Date generaleDate generale

Suprafaţa totala: Suprafaţa totala: 851.974 ha, ceea ce reprezintă 3,6% din teritoriul naţional, situează851.974 ha, ceea ce reprezintă 3,6% din teritoriul naţional, situeazăjudeţul pe locul trei in ierarhia judeţelor tarii.judeţul pe locul trei in ierarhia judeţelor tarii.Suprafaţa agricola reprezintă 47% din suprafaţa totala a judeţului, adică 397.310 ha,Suprafaţa agricola reprezintă 47% din suprafaţa totala a judeţului, adică 397.310 ha,din care:127.265 ha arabil, 183.127 ha pasiuni naturale, 74.364 ha fanate naturale, 771 hadin care:127.265 ha arabil, 183.127 ha pasiuni naturale, 74.364 ha fanate naturale, 771 havii, 2.329 ha livezi. Pădurile ocupa o suprafaţa de 382.019 ha, ceea ce reprezintă 45% dinvii, 2.329 ha livezi. Pădurile ocupa o suprafaţa de 382.019 ha, ceea ce reprezintă 45% din suprafata suprafata judeţului, situând judeţul pe locul doi in tara, fiecărui locuitor al judeţului judeţului, situând judeţul pe locul doi in tara, fiecărui locuitor al judeţului revenindu-i unrevenindu-i un hectar de pădure.hectar de pădure. Întinderea si delimitarea administrativ-teritoriala. Situat in partea de sud-vest a României, Întinderea si delimitarea administrativ-teritoriala. Situat in partea de sud-vest a României, judeţul CARAS-SEVERIN se învecinează la nord-vest cu judeţul Timiş, la nord-est cu judeţul judeţul CARAS-SEVERIN se învecinează la nord-vest cu judeţul Timiş, la nord-est cu judeţul Hunedoara, la est cu judeţul Gorj, laHunedoara, la est cu judeţul Gorj, la sud-est cu judeţul Mehedinţi, in partea de vest cu sud-est cu judeţul Mehedinţi, in partea de vest cu Republica Serbia si Muntenegru, pe o lungime de 70 km, iar in partea de sud-vest cu fluviul Republica Serbia si Muntenegru, pe o lungime de 70 km, iar in partea de sud-vest cu fluviul Dunărea, pe o lungime de 64 km.Dunărea, pe o lungime de 64 km. Suprafaţa agricola reprezintă 47% din suprafaţa totala a judeţului, adică 397.310 ha, din Suprafaţa agricola reprezintă 47% din suprafaţa totala a judeţului, adică 397.310 ha, din care:127.265 ha arabil, 183.127 ha pasiuni naturale, 74.364 ha fanate naturale, 771 ha vii, care:127.265 ha arabil, 183.127 ha pasiuni naturale, 74.364 ha fanate naturale, 771 ha vii, 2.329 ha livezi. Structura terenului agricol este redata in graficul următor.2.329 ha livezi. Structura terenului agricol este redata in graficul următor. Padurile Padurile ocupa o suprafaţa de 382.019 ha, ceea ce reprezintă 45% din suprafaţa judeţului, ocupa o suprafaţa de 382.019 ha, ceea ce reprezintă 45% din suprafaţa judeţului, situând judeţul pe locul doi in tara, fiecărui locuitor al judeţului revenindu-i un hectar de situând judeţul pe locul doi in tara, fiecărui locuitor al judeţului revenindu-i un hectar de pădure.pădure.

JudetulJudetul Caraş-SeverinCaraş-Severin

Scurt istoric al judeţului caras-severScurt istoric al judeţului caras-severinin

In anul 102 d Hr.pe actualul teritoriu al In anul 102 d Hr.pe actualul teritoriu al judeţului Caras judeţului Caras SeveriSeverinn este ridicat cas este ridicat castelultelul roman roman TibiscumTibiscum.. La începutul anului 1289 localitatea La începutul anului 1289 localitatea CaransebeşCaransebeş este este atestata documentar sub numele de atestata documentar sub numele de OpidumOpidum, iar in anul , iar in anul 1450 1450 CaransebeşulCaransebeşul se impune drept centru politic al se impune drept centru politic alBanatului de SeveriBanatului de Severin.n. In anul 1718 in urma Păcii de la Passarowitz, In anul 1718 in urma Păcii de la Passarowitz, BanatulBanatul intra intra sub ocupaţia Imperiului Habsburgic.sub ocupaţia Imperiului Habsburgic.In anul 1769 se deschid uzinele metalurgice la In anul 1769 se deschid uzinele metalurgice la ReRessitaita, iar in , iar in 1771 sunt puse in funcţiune primele furnale de pe teritoriul 1771 sunt puse in funcţiune primele furnale de pe teritoriul României.României. In 1783 oraşul Caransebeş devine reşedinţa aIn 1783 oraşul Caransebeş devine reşedinţa a Episcopiei Episcopiei Ortodoxe RomaneOrtodoxe Romane.. In 1817 la Oraviţa se inaugurează primul teatru zidit din In 1817 la Oraviţa se inaugurează primul teatru zidit din sud-estul Europei.sud-estul Europei.In 1872 a fost construita In 1872 a fost construita prima locomotiva cu aburi la prima locomotiva cu aburi la ReRessitaita

Densitatea populaţiei în judeţul Caraş-Densitatea populaţiei în judeţul Caraş-Severin, 01-01-2009Severin, 01-01-2009

La recensământul din 2002, populaţia stabilă a La recensământul din 2002, populaţia stabilă a judeţului Caraş-Severin alcătuia 333219 locuitori, judeţului Caraş-Severin alcătuia 333219 locuitori, 48.63% bărbaţi şi 51.37% femei(48.63% bărbaţi şi 51.37% femei(22). În municipii şi ). În municipii şi oraşe locuiau 182948 cetăţeni iar în comune oraşe locuiau 182948 cetăţeni iar în comune locuiau 150271 cetăţeni. În 2002 densitatea locuiau 150271 cetăţeni. În 2002 densitatea populaţiei la nivelul judeţului era de 39 populaţiei la nivelul judeţului era de 39 locuitori/km2.locuitori/km2.

Populaţia judeţului Caraş-Severin din 2002 a Populaţia judeţului Caraş-Severin din 2002 a scăzut cu 11.46% în comparaţie cu datele scăzut cu 11.46% în comparaţie cu datele recensământului din 1992(recensământului din 1992(33).).

Conform recensământului din 2002, persoanele Conform recensământului din 2002, persoanele până la 14 ani constituiau 17.34% pe când până la 14 ani constituiau 17.34% pe când persoanele cu vârsta de 60 ani şi peste alcătuiau persoanele cu vârsta de 60 ani şi peste alcătuiau 19.79% din populaţia totală(19.79% din populaţia totală(44).).

Economia judeţului Caraş-SeverinEconomia judeţului Caraş-Severin Structura economică a judeţului a fost până nu Structura economică a judeţului a fost până nu

demult bazată pe minerit, şidemult bazată pe minerit, şi industrie grea, ramuri economice care au industrie grea, ramuri economice care au

cunoscut o puternică recesiune. Încunoscut o puternică recesiune. În ultimii ani s-a extins industria uşoară, alimentară ultimii ani s-a extins industria uşoară, alimentară

şi servicii,înfiinţându-seşi servicii,înfiinţându-se întreprinderi mici şi mijlocii cu obiect de activitate întreprinderi mici şi mijlocii cu obiect de activitate

domeniile susmenţionate. Cudomeniile susmenţionate. Cu toate acestea persoanele disponibilizate masiv toate acestea persoanele disponibilizate masiv

din industria grea nu au fostdin industria grea nu au fost absorbite, decât în mică măsură, în alte activităţi absorbite, decât în mică măsură, în alte activităţi

create.create. Din păcate, datorită crizei economice, în anul Din păcate, datorită crizei economice, în anul

2009 şi-au suspendat activitatea2009 şi-au suspendat activitatea multe firme din categoria întreprinderilor mici şi multe firme din categoria întreprinderilor mici şi

mijlociimijlocii

Industria judeţului Caraş-SeverinIndustria judeţului Caraş-Severin Subsolul judeţului este bogat în minereuri şi minerale utile. Exceptând Subsolul judeţului este bogat în minereuri şi minerale utile. Exceptând

petrolul,petrolul, există cantităţi însemnate de rezerve de bilanţ reprezentând 130 de există cantităţi însemnate de rezerve de bilanţ reprezentând 130 de

zăcămintezăcăminte omologate, din care 64 zăcăminte de cărbuni şi minereuri, 50 zăcăminte omologate, din care 64 zăcăminte de cărbuni şi minereuri, 50 zăcăminte

dede substanţe nemetalifere şi roci utile şi 6 zăcăminte de ape industriale,substanţe nemetalifere şi roci utile şi 6 zăcăminte de ape industriale, termominerale şi plate. De remarcat sunt rezervele de marmură de latermominerale şi plate. De remarcat sunt rezervele de marmură de la Ruschiţa, care se aseamănă cu apreciata marmură de Carrara . Tradiţie de Ruschiţa, care se aseamănă cu apreciata marmură de Carrara . Tradiţie de

secole în domeniul metalurgic şi al construcţiilor de maşinisecole în domeniul metalurgic şi al construcţiilor de maşini 5 Capacităţi industriale importante, multe dintre ele disponibile pentru5 Capacităţi industriale importante, multe dintre ele disponibile pentru Investitori. Hale industriale cu suprafeţe variabile ca dimensiune care pot fi Investitori. Hale industriale cu suprafeţe variabile ca dimensiune care pot fi

adaptateadaptate cerinţelor investitorilor.cerinţelor investitorilor. Terenuri disponibile pentru construirea de unităţi industrialeTerenuri disponibile pentru construirea de unităţi industriale Existenţa unui parc industrial la ReşiţaExistenţa unui parc industrial la Reşiţa Posibilitatea retehnologizării şi modernizării unităţilor industriale existente.Posibilitatea retehnologizării şi modernizării unităţilor industriale existente. Forţă de muncă disponibilă, calificată, la un cost scăzut, gradul de ocupare Forţă de muncă disponibilă, calificată, la un cost scăzut, gradul de ocupare

aa scazut. scazut.

Agricultura judeţului Caraş-SeverinAgricultura judeţului Caraş-Severin La recensământul din 2002, în judeţul Caraş-Severin au fost înregistrate 110475 La recensământul din 2002, în judeţul Caraş-Severin au fost înregistrate 110475

gospodării ale populaţiei: 86725 gospodării familiale şi 23750 gospodării nefamiliale.gospodării ale populaţiei: 86725 gospodării familiale şi 23750 gospodării nefamiliale. Gospodăriile ale populaţiei erau formate din 330587 persoane: în gospodăriile Gospodăriile ale populaţiei erau formate din 330587 persoane: în gospodăriile

familiale erau 304438 persoane, iar în gospodăriile nefamiliale erau 26149 persoane. familiale erau 304438 persoane, iar în gospodăriile nefamiliale erau 26149 persoane. Numărul mediu de persoane pe o gospodărie a populaţie constituia 2.99.Numărul mediu de persoane pe o gospodărie a populaţie constituia 2.99.

Gospodăriile familiale compuse dintr-un nucleu alcătuiau 74383, cele cu 2 nuclee - Gospodăriile familiale compuse dintr-un nucleu alcătuiau 74383, cele cu 2 nuclee - 11450, iar cele din 3 şi mai multe nuclee - 892. Gospodăriile cu un nucleu erau 11450, iar cele din 3 şi mai multe nuclee - 892. Gospodăriile cu un nucleu erau compuse din 233993 persoane, cele cu 2 nuclee din 63382 peroane, iar cele cu 3 şi compuse din 233993 persoane, cele cu 2 nuclee din 63382 peroane, iar cele cu 3 şi mai multe nuclee din 7063 persoane. Gospodării nefamiliale alcătuite dintr-o mai multe nuclee din 7063 persoane. Gospodării nefamiliale alcătuite dintr-o persoană erau 21782, iar cele din 2 şi mai multe persoane constituiau 1968. În persoană erau 21782, iar cele din 2 şi mai multe persoane constituiau 1968. În gospodăriile nefamiliale alcătuite din 2 şi mai multe persoane au fost numărate 4367 gospodăriile nefamiliale alcătuite din 2 şi mai multe persoane au fost numărate 4367 peroane.peroane.

În judeţul Caraş-Severin au fost înregistrate 61280 gospodăriile familiale cu copii şi În judeţul Caraş-Severin au fost înregistrate 61280 gospodăriile familiale cu copii şi 25445 gospodării familiale fără copii, la recensământul din 2002. Gospodăriile 25445 gospodării familiale fără copii, la recensământul din 2002. Gospodăriile familiale cu un copil alcătuiau 34100, cu 2 copii - 20011, cu 3 copii - 4493, cu 4 copii - familiale cu un copil alcătuiau 34100, cu 2 copii - 20011, cu 3 copii - 4493, cu 4 copii - 1489, cu 5 şi mai mulţi copii - 1187. În aceste gospodării au fost înregistraţi 100822 1489, cu 5 şi mai mulţi copii - 1187. În aceste gospodării au fost înregistraţi 100822 copii, reprezentând 1.16 copii pe o gospodărie.copii, reprezentând 1.16 copii pe o gospodărie.

Conform recensământului din 2002, gospodăriile instituţionale din judeţul Caraş-Conform recensământului din 2002, gospodăriile instituţionale din judeţul Caraş-Severin alcătuiau 70, în care au fost înregistrate 2632 persoane. În dependenţă de Severin alcătuiau 70, în care au fost înregistrate 2632 persoane. În dependenţă de unităţile de locuit în comun, gospodăriile instituţionale se distribuie după cum unităţile de locuit în comun, gospodăriile instituţionale se distribuie după cum urmează: internate şcolare, cămine studenţeşti, cămine şcolare - 11 gospodării cu urmează: internate şcolare, cămine studenţeşti, cămine şcolare - 11 gospodării cu 1182 persoane; cămine muncitoreşti, dormitoare pentru muncitori, cămine de 1182 persoane; cămine muncitoreşti, dormitoare pentru muncitori, cămine de nefamilişti - 40 gospodării cu 564 persoane; instituţii de protecţie a copiilor - 14 nefamilişti - 40 gospodării cu 564 persoane; instituţii de protecţie a copiilor - 14 gospodării cu 546 persoane; cămine pentru bătrâni - 2 gospodării cu 55 persoane; gospodării cu 546 persoane; cămine pentru bătrâni - 2 gospodării cu 55 persoane; cămine spital, şcoli precămine spital, şcoli preventionaleventionale, sanatorii de boli incurabile (alinaţi mintal, etc.) - 2 , sanatorii de boli incurabile (alinaţi mintal, etc.) - 2 gospodării cu 274 persoane; unităţi de locuit în comun de tip hotel - 1 gospodării cu gospodării cu 274 persoane; unităţi de locuit în comun de tip hotel - 1 gospodării cu 11 persoane.11 persoane.

Relieful judetului Caras-SeverinRelieful judetului Caras-Severin

Aproape tot teritoriul judeţului Caraş-Severin aparţine ca structură Aproape tot teritoriul judeţului Caraş-Severin aparţine ca structură geologică orogenuluigeologică orogenuluiCCarpatilorarpatilor Meridionali, care este constituit din două unităţi Meridionali, care este constituit din două unităţi geotectonice principale: Autohtonulgeotectonice principale: Autohtonul Danubian şi Cristalinul Getic care Danubian şi Cristalinul Getic care suportă cuverturi sedimentare.suportă cuverturi sedimentare. Autohtonul Danubian se întâlneşte în partea sudică şi sud-estică a Autohtonul Danubian se întâlneşte în partea sudică şi sud-estică a judeţului, reprezentândjudeţului, reprezentând unul dintre nucleele vechi ale cristalinului unul dintre nucleele vechi ale cristalinului carpatic. El suportă către partea superioară trei zonecarpatic. El suportă către partea superioară trei zone principale de principale de sedimentare: zona Drencova, zona Svinecea-Sviniţa şi zona Presacina.sedimentare: zona Drencova, zona Svinecea-Sviniţa şi zona Presacina. Cristalinul Getic se întâlneşte în zona nordică, centrală şi nord-estică Cristalinul Getic se întâlneşte în zona nordică, centrală şi nord-estică a judeţului, fiinda judeţului, fiind constituit din două serii cristaline: seria constituit din două serii cristaline: seria mezocatazonală de Semenic şi seria epizonală de Locva-Poiana Ruscă.mezocatazonală de Semenic şi seria epizonală de Locva-Poiana Ruscă. Zona Reşiţa-Moldova Nouă, orientată NNE-SSV, este constituită în Zona Reşiţa-Moldova Nouă, orientată NNE-SSV, este constituită în special din calcarespecial din calcare jurasice şi cretacic inferior, iar în carbonifer şi liasic jurasice şi cretacic inferior, iar în carbonifer şi liasic sunt cantonate importante zăcăminte de huilă.sunt cantonate importante zăcăminte de huilă. Magmatismul laramic, de vârstă paleocenă, este reprezentat prin Magmatismul laramic, de vârstă paleocenă, este reprezentat prin banatite – întâlnite la Ocna de Fier,Dognecea, Surduc, Oraviţa, banatite – întâlnite la Ocna de Fier,Dognecea, Surduc, Oraviţa, Ciclova, Ilidia, Sasca Montană şi Moldova Nouă.Ciclova, Ilidia, Sasca Montană şi Moldova Nouă. În ceea ce priveşte În ceea ce priveşte relieful relieful judeţului Caraş-Severin, acesta se judeţului Caraş-Severin, acesta se caracterizează printr-o marecaracterizează printr-o mare diversitate: 65,4% din suprafaţă o diversitate: 65,4% din suprafaţă o constituie relieful muntos, 16,5% relieful depresionar, 10,8%constituie relieful muntos, 16,5% relieful depresionar, 10,8% dealurile dealurile şi 7,3% câmpiile.şi 7,3% câmpiile.

Hidrografia judeţului Caraş-Severin Hidrografia judeţului Caraş-Severin Judeţul Caras SeveriJudeţul Caras Severinn, cu un relief predominant muntos, prezintă o reţea de ape curgătoare,, cu un relief predominant muntos, prezintă o reţea de ape curgătoare,ape subterane şi lacuri, bine conturată.ape subterane şi lacuri, bine conturată. Reţeaua hidrografică, cuprinzând mare parte din bazinul râurilor Timiş, Caras, Nera, CernaReţeaua hidrografică, cuprinzând mare parte din bazinul râurilor Timiş, Caras, Nera, Cerna şi ale afluenţilor şi ale afluenţilor Dunării în zona defileului – are aspect radiar, axându-şi obârşia în nordulDunării în zona defileului – are aspect radiar, axându-şi obârşia în nordul orohidrografic al Munţilor Banatului; orohidrografic al Munţilor Banatului; excepţie fac apele din bazinul Cerna, afluenţii de pe dreaptaexcepţie fac apele din bazinul Cerna, afluenţii de pe dreapta Timişului, cu izvoarele în munţii ŢarcuTimişului, cu izvoarele în munţii Ţarcu Godeanu Godeanu şi Poiana Ruscă. Timişul primeşte pe ultimul său mare afluent, Bârzava, pe teritoriul Iugoslaviei, râu care îşişi Poiana Ruscă. Timişul primeşte pe ultimul său mare afluent, Bârzava, pe teritoriul Iugoslaviei, râu care îşi adună apele de pe o suprafaţă de 971 kmp.adună apele de pe o suprafaţă de 971 kmp. Râul Bârzava, cu obârşia în zona versantului vestic al Semenicului, captează în cursulRâul Bârzava, cu obârşia în zona versantului vestic al Semenicului, captează în cursulsuperior prin canalul Semenic pâraiele ce drenează o suprafaţă bazinală de 30 kmp (25 kmp însuperior prin canalul Semenic pâraiele ce drenează o suprafaţă bazinală de 30 kmp (25 kmp înbazinul de recepţie al Timişului superior şi 5 kmp în bazinul Nerei), iar prin canalul Zănoaga preiabazinul de recepţie al Timişului superior şi 5 kmp în bazinul Nerei), iar prin canalul Zănoaga preiadin bazinul Nerei superioare apele de pe o suprafaţă de recepţie de aproape 13 kmp. Acest surplusdin bazinul Nerei superioare apele de pe o suprafaţă de recepţie de aproape 13 kmp. Acest surplusde ape a fost necesar pentru acoperirea cerinţelor de apă potabilă şi industrială ale municipiuluide ape a fost necesar pentru acoperirea cerinţelor de apă potabilă şi industrială ale municipiuluiReşiţa, în care scop s-au construit barajele de acumulare Gozna, Valiug şi Secu pe Bârzava şi TreiReşiţa, în care scop s-au construit barajele de acumulare Gozna, Valiug şi Secu pe Bârzava şi TreiApe pe Timişul superior. După ce traversează municipiul Reşiţa, Bârzava taie transversal MunţiiApe pe Timişul superior. După ce traversează municipiul Reşiţa, Bârzava taie transversal MunţiiDognecei, iar de la Bocşa, unde înregistrează un debit mediu multianual de 4,14 mc/s, intră înDognecei, iar de la Bocşa, unde înregistrează un debit mediu multianual de 4,14 mc/s, intră înCâmpia Moraviţei, lărgindu-şi tot mai mult albia care prezintă un curs meandrat şi divagări. În avalCâmpia Moraviţei, lărgindu-şi tot mai mult albia care prezintă un curs meandrat şi divagări. În avalde localitatea Şoşdea, Bârzava iese de pe teritoriul judeţului Caraş-Severin.de localitatea Şoşdea, Bârzava iese de pe teritoriul judeţului Caraş-Severin. Carasul îşi are obârşia în izbucul Caraş, apele acestuia provenind din pâraiele care străbatCarasul îşi are obârşia în izbucul Caraş, apele acestuia provenind din pâraiele care străbatşisturile cristaline ale Culmii Certej, Puşcaşu Mare (Munţii Aninei) şi se pierd apoi în peticulşisturile cristaline ale Culmii Certej, Puşcaşu Mare (Munţii Aninei) şi se pierd apoi în peticulcalcaros de la Cârneala, după ce străbate 76 km pe teritoriul ţării noastre, Caraşul vărsându-şi apelecalcaros de la Cârneala, după ce străbate 76 km pe teritoriul ţării noastre, Caraşul vărsându-şi apeleîn Dunăre, pe teritoriul Iugoslaviei. Suprafaţa bazinului său de recepţie este de 1.118 kmp, în cadrulîn Dunăre, pe teritoriul Iugoslaviei. Suprafaţa bazinului său de recepţie este de 1.118 kmp, în cadrulcăreia relieful are altitudini şi pante medii cu valori de 10 m/km, respectiv 26m/km.căreia relieful are altitudini şi pante medii cu valori de 10 m/km, respectiv 26m/km. Pe parcursul celor 85 km, aspectul văii se modifică în funcţie de tipul de relief străbătut. ÎnPe parcursul celor 85 km, aspectul văii se modifică în funcţie de tipul de relief străbătut. Încursul superior unde confluează cu Comarnicul şi Buhuiul, valea Caraşului are aspectul unei văicursul superior unde confluează cu Comarnicul şi Buhuiul, valea Caraşului are aspectul unei văitipic montane cu sectoare de chei, lărgindu-se treptat în cursul mijlociu în zona colinară, unde-şitipic montane cu sectoare de chei, lărgindu-se treptat în cursul mijlociu în zona colinară, unde-şidezvoltă o albie majoră cu lăţimi de 1 km pentru ca în final, la ieşirea din câmpia piemontană adezvoltă o albie majoră cu lăţimi de 1 km pentru ca în final, la ieşirea din câmpia piemontană aCaraşului, să se despletească în numeroase braţe cu puternice meandre, într-o luncă cu lăţimi deCaraşului, să se despletească în numeroase braţe cu puternice meandre, într-o luncă cu lăţimi depână la 3 km. Debitul său şi al afluenţilor de pe stânga este puternic influenţat de prezenţa calcaruluipână la 3 km. Debitul său şi al afluenţilor de pe stânga este puternic influenţat de prezenţa calcaruluidin Munţii Aninei, unde îşi au izvoareledin Munţii Aninei, unde îşi au izvoarele

Turismul judetului Caras-Severin Turismul judetului Caras-Severin

Judetul Caras SeverinJudetul Caras Severin detine cateva zone de mare detine cateva zone de mare atractivitate turistica:atractivitate turistica:- Clisura Dunării- Clisura Dunării- Domogled-Valea Cernei- Domogled-Valea Cernei- Semenic-Cheile Carasului- Semenic-Cheile Carasului- Cheile Nerei- Cheile Nerei- Poiana Mărului- Poiana Mărului- Muntele Mic - Muntele Mic

Trasee turistice montaneTrasee turistice montane- Re- Ressita - Secita - Secuu - Cuptoare -Dealul Piatra Alba - Culmea - Cuptoare -Dealul Piatra Alba - Culmea Certej - Paraul Valiug - Comuna Valiug - Inseuarea Prislop - Certej - Paraul Valiug - Comuna Valiug - Inseuarea Prislop - SemenicSemenic- Resita - Valiug - Crivaia- Resita - Valiug - Crivaia- Semenic - Baile Mari si Mici ale Vulturilor - Varful Piatra - Semenic - Baile Mari si Mici ale Vulturilor - Varful Piatra Nedeii - Culmea Cracu Pietros - Culmea Capul Muntelui - Nedeii - Culmea Cracu Pietros - Culmea Capul Muntelui - Paraul Beg - Poiana Begului - Cantonul Silvic CrivaiaParaul Beg - Poiana Begului - Cantonul Silvic Crivaia- Sopotu Nou - Cheile Nerei - Sasca Romana- Sopotu Nou - Cheile Nerei - Sasca Romana- Semenic - Crivaia - Poiana Betii - Pestera Comarnic - - Semenic - Crivaia - Poiana Betii - Pestera Comarnic - Poiana Betii - Vila Klaus - SemenicPoiana Betii - Vila Klaus - Semenic- Steierdorf - Lacul Ochiul beiului - Cascada Beusnitei - - Steierdorf - Lacul Ochiul beiului - Cascada Beusnitei - Podul Beiului - Sasca RomanaPodul Beiului - Sasca Romana- Crivaia - Pestera Comarnic - Podisul Iabalcei - Prolaz - - Crivaia - Pestera Comarnic - Podisul Iabalcei - Prolaz - Cheile Carasului - CarasovaCheile Carasului - Carasova

.Cultura si arta a judetului Caras-Severin.Cultura si arta a judetului Caras-Severin

Resurse turistice antropiceResurse turistice antropice1.1. Monumente istorice de arta laica- Complexul Balnear realizat in stil baroc (Sec. XVIII - XIX) din Gara Monumente istorice de arta laica- Complexul Balnear realizat in stil baroc (Sec. XVIII - XIX) din Gara

BăileBăile Herculane Herculane . Monumente de arta plastica si conservativa. Monumente de arta plastica si conservativa- Statuia lui Hercule din Baile Herculane- Statuia lui Hercule din Baile Herculane- Muzee: Muzeul judetean de istorie , sectia Baile Herculane, Muzeul statiunii si- Muzee: Muzeul judetean de istorie , sectia Baile Herculane, Muzeul statiunii si istoria statiunii Baiistoria statiunii Baile le

Herculane;Herculane;3. Obiective economice de interes turistic:3. Obiective economice de interes turistic:- Lacul de acumulare Baile Herculane situat in amonte de "Sapte Izvoare "- Lacul de acumulare Baile Herculane situat in amonte de "Sapte Izvoare "- Baza Tehnico - Materiala a turismului din zona- Baza Tehnico - Materiala a turismului din zona1. Monumente de arta de factura religioasa: Manastirea Bazias din localitatea cu1. Monumente de arta de factura religioasa: Manastirea Bazias din localitatea cuaceleasi nume;aceleasi nume; 2. Muzee: Muzeul de istorie - Secţia Moldova Noua se constituie in expozitie2. Muzee: Muzeul de istorie - Secţia Moldova Noua se constituie in expozitiepermanenta de istorie - arheologie si etnografie a Clisurii Dunării.permanenta de istorie - arheologie si etnografie a Clisurii Dunării.Totodata mai exista 48 de rezervaţii naturale in suprafaţa de 32.809,50 ha clasificateTotodata mai exista 48 de rezervaţii naturale in suprafaţa de 32.809,50 ha clasificateastfel: botanice (3), forestiere (6), mixte (20), geologice (5), speologice (4),astfel: botanice (3), forestiere (6), mixte (20), geologice (5), speologice (4),paleontologice (10).paleontologice (10).Judeţul Caraş-Severin are si o bogata moştenire istorica si etnografica care seJudeţul Caraş-Severin are si o bogata moştenire istorica si etnografica care seconcretizează intr-o concretizează intr-o lista a monumentelor din patrimoniul cultural national lista a monumentelor din patrimoniul cultural national ca obiectiveca obiectivede importanta locala si nationala.Sunt un număr de 572 de astfel de obiective arheologice,de importanta locala si nationala.Sunt un număr de 572 de astfel de obiective arheologice,care se subîmpart astfel:care se subîmpart astfel:- monumente si situri arheologice: 129,- monumente si situri arheologice: 129,- monumente si ansambluri de arheologie: 257,- monumente si ansambluri de arheologie: 257,- monumente memoriale si funerare: 34,- monumente memoriale si funerare: 34,- monumente de arta plastica: 13,- monumente de arta plastica: 13,- ansambluri urbanistice: 15,- ansambluri urbanistice: 15,- monumente si ansambluri etnografice si de tehnica populara: 122,- monumente si ansambluri etnografice si de tehnica populara: 122,- ansambluri industriale monumentale: 3.- ansambluri industriale monumentale: 3.

Religia judeţului Caraş-SeverinReligia judeţului Caraş-Severin Populaţia după religie în municipii şi oraşePopulaţia după religie în municipii şi oraşe În mediul urban, populaţia se distribuie după religie astfel: În mediul urban, populaţia se distribuie după religie astfel:

ortodoxă - 153584, romano-catolică - 12936, reformată - 1628, ortodoxă - 153584, romano-catolică - 12936, reformată - 1628, penticostală - 5327, greco-catolică - 1685, baptistă - 5741, penticostală - 5327, greco-catolică - 1685, baptistă - 5741, adventistă de ziua a şaptea - 470, musulmană - 27, unitariană - adventistă de ziua a şaptea - 470, musulmană - 27, unitariană - 21, creştină după Evanghelie - 152, creştină de rit vechi - 84, 21, creştină după Evanghelie - 152, creştină de rit vechi - 84, evanghelică luterană sinodo-prezbiteriană - 85, evanghelică - 114, evanghelică luterană sinodo-prezbiteriană - 85, evanghelică - 114, evanghelică de confesiune augustană - 86, mozaică - 65, altă evanghelică de confesiune augustană - 86, mozaică - 65, altă religie - 524, fără religie - 165, atei - 109, religie nedeclarată - 145.religie - 524, fără religie - 165, atei - 109, religie nedeclarată - 145.

Populaţia după religie în comunePopulaţia după religie în comune

În mediul rural, populaţia se distribuie după religie astfel: În mediul rural, populaţia se distribuie după religie astfel: ortodoxă - 124847, romano-catolică - 10762, reformată - 127, ortodoxă - 124847, romano-catolică - 10762, reformată - 127, penticostală - 4192, greco-catolică - 1261, baptistă - 8310, penticostală - 4192, greco-catolică - 1261, baptistă - 8310, adventistă de ziua a şaptea - 180, musulmană - 12, unitariană - adventistă de ziua a şaptea - 180, musulmană - 12, unitariană - 10, creştină după Evanghelie - 97, creştină de rit vechi - 9, 10, creştină după Evanghelie - 97, creştină de rit vechi - 9, evanghelică luterană sinodo-prezbiteriană - 13, evanghelică - 25, evanghelică luterană sinodo-prezbiteriană - 13, evanghelică - 25, evanghelică de confesiune augustană - 6, mozaică - 1, altă religie evanghelică de confesiune augustană - 6, mozaică - 1, altă religie - 253, fără religie - 68, atei - 9, religie nedeclarată - 89.- 253, fără religie - 68, atei - 9, religie nedeclarată - 89.

17.Mass-media a judeţului Caraş-17.Mass-media a judeţului Caraş-SeverinSeverin

Mass-media caras-severiMass-media caras-severi Massmedia în judeţul Caraş-SeverinMassmedia în judeţul Caraş-Severin eInformatii in Caras SeverieInformatii in Caras Severinn 24 de ore - Cotidianul Banatului24 de ore - Cotidianul Banatului Ziarul Timpul ReZiarul Timpul Ressitaita Radio ReşiţaRadio Reşiţa ReRessita Onlineita Online Ziarul sud-vestulZiarul sud-vestul Piaţa Severineană ONLINEPiaţa Severineană ONLINE MassmediaMassmedia Judeţul Caras SeveriJudeţul Caras Severinn Ziare şi revisteZiare şi reviste ŞtiriŞtiri