8/17/2019 Jon Elster - Comportamentul Social

1/7

Jon Elster- Comportamentul social.

Capitolul 24 – Ac iunea colectivă.ț

Capitolul începe cu exemplul Steagului viu din orasul Lae !o"egon #$erman%organi&atorul unei parade cumpara o cantitate de sepci al"astre %rosii si al"e pe

care le-a inamanat 'iecarui cetatean al orasului pentru a putea marsalui pe stra&i su"

'orma unui Steag viu %in timp ce el tre"uia sa stea pe acoperisul Cladirii Centrale

 pentru a 'ace o 'otogra'ie..

(ro"lema incepe in momentul in care oamenii vor sa vada cu oc)ii lor spectacolul

insa nu se poate deoarece nu ar mai ramane nimeni *os si ast'el nu ar mai exista

niciun steag#c)iar daca $erman 'acea o po&a % aceasta aparea in &iar al"-negru si

nimeni nu putea vedea spectacolul +.(otrivit autorului % pro"lema cu care se con'runta ,a"egonienii este o pro"lema de

actiune colectiva %cu toate ca una neo"isnuita. iecare este tentat sa urce pe

acoperis sau sa se uite intr-o oglinda #la un moment $erman urca o oglinda pe

cladire pentru a vedea toti oamenii spectacolul %insa cand acestia ridica capul%

steagul dispare.+

(entru a re&olva aceasta pro"lema % acestia recurg la te)nica coordonarii sa

impuna o regula de tipulnu te uita% sa 'aca cu randul sau sa organi&e&e o loterie.

• (rima regula nu este satis'acatoare din moment ce nu are sens sa 'aci un

Steag pe care nu il poate vedea nimeni

• Celelalte asigura ca numai unii oameni il pot vedea % dar nu atat de multi % ca

sa mai ai"a ce vedea.

• Cee ace este interesant este modul in care oamenii re&olva uneori pro"lemele

impuse de actiunea colectiva prin actiune descentrali&ata.

 Destramarea sau bulgarele de zapada.

/aca oamenii respectivi ar 'i lasati sa 'aca ce vor %Steagul s-ar destrama la propriu.

Aceasta destramare s-a dovedit a 'i pre&enta si in experimente care vi&ea&a "unurile

 pu"lice. /e exemplu %su"iectilor li se da o suma de "ani si li se spune ca in ca&ul in

care contri"uie cu o parte pentru un 'ond comun %suma va 'i inmultita % iar suma

8/17/2019 Jon Elster - Comportamentul Social

2/7

ast'el inmultita se va distri"ui in mod egal tuturor su"iectilor %indi''erent daca

acestia au avut o contri"utie sau nu.

Cat despre 0"ulgarele de &apada1 % autorul da ca exemplu pentru a explica

'enomenul revolutiile sau rascoalele %care initial au numar mic de participanti %apoi

 pe parcurs acesta creste intr-o miscare su''icient de puternica incat sa poata da *os

un govern. ai mult decat atat actiunea colectiva se "a&ea&a mai mult pe motivatie.

Cei implicate in aceste actiuni sunt motivati doar de costurile participarii si de

 "ene'iciile personale pe care le pot o"tine din re&ultatul actiunii collective. /e

exemplu un muncitor in greva %se presupune ca se uita doar la riscul de a-si pierde

locul de munca si salariul pe durata grevei % insa are oportunitatea unui salariu mai

mare daca greva are success.

 Deciziile collective

Acestea cuprind trei mecanisme de agregare argumentarea %votul si negocierea.

(otrivit autorului deci&ia colectiva inseamna 'aptul de a 'ace o alegere a unei

 politici. 3nainte de a se implica in procesul deci&iei colective %'iecare mem"ru are o

anumita pre'erinta politica %generata de pre'erintele sale 'undamentale %impreuna cu

un set de credinte.

Scopul essential al unei deci&ii collective este Acela de a agrega pre'erintele

individuale pentru anumite politici %insa agregarea poate determina o trans'ormare a

 pre'erintelor individuale pentru o anumita politica si poate creea un stimulant

 pentru indivi&i sa isi repre&inte gresit pre'erintele.

(roprietatile 'iecarui mec)anism precum si elementele lor patologice

• Argumentarea pura se o"serva in ca&ul proceselor cu *urati unde se cere

unanimitate.

•  egocierea la randul ei se o"serva prin *ocurile de tip 0imparte un dolar1 in

care partile 'ac o'erte si contrao'erte succesive.

• 5otul pur era modul prin care 6ousseau concepea deci&ia colectiva #cetatenii

isi 'ormau i&olat unii de altii pre'erintele politice pentru a nu 'i contaminati

de elocventa si demagogie+.

8/17/2019 Jon Elster - Comportamentul Social

3/7

Com"inarea acestor mecanisme de pilda

o Argument 7 vot #ilustrat prin deci&iiile de anga*are si titulari&are in

departamentul universitatilor +

o

Argument7negociere #ilustrat de negocierile collective ale salariilor – sindicatul si patronatul decid cum sa imparta veniturile unei 'irme+.

o  egociere 7vot#apare in ca&ul in care mem"rii unui sindicat tre"uie sa

rati'ice prin vot o conventie salariala negociata de repre&entantii lor .

 Argumentarea .

o 6epre&inta e'ortul de a persuada prin pre&entarea de motive.

o Ceea ce este interesant la argumentare este ca interesul vor"itorului este

Acela care il determina sa si-l repre&inte ca motiv % si nu nevoia de avea

o parere "una despre sine.

o /e exemplu daca de&"aterile sunt pu"lice %calitatea argumentelor poate

avea de su'erit.

o /aca se tin in spatele usilor inc)ise %argumentarea poate degenera in

negociere

o 3nteresul personal poate%pana la un punct sa imite dorinta de a promova "inele pu"lic.

Votul 

o (oate 'i nevoie de acest mec)anism in momentul in care argumentarea

esuea&a si tre"uie sa se o"tina consensul asupra unei politici.

o 3n voturile de adunari %dimensiunile principale sunt cvorumul

%dimensiunea ma*oritatii si alegerea intre votul prin strigarea ordinii de &isi numararea celora care ridica mana .

o Autorul pune accent pe votul ma*oritar.

Se o"serva ca in cadrul votului ma*oritar %a"tinerea sau 0politica scaunului

li"er1 poate 'i 'olosita de o minoritate pentru a "loca o deci&ie care ar putea 'i

adoptata daca respective minoritate ar 'i pre&enta si ar vota impotriva ei.

8/17/2019 Jon Elster - Comportamentul Social

4/7

o Exemplul cu "icameralismul care a 'ost in'rant de alianta dintre

reactionari si radicali.

o 6eactionarii – pre'erinta 'undamentala -desta"ili&e&a regimul

  --- credinte – "icameralismul va consolida regimul.  --- pre'erinte pentru politiciunicameralism.

o oderatii-----------consolidea&a regimul

  -----------"icameralismul va consolida regimul.

  ------------"icameralism.

o 6adicali -------------consolidea&a regimul

-------va desta"ili&a regimul.  ---------unicameralism.

 Negocierea

o Este procesul prin care se a*unge la un accord prin amenintari si

 promisiuni credi"ile.

o Exemple un sot poate ameninta cu procesul asupra custodiei unice a

copilului in ca&ul in care partenera nu doreste sa imparta custodia .

  8 tara poate ameninta sa invade&e alta tara daca aceasta nu 'ace

concesii teritoriale.

o 3n privinta promisiunilor%un mem"ru al unui grup care decide prin vot

 poate promite sa vote&e pentru o propunere mai importanta pentru unul

dintre colegi %cu conditia ca respectivul coleg sa vote&e ulterior pentru o

c)estiune importanta pentru el #sc)im"ul de 'avoruri+.

o 6e&ultatul negocierii depinde de credi"ilitatea amenintarilor si a

 promisiunilor.

8/17/2019 Jon Elster - Comportamentul Social

5/7

8 amenintare este credi"ila daca agentul care o 'ace se asteapta sa duca la

indeplinire amenintarea 0/a-mi "anii sau iti iau viata 0.

8 promisiune este credi"ila daca se asteapta ca agentul sa isi tina

 promisiunea dupa ce cealalta persoana si-a respectat anga*amentele.#pacta

sunt servanda+

 Atat amenintarile cat si promisiunile sunt credi"ile daca agentul are un

ori&ont larg de timp insa totodata timpul poate a'ecta % de exemplu#daca

agentul esuea&a sa duca la indeplinire o amenintare intr-o interactiune

curenta pentru ca presupune costuri prea mari % a"ilitatea de a 'ace

amenintari in interactiuni viitoare ar avea de su'erit+.

Conclu&ie.

Argumentul central este poate acela ca 'iecare mec)anism al

deci&iei collective – argumentarea%votul%negocierea- creea&a un

stimulant de a repre&enta gresit un anumit aspect al pre'erintelor.

Cu alte cuvinte % un mec)anism de agregare 'unctionea&a ast'el

incat elementele introduse se con'ormea&a mecanismului in sine .

(re'erintele politice exprimate sunt in'luentate atat de pre'erintele

 politice reale %cat si de mecanismul care agrega pre'erintele politice

exprimate. 3mpactul repre&entarii gresite asupra "unastarii este

am"iguu. 3n virtutea 'ortei civili&atoare a ipocri&iei%e'ectele pot 'i

 "ene'ice din punct de vedere social.

Organizatii si institutii.

3n cee ace priveste organi&atiile si institutiile ne putem re'eri la ele ca

instante #toens+ sau ca tipuri #t9pes+% le putem priv9 ca instante ale unui

concept sau drept conceptul in sine.

Exemple "ursa este o institutie #un tip+%pe cand :ursa din ; este o

organi&atie #o instanta a respectivului tip +< statul natiune este o institutie

iar ranta este o organi&atie.

8/17/2019 Jon Elster - Comportamentul Social

6/7

8rgani&atiile sunt actori colectivi- 'iind de'inite prin capacitatea lor de a

lua deci&ii centrali&ate.

3nstitutiile sunt moduri de a 'ace lucruri care apar sau evoluea&a gradual %

cu toate ca odata ce au prins un anumit contur %ele pot 'i adoptate

constient si implementate de catre organi&atii.

(ro"lema monitori&arii unei organi&atii

- (otrivit autorului o organi&atie poate avea mem"rii sau anga*ati.

- em"rii interactionea&a ori&ontal prin procesele de argumentare

%negociere si vot.

- 6elatiile verticale dintre anga*ati si superiori au un c)aracter di'erit%aici apare o pro"lema intre director si agenti % in momentul in care

acestia au interese di'erite # interesul muncitorului poate 'i acela de a

avea un ritm de lucru moderat %in timp ce patronatul vrea ca ei sa

munceasca mai mult.

- Aici mai intervine un persona* si anume se'ul de ec)ipa %insa la randul

lui nici acesta nu o'era prea multa incredere patronului intrucat nu stie

daca acesta ia mita sau nu sau isi 'oloseste autoritatea in alte scopuri

%nu cele incredintate.

- =ot la 'el se intampla si cu se'ul unei agentii de stat % acesta are

interesul ca anga*atii sai sa 'ie cinstiti % adica sa nu ceara dar nici sa ia

mita de la cetateni .

- /e asemenea el are un interes privitor la e'icienta .

>cleptocratia?domnia )otilor.

Solutii la problema director-agent.-prin recompensarea muncii asidue

-penali&area celor care evita munca.

-salari&area in 'unctie de cantitatea produsa %daca vor"im despre e'ortul individual.

8/17/2019 Jon Elster - Comportamentul Social

7/7