istoria parcurilor şi grădinilor i... · locului şi se prezintă istoricul fiecăruia. de...
TRANSCRIPT
1
Nr.__________din _________ Formular USAMV 0202010110
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
1.2. Facultatea Horticultură
1.3. Departamentul Horticultură şi Peisagistică
1.4.Domeniul de studii Horticultură
1.5.Ciclul de studii1)
Licenţă
1.6.Specializarea/ Programul de studii Peisagistică
1.7. Forma de învăţământ IF
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Istoria parcurilor şi grădinilor 2.2. Titularul activităţilor de curs Şef lucr. dr. Erzsebet BUTA
2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Şef lucr. dr. Erzsebet BUTA
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de
evaluare Sumativă
2.7. Regimul
disciplinei
Continut2 DS
Obligativitate3 DI
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Nu este cazul.
4.2. de competenţe Studentul trebuie sa aibă cunoştinţe referitoare la cadrul cultural-istoric în care au apărut
parcurile şi grădinile, elementele compoziţionale ale acestora şi particularităţile lor.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Predarea cursului de Istoria parcurilor şi grădinilor este interactivă, ilustrată de
numeroase poze sugestive prezentate în Powerpoint. În cadrul acestui curs studenţii
pot adresa întrebări referitoare la conţinutul expunerii. Disciplina universitară
impune respectarea orei de începere şi terminare a cursului. Nu sunt tolerate nici un
fel de alte activităţi pe durata prelegerii; telefoanele mobile trebuie să fie închise.
5.2. de desfăşurare a seminarului La seminar sunt prezentate parcurile din Cluj-Napoca. Se fac deplasări la faţa
locului şi se prezintă istoricul fiecăruia. De asemenea, se discuta despre toate
parcurile din România şi despre parcurile cele mai celebre din străinătate.
Activitatea individuală a studentului, la seminar, constă în realizarea unei
prezentări ample despre un parc sau grădină, din ţara noastră sau străinătate.
Disciplina academică este obligatorie pe toata durata de desfăşurare a lucrărilor.
6. Competenţe specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Cunoaşterea limbajului specific şi a noţiunilor caracteristice pentru disciplina Istoria parcurilor şi grădinilor;
Explicarea clasificării şi caracterizării particularităţilor parcurilor şi grădinilor;
Recunoaşterea parcurilor şi grădinilor în funcţie de elementele compoziţionale;
Analiza parcurilor şi grădinilor în funcţie de contextul istoric şi cultural;
Interpretarea informaţiilor de specialitate prin perspectiva principiilor de organizare şi grupare a parcurilor şi
grădinilor;
3.1. Număr de ore pe săptămână–
forma cu frecvenţă 4 din care: 3.2. curs 2 3.3. seminar 2
3.4.Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5.curs 28 3.6. seminar 28
Distribuţia fondului de timp ore
3.4.1. Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35
3.4.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 28
3.4.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 35
3.4.4.Tutoriala 14
3.4.5.Examinări 8
3.4.6. Alte activităţi 4
3.7. Total ore studiu individual 124
3.8. Total ore pe semestru 180
3.9. Numărul de credite4 6
2
Co
mp
eten
ţe
tran
sver
sale
Înţelegerea teoriilor şi conceptelor caracteristice disciplinei IPG;
Utilizarea cunoştinţelor acumulate pentru analiza şi descrierea parcurilor şi grădinilor;
Colaborarea în echipă şi executarea sarcinilor profesionale în condiţii de asistenţă calificată;
Însuşirea metodelor folosite la clasificarea şi caracterizarea grădinilor şi parcurilor;
Capacitatea de a stabili stilul dominant dintr-o grădină sau un parc pe baza cunoştinţelor acumulate.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea evoluţiei concepţiilor în arta grădinilor din cele mai vechi timpuri
până în prezent, punând accent pe trăsăturile compoziţionale generale ale
diferitelor stiluri, în contextul condiţiilor geografice, istorice, economice, sociale
şi culturale specifice.
7.2. Obiectivele specifice Constau în:
- identificarea parcurilor şi grădinilor în funcţie de stilurile şi tipurile
arhitectonice;
- analiza grădinilor şi parcurilor în funcţie de elementele compoziţionale;
- descrierea şi explicarea termenilor specifici utilizaţi în tematica abordată.
8. Conţinuturi
8.1. CURS
Număr de ore – 28
Importanţa studierii istoriei parcurilor şi grădinilor
Prezentarea pe scurt a evoluţiei concepţiilor în arta
grădinilor.
Grădinile antichităţii
Grădinile din Mesopotamia. Grădinile Egiptului antic.
Grădinile Persiei antice. Grădinile Greciei antice. Grădinile
Romei antice
Arta grădinilor în Evul Mediu
Grădinile bizantine. Grădinile medievale ale Europei.
Grădinile islamice. Grădinile arabe din Spania
Grădinile Extremului Orient
Grădinile chinezeşti. Grădinile japoneze
Arta grădinilor în perioada Renaşterii şi Barocului
Grădinile italiene ale Renaşterii. Grădinile baroce în Italia
Influenţa italiană în grădinile europene. Grădinile şi
parcurile baroce franceze. Influenţa franceză în lume
Grădinile clasice în Europa
Grădinile peisagere
Grădinile engleze din secolul XVIII şi crearea stilului
peisager
Trăsăturile compoziţionale ale stilului peisager comparativ
cu cele ale stilului arhitectural
Stilul mixt în arta grădinilor
Concepţii contemporane în arta grădinilor
Grădinile şi parcurile din România
Grădinile din Transilvania, Ţara Românească şi Moldova
până în secolul XIX
Grădinile în secolul XIX şi începutul secolului XX
(Timişoara, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Sinaia, Sibiu, Cluj,
Bucureşti)
Grădinile şi parcurile din România după al II-lea
Război Mondial
Tendinţe moderne universale în amenajarea spaţiilor verzi
Metode de predare
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Prelegere
Observaţii
1 prelegere
2 prelegeri
2 prelegeri
1 prelegere
2 prelegeri
2 prelegeri
2 prelegeri
2 prelegeri
8.2. LUCRĂRI PRACTICE
Număr de ore – 28
Prezentarea parcurilor: Feroviarilor, Rozelor, Iuliu
Haţieganu şi Simion Bărnuţiu din Cluj Napoca
Prezentarea parcurilor: Herăstrău şi Cişmigiu din Bucureşti
Descrierea parcurilor: Romanescu şi Tineretului din Craiova
Prezentarea grădinilor botanice din Cluj-Napoca, Iaşi,
Bucureşti şi Jibou
Prezentare parcurilor: Keukenhof – Olanda, Güell – Spania,
Minimundus - Austria
Studiu interactiv
Studiu interactiv
Studiu interactiv
Studiu interactiv
1 lucrare laborator
1 lucrare laborator
1 lucrare laborator
1 lucrare laborator
Gr6dinile Balboa - San Diego (California), Tiergarten qiCharlotenburg GermaniaGrddini gi parcuri celebre din Italia: Boboli, Tivoli, VillaGamberaia, Villa Reale di MarliaGrddini qi parcuri celebre din India: grddina Taj Mahal, JalMahal Deeg, Shalimar BaghGrSdini gi parcuri celebre din Fran{a: Versailles, ClaudeMonet, Bagatelle, TuileriesGrddini gi parcuri celebre din Austria: Mirabell,Schdnbrunn, BelvedereGrddinile castelului de la Balcic (Bulgaria), Peterhof(Rusia), Sansouci (Germania)Grddinile: Teoriei specula{iei cosmice qi ArtlandGdrdini qi parcuri asiatice: Ritsurin din Takamasu, Ryoanji- Kyoto, Shinjuku - TokyoVerifi carea cunogtin{elor prin colocviu
Studiu interactiv
Studiu interactiv
Studiu interactiv
Studiu interactiv
Studiu interactiv
Studiu interactiv
Studiu interactivStudiu interactivTestare
1 lucrare laborator
I lucrare laborator
I lucrare laborator
1 lucrare laborator
I lucrare laborator
I lucrare laborator
I lucrare laborator
I lucrare laboratorI lucrare laborator
Bibliog rafie obligatoie:1. Constantinescu, S. Vioica, 1992, Afta gredinii, Editura Meridiane, Bucuregti2. Marcus R., 1958, Parcuri gi grtdini din Romdnia, Editura Tehnica, Bucuregti.3. lliescu Ana-Felicia, 2003, Arhitectura Peisaoerd (cap.l-3), Editura CERES, Bucuresti.Bibl iog rafie facultativE :1. Floincescu Adiana, 1999, Arhitectura peisajului, Ed. Divya, Cluj-Napoca.2. Sonea V., L. Palade, Ana-Felicia lliescu, 1979, Arboriculturd ornamentatd gi arhitectura peisagerd, EDP, Bucuregti.3. Boufts Elizabeth and Chip Sullivan, 2010, lttustrated history of tandscape design, WIey, uSA.4. Tumer 7., 2005, Garden history, Phylosophy and design 2000 BC - 2000 AD, Spon press, Oxon, UK.5. lnaii Toshiro, 1998, The garden as architecture, Form and spirit in the gardens of Japan, China and Korea, Kodansha Ameica tnc.6. Radian H. R., 1981, Caftea proportiilor, Ed. Meridiane, Bucuregti.7. Kuckeft Ehrenfied, 2005, European Garden Design, Tandem Vertag, K'nemann.8. Sea/e W., 1996, The White House Garden, Archetype Presg /NC., Washington DC.9. Nitschke Gilnter, 2007, Japanese Gardens, Taschen, K6ln - Gemany.10. Simonds Ormsbee John, 1967, Arhitectura peisajului, Ed. Tehnicd, Bucuregti.*- Colec{ia de reviste: Grtdina mea de vis gi Casa gi gredina*- Cgleqia de documentare (10 episoade) Around the world in 80 Gardens.
9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu agteptirile reprezentantilor comunitifilor epistemice,asociafilor profesionale qi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Informatiile din prezentul curs sunt permanent imbundtd{ite gi actualizate prin studierea literaturii de specialitate.
10. Evaluare
Tip aqtivitate 10. I . Criterii de evaluare t0.2. Metode de evaluare10.3 .
Pondere dinnota finald
10.4. Curs Rezolvarea subiectelor stabilite laexamenul scrisActivitatea la disciplin6 pe parcursulsemestruluiElaborarea unor teme suolimentare
Examen scris70o/o
10.5. Seminar Recunoaqterea qi descrierea grddinilorgi parcurilor studiateElaborarea unui referat dedocumentare privind analiza unuiDarc sau erddind
Sunt prevdzute 2 verificdri peparcurs
30%
10.6. Standard minim de performantiStdpAnirea informafiei gtiinlifice transmisb prin prelegeri gi lucrdri practice la nivel acceptabil. Ob{inerea notei de trecerela verificSrile pe parcurs este conditie de participare la examenul final.
Ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta./Master/Doctorat-. .. Regimul.disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF (disciplina fundamentala), DD
.( disciplina din domenr'u), DS ( disciplina de specialitate), DC (disciplina complementara).
^_ ngeiluJ disciplinei (obligativitate)- se alege una din variantele - DI (disciplina obligatorie) DO (disciplina optionala)DFac ( disciplina lacultativa).- Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu (activitati didactice si studiu individual).
Data completdrii23.10.2013
Data avizdrii indepartament22.11.2013
Titular curs Titular lucrdri laborator/seminarii