kinetoterapia în cardiopatia ischemicconf. dr. postolache ... de medicina... · defini. ț. ie....

Download Kinetoterapia în cardiopatia ischemicConf. dr. Postolache ...  de Medicina... · Defini. ț. ie. Angina pectorală “Angor pectoris” Localizarea – în spatele sternului sau precordial. Iradierea – tipic, în umarul stâng, fața internă

Post on 05-Feb-2018

215 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • Kinetoterapia n cardiopatia ischemic

    ursuletTypewritten textConf. dr. Postolache ParaschivaUniversitatea de Medicin i Farmacie "Gr. T. Popa" Iai

  • Introducere

    Cardiopatia ischemic

    grup de afeciuni care au n comun o tulburare miocardic condiionat de dezechilibrul dintre fluxul sangvin coronarian i necesitile muschiului cardiac.

    Ischemia = o lips a oxigenului mai mult sau mai puin accentuat datorat

    perfuziei inadecvate care rezult dintr-un dezechilibru ntre aportul i necesarul de oxigen.

    Cauze

    arteroscleroza coronarian

  • Entiti clinice

    1. Stopul cardiac primar

    2. Angina pectoral:

    angina de efort (AE): a) AE de novo

    b) AE stabil

    c) AE agravat

    angina spontan.

    3. Infarctul miocardic (IMA):

    IMA acut

    IMA cert; IMA posibil

    IMA vechi.

    4. Insuficiena cardiac din cadrul cardiopatiei ischemice

    5. Arimiile

    6. Moartea subit

    Introducere

  • Definiie

    Angina pectoral

    Angor pectoris

    Localizarea n spatele sternului sau

    precordial.

    Iradierea tipic, n umarul stng, faa intern a braului, antebraului, ultimele 2 degete; dar mai poate fi simit i la nivelul umerilor, al

    stomacului sau n ambele mini.

    Caracterul durerii tipic, perceput ca o

    ghear sau ca un cuit, un disconfort greu de definit.

    Durata aproximativ 5-10 minute.

    Momentul apariiei la efort, repaus, frig, stres.

    Dispariia sau diminuarea dup

    administrarea de nitroglicerin, 1-3 tablete

    sublingual.

    Criza de angor

    un strigt de foame

    de oxigenare al miocardului;

    o cramp hipoxic;

    o asfixie a miocardului.

  • Tratament metodologie

    Tratament

    Nonfarmacologic Tratament

    Farmacologic

    Reducerea

    factorilor

    de risc

  • Tratament scop i obiective

    Status stabil, asimptomatic

    extensiunea

    arterosclerotic

    scderea consumului de oxigen al inimii

    creterea irigrii prin coronare

    controlul factorilor de risc cardio-vascular

  • Contraindicaiile readaptrii fizice

    infarctele complicate, cu pereii ventriculari cu anevrism;

    insuficiena cardiac;

    emfizemul pulmonar, bronita cronic la fumtori;

    bolile pulmonare cronice n antecedente;

    hipertensivii netratai, nedisciplinai;

    tulburrile de ritm cardiac salvele de extrasistole;

    angorul spontan (suport doar acele forme i cantiti ale antrenamentelor compatibile cu pstrarea strii de echilibru a sntii);

    vrsta: 65 de ani limita rezonabil.

  • Reeducarea respiraiei

    DIRIJAREA AERULUI LA NIV. CILOR AERIENE SUP.

    INSPIR: lin, prelung

    EXPIR: pursed lips breathing

    REEDUCAREA RESPIRAIEI ABDOMINALE

    INSPIR: antepulsie abdominal

    EXPIR: retropulsie abdominal

  • Adaptarea la efort

    Particularitate: imposibilitatea creterii debitului coronarian peste un anumit nivel,

    numit prag anginos (invers proporional cu severitatea bolii).

    Programul de antrenament: se ntocmete individual, de ctre kinetoterapeut, cu posibilitatea de a

    apela la un medic specialist n reabilitare i la un cardiolog.

    Faze:

    1. nclzirea - scop: s pregteasc musculatura MI i MS i aparatul cardiovascular

    pentru efort;

    - FC nu trebuie s depeasc cu > 20 frecvena cardiac de baz;

    - FC nu trebuie s depeasc limita de 100-110 bti/minut.

    2. Antrenamentul propriu-zis - efortul este de anduran; intensitatea este dependent de:

    vrst;

    starea funcional a aparatului cardio-vascular;

    activitatea fizic anterioar a bolnavului.

  • Adaptarea la efort

    3. Revenirea

    - este perioada n care aparatul cardiovascular revine treptat la starea

    de repaus

    - exerciiile sunt diferite sau nu de cele din perioada de nclzire.

    Urmrirea antrenamentului:

    - FC

    - Scala de autopercepere a intensitii efortului

  • Adaptarea la efort

    Intensitatea antrenamentului:

    135 140 / min sub 40 ani

    120 130 / min peste 40 ani.

    !!! a nu se depi pragul anginos (apar simptomele)

    Durata antrenamentului:

    - efectul de antrenament se obine ncepnd cu 5 minute;

    - crete progresiv i direct proporional cu durata efortului, pn la 30

    minute;

    Frecvena antrenamentului: 3-4 edine/sptmn.

    Metodologia antrenamentului:

    - antrenamentul continuu este mai eficient dect cel cu intervale;

    dezavantaj: este monoton.

  • Energia cheltuit (n uniti MET) n timpul unor activiti

    (dup Haskell, P.R. David i G.Pellan )

  • Energia cheltuit (n uniti MET)

    n timpul unor activiti

    (dup Haskell, P.R. David i G.Pellan )

  • Energia cheltuit (n uniti MET) n timpul unor activiti

    (dup Haskell, P.R. David i G.Pellan )

  • Educaie pentru sntate

  • R e f e r i n e

    1. Apostol I. Medicin fizic i recuperare. Editura Gr. T. Popa

    U.M.F. Iai, 2007.

    2. Buneag C. Kinetoterapia in afeciuni cardio-vasculare. Editura Fundaiei Romnia de mine, 2006.

    3. Dumitru, D. Ghid de reeducare funcional. Editura Sport Turism, Bucureti, 1981.

    4. Harrison Principiile medicinei interne ediia a IV-a. Editura Teora,

    Bucureti, 2005.

    5. Ispas A.T. Anatomia i fiziologia omului. Editura Didactic i

    pedagogic, Bucureti, 2006.

    6. Rotariu M. Lucrri practice pentru studenii anului III.

    7. Sbenghe T. Recuperarea medical la domiciliul bolnavului.

    Editura Medical, Bucureti, 1996.

  • Micarea intern este fora prin care toate evenimentele

    sunt nfptuite. (N. Goddart)