Supliment distribuit cuZIARULFINANCIAR

Mar]i16 decembrie 2014

8 pagini

GRATUIT

PUBLICITATE

Vicepre[edintele Rompetrol:

Avem nevoie de sta]ii, dar nuprea putem face pa[i mari.Planurile noastre de investi]iidepind de memorandum.

PAGINILE 2-3

WIKI ZF, indexulcompaniilor: Care esteistoria RompetrolRafinare, cea mai marerafin`rie din Romånia?

PAGINA 4

Benzina a pierdut aproape14% fa]` de maximul din2014 [i este la minimulultimilor trei ani. Pe ce loce Romånia \n lume?

PAGINA 5

Semne de oboseal ̀pentru„businessul“ kazah. Kashagan, proiectulpetrolier mamut, oprit pån ̀\n 2016, iareconomia fråneaz ̀cre[terea pe fondulpetrolului ieftin [i a cererii interne slabe

PAGINA 6

Ambasadorul Kazahstanului\n Bucure[ti: Ne intereseaz`tehnologia de aici, vrem s`aducem speciali[ti romåni \nagricultur` sau mobil` la noi.

PAGINA 7

Petrol [i ceva \n plusRoxana Petrescu

C u cea mai mare rafin`rie dinRomånia, singura care are ie[irela Marea Neagr`, KMG In ter na -tional, fostul grup Rompetrol,are nevoie de extin derea re]elei

de benzin`rii, dar spune c` nu poate face pa[imari pån` cånd memorandumul cu statul ro -mån nu-[i va produce efectele.

Achizi]ia gru pului Rompetrol \n 2007 afost cel mai mare pas pe care statul kazah l-af` cut \n afara vas te lor sale grani]e, dar acumofi cialii de la Bucure[ti spun c` vor duc` aceas -t` colaborare economic` [i \n alte direc]ii.

„Kazahstanul este o ]ar` uria[`. Pe noi neintereseaz` tehnologia de aici, ne intereseaz`s` aducem speciali[ti romåni din agricultur` [imobil` \n Kazahstan [i s` \nv`]`m din expe -

rien ]a lor“, spune Daulet Batrashev, pri mulambasador pe care Kazahstanul l-a trimis laBucure[ti.

Necesitatea de a g`si [i alte motoare decre[tere pentru statul kazah, al c`rui ProdusIntern Brut se bazeaz` \n propor]ie de 25% peveniturile din petrol, este cu atåt mai im -portant`, mai ales \n actualul context \n care]i]eiul a pierdut circa 40% din valoare de lamaximul de 115 dolari atins anul acesta.

Romånia este din nou v`zut` ca un capde pod pentru intrarea \n Europa. R`måne\ns` de v`zut dac` dincolo de exporturile depetrol, valoarea schimburilor comerciale\ntre cele dou` state, ajuns` anul trecut la2,35 miliarde de dolari, va putea cre[te [i dinalte resurse.

Kazahstan

kazahstan mar]i, 16 decembrie 2014 ZIARUL FINANCIARInterviu www.zf.ro 2

Roxana Petrescu

„N oi ne-am exprimat an -gajamentul, dar guver nulare procedurile sale.Departamentul pentruEnergie este institu]ia

care se ocup` de implementarea acestuimemorandum. Anumi]i pa[i trebuie f`cu]i.Trebuie realizat` o strategie de privatizare,trebuie ale[i consultan]ii, iar apoi trebuielansat` procedura propriu-zis`. Tot guver -nul este implicat \n aceast` problem`, darau fost alegerile, a[a c` au fost [i alte pri -orit`]i“, spune Azamat Zhangulov, vice -pre [edinte senior al KMG International,fostul grup Rompetrol.

La \nceputul acestui an a fost publicat\n Monitorul Oficial documentul prin caregrupul kazah petrolier ar urma s` pl`teasc`200 de milioane de dolari din datoria total`de 688 de milioane de dolari pe care o aveade returnat, statul urmånd s` cedeze26,69% din pachetul de 44,69% pe care \lcontroleaz` acum la Rompetrol Rafinare.

Dincolo de plata pentru pachetul deac]iuni, \n memorandum p`r]ile auconvenit s` realizeze [i un fond deinvesti]ii, \n care statul ar de]ine 20% dinac]iuni, prin intermediul c`ruia \n 7 ani dezile s-ar realiza proiecte de un miliard dedolari. Fondul porne[te la drum cu uncapital de 150 de milioane de dolari, dincare 30 de milioane de dolari reprezint`participa]ia statului romån, care \ns` va fiachitat` de The Rompetrol Group, actualKMG International.

Scurt` istorie

Acum statul de]ine 44,69% dinRompetrol Rafinare, companie careadministreaz` rafin`ria Petromidia dinN`vodari, iar dup` tranzac]ie va mair`måne cu 18%. Statul romån a ajuns \ns`s` de]in` aceast` participa]ie \n contul uneicrean]e de 688 de milioane de dolari (516milioane de euro) pe care o avea derecuperat de la Rompetrol.

Povestea crean]ei de]inute de stat laRompetrol \ncepe \n anul 2003, cåndAdrian N`stase, Mihai T`n`sescu [i DanIoan Popescu au semnat ordonan]a princare Petromidia, de]inut` atunci de DinuPatriciu, a primit facilitatea de a-[i trans for -ma datoriile istorice - \n valoare de 285 demi lioane de dolari, plus dobånzile [i pena -li t`]ile aferente, care au urcat cifra total` la603 milioane de dolari (571 mil. euro laacea vreme) - \n obliga]iuni pe [apte ani.Obliga]iunile erau convertibile, iarguvernul i-a l`sat emitentului dreptul de adecide dac` la scaden]` pl`te[te banii sauconverte[te obliga]iunile \n ac]iuni.

Dinu Patriciu a våndut \n 2007 grupulRompe trol, l`sånd povara r`scump`r`riiobliga]iu nilor pe umerii kazahilor de laKazMunayGas, care au preluat grupul dela omul de afaceri romån. La scaden]`,kazahii i-au pl`tit statului 54 mil. euro dinaceast` crean]` pe care o mo[teniser` de la

Dinu Patriciu, fostul pro prie tar al Rom pe -trol Rafinare. Pentru res tul de 516 mil.euro statul a pri mit f`r` s` vrea ac]iuni laRompetrol Rafi na re, de]inånd \n prezentun pachet de 44,7% din ac]iuni.

Statul a atacat \n instan]` decizia decon versie a obliga]iunilor \n ac]iuni, iarcon flictul a durat mai bine de doi ani, timp\n care cele dou` p`r]i au negociat un me -

mo randum care a fost aprobat de guvernabia la \nceputul anului.

„Noi suntem gata“

„Din partea noastr`, lucrurile suntgata. Noi doar trebuie s` fim anun]a]i destat cånd este finalizat procesul. {tim c`

Cu cea mai mare rafin`riedin Romånia, singura careare ie[ire la MareaNeagr`, grupulRompetrol, actualul KMGInternational, are nevoiede extinderea re]elei debenzin`rii, dar spune c`nu poate face pa[i maripån` cåndmemorandumul cu statulromån nu-[i va produceefectele. De[idocumentul prin caregrupul petrolier ar urmas` pl`teasc` 200 demilioane de dolari dindatoria total` de 688 demilioane de dolari pentrua prelua 26,69% dinac]iunile pe care acumstatul le controleaz` \nrafin`rie a fost publicat \nMonitorul Oficial la\nceputul acestui an,pån` acum discu]iile aufost \nghe]ate. Practic, \nacest moment statul esteac]ionar f`r` voia lui \nrafin`ria Petromidia, iarKMG International \[idesf`[oar` planurile deinvesti]ii cu fråna tras`.

Vicepre[edintele Rompetrol: Avemface pa[i mari. Planurile noastre de

„Planurile de investi]ii sunt legate de memorandum, de aici [i ritmul lent \n cares-au desf`[urat proiectele noastre. Planurile noastre de investi]ii depind dememorandum. Anul acesta [i anul viitor cred c` vom deschide 16 benzin`rii noi.Avem nevoie de sta]ii, dar nu prea putem face pa[i mari. Trebuie s` fim pruden]ipån` nu realiz`m memorandumul. Pentru anul acesta am avut un buget deinvesti]ii de 130 de milioane de dolari.“

AZAMAT ZHANGULOV, vicepre[edinte senior al KMG International, fostul grup Rompetrol

ZIARUL FINANCIAR mar]i, 16 decembrie 2014 kazahstan Interviu3 www.zf.ro

acestea sunt procedurile, dar noi nu am fostin forma]i dac` au fost realiza]i pa[i con -cre]i [i este dificil s` prezicem noi cånd seva \ntåmpla acest lucru. Este o \ntrebarecare trebuie adresat` guvernului. Nu [tiude ce nu se mi[c`.“

La \nceputul lunii aprilie, Departa -mentul pentru Energie spunea c` v` ini]iastrategia pentru vånzarea pachetului de26,69% din ac]iunile Rompetrol Rafinare,licita]ia, la care poate participa orice inves -ti tor interesat urmånd s` aib` loc abia dup`\ntocmirea unui raport de eva lua re. Pån`acum, nu au fost anun]ati pa[iconcre]i.

|n schimb, R`zvan Ni co -lescu, ministrul ener giei,spunea recent c` \n cadruldis cu]iilor cu grupul Rom -petrol au existat do u`propuneri din partea sta -tului romån pentru acelfond de investi]ii, un com -binat chimic la malul m` rii,\n vederea valori fic`riipoten]ialelor rezerve de gaze,dar [i depozite de gaze. Ministrulmai preciza c` nu era de acord ca baniidin fond s` fie chel tui]i pen tru achizi]iabenzin`riilor pentru c` o astfel de mi[careeste f`r` efecte pe orizontal` \n economie.

„Am discutat aceste oportunit`]i (uncombinat chimic [i depozite de gaze -n.red.), dar trebuie f`cute studii de feza bi -litate. Oricum, sunt oportunit`]i bune pen -tru utilizarea gazului. Chiar apreciez ini]ia -tiva ministerului \n acest tip de proiecte.“

Nu putem face pa[i mari

Problema este c` acum kazahii spun c`nici nu mai dau drumul la investi]ii pån` nuse clarific` problema memorandumului.

„Planurile de investi]ii sunt legate dememorandum, de aici [i ritmul lent \n care

s-au desf`[urat proiectele noastre.Planurile noastre de investi]ii depind dememorandum. Anul acesta [i anul viitorcred c` vom deschide 16 benzin`rii noi.Avem nevoie de sta]ii, dar nu prea putemface pa[i mari. Trebuie s` fim pruden]ipån` nu realiz`m memorandumul. Pentruanul acesta am avut un buget de investi]iide 130 de milioane de dolari.“

Unul dintre planurile majore dedezvoltare ale Rompetrol era extindereare]elei de benzin`rii. Anul acesta trebuia

deschise 14 unit`]i noi, pentruca \n trei ani de zile

re]eaua grupului s`creasc` cu 96 de

ben zin`rii noi.Aceast` nevoiede extindere vi -ne \n con tex tul\n care \n 2012

capacitatea derafinare de laPetromia acrescut de la 3,5milioane de tonela 5 milioane detone. |n septembrie,doar o benzin`rie dincele 14 anun]ate era deschis`,iar la acel moment C`t`lin Dumitru,vicepre[edintele Rompetrol, spunea c` nueste exlcus ca grupul s` fac` o achizi]iepentru a-[i \ndeplini obiectivele. |n acestmoment, Rompetrol de]ine o re]ea

format` din 400 de puncte de alimentare,din care aproximativ 130 sunt benzin`riiproprii, restul fiind sta]ii Partener sauExpres (f`r` personal).

Azamat Zhangulov spune totu[i c`pia]a \[i p`streaz` poten]ialul, chiar dac`anul acesta cererea de carburan]i, cel maiprobabil, va fi \n stagnare, potrivit repre -zen tantului KMG International.

„Pia]a din Romånia esteuna dintre cele mai buneposibile [i are unul dintrecele mai bune poten]ialede cre[tere din regiune.Ave]i baza de re surseminerale, for]a de mun -c`, \n continuare mai jospl`tit` fa]` de vestulEuro pei. Dac` for]a demunc` este mai slabplatit`, acest lucru este ooportunitate pentru noi. |nplus, Romånia se bucur` de ocre[tere stabil`. La nivelul anului 2014estimez c` cererea de produse petroliere vafi stabil`.“

Rompetrol Rafinare (simbol bursierRRC), „inima“ grupului Romeprtol, aterminat primele nou` luni ale anului cupierderi opera]ionale de 91,7 milioane delei (21 mil. euro), de peste dou` ori mai

mici fa]` de rezultatul din perioadasimilar` a anului trecut.

Cu toate acestea, pierderea net` a fostde 441,7 milioane de lei (100 mil. euro), \n

cre[tere cu 85%. Potrivit datelor publicatede companie, \n primele nou` luni aleanului cifra de afaceri a Rompetrol

Rafinare a ajuns la 10,3 miliarde delei (2,3 mld. euro), cu 28%

mai mare fa]` de pe -rioada similar` a anu -

lui trecut. Compania a

pro ce sat \n pe -rioada analizat`cu 32% mai mult]i]ei, pån` la 3,7milioane de tone,

cel mai puternicefect fiind vizibil la

nivelul exporturilorde produse petroliere

care au crescut cu 58% \nperioada analizat`.

De altfel, la Petromidia vin acum maimul]i bani din vånz`rile de pe pie]eleexterne decåt din Romånia \n contextul \ncare din cele 10,3 miliarde de lei 4,7 mi -liarde de lei reprezint` vånz`rile dinRomånia [i 5,58 miliarde de lei au fostaduse de exporturi.

nevoie de sta]ii, dar nu prea puteminvesti]ii depind de memorandum

Rompetrol a terminat la finalul lunii septembrie 2012 un program de investi]ii de380 de milioane de dolari (aproape 300 de milioane de euro) \n cre[tereacapacit`]ii de rafinare a Petromidia, cel mai important activ din structura grupuluipetrolier. Astfel, unitatea din N`vodari a ajuns la o capacitate de produc]ie de 5 milioane de tone anual, \n cre[tere de la 3,5 milioane de tone, cel mai importantaspect fiind cre[terea produc]iei de motorin` de la 1,5 milioane de tone la 2,5 milioane de tone anual.

91,7 mil. leireprezint` PIERDERILE

OPERA}IONALE |NREGISTRATEDE ROMPETROL RAFINARE \nprimele nou` luni ale anului.

5,58 mld. lei

reprezint` VALOAREA PRODUSELORPETROLIERE EXPORTATE DE

ROMPETROL RAFINARE \n primelenou` luni ale anului.

10,3mld. lei

reprezint` CIFRA DE AFACERI aROMPETROL RAFINARE \n primele

nou` luni ale anului.

PUBLICITATE

kazahstan mar]i, 16 decembrie 2014 ZIARUL FINANCIARAnaliz` www.zf.ro 4

Roxana Petrescu

„|n 1975 a \nceput construc]ia ra -fi n`riei Petromidia. Nu eranimic \n afar` de o zon` de stuf,nisip [i mare. Am reu[it s`recuper`m 35 de hectare din

Marea Neagr`, din cele 470 cåte are plat -forma. Au fost mai multe locuri unde pu -tea fi amplasat` rafin`ria, \ns` cei de laconducere din acea vreme nu au vrut cavreun centimetru de teren agricol s` de -vin` impracticabil. A[a a fost ales N`vo -dariul“, spunea, \n cadrul unui reportajrealizat de ZF pe platforma de la Petro -midia \n 2009, Alexandru Nicolcioiu. Lamomentul respectiv, Nicolcioiu era pre -[e dinte al consiliului de administra]ie [ifost director general al Rompetrol Rafi -nare. |n prezent el este chief productionofficer.

Rafin`ria Petromidia, singura cuacces direct la malul m`rii, are o istoriezbuciumat`, la fel ca locul \n care esteamplasat`.

|n 2000 este preluat` de omul deafaceri Dinu Patriciu, care s-a stins dinvia]` anul acesta la Londra.

Patriciu a dat pe rafin`rie 50 demilioane de dolari [i a våndut-o \n 2007cu 1,6 miliarde de dolari, rafin`ria Petro -midia transfor mån du-l \n cel mai bogatom din Romånia.

Dincolo de pre]ul pl`tit, un alt ajutorpe care Patriciu l-a primit de la statulromån a venit \n 2003, cånd AdrianN`stase, Mihai T`n`sescu [i Dan IoanPopescu au semnat ordonan]a prin carePetromidia a primit facilitatea de a-[itransforma datoriile istorice (571 demilioa ne de euro la acea vreme) \n obli -ga]iuni pe [apte ani.

Obliga]iunile erau conver tibile, iarguvernul i-a l`sat emitentului dreptul dea decide dac` la scaden]` pl`te[te baniisau converte[te obliga]iunile \n ac]iuni.

|n 2007, Patriciu g`se[te cump`r`torpentru grupul Rompetrol [i vinde 75%din aceast` afacere c`tre companiakazah` de stat KazMunayGas. |n 2009iese total din Rompetrol.

La scaden]`, kazahii pl`tesc doar oparte din datoria pe care o aveau dereturnat [i astfel statul romån devine f`r`voia sa din nou ac]ionar la RompetrolRafinare, dar nu majoritar.

Subiectul face acum obiectul unuimemorandum controversat prin carestatul romån este de acord s` primeasc`doar 200 de milioane de dolari dindatoria ini]ial` pentru 26% din ac]iunilepe care le de]ine \n Rompetrol Rafinare.|n plus, din partea kazah` exist` [ipromisiunea unui fond de investi]ii de unmiliard de dolari.

Totu[i, de la venirea kazahilor,rafin`ria a intrat \ntr-un amplu proces deinvesti]ii.

La finalul lunii septembrie 2012 noiiproprietari ai Rompetrol Rafinare au

terminat un program de investi]ii de 380de milioane de dolari (aproape 300 demilioane de euro) \n cre[terea capacit`]iide rafinare a Petromidia, cel mai im por -tant activ din structura grupului petrolierRompetrol, devenit azi KMG Interna -tional. Astfel, unitatea din N`vodari aajuns la o capacitate de produc]ie de 5 mi -lioane de tone anual, \n cre[tere de la 3,5milioane de tone, cel mai important aspectfiind cre[terea produc]iei de motorin` dela 1,5 milioane de tone la 2,5 milioane detone anual.

Dup` aceast` cre[tere de capitate,Rompetrol Rafinare a ajuns s` vånd` maimult pe pie]ele din regiune decåt \nRomånia, avånd planuri de extindere are]elei de benzin`rii.

|n total, \n primele nou` luni aleanului, Rompetrol Rafinare a avut ex -porturi de 5,8 miliarde de lei.

„Strategia pentru anii 2014-2018 esteun amestec de proiecte de optimizare acos turilor de produc]ie [i extindere are]elei de retail. Obiectivul principal pen -tru anii 2014-2018 \l reprezint` extindereaope ra]iunilor de distribu]ie \n ]`rile dinzona M`rii Negre pentru a bene ficia de ointegrare pe vertical` cu ope ra]iunilerafin`riei“, se arat` \n raportul pen tru altreilea trimestru din 2014.

Problema este c` kazahii spun c` pro -gramul de investi]ii depinde [i el de rezol -va rea problemei memorandumului.

Ziarul Financiar a demarat proiectul Wikizf, www.zf.ro/wikizf, prin care se urm`re[te realizarea unei „enciclopedii“ a celor mai mari 100de companii din Romånia. V` prezent`m mai jos datele financiare, managemetul [i cele mai recente informa]ii despre RompetrolRafinare, cea mai mare rafin`rie din Romånia, singura cu acces direct la Marea Neagr`.

WIKI ZF, indexul companiilor

Istoria Rompetrol Rafinare, cea mai mare rafin`rie din Romånia

Contact de pres`:Roxana Clinciu Tel : +(40) 214 506 125

Fax :+(40) 241 506 926Roxana.clinciu@rompetrol.com

Contact pentru rela]ii cu publicul:Rompetrol Rafinare bulevardul N`vodari nr. 215,

Pavilion Administrativ, N`vodariTel: +(40) 41 506 000 Fax:+(40) 41 506 930e-mail: office.rafinare@rompetrol.com

Anul \nfiin]`rii: 1991Cod Unic de identificare (CUI): 1860712Registrul Comer]ului: J13 /534 /1991Domeniul de activitate: Fabricarea produselor

ob]inute dinprelucrarea ]i]eiului

Produse/servicii: produse petroliereSediul central: bulevardul N`vodari

nr. 215, PavilionAdministrativ,N`vodari

4 decembrie 2014 B~SESCU: NU S-AU |NCASAT NICI ACUM CEI200 DE MILIOANE DE DOLARI DE LAROMPETROL, PONTA E RESPONSABILhttp://www.zf.ro/politica/basescu-nu-s-au-incasat-nici-acum-cei-200-de-milioane-de-dolari-de-la-rompetrol-ponta-e-responsabil-13702124

17 noiembrie 2014ROMPETROL RAFINARE {I-A REDUSPIERDERILE OPERA}IONALE, DAR SUFER~DIN CAUZA DOLARULUI PUTERNIChttp://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/rompetrol-rafinare-si-a-redus-pierderile-operationale-dar-sufera-din-cauza-dolarului-puternic-13570580

15 septembrie 2014 VICEPRE{EDINTELE GRUPULUI ROMPETROL:VARIANTA UNEI ACHIZI}II DEVINEPROBABIL~http://www.zf.ro/companii/vicepresedintele-grupului-rompetrol-varianta-unei-achizitii-devine-probabila-13265535

Care sunt cele mairecente [tiri desprecea mai marerafin`rie din Romånia

Rompetrol Rafinare \n cifre

Cine controleaz ̀Rompetrol Rafinare?

Strategia pentru anii 2014-2018 este un amestec de proiecte de optimizare acos turilor de produc]ie [i extindere a re]elei de retail. Obiectivul principalpen tru anii 2014-2018 \l reprezint` extinderea ope ra]iunilor de distribu]ie \n]`rile din zona M`rii Negre pentru a bene ficia de o integrare pe vertical` cuope ra]iunile rafin`riei, se arat` \n raportul Rompetrol Rafinare pen tru altreilea trimestru din 2014.

Structur`ac]ionariat

KMGINTERNATIONALN.V. MSTERDAM

48,1%

STATUL ROMÅN PRIN MINISTERUL

ECONOMIEI

44,69%

PERSOANE FIZICE 0,57 PERSOANE JURIDICE 6,6

Evolu]ia principalilor indicatori ai Rompetrol Rafinare

An Capital social Cifr` de afaceri Profit net Num`r de(lei) (mil lei) (mil. lei) angaja]i

2007 2.109.927.600 5.429 -314 879

2008 2.109.927.600 8.665 -465 1.127

2009 2.109.927.600 6.281 -474 1.016

2010 2.439.419.667 7.099 -669 1.057

2011 4.410.920.573 10.174 -735 1.103

2012 4.410.920.573 12.323 -297 946

2013 4.410.920.573 11.748 -224 977

SURSA: BVB

SURSE: Ministerul Finan]elor, BVB

CIFR~ DE AFACERI(mil lei)

PROFIT NET(mil lei)

NUM~R DEANGAJA}I

SURSE: Ministerul Finan]elor, BVB

Management:AZAMAT ZHANGULOVpre[edintele consiliului deadministra]ie

YEDIL UTEKOVdirector general - foto

GIANI-IULIAN KACICdirector economic

NICOLAE NI}Udirector de produc]ie

5.429

-314

879

-465

-474

-669

-735 -297 -224

8.66

5

6.28

1

7.099

10.17

4 12.32

3

11.74

8

1.016 1.057

1.103

946 977

1.127

ZIARUL FINANCIAR mar]i, 16 decembrie 2014 kazahstan Analiz`5 www.zf.ro

Roxana Petrescu

„C ei care vor s` fac` mai mul tecump`r`turi \n aceas t` pe -rioad` \ncep se zo nul cu banimai mul]i \n buzu na re“,spun jurnali[tii de la Bloom -

berg care au alc`tuit o nou` edi]ie a cla sa -men tului Pain at the pump (Durere lapomp` - n. red.), \n care sunt ordonate 61 desta te \n func]ie de pre]ul pl`tit la pompelede benzin`, dar [i de efortul financiar pecare un consumator trebuie s`-l depun`pen tru a-[i lua un galon (un galon = 3,78 li -tri, n. red.) de benzin` \n raport cu cå[ti guls`u mediu zilnic.

Au fost mai multe lucruri care auafectat pre]ul petrolului la nivel inter -na]ional.

Cererea este sc`zut` din cauza activi t` -]ii economice slabe, a cre[terii eficien]eiener getice [i a folosirii altor combustibili. |nal doilea rånd, tensiunile din Irak [i Libia nuau afectat produc]ia celor dou` ]`ri. |l altrei lea rånd, America a devenit al doilea celmai mare produc`tor de petrol din lume.De[i nu export` ]i]ei, acum import` multmai pu]in, ceea ce creeaz` un exces de ofer -t`. |n cele din urm`, saudi]ii [i alia]ii lor dinGolf au decis s` nu-[i sacrifice cota lor depia ]` de dragul de a restabili pre]ul. To]iace[ti factori au dus pre]ul petrolului la circa65 $, potrivit publica]iei The Economist.

Cine are cea mai scump` benzin`?

|n cazul analizei realizate de Bloom -berg, au fost luate \n considerare pre]urilemedii pe galonul de benzin` din perioada29 septembrie-11 noiembrie.

Care au fost concluziile?„Norvegia \[i men]ine titlul de ]ara cu

cei mai scumpi carburan]i. }ara scan -dinav` nu subven]ioneaz` pre]ul la pomp`[i alege s`-[i foloseasc` profiturile dinindustria petrolier` pentru servicii na]io -nale, cum ar fi educa]ia gratuit` sau infra -struc tur`“, se arat` \n studiul realizat deBloomberg.

Litrul de benzin` s-aieftinit cu aproape 14%comparativ cu maximulatins anul acesta la finalullui iulie, nivelul de acumfiind cel mai redus dinultimii trei ani de zile,potrivit datelor colectatede ZF. Astfel de la unmaximum de 6,39 lei, aziun litru de benzin` poatefi achizi]ionat cu 5,52 lei,la fel ca \n toamna anului2011. Pr`bu[irea bariluluide petrol cu aproape 40%fa]` de maximul din iunie,cånd a atins pragul de 115 dolari pe baril, la circa65 de dolari, esteprincipala explica]iepentru aceast` sc`dere depre], \n contextul \n care,potrivit reprezentan]ilorRompetrol, cererea deproduse petroliere este laacela[i nivel. Cu actualulnivel de pre], Romånia seafl` pe locul 29 \n lumedin 61 de state analizatede Bloomberg.

Benzina a pierdut aproape 14% fa]` de maximuldin 2014 [i este la minimul ultimilor trei ani

Potrivit sursei citatete, pre]ul mediuera de 2,44 dolari pe litru (9,26 $/galon) \ncazul benzinei. De[i au pre]urile mari, sa la -riile ridicate absorb acest [oc, a[a c` numai

3,4% din banii pe care-i cå[tig` un nor ve -gian \ntr-o zi sunt necesari pentru achizi]iaunui galon de benzin` (3,78 de litri).

Romånia se afl` la mijlocul clasa men -tului realizat de Bloomberg, adic` pe locul29 din cele 61 de state analizate, cu un pre]pe litru de 1,6 dolari (6,14 $/galon).

„Cu o cre[tere economic` peste a[tep -t`ri [i cu o ]int` de a adopta moneda euro\n 2019, Romånia [i-a ales primul pre[e din -te reprezentant al unei minorit`]i etnice(Klaus Iohannis - n. red.). Venitul mediuzil nic este de 28 de dolari [i sunt necesarecam 22% din acesta pentru a cump`ra unga lon de benzin` (3,78 litri)“, se arat` \nana liza f`cut` de Bloomberg.

Venezuela este din nou ]ara cu cel maiief tin litru de benzin` din lume, 0,01 dolari.

Plusuri [I minusuri

Pentru Romånia, o ]ar` net impor ta toa -re de petrol, sc`derea pre]ului la ba rilul de

pe trol \nseamn` o factur` energetic` maimic` \n 2014 cu aproximativ 350 de mi lioa -ne de dolari, potrivit estim`rilor ZF, darPetrom deja a anun]at c`-[i va revizui bu ge -

tul de investi]ii, furnizorii de utilaj pe tro lierdependen]i de exporturi v`d un 2015 slab,iar transportatorii spun c` nu au ni mic decå[tigat pentru c` aten]ia clien ]ilor la costurianuleaz` toat` ieftinirea carburan]ilor.

„Romånia este importator net cånd vi -ne vorba de ]i]ei, aprovizionåndu-se \n prin -cipal din Kazahstan [i Rusia. |n 2013, con su -mul de ]i]ei al Romåniei a fost de aproxi ma -tiv 9,4 mil. tone, din care 43% au fost aco pe -rite de produc]ia local` [i 57% din im por -turi“, se arat` pe site-ul Petrom, uniculproduc`tor de petrol [i gaze din Romånia.

Practic, Romånia are nevoie anual decirca 5,3 milioane de tone de petrol dinimport. Dac` \n 2013 media de pre] a fostde circa 109 dolari pe baril, pentru anulacesta tot Petrom estima c` media de pre]se va stabili undeva la 100 de dolari pebaril. O ton` are 7,3 barili de petrol, deunde rezult` c` dac` se p`streaz`volumele, Romånia ar putea face anulacesta o economie la importurile de petrolde circa 350 de milioane de dolari.

PUBLICITATE

Unde este ceamai scump`benzin ̀dinlumeTopul ]`rilor \n func]ie depre]ul pl`tit pe litrul debenzin`

}ar` Pre] ($)/galon litru

1 NORVEGIA 9,26 2,45

2 TURCIA 8,44 2,23

3 HONG KONG 8,12 2,15

4 ITALIA 8,11 2,15

5 OLANDA 8,07 2,13

6 ISRAEL 7,76 2,05

7 DANEMARCA 7,64 2,02

8 MAREA 7,33 1,94BRITANIE

9 PORTUGALIA 7,18 1,90

10 BELGIA 7,15 1,89

…

29 ROMÅNIA 6,14 1,62

33 UNGARIA 5,8 1,53

33 LUXEMBURG 5,8 1,53

37 POLONIA 5,66 1,50

52 RUSIA 3,24 0,86

53 SUA 2,93 0,78

56 EMIRATELE 1,77 0,47ARABE UNITE

59 KUWEIT 0,79 0,21

60 ARABIA 0,45 0,12SAUDIT~

61 VENEZUELA 0,04 0,01

SURSA: Bloomberg, Pain at the pump,pre]uri medii septembrie-noiembrie

S-a \ntors\n 2011Evolu]ia pre]ului labenzin` [i motorin`(lei/litru)

SURSA: Pre]urile sunt colectatede ZF de pe site-ul Petrom [i

sunt pre]urile practicate \nbenzin`ria de pe strada

Lucrea]iu P`tra[canu, nr. 2. Dela mijlocul anului 2011, Petrom

nu mai public` pre]urile dereferin]` la benzin` [i

motorin`, ci afi[eaz` pe site-ulpropriu pre]urile practicate de

fiecare sta]ie din re]eauaproprie.

2011 2012 2013 2014

5,5210 dec.

6,361 apr.

5,6310 dec.

Benzin ̀Standard 956,4

6,3

6,2

6,1

6,0

5,9

5,8

5,7

5,6

5,5

5,4

Motorina Standard 6,3614 apr.

5,4719 sept.

5,4626 sept.

5,5219 sept.

kazahstan mar]i, 16 decembrie 2014 ZIARUL FINANCIARInterna]ional www.zf.ro 6

Roxana Petrescu

D up` o cre[tere de 6% anultre cut, economia kazah` se\n dreap t` anul acesta spre4%, dac` se va men ]ineritmul afi[at \n pri me le nou`

luni ale anului, „fråna“ fiind tra s` mai alesde sc`derea produc]iei de pe trol su -prapus` cu pr`bu[irea barilului de ]i]ei, lacare se adaug` o cerere extern` mai mic`pen tru industria metalurgic` din par teaunor „clien]i“ precum Rusia sau China,dar [i o cerere intern` sl`bit`. Dar poateuna din tre cele mai puternice lovituri pen -tru eco nomia kazah` este blocarea proiec -tu lui petro lier mamut Kashagan dinMarea Cas pic`, cea mai mare descoperirede pe trol din ultimii 30 de ani.

„Kazahstanul trece printr-o \ncetinire acre[ terii economice \n 2014 din cauza efec -te lor negative pe partea de cerere [i ofer t`.Pro dusul Intern Brut al Kazahsta nu lui [i-aredus cre[terea de la 6% \n 2013 la 4% \npri mele nou` luni din 2014. Acest lu cru afost cauzat mai ales de produc]ia mai mic`din sectorul de hidrocarburi, o ce rere ex ter -n` mai mic` pentru produsele me talurgiceka zahe din partea Chinei [i a Rusiei, dar [ide o cerere intern` redus`. Con sumul privatmai ales a fost puternic lo vit de deva lori za -rea monedei na]ionale (tenge - n. red.), dinfebruarie 2014, o \n`spri re a condi]iilor decreditare pentru con sum [i un efect \ntårziatal unei cre[ teri mai mici a salariilor reale \n2013“, spun reprezentan]ii B`ncii Mondiale\n ulti ma evaluare realizat`.

Potrivit celor mai recente date ale gu -ver nului kazah, publicate de Reuters la fi na -lul lunii octombrie, estim`rile privind pro -duc]ia de petrol pentru anul acesta [i 2015indic` un nivel de 81,8 mil. to ne. Spre com -pa ra]ie, anul trecut Romå nia a avut o pro -duc ]ie de petrol de 3,9 mi l. tone, po trivit da -te lor furni za te de Agen ]ia Na]io nal` pentruResurse Minerale (ANRM).

Mai pu]in petrol la nou ̀luni

„Kazahstanul a produs 81,7 milioane detone de petrol \n 2013. Din ianuarie på n` \nseptembrie 2014, produc]ia a sc`zut la 60 demilioane de tone de la 60,5 mi lioa ne de tonedin perioada similar` a anului 2013“, arat`datele oficiale citate de Reuters.

„Incertitudinile economice la nivelglo bal [i tensiunile regionale geopoliticearun c` riscurile asupra perspectivelorecono mice ale Kazahstanului. ProdusulIntern Brut al economiei kazahe estea[teptat s` creasc` cu 4,1% \n 2014 \naintede a ajunge la un ritm de cre[tere de 5,5%pån` \n 2017, stimulat mai ales de oproduc]ie mai ma re de petrol. Produc]iade petrol este de a[teptat s` creasc` dup`ce produc]ia de petrol off-shore va intra \nlinie \n 2016-2017“, se mai arat` \n ra por -tul \ntocmit de Banca Mondial`.

Mamutul de 50 de miliarde de dolari

Principala speran]` a cre[terii pro duc -]iei de petrol din Kazahstan era legat` de

SURS

A: U.

S. En

ergy

Info

rmat

ion A

dmin

istra

tion,

2012

, ANR

M (2

013)

SURS

A: Ba

nca M

ondi

al`A

NRM

(201

3)

Semne de oboseal` pentru „businessul“ kazah:

Kashagan, proiectul petrolier mamut, oprit pån ̀\n 2016, iar economiafråneaz ̀cre[terea pe fondul petrolului ieftin [i al cererii interne slabe

z`c`måntul petrolier mamut Kashagan dinMarea Caspic`.

„Cånd a fost descoperit \n 2000, z`c` -mån tul de petrol Kashagan din apele teri -to riale kazahe din nordul M`rii Caspice afost cea mai mare descoperire de petrol dinultimele trei decenii. Pån` la acestmoment, ar fi trebuit s` scoat` 1,2 milioanede barili pe zi (Petrom are de exemplu oproduc]ie de 180.000 de barili pe zi petrol[i gaze la nivel de grup - n. red.), suficientpentru a acoperi \ntreg consumul Spaniei.Dar proiectul al c`rui nume sun` acum maidegrab` a «cash all gone» (to]i banii s-audus - n. red.) a divagat spectaculos de latraiec toria normal`. Anul trecut, atuncicånd primele pic`turi de petrol au \nceputs` curg`, deja avea o \ntårziere de opt anide zile [i un cost de 43 de miliarde dedolari, cu 30 de miliarde de dolari pestebuget. Produc]ia a durat numai cåtevas`pt`måni \nainte ca o scurgere de gaze

otr`vitoare s` duc` la suspendarea aces -tuia. Recent, guvernul a admis c` pro -duc]ia nu va fi reluat` pån` \n 2016“, searat` \ntr-un articol publicat la mijlocullunii octombrie \n The Economist.

Repara]iile necesare pentru reluareaproduc]iei cost` \ns` 3,6 miliarde de dolari,dup` cum scriu jurnali[tii de la FinancialTimes, ceea ce va duce nota de plat` pen -tru acest colos de petrol la circa 50 demiliarde de dolari.

„Costurile pentru Kashagan, deja celmai scump proiect petrolier din lume, arpu tea cre[te cu aproape 4 miliarde de do -lari \n contextul \n care companiile im -plicate sunt for]ate s` \nlocuiasc` 200 dekilometri de conducte fisurate. Aceast`nou` cre[tere de costuri marcheaz` \nc` unpas \n spate pentru un proiect care ar fi tre -buit s` simbolizeze intrarea Kazahsta nu lui\n topul produc`torilor de petrol, dar carea fost ]inut pe loc de provoc`rile tehnice,\ntårzieri [i dep`[iri de costuri“, se arat`\ntr-un articol publicat \n Fi nancial Timesla \nceputul lunii octombrie.

Din consor]iul care dezvolt` proiectulKashagan fac parte Royal Dutch Shell,ExxonMobil, Total, ENI, chinezii de laCNPC [i KazMunayGas.

Anali[tii consulta]i de FinancialTimes spun c` [i dac` noile conducte vorfi instalate \n vara-toamna anului 2016,ele trebuie testate \nainte de venireaiernii, a[a c` cel mai probabil produc]ia va\ncepe din nou \n 2017 sau chiar maitårziu.

„|ntårzierile de la Kashagan au\nfuriat Astana (capitala Kazahstanului -n. red.), care se baza pe acest z`c`månt s`o catapulteze \n liga mare a produc` -torilor de petrol [i s` creasc` veniturile destat. |n schimb, odat` cu c`derea pre]uluipe trolului, oficialii din Kazahstan se agit`.Oamenii de aici sunt foarte \ngrijora]iv`zånd sc`derea pre]ului petrolului“, maiscrie Financial Times.

Pre]ul petrolului a sc`zut cu aproape40% de la maximul atins \n var`, 115dolari pe baril, pån` la un nivel de 65 dedolari pe baril.

Cine alimenteaz ̀lumea cu aur negruTopul produc`torilor de petrol dup` produc]ie (milioane barili pe zi)

Semne de oboseal`Ritmul de cre[tere al Produsului Intern Brutal Kazahstanului (%)

Cånd a fost descoperit \n 2000,z`c`måntul de petrol Kashagandin apele teritoriale kazahe dinnordul M`rii Caspice a fost ceamai mare descoperire de petroldin ultimele trei decenii. Anultrecut \n septembrie a fostdemarat` produc]ia, dar oprit` lascurt timp din cauza unorprobleme tehnice. Abia \n 2016 arputea fi reluat` produc]ia

Arab

ia Sa

udit` SU

A

Rusia

China

Cana

da Iran

Emira

tele

Arab

e Unit

e

Irak

Mexic

Kuwe

it

Braz

ilia

Nige

ria

Vene

zuela

Qata

r

Alge

ria

Norv

egia

Ango

la

Kaza

hsta

n

Libia UK

Rom

ånia

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

11,73

7,3 7,5

5

6

4,1 4,

5

5 5,5

11,12

10,4

4,4

3,9

3,5 3,2 3

2,9 2,8 2,7 2,5 2,5 2

1,9 1,9 1,8 1,6 1,5 1 0,07

8

224,4mld. dolari

reprezint`Produsul Intern

Brut alKazahstanului \n

2013, potrivitdatelor publicate

de Banca Mondial`.

17,04milioane de

locuitoriavea Kazahstanul

\n 2013, potrivitdatelor publicate

de Banca Mondial`.

FOTO: Shutterstock

Roxana Petrescu

„S unt primul ambasador pecare Kazahstanul \l are \nBucure[ti. Din punct de ve -de re politic, \ntre cele dou`]`ri nu este nicio pro blem`.

Obiectivul meu principal este \ns` de a cre[ -te valoarea schimburilor comerciale din celedou` state“, spune Batrashev.

Potrivit acestuia, anul trecut valoareaschimburilor comerciale dintre Romånia [iKazah stan a fost de 2,35 mld. dolari, cea maima re parte din aceast` sum` fiind de faptcan ti t` ]ile de petrol pe care grupul Rompe -trol, actualul KMG International, le import`de la ac]ionarul s`u unic, compania kazah`de stat KazMunayGas, pentru a le procesa\n rafin`ria de la Petromidia. Preluarea gru -pu lui Rompetrol de la omul de afaceri DinuPatriciu a fost cel mai mare pas f`cut deKazahstan \n afara grani]elor sale.

„|n primul semestru din 2014, valoareaschim burilor comerciale a ajuns la 1,63 mi -liar de de dolari, a[a c` la finalul anului spe -r`m s` dep`[im valoarea din 2013.“

Agricultura, al doilea pariu

Dincolo de petrol, oficialul kazah spunec` mai sunt [i alte domenii \n care cele dou`]`ri ar putea colabora, agricultura [i indus -tria mobilei fiind direct nominalizate.

„Kazahstanul este o ]ar` uria[`. Pe noine intereseaz` tehnologia de aici, ne in te -reseaz` s` aducem speciali[ti romåni dinagri cultur` [i mobil` \n Kazahstan [i s` \nv` -]`m din experien]a lor. De altfel, la \nce putullunii februarie vreau s` organizez o vizi t` apre[edintelui Camerei de Comer] ka zahe \nRomånia pentru a se \ntålni cu omologul s`u,

vizit` \n care vreau s` parti cipe [i companiikazahe. |n acest moment, sunt circa 13companii cu ac]ionariat mixt kazaho-romån\n Romånia [i 32 de astfel de companii \nKazahstan“, a mai spus oficialul kazah.

Potrivit B`ncii Mondiale, agricultura re -pre zint` 4,5% din PIB-ul Kazah sta nu lui,chiar dac` \n acest domeniu lucreaz` un sfertdin popula]ia activ`, [i este un dome niu criticpentru securitatea alimentar` [i com batereas`r`ciei. |n plus, agricultura este una dintrealternativele pentru diversi fica rea eco nomieikazahe, m`sur` care-[i ara t` im por tan]a maiales \n perioadele de ieftinire a pe trolului.Kazahstanul este a noua cea mai ma re ]ar`din lume, cu o suprafa]` de cinci ori maimare decåt cea a Fran]ei, 40% din vas tul s`uteritoriu fiind teren agricol. Resur se le depetrol sunt \ns` principala contribu]ie laeconomia statului caspic, circa 25% din PIBfiind generate de „aurul negru“. Anul tre cutKazahstanul a avut o produc]ie de pe trol de81,8 mil. tone de petrol, potrivit EY. Ro -månia a avut o produc]ie de 3,9 mil. tone depetrol.

Ambasadorul spune c` una dintre pro -ble mele \n calea intensific`rii leg`turilor co -mer ciale dintre cele dou` ]`ri este [i faptul c`Ro månia este destul de slab promovat` \nKazahstan. „Mediul de afaceri [i turismuldin Romånia nu sunt prezentate \n Kazah -stan. Este posibil ca pe viitor s` preg`tim [i oserie de \ntålniri de business cu oameni deafaceri din Romånia \n Kazahstan“, a maispus Daulet Batrashev.

Rezolvarea problemei Rompetrol, \n 2016

Pån` la concretizarea acestor planuri,principalul activ [i mediul de colaboraredintre Romånia [i Kazahstan este grupul

ZIARUL FINANCIAR mar]i, 16 decembrie 2014 kazahstan Interviu7 www.zf.ro

PUBLICITATE

FOTO: Marius Dumbr`veanu

Rom petrol, actualul KMG International.La \nceputul acestui an, \ntre statul romån [igrupul Rompetrol a fost semnat un me mo -randum de \n]elegere prin care grupulpetrolier pl`te[te 200 mil. dolari pentru unpachet de 26,69% din ac]iunile pe carestatul a ajuns s` le de]in` la RompetrolRafi nare (RRC - Petromidia), companiacare administreaz` rafin`ria din N`vodari.Dincolo de plata pentru pachetul de ac]iuni,\n memorandum p`r]ile au convenit s`realizeze [i un fond de investi]ii, \n care sta -tul ar de]ine 20% din ac]iuni, prin inter me -diul c`ruia \n 7 ani de zile s-ar realiza pro iec -te de un miliard de dolari. Fondul porne[tela drum cu un capital de 150 mil. dolari, dincare 30 mil. dolari reprezint` participa]iastatului romån, care \ns` va fi achitat` deThe Rompetrol Group. Pån` acum,memorandumul nu [i-a produs efectele, iarreprezentan]ii Rompetrol spun c` planurilelor de investi]ii depind de punerea \npractic` a prevederilor din acest document.

„Am avut mai multe \ntålniri cuoficialii ro måni [i cu cei din Departamen -tul pentru Ener gie. Am pl`tit mul]i banipen tru Rom pe trol, a[a c` trebuie s` mer -gem mai de parte, dar nu avem acum unr`spuns. P`re rea mea este c` abia \n 2016se va g`si o so lu]ie pentru c` anul viitor vafi un nou pre [e dinte, posibil un nou gu -vern. Depinde de cine va prelua con -trolul“, a spus ambasadorul.

O alt` problem` cu care Kazahstanul seconfrunt`, de data aceast` generat` de fac -tori interna]ionali, este sc`derea pre]uluipetrolului. Dac` \n iunie barilul de petrol setranzac]iona cu 115 dolari, acum a ajuns la65 de dolari, iar pentru anul viitor oficialiika zahi iau \n calcul chiar [i un petrol de 40 de dolari.

„Acum recalcul`m bugetul pentru2015 [i lu`m \n calcul chiar [i un pre] de 40-50 de dolari pe baril. Este dificil, dar, a[acum zice o veche vorb` chinezeasc`, dac`vrei pace trebuie s` fii gata de r`zboi (\nsensul \n care economia Kazahstanuluitrebuie s` se diversifice pentru a sc`pa dedependen]a de pe trol - n. red.)“, a com -pletat oficialul kazah.

„Am fost \n aproape toate ]`rile din Europa, dar niciodat ̀\n Romånia“, spune Daulet Batrashev, care din toamnaacestui an a fost numit \n func]ia de ambasador al Kazahstanului la Bucure[ti. Dup ̀o carier ̀\ntreag ̀\n diploma]ie\n ]`ri precum Marea Britanie, Irlanda sau Olanda, Batrashev spune c ̀unul dintre obiectivele mandatului ar fitransferul de cuno[tin]e din domenii precum agricultur ̀sau industria mobilei dinspre Romånia spre Kazahstan.

„Am avut mai multe \ntålniri cu oficialii romåni [i cu cei dinDepartamentul pentru Energie. Am pl`tit mul]i bani pentruRompetrol, a[a c` trebuie s` mergem mai departe, dar nuavem acum un r`spuns. P`rerea mea este c` abia \n 2016 se vag`si o solu]ie pentru c` anul viitor va fi un nou pre[edinte,posibil un nou guvern. Depinde de cine va prelua controlul.“

DAULET BATRASHEV, ambasadorul Kazahstanului \n Bucure[ti

Ambasadorul Kazahstanului \n Bucure[ti:Ne intereseaz` tehnologia de aici, vrem s` aducemspeciali[ti romåni \n agricultur` sau mobil` la noi

PUBLICITATE