jocuri

9
Jocuri cu roluri sociale – copii sunt asezati in diade, unul in fata celuilalt pe covor, fiecare ii pune intrebari partenerului incercand sa afle cat mai multe informatii despre acesta, apoi se reia rolul de catre celalat copil. In final, fiecare copil prezinta celorlalti informatiile aflate despre partenerul sau. Nu se admit interventiile critice, acuzatoare; -Analiza unor imagini expresive – li se prezinta copiilor imagini care exprima diverse stari emotionale si li se cere sa descrie in cuvintele lor ce exprima acea imagine, ce stari emotionale, ce sentimente sunt exteriorizate; -Mimarea unor trairi afective - este un exercitiu ce are legatura cu cel dinainte, copii sunt rugati sa prezinte cat mai multe stari, trairi afective – fericire, spaima, ura, fric, etc, apoi pe rand, trebuie sa mimeze aceste satri, iar ceilalt sunt incurajati sa ghiceasca -Povestirea dupa imagini li se prezinta copiilor imagini ce exprima diverse actiuni, apoi, li se cere acestora sa povesteasca ce cred ei ca se intampla in fiecare imagine - Povestiri cu inceput dat li se prezinta copiilor inceputul unei povesti, ca apoi, sa li se ceara pe rand, fiecarui copil in parte sa formuleze sfarsitul povestii; - Fise individuale (daca as fi floare, as fi floarea..., daca as fi pasare, as fi pasarea..., daca as fi animal, as fi animalul..., daca as fi jucarie, as fi jucaria...)- i se imparte fiecarui copil in parte cate o coala de hartie si un creion, li se cere sa-si imagineze ce ar fi in fiecare caz si sa noteze pe hartie -Jocuri de incredere – aruncarea pe spate – in sala de sport, pe saltele, copii se formeaza in diade, li se cere sa se arunce pe spate, iar partenerul sa-l prinda, se reia rolul de catre celalalt copil

Upload: cristina-dascalu

Post on 17-Jan-2016

8 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

activitati

TRANSCRIPT

Page 1: jocuri

Jocuri cu roluri sociale– copii sunt asezati in diade, unul in fata celuilalt pe covor, fiecare ii pune intrebari partenerului incercand sa afle cat mai multe informatii despre acesta, apoi se reia rolul de catre celalat copil. In final, fiecare copil prezinta celorlalti informatiile aflate despre partenerul sau. Nu se admit interventiile critice, acuzatoare;-Analiza unor imagini expresive – li se prezinta copiilor imagini care exprima diverse stari emotionale si li se cere sa descrie in cuvintele lor ce exprima acea imagine, ce stari emotionale, ce sentimente sunt exteriorizate;-Mimarea unor trairi afective - este un exercitiu ce are legatura cu cel dinainte, copii sunt rugati sa prezinte cat mai multe stari, trairi afective – fericire, spaima, ura, fric, etc, apoi pe rand, trebuie sa mimeze aceste satri, iar ceilalt sunt incurajati sa ghiceasca-Povestirea dupa imagini – li se prezinta copiilor imagini ce exprima diverse actiuni, apoi, li se cere acestora sa povesteasca ce cred ei ca se intampla in fiecare imagine- Povestiri cu inceput dat – li se prezinta copiilor inceputul unei povesti, ca apoi, sa li se ceara pe rand, fiecarui copil in parte sa formuleze sfarsitul povestii;- Fise individuale (daca as fi floare, as fi floarea..., daca as fi pasare, as fi pasarea..., daca as fi animal, as fi animalul..., daca as fi jucarie, as fi jucaria...)- i se imparte fiecarui copil in parte cate o coala de hartie si un creion, li se cere sa-si imagineze ce ar fi in fiecare caz si sa noteze pe hartie-Jocuri de incredere – aruncarea pe spate – in sala de sport, pe saltele, copii se formeaza in diade, li se cere sa se arunce pe spate, iar partenerul sa-l prinda, se reia rolul de catre celalalt copil-Modelaj cu plastelina – fiecare copil modeleaza din plastelina ce doreste- Ce s-ar intampla daca: n-ar exista pantofi; lumea ar fi condusa de copii-toti copiii sunt mobilizati sa gaseasca cat mai multe solutii pentru fiecare actiune in parte, la final se discuta si se trag concluzii- Povestirea – tehnica experential expresiva – se porneste de la un exercitiu de fantasmare; cu ochii inchisi, copii sunt indrumati sa-si imagineze o activitate care-I place s-o desfasoare, un sentiment placut, sau neplacut pe care l-au trait; aceste lucruri terebuiesc apoi modelate in plastelina - Jocul simbolic – Lupta cu obstacolele – copii sunt asezati in cerc, iar in mijloc un copil – protagonistul; cu cate o mana pe capul protagonistului, toti copii incep sa actioneze cu o forta mica, dar puternica asupra acestuia. Fiecare participant devine protagonist pe rand, se urmaresc reactiile protagonistilor si se verbalizeaza modul in care acestia s-au simtit

Page 2: jocuri

- Joc simbolic – Cutiile magic e – sunt puse la dispozitie doua cutii “magice”, una din ele contine calitati, iar in cealalta sunt “depozitate” defectele; copii sunt asezati in cerc iar in mijloc sunt puse aceste cutii, pe rand fiecare copil isi gaseste defectele, aceste defecte daca sunt nefolositoare, sau nu le poate utiliza in sens constructiv, sunt daunatoare, copilul le pune in cutia cu defecte, le poate lasa acolo, pana in momentul cand v-a avea nevoie de el; cutia cu calitati cuprinde toate calitatile, fiecare copil poate sa-si ia din cutie orice calitate doreste, sau chiar mai multe.- Terapie prin dans si miscare – “Dansul” – copii sunt asezati pe perechi A-B, cu palmele lipite, fata-n fata; pe muzica A impune miscari lui B, se inverseaza rolurile. Acest joc poate fi si liber – copii se pot exprima prin dans.- Discutii tematice – “Violenta” – abuzul emotional, abuzul verbal, abuzul fizic - Perceptia sociala / Stima de sine si respectul de sine – “Eu in ochii celorlalti/ Eu in ochii mei; ma plac asa cum sunt? Ma simt bine cu mine?”- O noua etica a relatiilor interpersonale – de la a “nu leza” la a

“ajuta- Comunicarea – “Comunicare autentica” – aceasta activitate ii va ajuta pe copii sa descopere ce inseamna o comunicare autentica si care sunt avantajele ei; sa exerseze comunicarea autentica cu persoane de gen masculin si feminin.Durata acestui exercitiu este de 50 de minute; materialele necesare: - coli de hartie.Timp de 5 min. copii se plimba prin sala si de fiecare data cand intalnesc o colega se opresc in fata acesteia si ii spun: Vad la tine…imi imaginez ca…si simt ca…si vreau sa-ti spun ca…, apoi asteapta aceleasi cuvinte de la ceilalti.Analiza activitatii – Ce inseamna sa comunici autentic?; Ce avantaje avem atunci cand comunicam autentic? Ce dezavantaje avem atunci cand nu comunicam autentic? Este necesra o comunicare asertiva in viata de cuplu, sau intre prieteni? De ce?Evaluare – Sa realizeze pe o foaie de hartie un model de comunicare asertiva – pe diade si apoi tot grupul

- “ Comunicare autentica 2” – In diada timp de 10 min. copii exerseaza comunicarea eficienta pornind de la urmatoarele afirmatii: “ Imi place de tine atunci cand…”; “Nu-mi place de tine atunci cand…”. Apoi copii impreuna cu psihologul, discuta in aceeasi diada despre felul in care s-au simtit si ce dificultati au intampinat atunci cand au fost nevoiti sa-si manifeste sinceritatea si sa-si comunice celuilalt ceea ce simt si gandesc despre el.

Page 3: jocuri

Analiza activitatii – Ce inseamna sa comunici autentic?; Ce avantaje avem atunci cand comunicam autentic? Ce dezavantaje avem atunci cand nu comunicam autentic? Este necesra o comunicare asertiva in viata de cuplu, sau intre prieteni? De ce?Evaluare – Sa realizeze pe o foaie de hartie un model de comunicare asertiva – pe diade si apoi tot grupul

- Comunicarea asertiva – Aceasta activitate ii ajuta pe copii sa invete sa comunice asertiv. Durata acestui exercitiu este de 50 de min. , materiale necesare coli de hartie. Se formeaza echipe de cate doua persoane si fiecare isi alege cate unul din cele doua cuvinte “da / nu”. Timp de 10 min, persoana care spune “nu” va exersa acest lucru, primind de fiecare data opozitia celuilalt; atunci cand celalalt spune “da” aude un “nu” categoric la celalalt, ii poate spune acestuia: “ m-ai convins!”, se recomanda copiilor sa gaseasca cat mai multe modalitati de a spune “nu”, folosindu-se de mimica, gestica si pantomimica. Se ofera 10 min. copiilor pentru a-si schimba rolurile si pentru a exersa di nou comunicarea excesiva. Timp de 10 min., pe echipe, copii discuta despre experienta traita, despre dificultatile intampinate si despre resursele pe care le-au folosit atunci cand au putut fi destul de convingatori – “ cum m-am simtit atunci cand a trebuit sa spun “nu” convingator”; “cum am reusit sa am un comportament asertiv”; “ ce l-a determinat pe celalalt sa fie de acord cu mine”. La final se face analiza acestei activitati.Analiza activitatii – Ce inseamna sa comunici autentic?; Ce avantaje avem atunci cand comunicam autentic? Ce dezavantaje avem atunci cand nu comunicam autentic? Este necesra o comunicare asertiva in viata de cuplu, sau intre prieteni? De ce?Evaluare – Sa realizeze pe o foaie de hartie un model de comunicare asertiva – pe diade si apoi tot grupul

- “ Situatiile dificile exista si…le putem rezolva” – aceasta activitate ii ajuta pe copii sa analizeze modul in care rolurile traditionale distribuite pe genuri afecteaza relatiile pe care le avem cu cei din jurul nostru; sa recunoasca optiunile pe care le putem avea atunci cand trebuie sa luam o decizie; sa exersze procesul de luare a unei decizii in grup. Durata acestui exercitiu este de 50 de min. Materialele necesare sunt un Flip-chart, coli de flip-chart, marcare. Se formeaza 4 grupe, fiecare grup de cate 6 copii. Fiecare grup isi alege un reprezentant care va prezenta la sfarsitula activitatii concluziile. Fiecare grup primeste cate un caz destinat spre analiza – cazuri cuprinse in fisa de lucru. Copii analizeaza cazul primit si sa raspunda la urmatoarele intrebari: - de ce au ales acea optiune?; cum au evaluatlucrurile?. Reprezentatul fiecarui grup prezinta

Page 4: jocuri

cazul, prezinta alegerea facuta, precum si concluziile, iar in final despre dificultatile intampinate in procesul de luare a deciziilor. Analiza activitatii – Se discuta cu toti participantii ce este diferit in comportamentul adolescentilor, coparativ cu cel al adultilor – se prezinta si vizual pe foi de flip – chart, pe 2 coloane.

- Aceasta sunt “eu” si lumea mea este…in roz sau in bleu Aceasta activitate ii ajuta pe copii sa: distinga intre sex si gen, sa constientizeze stereotipurile de gen, sa identifice factorii care contribuie la perpetuarea stereotipului de gen.

Se impart copii 2 grupuri – grupul roz si grupul bleu, fiecare grup isi alege cate o reprezentanta, restul copiilor iau loc in sala asa cum doresc ei.Pe foaia de flip – chart sunt scrise trasaturile lumii roz si cele ale lumii bleu; fiecare copil alege din toate trasaturile atat lumii in roz, cat si trasaturile lumii in bleu, trasaturile care il caracterizeaza (pot completa lista si cu alte trasaturi care nu se regasesc pe lista), psihologul, ajutat de cele 2 reprezentante, imparte participantilor cartonase bleu si cartonase roz in functie de ce trsaturi sunt dominante in foia fiecarui copil. Dupa ce fiecare si-a ales cartonasul in functie de trasaturile dominante, se formeaza 2 grupe – grupa celor roz si grupa celor bleu; fiecare grupa isi caracterizeza lumea, spune ceva despre el, cum este el, ce-I place, ce nu-I place – psihologul provoaca prin intrebari o discutie: - ce inseamna sa ma prezint?; ce cuprinde prezentarea mea? – trasaturile enumerate redau constiinta propriei identitati; exista trasaturi comune ale celor 2 “lumi”?;care sunt acele?; exista diferente de trasaturi intre cele 2 “lumi”?; care sunt acelea? De ce exista trasaturi comune si trasaturi diferite?O posibila concluzie / atingerea obiectivului propus – prezentarea propriei persoane, autoportretul, reda identitatea persoanei; identitatea de sine presupune aspecte de identitate de sex si de gen – suntem ceea ce suntem , prin ceea ce constientizam despre propriile noastre trasaturi de personalitate, care sunt si trasaturi de gen.Evaluare – se dau propozitii, de la simplu la complex – Femeile alapteaza alapteaza, barbatii nu; nou –nascutii fete sunt imbracate in roz, pe cand nou-nascutii baieti sunt imbracati in bleu; baietilor le creste barba, fetelor nu – diferente de sex, gen si implicit de rol.Fisa de lucru / de evaluare: Completati spatiile de mai jos: Ma caracterizez prin………….eu in ochii mei sunt………Imi place sa……….Nu-mi place sa………..Ceilalti ma vad ca,……… eu in ochii celorlalti sunt ……….

Page 5: jocuri

- Eu… in ochii tai / in ochii celorlalti – “Cutia postala, o oglinda sociala”:

Aceasta activitate ii ajuta pe copii sa identifice caracteristicile perceptiei sociale de gen; sa contureze factori ai influentei sociale asupra constructiei de gen; sa detecteze dificultati de interactiune si de comunicare intre genuri; sa sublinieze rolul gandirii pozitive si al empatiei de gen.Durata acestei activitati este de o ora.Materiale necesare – flip-chart, coli, markare.Se formeaza 2 echipe; in prima etapa a activitatii se lipesc pe flip-chart cutiile postale pentru: - ce apreciem la fete- ce nu apreciem la fete. La aceste intrebari trebuie sa raspunda ambele grupe, se scriu pe foaia de flip-chart raspunsurile; apoi, in etapa a 2-a se lipesc cutiile postale pentru: - ce apreciem la baieti; - ce nu apreciem la baieti; se gasesc solutii, prin metoda brainstorming, ca apoi sa fie scrise pe foaie.Evaluare – se pun urmatoarele intrebari: - cum ne influenteaz perceptia sociala de gen?; cum este bine sa fie interactiunea dintre fete si baieti?; suntem deschisi unei comunicari reale si constructive?; perceptia sociala asupra noastra ca fete, ne poate diminua, accentua stima si respectul de sine? Prin ce mijloace?; ne putem depasi eventualele complexe? Cum?- Fiecare este unic – se impart participantii in grupuri mici; acestia sunt rugati sa enumere schimbarile (fizice, emotionale, psihice) prin care trec copii la diferite varste – 0-5 ani, 6-11 ani,11-14 ani, 15-20 ani – fiecare grup mic lucreaza, apoi fac schimb de informatii, comenteaza, discuta. Atunci cand se discuta problemele emotionale, copii sunt intrebati ce cred ei ca I-ar ajuta pe altii sa depaseasca situatiile dificile

Activităţi ludice: - Jocuri de prezentare: „Jocul numelor”, „Istoria numelui”- Jocuri de cooperare: „Vânătorul şi pinguinii”, „Poveştile cooperative”, „Scorpionul”- Joc de atenţie şi orientare spaţială: „Spune-mi vecinii tăi” - Joc de însuşire a normelor de comportare morală: „Avem oaspeţi la masă”- Jocuri de dezvoltare a imaginaţiei: „Continuă povestea” - Jocuri de comunicare: „Spune ce ai visat”, „Povesteşte despre fratele sau sora ta”, „Şirul aniversărilor”- Jocuri de încredere: „Duşul”, „Statuile”, „Spălătoresele”- Jocuri de responsabilizare: „Telefericul”

Page 6: jocuri

Discuţii tematice: - Drepturile omului şi drepturile copilului,- „Eu sunt talentat la...”- Şcoala şi importanţa ei- Familia - Rezolvarea conflictelor (joc de rol)

Educaţie pentru societate: - Cum ne îmbrăcăm”, „Salutul în diverse situaţii”, „Arta de a primi şi de a dărui” „Cum te comporţi cu colegii şi cu personalul didactic?”, „Ţinuta pe stradă şi în casă”, Cum traversăm strada.

- Educaţie sanitară: „Cum consumăm fructele”, „Igiena mediului”, „Am răcit pentru că...”, „Igiena personală”

Activităţi artistico-plastice:- „Desenează ce vrei tu”- „Confecţionarea unei măşti”- Anotimpul preferat- „În vacanţa mare”

Prezentarea şi stabilirea regulilor şi a responsabilităţilor în cadrul grupului – activitate desfăşurată împreună cu membrii grupului:

Activităţi gospodăreşti:- ordine în sala de clasă,- plantarea florilor în ghivece.