este prezentat un scurt istoric al firmei și

situația proprie a societății S.C. Lacta Giurgiu S.A.

În capitolul II și capitolul III am analizat macro-mediului, respectiv micro-mediului

societății Lacta Giurgiu.

Capitolul IV aduce în dezbatere analiza economico-financiară pe 3 ani (2008-2011) pe

bază de bilanţ şi cont de profit şi pierdere.

În cadul capitolului V am analizat forţelor ce pot afecta performanţele firmei prin

folosirea modelul Porter și matricei SWOT.

Stabilirea strategiei financiare a firmei Lacta Giurgiu pe următorii 3-5 ani a fost

analizată în cadrul capitolul VI.

2

În cadul ultimului capitol am încercat să identificăm în urma analizei făcute pe baza

situațiilor financiare problemele cu care se confruntă societatea Lacta Giurgiu la ora actuală.

CAPITOLUL I

PREZENTAREA SOCIETĂȚII S.C. LACTA GIURGIU S.A.

1.1 Scurt istoric al firmei S.C. Lacta Giurgiu S.A.

Societatea comerciala Lacta Giurgiu S.A. s-a constituit ca societate pe acțiuni în anul

1991 provenind din vechea “Întreprindere de Industrializare a Laptelui Giurgiu“ şi are ca obiect

principal de activitate “fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor” (cod CAEN 1051).    

Unitatea sub denumirea de “Întreprindere de Industrializare a Laptelui Giurgiu “, a

luat ființă în anul 1981, odată cu constituirea județului Giurgiu, desprinzându-se din

Întreprinderea de Industrializare a Laptelui Ilfov.

“Întreprindere de Industrializare a Laptelui Giurgiu “ a reunit o serie de centre de

colectarere și prelucrare manufacturieră a brânzei telemea, produs specific zonei de câmpie

Vlaşca. Datorită creșterii cantităților de lapte și totodată și creșterii cerinţei pieții s-a impus

dezvoltarea unor capacităţi de prelucrare, în 1972 s-a dat în folosinţă Fabrica de Produse Lactate

din Giurgiu, strada Gloriei nr. 2, actualul sediu al firmei.

3

Activitatea de producţie a produselor lactate se desfăşoară în fabrica de la sediu care

este proiectată pentru prelucrarea a 25.000 litri lapte/zi în lapte consum, produse proaspete

acidofile: lapte de consum, iaurt, lapte bătut, smântână de consum şi smântână pentru frișcă,

brânză proaspătă de vaci şi brânzeturi.

Pentru completarea gamei sortimentale de produse lactate  Lacta Giurgiu mai are în

funcţiune două unităţii de procesare a laptelui în brânzeturi în saramură - telemea în localitatea

Stîlpu, cu o capacitate de prelucrare de 5.000 litri lapte/zi şi în localitatea Vedea cu o capacitate

de prelucrare de 10.000 litri lapte/ zi în brânzeturi cu pastă opărită tip caşcaval.  Etapizat

societatea a retehnologizat şi modernizat unitatea de producţie de la sediu, producţia fiind axată

pe lapte de consum şi produse proaspete- produse cu o valorificare mare şi comercializare

imediată.

În plus, societatea comercială și-a stabilizat şi îmbunătăţit parcul auto firma dispunând

la ora actuală de mijloace de transport proprii pentru desfăşurarea activităţii de colectare şi de

desfacere promptă.

Lacta Giurgiu oferă în prezent o gamă diversificată de produse lactate gustoase,

sănătoase și naturale pe care le comercializează:

prin magazinele proprii;

pe bază de contracte cu unităţi importante (hypermarketuri) precum:   Kaufland,

Rewe , Carrefour, Cora (atât cele din Bucureşti cât şi din alte localităţi);

prin colaborare cu societăţi comerciale mai mici;

   Societatea   are  o marcă recunoscută pe piaţă datorită produselor lactate de calitate,

cu adevărat proaspete – marca LACTA.

Începând cu anul 2006, societatea a intrat pe lista unităţilor agreate pentru integrarea în

Comunitatea Europeană urmare a unui program de modernizare şi restructurare substanţial, fiind

pe lista unităților aprobate de către Autoritatea Națională Sanitar – Veterinară (ANSVSA) și

pentru siguranța alimentelor – direcția de igienă și sănătate publică veterinară pentru o perioada

de tranziție până la 31.12.2009.

1.2. Forma juridică a societăţii

S.C. Lacta Giurgiu S.A. este persoană juridică română, având forma juridică de

societate pe acţiuni. Aceasta îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu

statutul.

1.3. Obiectul de activitate al societăţii 

4

Obiectul principal de activitate este fabricarea produselor lactate şi a branzeturilor. În incinta

spațiilor proprii S.C. LACTA S.A. GIURGIU își desfășoară activitatea productivă, realizând

următoarele activități:

Aprovizionare cu lapte de la populație și de la fermele zootehnice;

Realizarea de analize de laborator;

Procesarea laptelui;

Ambalarea produselor realizate;

Conservarea produselor la temperaturi adecvate;

Livrare produse din lapte ambalate catre distribuitori;

În perspectivă, societatea intenționează să finalizeze investițiile în unitate de producție din

localitatea Giurgiu, investind atât în finalizarea spațiilor de producție cât și în achiziționarea de

utilaje de producție, ambalare și procesare a laptelui, utilaje frigorifice și mijloace de transport

specializate și a unei stații de epurare a apelor uzate rezultate în procesul de producție. De

asemenea societatea intenționează să își dezvolte rețeaua de distribuție și gama sortimentală

insistând asupra produselor cu valoare adăugată mare (iaurturi, specialități de brânzeturi, creme

etc.) și cu un termen de garanție mai mare pentru a putea demara și derula activități de export. 

1.4. Produsele și serviciile principale

Lacta Giurgiu este o întreprindere industrială având ca obiect de activitate asigurarea

materiei prime, industrializare, conservarea şi comercializarea laptelui și a produselor lactate.

În raport cu felul produsului fabricat şi destinaţia economică, S.C. Lacta S.A. se

încadrează în grupa întreprinderilor producătoare de bunuri de consum. Produsele fabricate sunt

destinate pieţei bunurilor de larg consum şi anume consumatorilor individuali, persoane fizice

sau/şi juridice – cămine, cantine, spitale.

SC LACTA SA a obţinut la sfârşitul anului 2011 o cifră de afaceri de 15.825.849 lei, un

profit brut de 89.400 lei1.

Gama sortimentală a produselor fabricate cuprinde2:

- lapte de consum;

- lapte cacao;

- smântână frişcă 32%;

- smântână pentru unt cu 35%gr;

1 www.bvb.ro2 www.lactagiurgiu.ro

5

- lapte pasteurizat.

- lapte bătut;

- sana;

- iaurt tradițional și cu bifidobacterii;

- iaurt de fructe;

- smântână cu 12,14,20% gr;

- făgăraş;

- brânză grasă;

- telemea;

- caşcaval;

- cremă de brânză;

Aceste produse se adresează consumatorilor pentru care preţul este factorul decisiv în

decizia de cumpărare, sunt deschişi la încercarea noilor produse sau testarea de noi categorii şi

apreciază produsele gustoase şi sănătoase. Lacta Giurgiu îşi propune ca pe viitor să devină

furnizorul principal de lactate al Bucureşti-ului prin produse lactate cu un gust foarte bun şi o

calitate garantată, un preţ competitiv, livrare promptă a produselor şi distribuţie care acoperă

întreaga arie a Bucureşti-ului.

1.5. Structura acționariatului

Sursa informației: DEPOZITARUL CENTRAL

1.5 Piețele pe care operează societatea Lacta Giurgiu

Fiecare gamă de produse Lacta se adresează unui segment diferit de piață, firma

urmărind acoperirea cât mai multor segmente de piață fără să existe suprapunere de brand-uri.

Lacta Giurgiu livra în primii ani de la înfiinţare produse numai pe piaţa judeţului

Giurgiu, strictul necesar contractat cu fostele unităţi comerciale (acest lucru se întâmpla în

perioada 1980-1989), iar cantităţile de lapte materie primă disponibile erau livrate capitalei

conform programelor şi planurilor strategice stabilite de centrala laptelui. După 1989 şi-

a creat o reţea proprie de desfacere în oraşul Giurgiu, modernizându-şi magazinele. Prin

6

Acționar Acțiuni Procent

SCOP LINE S.A. loc. GALATI jud. GALAȚI 15.590.000 57,27%

altți acționari / others 7.809.326 28,69%

GEOCHIS SA loc. GALATI jud. GALATI 3.122.500 11,47%

A.V.A.S. loc. BUCURESTI jud. SECTOR 1 702.481 2,58%

Total 27.224.307 100 %

contracte cu societăţi comerciale intermediare care vin şi preiau produse de la Lacta, a dezvoltat

o reţea de desfacere în municipiul Bucureşti, unde deţin şi magazine proprii.  

Unitatea dispune în acest sens de magazine specializate pe produse lactate în oraşul

Giurgiu şi în Bucureşti. De asemenea, se realizează vânzări de produse lactate la societăţile care

au depozite en-gros având avantajele de stabilitate, vânzări de cantităţi mari şi garanţia de

recuperare a banilor conform contractelor comerciale încheiate după o bază legală.

S.C. Lacta Giurgiu S.A. are un portofoliu larg de produse lactate, toate distribuite cu

succes atât în magazinele proprii de desfacere de pe raza oraşului Giurgiu, cât şi la

nivelul oraşelor Bucureşti, Galaţi, Constanţa, Braşov şi Craiova. Investiţiile realizate în sistemul

logistic permit atât extinderea ariei de distribuţie în alte zone, cât şi contractarea altor parteneri.

CAPITOLUL II

ANALIZA MACRO-MEDIULUI

2.1. Mediul economic

Comerțul, definit ca activitate economică de valorificare a mărfurilor prin procesul de

vânzare cumpărare, a constituit una dintre primele forme de comunicare între oameni, care s-a

modificat ca formă de activitate în timp, odată cu dezvoltarea civilizației.

Pentru a răspunde în egală măsură atât intereselor producătorilor de mărfuri cât și celor

ale cumpărătorilor, comerțul trebuie să îndeplinească un rol economic și social bine precizat,

care se concretizează într-o serie de funcții specifice. Rolul sau funcțiile economice ale

comerțului vizează în principal mișcarea fizică a mărfurilor și procesele complexe de vânzare-

cumpărare ale acestora, în timp ce funcțiile sociale sunt legate de satisfacerea necesitaților de

consum ale populației.

7

Unul dintre sectoarele economice cele mai afectate de integrarea în Uniunea Europeană

este alături de agricultură, industria alimentară. Astfel, ponderea cea mai mare a bunurilor

afectate de legislația pieței unice europene revine produselor alimentare.

Industria alimentară reprezintă o ramură tradițională importantă a industriei prelucrătoare

românești. Sinergia dintre industria alimentară si producția primară agricolă reprezintă vectorul

dezvoltării economice în spațiul rural.

Revigorarea industriei alimentare se realizează printr-o serie de programe promovate de

M.A.D.R. urmărindu-se, pe de o parte, creșterea competitivității produselor din industria

alimentară si pe de altă parte, crearea de noi unități de procesare în spațiul rural, sprijinind o cotă

din proiectele de investiții ale întreprinzătorilor.

În alimentația oamenilor laptele constituie un aliment primordial astfel sectorul

laptelui și produselor lactate este unul dintre cele mai importante sectoare ale agriculturii

românești și mondiale. Ca valoare, piața lactatelor - inclusiv brânzeturile, untul etc. - este

estimată la circa 800 de milioane de euro.

În Romania, piața produselor lactate este estimată, potrivit Asociației Patronale din

Industria Laptelui, la peste 1,1 miliarde euro. Trendul ascendent înregistrat în ultimii ani se

menține și pentru perioada imediat următoare, în ciuda crizei existente la nivel mondial.

Dincolo de laptele de consum, piața româneasca a lactatelor este diversă, însă puțini

jucători sunt capabili să se impună în mai mult de o categorie de produse.  Gigantul

Danone concurează pe lactate proaspete (iaurturi), umăr la umăr cu alt

gigant, Campina Hochland se concentrează pe brânzeturi procesate, unde este concurată puternic

de Dorna Lactate și, într-o mai mică măsură, de Friesland România. Ultimele două companii se

numără printre acei puțini jucători care abordează cu succes mai multe categorii: laptele de

consum și brânzeturile în cazul Dorna Lactate, laptele de consum, branzeturile și lactatele

proaspete în cazul Friesland. În sectorul laptelui UHT, Dorna Lactate și Friesland sunt concurate

cu succes (dar nu de multa vreme) de Albalact3.

Fabricile de lapte din România - în jur de 200 - procesează anual circa 1,1 miliarde de

litri de lapte, în timp ce țăranii vând direct pe piață 1,8 miliarde de litri de lapte.

Companiile Napolact, Albalact, LaDorna, Brailact și Danone dețin, cumulat, 77%

din piața totală a laptelui procesat.

La ora actuală, peste 55% din exploatațiile din România, dau 45% din cantitatea de

lapte, dar fermierii au o vârsta de peste 50 de ani și dețin una sau două vaci. Zona Cluj și Brașov

oferă mai mult de jumătate din laptele livrat către procesare din România (52%), iar dacă se mai

adaugă și zona Timiș, procentul se ridică la 60%.

3 Gazeta de agricultură8

România produce anual peste cinci milioane tone de lapte, dar din pacăte peste 40 la

sută din laptele produs în România, în afara fermelor profesionale, nu este conform în ceea ce

privește conținutul organic.

România a beneficiat, până în 2009, de o perioadă de tranziție în care producătorii mai

puteau vinde pe piața internă lapte neconform. După această dată, furnizarea laptelui de către

producători trebuie să corespundă cerințelor UE.

România a obținut, în negocierile cu Uniunea Europeană, o cota totală de lapte de trei

milioane tone pe an deși produce peste cinci milioane de tone. Depășirea acestei cantitaăți atrage

penalizări de 278,3 euro pentru fiecare tonă de lapte realizată peste cotă, iar in cazul în care

cantitatea de lapte produsă este mică, României i se va diminua cota pentru următorii ani.

Comisia Europeană a propus la începutul lunii decembrie o creștere de 2% a cotelor de

lapte, începând de la 1 aprilie 2008, pentru a răspunde creșterii cererii atât în Uniunea

Europeană, cât și pe piața mondială.

Creșterea, ce reprezintă un total de 2,84 milioane de tone, s-ar repartiza în mod egal

între cele 27 de state membre. România va deține astfel o cota de lapte 3,11 milioane tone.

Aceasta nu aduce atingerea rezultatelor analizei pieței produselor lactate care se efectuează în

cadrul controlului de sanătate al Politicii agricole comune, în care Comisia a propus o creștere

graduală a cotelor înainte de expirarea acestora la 31 martie 2015.

CE mai ia în calcul și eliminarea cotelor în aprilie 2015. Evoluția favorabilă a pieței,

combinată cu reforma, au dus la o situație în care, în 2007, pentru prima oară de la instituirea

sistemului în 1968, toate restituirile la export sunt egale cu zero, iar stocurile de intervenție sunt

goale. Raportul privind perspectivele pieței concluzionează că, între 2003 și 2007, creșterea

producției de brânzeturi și lapte proaspăt a absorbit o cantitate suplimentară de 5,5 milioane de

tone de lapte, în timp ce producția totală de lapte a rămas constantă.

În România, în 2008 existau 1,15 milioane gospodării și 1,7 milioane de vaci, peste

90% din gospodării deținând doar 1-2 capete. Numărul fermelor cu peste 100 de capete de vaci

la finele lui 2007 era de numai 163.

2.2. Mediul socio-cultural

Consumul de lapte ține de educație, de tradiție și de alți factori. Sunt țări în care se

consumă foarte mult lapte, aproape dublu față de medie, cum ar fi Norvegia, Finlanda, Spania,

Suedia și țări în care consumul de lapte este foarte redus, în general țările estice. În România,

care are o piață a lactatelor în creștere vizibilă, se observă o educare a consumatorului care

renunță la tradiționalism și începe să fie deschis și spre noi tipuri de brânză, cașcavaluri, iaurturi

9

în diverse sortimente, apreciind și alte atribute în afară de prețul scăzut: calitatea și beneficiile

asupra sănătății.

Factorii importanți care pot influența clienți sunt: vârsta, sexul, obișnuința de

consum, prețul și calitatea.

Vârsta nu trebuie privită ca aspect biologic. Vârsta coincide cu existența sau

neexistența unei familii proprii și cu diferite stadia de cunoaștere în care se află individual.

Prețul și calitatea sunt factorii cei mai importanți în motivația procesului decizional.

Cu cât veniturile sunt mai mari cu atât importanța prețului în decizia de achiziție este mai mică,

accentual punându-se pe calitate. Iar pentru cei cu venituri mici factorul important în decizia de

achiziție este prețul acesta fiind secondat de calitate.

Prețul si calitatea influențează într-o proporție egală atât bărbații, cât si femeile, aceștia

fiind factorii cei mai importanți în motivația procesului achizițional. Ofertele promoționale

influențează mai mult femeile (femei 18% - bărbați 12%). Femeile sunt mai meticuloase și

deoarece ele gestionează bugetul de cumpărături vor studia mai atent ofertele comercianților

încercând să cumpere cât mai multe produse cu aceeasi bani.

Marca/brandul este mai importantă pentru bărbați (bărbați 13% - femei 9%).Acestia

gândesc într-o mai mare măsură aspirațional. De asemenea, aspectul si ambalajul este considerat

mai important pentru bărbați (bărbați 9% - femei 5%). Bărbații sunt mai puțin cunoscători ai

caracteristicilor produselor lactate suplinind această carență printr-o nevoie mai mare de

informație, care să fie transmisă prin intermediul etichetelor și ambalajelor sau printr-o achiziție

repetitivă bazată pe recunoașterea brandului.

Sursa: Mediafax

10

Figura 2.2 Vânzări lactate

2.3. Mediul legislativ

Amortizarea legislației românești în domeniul producției de lactate, implementarea

normelor de calitate în conformitate cu cerințele de igienă și sănătate publică veterinară europene

sunt probleme de maximă actualitate pentru unitățile de procesare a laptelui și produselor lactate

și pentru centrele de colectare a laptelui.

 

CAPITOLUL III

ANALIZA MICRO-MEDIULUI

Piața românească a produselor lactate, un sector aflat la ora actuală în plină dezvoltare,

iar investițiile în vederea cresterii si diversificarii producției au luat amploare în ultimii ani,

depășind nivelul de 300 milioane de euro. Concurența pe această piață este foarte strânsă și se

intensifică tot mai mult, datorită multitudinii de brand-uri noi sau noi produse lansate sub același

brand, care apar pe rafturile distribuitorilor. În aceste condiții, producătorii încearcă să se asigure

că răspund tuturor categoriilor de consumatori, astfel încât introduc permanent pe piață noi

produse și noi brand-uri. Cu toate acestea, există și la ora actuală pe piață multe companii

românesti cu potențial, care au rămas încă în stadiul nediferențiat al produsului. În schimb, cei

care si-au propus să investească în brand-uri au reușit să-și devanseze foarte repede concurenții.

În paralel, producătorii acordă o atenție din ce în ce mai mare calității produselor lactate

și își dezvoltă noi ferme și noi fabrici. Deși costurile cu extinderea și dezvoltarea sunt mari, ei

aleg să facă aceste investiții pentru modernizarea și utilarea liniilor de producție, în conformitate

cu noile cerințe ale Uniunii Europene referitoare la siguranța alimentelor. Pe de altă parte,

integrarea României în Uniunea Europeana a însemnat eliminarea taxelor vamale, iar piața

alimentelor românești a început să fie puternic concurată de produsele fabricate în spațiul

11

comunitar. În acest context, construirea unor brand-uri puternice a devenit un factor esențial de

supraviețuire a producătorilor din spațiul românesc.

3.1. Clienți

Datorită rețelei de magazine, bazei de transport proprii dar și a distribuitorilor ce își

desfășoară activitatea în diferite zone ale țării, S.C. Lacta Giurgiu S.A. reușește să-și distribuie

produsele atât pe piața locală (unde este liderul incontestabil) cât și pe alte piețe ale țării:

București, Ploiști, Galați, Constanța, Brașov.

O clasificare generală a principalelor categorii de clienți, ar avea următoarea structură:

Principalii clienţi în oraşul Giurgiu:

reţeaua de magazine proprii;

unități militare, spitale și alte unități sociale;

prin colaborare cu societăţi comerciale mai mici din Giurgiu (Corso, Lida, Netson

Giurgiu, Sigma).

Principalii clienţi în afara judeţului Giurgiu:

hipermarketurile Cora, Rewe (atât cele din bucureşti cât şi din alte localităţi);

supermarketurile Billa: Bucureşti, Ploieşti, Galaţi, Constanţa.;

hipermarketurile Kaufland: Bucureşti, Braşov, Galaţi, Ploieşti;

prin colaborare cu societăţi comerciale mai mici din Bucureşti.

Pe parcusul anului 2011 s-au furnizat produse lactate la 145 de firme din care 38 au

fost hipermarketuri, terți și magazine proprii. Societatea lucrează ân prezent cu 7 mari rețele de

mazine: Cora, Auchan, Bila, Interex, Kauflan, Rewe, Mega Image în rețeaua zonală, care

înregistrează vânzări de ~ 40% din total cifră de afaceri.

Principalii clienți ai societății sunt Metro cu o pondere a vânzărilor către acest client

de 17% din cifra de afaceri, Selgros cu 15% din cifra de afaceri și Hiproma cu 11%. O altă parte

a clienților este reprezentată de societăți cu profil de comerț pentru produsele lactate, iar restul

reprezintă consumuri colective, majoritatea fiind unități militare și spitale.

12

Figura 3.1. Clienți

Nr.

Crt.

Denumire UM 2008 2009 2010 2011

1. Lapte de consum % 25 27 22 29

2. Produse proaspete % 37 39 43 41

3. Brânzeturi % 25 23 32 27

4. Alte produse și servicii % 9 11 3 3

Tabel nr.3.1. Tipuri de produse Lacta Giurgiu achiziţionate în funcţie de ponderea lor în CA a

firmei (pe perioada 2008-2011)

Sursa: Raportul anual 2011 al companiei Lacta Giurgiu

3.2. Furnizorii

13

În anul 2011, activitatea de achiziții lapte materie primă a fost făcută prin centre de

colectare, microferme, ferme și alți producători particulari, situate în județele Teleorman și

Giurgiu Călărași colectându-se 5 903 719L lapte.

Societatea îşi asigură materia primă din judeţele Giurgiu şi Teleorman de la

producătorii particulari deţinători de vaci şi oi şi de societăţile particulare sau de stat de pe raza

acestor judeţe.  În fiecare localitate, firma are înfiinţate centre sau puncte de colectare a laptelui

cu o dotare corespunzătoare pentru eficienţa recepţiei calitative şi cantitative şi sisteme de răcire

a laptelui în centrele care colectează cantităţi mari. Cele 60 de puncte sau centre de colectare, 

sunt repartizate în teritoriu după un calcul economic de transport, pe rute de colectare având

parcursuri de minimum 100-110 km şi 5-15 puncte de colectare pe o rută. Aprovizionarea este

realizată zilnic și ritmic cu mijloace proprii de transport în funcție de cantitatea de lapte

prevăzută pentru procesare.

Materialele furnizate Numele furnizorilor Ponderea deținută în

total aprovizionări

- furnizorii de materie primă

Lapte Producătorii particulari din jud.

Giurgiu și Teleorman

100%

- furnizorii de materiale

Pahare plastic și caserole plastic S.C. Amplast Lerești 62%

Folie pentru lapte consum și

lapte bătut

S.C. TVK Miercurea Ciuc 38%

Tabel nr. 3.2.Principalii furnizori ai S.C. Lacta Giurgiu S.A.

3.3. Concurenți

Principalii competitori pe piața românească sunt fostele fabrici de lapte privatizate în ultimii ani

și care s-au adaptat la exigentele economiei de piață.

Există două categorii de concurenţi pentru Lacta Giurgiu:

- La nivel local, principalii concurenți din zona de colectare a laptelui, materie primă:

Danone, Roneda şi diverse societăţi care industrializează lapte numai în brânzeturi şi caşcaval.

-La nivel național, concurenţi pe piaţa de desfacere a produselor: Covalact, Napolact

Cluj Napoca, Albalact, Friesland, LaDorna, Tnuva. Cu aceste firme Lacta Giurgiu intră în

concurența în funcție de piața pe care acționează.

Astfel pe piața produselor proaspete societatea are următorii concurenți:

DANONE

14

NAPOLACT – FRIESLAND

LA DORNA

BRENAC

ALMERA

MONOR 

Pe piața brânzeturilor societatea va avea următorii concurenți principali:

HOCHLAND

FIVE CONTINENTS

NAPOLACT

EUROCHEESE

ALȚII (LACTAG PITEȘTI , PACO LACTATE )

CAPITOLUL IV

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ

Analiza economico-finaciară a firmei Lacta Giurgiueste realizată pe baza bilanţului și

contului de profit și pierdere din perioada 2008-2011 (Anexa 1).

4. 1. Analiza detaliată se poate efectua pe baza următorilor indicatori:

a) Indicatorii de lichiditate, solvabilitate şi îndatorare :

rata curentă a lichidităţii

15

rata „test acid”

X 100 =

rata solvabilităţii patrimoniale

rata globală de îndatorare

16

Figura 4.1. Reprezentarea ratelor de lichiditate şi „test acid”

Scopul analizei lichidității și solvabilității îl constituie identificarea stării societății

comerciale la un moment dat, pentru a preveni insolvabilitatea acesteia și a adopta măsurile

necesare pentru a asigura stingerea obligațiilor și restabilirea echilibrului financiar.

Lichiditatea se apreciază ca fiind favorabilă atunci când este mai mare decât 1. Valoarea

supraunitară a ratei în cazul S.C. LACTA S.A. Giurgiu dovedeşte că întreprinderea are

capacitatea de a-şi achita datoriile exigibile. Aceasta constituie pentru bancă un grad de siguranţă

în acordarea noilor credite, concretizat într-un fond de rulment financiar care îi permite

întreprinderii să facă faţă incidentelor care apar în mişcarea activelor circulante sau a unor

deteriorări în valoarea acestora. Cu cât raportul este mai mare ca 1, cu atât mai mult

întreprinderea este pusă la adăpost de o insuficienţă de trezorerie care ar putea fi provocată de

rambursarea datoriilor la cererea creanţierilor.

Se observă că firma poate, în condiţii de funcţionare normală a pieţelor şi a afacerii, să

facă faţă în bune condiţii necesităţii de a plăti datoriile pe termen scurt, în schimb în condiţiile în

care economia începe să funcţioneze sub presiune sau în condiţii de criză, firma va fi lichidată

de urgenţă şi în condiţiile unor lichidări rapide de stoc pentru a acoperi debite pe termen scurt,

aceasta va avea probleme în onorarea integrală a datoriilor pe termen scurt.

Rata „test acid” este satisfăcătoare dacă este cuprinsă între valorile 0,65 şi 1.

Solvabilitatea, respectiv capacitatea de plată sunt elemente ale lichidității, prin

care se evidențiaza proprietatea pe care o are partea materială a capitalului de a se 17

transforma în bani sau capacitatea firmei de a face față obligațiilor sale bănești,

respective de a-și onora plățile la termenele scadente.

Se poate desprinde concluzia că firma este solvabilă adică este capabilă să-și

ramburseze toate obligațiile imediate și îndepartate către terți. Se poate observa o cerștere

semnificativă a ratei solvabilității și a îndatorării globale în 2011 față de anul

precedent.

b) Indicatori ai managementului activelor:

rata de rentabilitate a activelor

Figura 4.2. Rata rentabilității activelor totale

18

Rata rentabilității activelor calculată pentru Lacta Giurgiu indică faptul că activele

societății nu sunt folosite eficient.

c) Indicatori de profitabilitate

rata rentabilității financiare

Figura 4. 3. Evoluția ratei rentabilității financiare

Analizând performanțele firmei în anul 2011 se constată o majorare a ratei rentabilității

financiare față de 2010, ceea ce reprezintă o situație favorabila pentru Lacta Giurgiu. Factorul

19

care a avut o influență majoră asupra ratei rentabilității financiare a fost profitul net, acesta

majorându-se de la an la an.

4. 2. Analiza trendului cifrei de afaceri

Cu ajutorul metodei celor mai mici pătrate s-au calculat valorile pentru parametrii a și b

(calculați în EXCEL cu funcția Intercept și Slope) constatându-se faptul că această funcție

estimează cel mai corect trendul afacerii evaluate.

AniiCifra de afaceri(mil. lei) Anul (t) t^2 y*t

Y calculat (mil. Lei) Diferențe

2008 19.607.700 -2 4 -39215400 18926560,25 681139,752009 17.206.428 -1 1 -17206428 18074627,25 -868199,252010 16.250.800 1 1 16250800 16370761,25 -119961,252011 15.825.849 2 4 31651698 15518828,25 307020,75

          17222694,25 0A 17222694,25          B -851933          

După determinarea trendului cifrei de afaceri am trecut la pasul al doilea care a

constat în determinarea ponderii elementelor de cheltuieli în cifra de afaceri și estimarea

evoluției acestora în anul 2012.

Contul de profit și pierdere

2008% din CA

2009 % din CA

2010 %din CA

2011 % din CA

1. CA 19.607.700 10017.206.428

100 16.250.800 100 15.825.849 1002. Ven.expl 19.531.850 99,61

19.082.995110,91 17.164.126 105,62 17.029.183 107,60

3. Ch. expl 19.870.181 101,34

18.564.916107,90 17.392.064 107,02 16.825.713 106,32

-chelt. mat 11.581.863 59,06

9.330.22954,23 11.799.475 72,61 12.299.522 77,72

-chel. pers 3.344.937 17,06

2.714.33515,78 2.425.525 14,93 2.132.366 13,47

4. Rez. expl -338.331 -1,73

518.0793,01 -227.936 -1,40 203.470 1,29

5.Rez. net -631.214 -3,22

185.9101,08 -336.469 -2,07 62.587 0,40

20

CAPITOLUL VMODELUL PORTER ȘI MATRICEA SWOT

5.1 Modelul Porter

Modelul lui Michael Porter este un model de diagnosticare strategică a domeniului

de activitate în care operează o firmă. Modelul se bazează pe analiza a 5 factori care își exercită

influenăța în mediul concurențial specific fiecărui sector de activitate. Puterea fiecarui factor și

combinarea lor caracterizează domeniul de activitate sub raportul intensității concurențeiși, în

ultimă instanță, determină rentabilitatea sectorului– masurată prin randamentul pe termen lung al

capitalului investit. Grafic, modelul lui Porter este reprezentat prin urmatoarea schemă4:

4 Cândrea D., Management strategic, suport de curs, pag. 67121

Figura nr. 5.1.Modelul celor cinci forțe

5.1.1. Analiza rivalității între firmele existente în cadrul sectorului de activitate

Concurența pe piața produselor lactate din România este intensă, S.C. Lacta S.A.Giurgiu

ocupă momentan având o cotă de piaţă de 10% este pe locul 4 în clasamentul

vânzărilor  producătorilor şi procesatorilor de lapte din România.

Cei mai importanți comercianți (producători sau importatori) ce acționează pe piața

lactatelor în România sunt:

Danone este o companie multinaţională, recunoscută ca lider mondial incontestabil în

industria alimentară (deţine locul 1 cu produsele lactate proaspete şi biscuiţii; locul 2 cu

apele minerale). Dintre toate brand-urile sale, pe piaţa României s-a impus DANONE -

produse lactate proaspete.

Covalact Sfântu Gheorghe comercializează lapte de consum cu 1,8% grăsime,

ambalat în pungi de 1 litru, lapte bătut cu 2% grăsime, în două variante de

ambalare: la pungi de 500 ml şi la pahar de 450 ml, lapte sana cu 3,6% grăsime, la

pahar de 175 ml, smântână cu 15% grăsime, ambalată în pahar de 200 g şi

smântână cu 25% grăsime în pahar de 200 g, precum şi în găleţi de 5 şi 10

kilograme (pentru cofetării şi restaurante), unt cu 65% grăsime, la pachete de 200

grame şi unt cu 80% grăsime, la pachete de 200 grame sau cuburi de 15 grame

(ambalate în cutii a 64 de bucăţi).

22

Dorna Lactate, companie a grupului Dorna, comercializează ca principale produse

lactate: lapte superpasteurizat UHT LaDorna, smântana dulce UHT LaDorna

pentru gătit și pentru frișcă. Ca urmare a unei investitii de 3,4 milioane USD într-o

linie tehnologică de procesare a brânzei topite, Dorna Lactate a introdus în urmă cu

3 ani pe piață o varietate de sortimente de brânza topită: cu smântână, cu șuncă, cu

ciuperci și cu busuioc.

S.C. Albalact S.A. aduce astăzi pe piața românească peste 80 de sortimente de lapte și

produse lactate sub cele patru brand-uri ale sale – Fulga, Zuzu, De Albalact și

Raraul. Albalact are un portofoliu bogat de produse din lapte, de la lapte proaspăt

pasteurizat și UHT, iaurturi proaspete albe, iaurturi proaspete cu fructe, la smântână, unt,

sana, lapte bătut, kefir, lapte cu arome pentru copii, brânză telemea, brânza dulce de vacă,

brânză de burduf, cașcaval, brânză topită.

5.1.2. Analiza intrărilor de noi competitori în cadrul domeniului de activitate sub raportul

gradului de amenințare pe care îl prezintă acestea

Un domeniu nu este atractiv dacă în viitor pot pătrunde ușor în el noi concurenți, care vor

aduce capacități de producție și resurse suplimentare și care vor lupta pentru creșterea cotei de

piață și împărțirea profiturilor. Intrarea în sector va fi ușurată dacă barierele de intrare și tendința

spre relații concurențiale între competitorii existenți sunt mai puțin evidente sau reduse.

Ca urmare a numărului mare de agenți economici ce au intrat pe această piață în ultimii ani,

putem remarca că bariele de intrare sunt relativ mici, noii veniți putântd obține profituri stabile

pe termen scurt și mediu, dar ele fiind scăzute comparativ cu cele ale concurenților cu experiență

în acest sector.  

Principalele firme concurente pe piaţa de desfacere sunt: Danone,Brenac, DornaLactate,

Prod Lacta, Delaco, Parmalat, Sandra, iar pe piaţa materiei prime: Danone şi altesocietăţi mici

care industrializează lapte numai în brânzeturi tip telemea sau caşcaval.În afară de firma Danone,

celelalte firme sunt concurenţi cu un potenţial mic, ce fac o concurenţ1ă neloială în anumite

perioade ale anului, cum ar fi în perioada de iarnă cândmateria primă este mai mică, aceste firme

plătesc laptele de la producători cu preţ măritindiferent de analiza parametrilor acestuia.

Putem spune deci că piața produselor lactate din România este un sector atractiv pentru

întreprinderile mici și mijlocii care doresc să obțină profit pe termen scurt și mediu, dar

niciodată pe terman lung. Aceste firme pot supraviețuii doar prin practicarea unor prețuri

sub cele ale producătorilor naționali, dar prin fabricarea unor produse mai slab calitative

23

decât cele ale fruntașilor, clientela ținta fiind reprezentată de indivizii cu venituri sub

medie, mai ales din mediu rural.

5.1.3. Analiza gradului de amenințare a unor produse de substituție

Un domeniu de activitate nu este atractivdacă se caracterizează prin existența unor

înlocuitori actuali sau potențiali ai produselor. Cel mai bun exemplu în acest sens este dat de

produsul unt și substituentul său – margarina. Datele statistice releva faptul că scaderea cu 25% a

consumului de unt în 2010, față de 2009 poate fi pusă pe îndreptarea atenției consumatorilor

catre margarina vegetală ca produs de substituție, mai ieftin5.

5.1.4. Analiza capacitatii de negociere a clienților

Un domeniu de activitate nu este atractiv atunci când clienții au o putere de negociere

mare. Ei vor încerca să obțină prețuri de vânzare cât mai mici, produse de calitate superioară cu

servicii post-vânzare și facilități comerciale deosebite. Aceasta determină o concurență

puternică în cadrul sectorului și scăderea profitabilității.

Publicul țintă al produselor Lacta îl reprezintă consumatorii adulți din mediul urban, cu venit

mediu, familiști, cu copii, orientați spre calitate și siguranța alimentară.

5.1.5. Analiza capacității de negociere a furnizorilor

Un domeniu nu este atractivdacă furnizorii firmei au posibilitatea de a crește prețurile

resurselor oferite și de a reduce cantitatea livrată.

  La ora actuală, S.C. Lacta Giurgiu S.A. are încheiate contracte economice cu 11.000

de producători de lapte care deţin în medie 20.000 de capete. În localităţile cu potenţial,

societatea are înfiinţate centre de colectare a laptelui moderne, cu dotări corespunzătoare pentru

recepţia calitativă şi cantitativă, având sistemede răcire a laptelui colectat. Centrele de colectare

sunt distribuite în teritoriu după un calcul economic de transport, pe rutele de colectare având

parcursuri de minim 100 – 110km şi conţinând până la 15 puncte de colectare. De asemenea,

firma mai colectează pe bază de contracte cu diverse societăţi agricole şi anume: Agrotehnica

Vedea, SC Zimbev SRL, SC Agrian SRL.

În ceea ce priveşte furnizorii de lapte materie primă nu există un furnizor unic care să

genereze o situaţie de monopol şi o dependenţă a societăţii faţă de acesta. În cadrul multiplelor

5 http://www.ziare.com/articole24

colaborări cu producătorii au existat şi anumite litigii. Acestea au fost determinate de

nerespectarea parametrilor calitativi ai laptelui: aciditatea la livrare datorată condiţiilor

necorespunzătoare de muls şi păstrare a laptelui de către producători, conţinutul de grăsime,

conţinutul proteic. Aceste litigii s-au clasificat şi soluţionat în urma discuţiilor cu factorii de

decizie ai societăţii.

S.C. Lacta Giurgiu S.A. îşi asigură materia primă de la societăţile agricole, foste IAS-uri

şi CAP-uri, dar acestea şi-au diminuat de la an la an fermele zootehnice şi nu mai

reprezintă parteneri siguri care să asigure materia primă, astfel societatea nu se mai poate baza pe

aceşti parteneri. În ceea ce priveşte achiziţionarea ambalajelor Lacta Giurgiu S.A. colaborează

cu firme autohtone care s-au dotat cu linii tehnologice performante ce asigură aceeaşi calitate şi

preţ efectiv mai mic fiind excluse taxele vamale şi comisioanele percepute. Asigurarea

materialelor pentru producţie, a materialelor directe şi indirecte pentru fabricarea produselor

lactate se face pe bază de contract de la societăţi comerciale, anual, renegociindu-se preţurile.

Societăţile cu care SC Lacta SA are contracte sunt selectate în funcție de calitatea produselor

comercializate, performanțele acestora și nivelul de prețuri.

Puterea de negociere a furnizorilor firmei Lacta este moderată, deoarece:

- nu exista produse înlocuitoare pentru laptele proaspăt;

- produsul oferit de fermieri (laptele) este foarte important pentru producatorul

Lacta Giurgiu;

- furnizorii sunt numeroși și bine organizați;

- produsele oferite de furnizori nu sunt diferențiate pe această piață.

Pentru a-și asigura colaborarea furnizorilor, compania Lacta a stabilit relații de lungă

durată reciproc avantajoase cu aceștia.

Se apreciază următoarele forțe ca fiind de:

Nivel ridicat:

- puterea de negociere a consumatorilor

- nivelul de rivalitate

- amenințarea produselor de substituție

Nivel scăzut:

- puterea de negociere a furnizorilor

- amenințarea noilor intrați

Figura nr. 5.2.Analiza celor 5 factori pe compania Lacta Giurgiu

25

5.2 Matricea SWOT a companiei S.C. Lacta S.A. Giurgiu

Analiza SWOT constituie cea mai importantă tehnică managerială utilizată pentru

înțelegerea poziției strategice a unei întreprinderi/ organizații. Analiza SWOT începe cu scrierea

unei liste cu puncte curente : puncte de forță dar și puncte de slăbiciune, privind starea unei

întreprinderi/organizații.

Puncte tari

- Societatea S.C. Lacta S.A. Giurgiu dispune de reţele proprii de desfacere nefiind

obligată să apeleze la intermediarii pe raza orașului Giurgiu

- Firma are o distributie bună a produselor, aceasta fiind realizată cu mijloacele

proprii, prin intermediul altor societăți de distribuție sau direct de la depozitul fabricii

- Există contracte de lungă durată cu furnizorii. Nu există un singur furnizor pentru

lapte, materie primă, astfel neexistând întârzieri la livrarea mărfii.

26

Nou-intrati

firme de produse lactate

Nivel de rivalitate

intreprinderi de pe piața lactatelor

cu crestere ridicată și concurență intensă

(Albalact, Danone ș.a)

Produse de substitutie

margarina

Consumatori

societatăți din domeniul

comerțului

Furnizori

- de materie prima

- zahar

- pahare

- glazura

- etichete

- Are o poziție de lider pe piața regională datorită experienței pe care o are în

domeniu și datorită capacității de producție.

- Societatea oferă o gama diversificată de produse lactate datorita faptului că apar

mereu noi segmente de piață și firma valorifică aceste oportunități care apar pe piață.

Puncte slabe

- Dependența de producătorii particulari – este un punct slab datorită practicării

unor prețuri mari de către furnizori pentru materiile prime.

- Există litigii/neînţelegeri cu furnizorii/producătorii de lapte materie primă

care uneori nu respectă parametriicalitativi pentru laptele destinat colectării

- Lipsa unei bune promovări a produselor. În domeniul promovării produselor

Prodlacta se situează mult sub posibilități, firma neavând un program coerent față de concurența

care își promovează intens produsele prin spoturi publicitare, promoții și tombole.

Oportunități

- Posibilitatea atragerii de pe piața locală a forței de muncă tineri absolventi din

învățământul superior – în fiecare an există tineri absolvenți de studii superioare, care își doresc

un loc de muncă și astfel cu pachete salariale motivante firma poate să atragă personal pregătit.

- Firma ar putea realiza o perfecționare continuă a personalului existent prin

conceperea unor programe de pregătire pentru proprii angajați.

- Firma își poate promova produselor proprii participând la diverse târguri, expoziții

și simpozioane.

- Educarea consumatorului român asupra importanței consumului de lactate.

- Datorită participării la târgurile din diferite orașe, firma ar putea pătrunde pe noi

piețe de desfacere, crescând astfel și numărul consumatorilor.

Amenințări

- Costul în creștere al laptelui (materie primă) este o amenințare deoarece astfel va

crește și costul de producție al firmei.

- Posibilitatea de migrare a personalului – este considerată o amenințare deoarece

firma ar putea pierde personalul bine pregătit și cu experiență în domeniu.

- Noi intrați – sunt o amenințare pentru firma deoarece aceștia pot practica prețuri

mai mici, astfel firma riscă să piardp din clienți.

- Creșterea agresivității concurenței – prin apariția de firme cu capital străin care își

îndreaptă atenția spre producătorii autohtoni.

27

CAPITOLUL VI

STRATEGIA FINANCIARĂ

În contextul economic actual, pe piața alimentară din România se desfășoară o

competiție acerbă pentru păstrarea și atragerea clienților. Chiar și pe timp de criză, oamenii vor

continua să cumpere însă vor deveni mai selectivi atât în privința produselor pe care le

achiziționează.

Multe companii vor fi tentate să limiteze din ce în ce mai mult activitatea de marketing

pe timp de criză, acest lucru facând mai ușor posibil atacarea cotelor de piață ale competitorilor

prin acțiuni de marketing puternice derulate într-o perioadă în care o parte din firmele

concurente le vor reduce.

Pentru a depăși cu succes perioada de recesiune, Lacta Giurgiu trebuie să propună

clienților produse diversificate noi, să fie aproape de aceștia, să-i înțeleagă și să le ofere atenția și

sprijinul de care au nevoie6.

6 Bogdan Băcanu, Management Strategic, Ed. Teora, Practici de management strategic, Ed. Polirom

28

Rolul marketingului este esențial în dezvoltarea oricărei companii indiferent dacă este

perioadă de criză sau nu.

Sistemul organizatoric S.C.″LACTA GIURGIU″S.A.

Societatea Lacta Giurgiu ȋşi desfăşoară activitatea ȋntr-un cadru organizat, alături de o

echipă ce are ȋn vedere ȋndeplinirea obiectivelor.

Nivele ierarhice

Firma Lacta Giurgiu este condusă de o echipă formată din oameni competenţi, cu

experienţă, care au pregătirea necesară, activează ȋn diverse grupuri şi sunt capabili să elaboreze

planuri ȋn vederea dezvoltării activităţii, să inoveze ȋn acest domeniu.

Lacta Giurgiu este structurată pe cinci mari departamente:

Departament producţie;

Departament marketing;

Departament financiar-contabil;

Departement resurse umane;

Departament de investiţii.

Structura organizatorică se ȋntocmeste ca urmare a existenţei acestor departamente,

compartimente şi posturi la nivelul organizaţiei.

Nivelurile ierarhice se regăsesc ȋn structura funcţională de mai jos şi sunt determinate de

poziţiile successive pe care le au faţă de directorul general al firmei, managerii diferitelor

departamente de muncă, situaţi pe aceleaşi linii ierarhice.

Figura 6.1. Organigrama societății

29

Planificarea strategică

Strategia de afaceri a firmei este una de dezvoltare a gamei de produse Lacta

Giurgiu.

Scopul strategiei financiare este maximizarea valorii de piaţă a firmei şi ducerea la

îndeplinire a următoarele obiective strategice şi financiare:

Obiectivele strategice

scăderea costurilor cu 5% în următorii doi ani prin accelerarea vitezei de circulaţie a

mărfurilor şi creşterea productivităţii factorilor de producţie;

dotarea cu utilaje de ultimă performanță pentru o procesare căt mai sănătoasă ;

utilizarea într-o măsura sporită a producției autohtone de repere la standarde europene;

implementarea şi menţinerea unui sistem adecvat al calităţii;

accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea unei micro ferme;

implementarea de metodologii şi proceduri de marketing privind comercializarea produselor

lactate;

implementarea unui activităţi fundamentate strategic: obiective, strategie, tactici, analiză şi

interpretare rezultate, monitorizare şi evaluare performante;

permanenta preocupare pentru creşterea calităţii produselor prin identificarea persoanelor

capabile şi dispuse să trateze cu atenţia fiecare etapă de procesare a laptelui;

creşterea ȋncrederii oamenilor ȋn produsele din portofoliu şi generarea cererii;

dezvoltarea portofoliului Lacta Giurgiu;

dezvoltarea reţelei de magazine Lacta Giurgiu în mai multe regiu

sistem de distribuţie orientat către piaţă şi client.

30

Obiective financiare

creşterea vânzărilor mărcii într-un ritm lunar de 15%;

creşterea segmentului de piaţă în următorii 5 ani, cu 50% (prin diversificarea ofertei,

atragerea clienţilor micşti);

alocarea eficientă a resurselor;

Motivaţia alegerii strategiei:

S-a optat pentru o strategie de dezvoltare a firmei ȋn primul rând datorită rezultatelor

pozitive şi ȋncurajatoare ale indicatoriilor economico-financiari ai companiei (cifra de afaceri,

venituri şi profit net) din ultimul an, an dificil din punct de vedere al climatului economic

datorită crizei mondiale actuale.

Pe langă toate acestea se pot identifica pe piaţă şi alte noi oportunităţi de dezvoltare prin

accesarea fondurilor europene, lucru care ar contribui ȋn mod pozitiv la dezvoltarea cotei de

piaţă, a numărului de clienţi sşi implicit a veniturilor firmei. Aceste fonduri ar putea ajuta la

înființarea unei ferme de vaci și astfel material prima nu ar mai avea costuri ridicate.

Ȋn perioadele de recesiune este foarte important să se investească deoarece ″ în perioada crizei

se nasc invențiile, descoperirile și marile strategii″.

Indicatori 2008 20092009/2008

(%)2010 2010/2009

(%) 20112011/2010

(%)

Cifră de

Afaceri19.607.700 17.206.428 87,75 16.250.800 94,45 15.825.849 97,39

Venituri

totale19.541.164 19.098.958 97,69 17.268.959 90,46 17.078.224 98,9

Cheltuieli

totale20.176.378 18.867.840 93,51 17.597.178 93,27 16.988.824 96,54

Rezultat

net-631.214 185.910 29,93 -336.469 -180,99 62.587 18,60

Tabelul 6. 1. Calcul variaţie indicatori financiari

Din anul 2009 venituri au început să scadă treptat în fiecare an lucru datorat în primul

rând crizei economice dar și apariției de noi brand-uri pe piață dar odată cu reducerea veniturilor

s-au redus și cheltuielile, lucru care ajută la obținerea unui profit net 62.587 lei în 2011.

Ipotezele de lucru:

Pentru perioada următoare, 2012-2014, având în vedere continuarea trendului dificil al

mediului economic mondial şi naţional, se asteaptă ca ritmul de dezvoltare al companiei să fie

31

similar ultimului an analizat. Astfel se aşteaptă o creştere a vânzărilor şi a numărului de clienţi

într-un ritm similar, dar şi o scădere a costurilor prin mărirea vitezei de circulaţie a mărfurilor şi

creşterea productivităţii factorilor de producţie şi prin diminuarea la nivel general a tuturor

preţurilor.

Valori estimative pentru perioada 2012-2014, avându-se în vedere ratele de creștere

similare anului 2011-2010. ( 18,6% )

Indicator 2012* 2013* 2014*

Cifra de afaceri 18.769.456 21.566.455 22.458.566

Cheltuieli totale 20.254.773 23.251.778 24.456.784

Venituri totale 20.148.745 22.998.751 23.567.458

Rezultatul net 106.028 253.027 889.326

Tabelul 6. 2. Estimare raport financiar 2012-2014

Ipoteze financiare:

dezvoltarea sau măcar păstrarea aceleiaşi structuri şi volum de alocări de capital;

diminuarea/ menţinerea costurilor de capital, a structurii şi a volumului;

diminuare cheltuielilor cu material primă.

CAPITOLUL VII

CONCLUZII

Comparativ cu piața europeană, în România consumurile de lactate sunt încă foarte

mici. Piața produselor lactate este în plină dezvoltare. Consumul de lactate pe cap de locuitor este

departe încă de media europeana, dar a crescut comparativ cu anii trecuți.

Unul dintre factorii principali care determină această evoluție este creșterea puterii de

cumpărare a populației. De asemenea, oamenii au început să acorde o mai mare importanță

alimentației sănătoase, corecte și echilibrate, iar lactatele sunt recomandate a fi consumate zilnic.

Piața lactatelor deja una dintre cele mai concurențiale, iar mișcările de marketing se

produc cu o viteza tot mai mare. Chiar dacă, în momentul de față, laptele neprocesat mai este

încă, în concepția românilor, un produs „gras și sanatos“, și are vânzări importante, contextul

32

arată că momentul trecerii lactatelor de la stadiul de produs la cel de brand este destul de

aproape.

Bibliografie

1. Bogdan Băcanu, Management Strategic, Ed. Teora, Practici de management

strategic, Ed. Polirom

2. Cândrea D., Management strategic, support de curs

3. Gheorghe, C., Analiză economico-financiară, Editura Universității Transilvania

Brașov, Brașov, 2008

4. Manolescu Aurel, Managementul resurselor umane, ed. Economica, Bucuresti,

2001Gazeta de agricultură

5. Institutul Național de Statistică și Studii Economice

6. Mediafax

7.http://www.bvb.ro

8. http://www.transilvaniabusiness.ro33

9. http://www.smartpromo.ro

10. http://www.infoaliment.ro

11. http://www.jurnalul.ro

12. http://www.ziare.com/articole/margarina

13. http://economie.hotnews.ro

1.4.www.bunaziuabrasov.ro

1.5www.wall-street.ro

34

ANEXE

35

ANEXA 1

INDICATORII DIN BILANŢ S.C.″LACTA GIURGIU″S.A.

2008 (RON) 2009 (RON) 2010 (RON) 2011 (RON)

Active imobilizate – Total 6.647.499   5.852.329,00   5.088.073,00   4.629.864,00

 Active circulante – Total 2.601.645   3.550.212,00   3.725.716,00   5.142.199,00

Total Active 9.249.144 9.402.541,00 8.813.789,00 9.772.063,00

 Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an – Total

3.831.025   3.853.435,00   4.134.316,00 

4.201.931,00

 Active circulante, respectiv datorii curente nete

-1.173.013   -256.846,00   -379.034,00  943.047,00

 Total active minus datorii curente

5.474.486   5.595.483,00   4.709.039,00  5.572.911,00

 Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total 

241.492   138.887,00   35.634,00   5.495,00

 Venituri in avans 908.004   885.245,00   704.924,00   533.368,00

 Capital subscris varsat 1.719.451   1.719.451,00   1.719.451,00   2.722.431,00

 Total capitaluri proprii 4.274.570   4.501.631,00   3.918.061,00   4.983.628,00

 Creante – Total 1.665.936   1.941.818,00   1.711.728,00   2.354.111,00

 Datorii – Total 4.072.517   3.992.322,00   4.169.950,00   4.207.426,00

36

 Cifra de afaceri neta19.607.700   17.206.428,00  

16.250.800,00 

15.825.849,00

Stocuri 846.661 1.383.538 1.281.685 1.569.732

 Venituri din exploatare – Total 19.531.850   19.082.995,00  

17.164.126,00 

17.029.183,00

 Cheltuieli din exploatare – Total 19.870.181   18.564.916,00  

17.392.064,00 

16.825.713,00

 Rezultat din exploatare -338.331   518.079,00   -227.938,00   203.470,00

 Venituri financiare 13.314   15.963,00   104.833,00   49.041,00

 Cheltuieli financiare 306.197   302.924,00   205.114,00   163.111,00

 Rezultat financiar -292.883   -286.961,00   -100.281,00   -114.070,00

 Rezultat curent -631.214   231.118,00   -328.219,00   89.400,00

 Venituri extraordinare -   -   -   -

 Cheltuieli extraordinare -   -   -   -

 Rezultat extraordinar -   0,00   0,00   0,00

 Venituri totale19.545.164   19.098.958,00  

17.268.959,00 

17.078.224,00

 Cheltuieli totale20.176.378   18.867.840,00  

17.597.178,00 

16.988.824,00

 Rezultat brut -631.214   231.118,00   -328.219,00   89.400,00

 Profit Net / Pierdere -631.214   185.910,00   -336.469,00   62.587,00

 Rezultat / actiune -   -   -   -

 Plati restante - Total -   467.254,00   -   1.202.534,00

 Furnizori restanti - Total -   295.841,00   -   1.044.173,00

 Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale

-   29.450,00   -   23.491,00

 Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat

-   141.963,00   -   134.566,00

 Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti)

135   113   103   94

37