issn 1857-0798mic_0.pdf · 2015. 12. 15. · povestea piticului ]ncepe pe str=-zile din rosario ......
TRANSCRIPT
ISSN 1857-0798
REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I
martie
3, 2 013LA PLIMBAREAlexandra |URCAN, 6 ani
Santa Marta do Pinhal, Portugalia
}\i ]ntorc adev=rul.L-am ob\inut pe al meu,E mic, firav, [ov=ielnic,Dar este al meu.
pag. 1-5
La noi, nu [tiu cum se face, ]ns= “glamureala” mai mult e o parodie, fenomen-obsesie, nu ]ntotdeauna de succes. Am denaturat esen\a acestui termen.
pag. 16
Se sim\ea ]n largul lui numai pe strad=. Era un b=iat palid [i bol-n=vicios, dar iste\, ]ndem]natic, zglo-biu [i tare glume\.
pag. 22-23 Povestea piticului ]ncepe pe str=-
zile din Rosario, Argentina. Prima dat= la fotbal a fost adus de bunica Celia, apoi tat=l s=u s-a ocupat de primii s=i pa[i.
pag. 27
NOICOMUNICARE
antologie noi
MAM+De fragila ta arip=at]rn= toate visele mele.Sub a ta m]n=s-ascund speran\ele mele.Sub a ta talp=r=sare iarba dorin\elor mele.}n ochii t=ie reflectat= toat= copil=ria mea,mam=.
Vasilisa CIOBANU, cl. a IX-aPruteni, F=le[ti
UMBRELEFotografie: Valerie TUDOR
2013, martie noi
JOCUL CU M+RGELE DE STICL+
capriciile muzei
N atalia POCIUMBAN, cl. a XI-a (Cobani, Glodeni). Foarte bine intuie[ti filonul artistic al mesajului.
Dincolo de unele nepotriviri nesemnificative, at]t discursul poetic, c]t [i eseul ating cote ]nalte. Fe-licit=ri.
Ana IVANOV (Paris, Fran\a). Se ]ntrevede o avan-sare sesizabil= ]n arta poeziei. La cursivitatea, ele-gan\a [i rafinamentul lingvistic de c]ndva se adaug= subtilitate [i profunzime. Succes!
Doina ST}N+ (Gura Galbenei, Cimi[lia). nu [tim cum scrii, dar se creeaz= impresia c= oarecum u[or, f=r= a depune un efort ie[it din comun. Dac= e a[a, atunci fii atent= la pericolul lunec=rii ]n discursuri gratuite, de dragul frumuse\ii cuvintelor, care, vorba lui Eminescu, ”din coad= au s= sune”. Acest g]nd ne-a ap=rut la citirea poeziei M-am spulberat.
Alisa VERDE (Glodeni). Texte inegale. {i ca reali-zare artistic=, [i ca importan\= a temelor. Scriitorul are o responsabilitate mare atunci c]nd ][i alege tema [i chiar cuvintele. nu uita c= ”cuv]ntul scris/ e-un leac sau o otrav=,/ tu vei muri, dar tot ce-ai scris/ r=m]ne-n urm= drum deschis/ spre moarte sau spre pa-radis,/ spre ocar= sau slav=” (o, om, Sf. ioan Hozevitul).
Lucia CHIRI|A (Ign=\ei, Rezina). De[i e un pic manierat=, Prima dragoste sun= frumos. R=zboiul, de asemenea, e elaborat meticulos [i rezist=. Dar se aseam=n= ]ntr-un fel cu ”jocul cu m=rgele de sticl=” (Hermann Hesse), ca s= nu spunem mai simplu, cu ”teoria chibritului”. Asemenea construc\ii au un anu-mit farmec, dar din ele nu respir= via\a, durerea, compasiunea, bucuria.
Cristina |ARAN (Ign=\ei, Rezina). Este curios acest mod senten\ios de a prezenta lucrurile. A[-tept=m [i alte lucr=ri.
Cristina VREME{, cl. a XII-a (Lozova, Str=[eni). Se remarc= }\i ]ntorc. Merit= s= lucrezi pentru a dep=[i timiditatea, u[oarele asperit=\i de expresie [i a contura ]n continuare felul de a scrie meditativ, ne-preten\ios, nelipsit de g=selni\e [i de observa\ii fine.
Veronica BUGA, cl. a XII-a (Lozova, Str=[eni). Poezia Cuvintele este o veritabil= Ars poetica. A[-tept=m un ciclu amplu de poezii.
Vasilisa CIOBANU, cl. a IX-a (Pruteni, F=le[ti). Publicabil= e doar poezia. Dar ce poezie! Este vorba de simplul [i nepref=cutul poem Mam=. Proza e schematic=, dar atest= aptitudini care merit= s= fie dezvoltate.
Maria LIVIZOR, cl. a XII-a (Cos=u\i, Soroca). im-presioneaz= poezia despre ploaie ]n care atmosfera e sus\inut= abil de detalii credibile.
Elena M+RGINEANU (Cocieri, Dub=sari). oare-cum descriptiv=, dar ingenioas= poezia despre tine-rii de azi e un ]nceput poetic promi\=tor.
M=d=lina BURLAC, cl. a VI-a (Cobani, Glodeni). Dup= c]teva mici decup=ri eseul Dorin\a mea e mai zvelt [i mai conving=tor. }ncearc= s= abordezi [i alte teme.
Cristina BODRUG (Vorniceni, Str=[eni). Vii cu un flux poetic remarcabil. R=m]ne s=-l canalizezi [i s=-l rafinezi. Succes!
Lucr=ri care prezint= interes ne-au mai trimis Mi-haela DODI, cl. a VI-a (Susleni, Orhei), Daniela BOA-GHE, cl. a VII-a (G=le[ti, Str=[eni) [i Leyla MUN-TEANU, 12 ani (Cobani, Glodeni).
nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, dar r=m]nem ]n a[teptarea altor ]ncerc=ri lite-rare, realizate dup= o pauz= de medita\ii, lecturi [i exers=ri.
V= dore[te inspira\ie [i succes
Leo BORDEIANU
}ncerc s=-mi scriu destinul cu v]rful lacrimii,}ns= cuvintele nu m= mai ascult=,Precum eu nu ascult de inim=.oare m= plagiaz=?Le-am uzat pe toate.Acum mi-e trist [i rece...{i am nevoie de ele ca de via\=,Fiindc= s-au impregnat ad]nc ]n mine,Precum pietrele solitare.Am nevoie de o alifie.Ca s= le ung balamalele ruginite de vreme,S= le urnesc din loc{i s= le ]n[ir ca alt=dat= pe petale de suflet.
Veronica BUGA, cl. a XII-a Lozova, Str=[eni
CUVINTELE
1
CERERESubsemnata, adic= Eu,fiin\= adept= a egoismului,locuiesc pe o strad= necunoscut=,]ntr-o camer= sumbr= [i goal=,rog s= fiu ]nscris=]n lista celor mai indiferente persoane,pentru a nu c=dea prad=]n mrejele dragostei.Promit s= fiucea mai egoist= dintre egoi[ti,s= las totul balt=[i s= privesc dragosteadoar dintr-o parte.
Cristina |ARAN, cl. a XII-aIgn=\ei, Rezina
noi, martie 20132
cap ri ci ile mu zei
PLE
AC
+ M
O{
UL
Den
is M
AR
DIC
I, 1
1 a
niC
entr
ul d
e C
rea
\ie
Sp
era
n\a
, Sor
oca
S]ntem vis=tori,Rupem cu g]ndul aripi de fluturiPe care le colec\ion=mPrintre c=r\i cu timbre po[tale, numite amintiri.
Undeva ne-am ]nt]lnitLa apus de soare, pe maluri pustii
de marePrintre scoici, pe[ti{i nisip ce ne ardea pa[ii
[i burele reci,Dar...Chipurile ne erau ascunse de umbre{i ]notau cu sirene [i alge verzi.ne-am ]nt]lnit}ntr-o dup=-amiaz= de var=Pe petale de flori dulce mirositoare.Amor\ite de somn{i r=pite de v]ntPeste care pluteau fluturi [i
al p=s=rilor c]nt.{tiu... c]ndva... ne-am ]nt]lnit.
Alisa VERDE, cl. a XI-aGlodeni
PLOAIAPlou=.Stropii de ap= cad cu ]nver[unare.E frig [i mi-e team= de stropii de
ploaie.Alerg prin ap= [i caut sc=pare.Plou=.
E frig.Ploaia spal= orice urm= de via\=.M= rog [i cer miluire,Dar ploaia nu are margini,
nu-mi d= speran\=.E frig…
{i-i v]nt.Ca o str=in= ]ncerc s= ajung la ai mei.Ploaia m= izbe[te cu stropi grei [i reci.nu-i pas= de pl]nsul meu.{i-i v]nt…
Soare.De dup= nori apare o raz= de lumin=.Ploaia a cedat, [i-a retras oastea.intuiesc o nou= via\=, una senin=,C=ci e soare…
Maria LIVIZOR, cl. a XII-aCos=u\i, Soroca
VIS+TORI
FAM
ILIA
Ver
savi
a S
OC
OLO
VS
CH
I, 1
5 a
niLi
ceul
Vla
d Io
vi\=
, Coc
ieri
, Dub
=sa
ri
COPIL+RIECu miros de maci,Zglobie cu pistruiAlerg]nd prin ploaie f=r= grijiEa nu a d=ruit nici-un s=rut,Dar pe to\i i-a iubit.A stat pu\in,A tot clipit, cu ochi mari [i curio[i.Apoi ]n tain= a plecat,M-a p=r=sitF=r= mesaj de adio.
NEP+SARE
NE-AM }NT}LNIT
Miros de gaz, oameni gr=bi\inim=nui de nimeni nu-i pas=Fug pe alee, merg prin parc{i nici un z]mbet ]n urm= nu las=.Merg mul\i tri[ti, mul\i ferici\iCu chipuri pale sau bronzateTo\i ei s]nt tri[ti, dar ferici\i{i nim=nui de nimeni nu-i pas=.Multe tramvaie, chipuri reci,Priviri directe sau ascunseFiecare cu un g]nd al s=uZboar= departe, nimeni s=-l ajung=.
2013, martie noi 3
asemeni unui strop de rou=pe cel mai ro[u trandafir]nainte de r=s=ritul soareluiprima dragoste e ideal=,ea nu cunoa[te limite,nu \ine cont de gura lumii[i tr=ie[te sub privirileinvidioase ale r=uvoitorilor.
c= dulce-mi era clipa de ieri – copil=rie,c]nd c]nt=ream mersul vremiicu ve[nicii scurseprintre fire de nisip,c]nd uitam suferin\elepe alt=dat=[i z]mbeam naivla soare [i la nori.eram copil,[i de[i nu [tiamprea multe despre via\= [i chiar despre mine...]nv=\am s= prindsecundele de fericireascunz]ndu-le din obi[nuin\=]n buzunarul amintirilor de ieri...
Ana IVANOVParis, Fran\a
LUCRU FIRESC\es secundele-n ore,ad=ug]nd ]n urzeala lorsentimente tr=ite [i apoi fac un joc de culoricu z]mbete [i lacrimi laolalt=.iar la final, din ultimul fir]nod numele meu de-al t=upe ve[nicie.
CONDAMNAT+ DE POEZIE
R+ZBOI
M-am botezat ]n apa infinitului,am gustat anafora invizibilului,m-am transformat ]n pulbere[i...
miros a zah=r ars [i vanilies]nt acuzat= de tr=dare risc s= fiu condamnat= pe via\=[i...
am spus adev=rul ]n versuri, at]t.sinceritatea mea a sup=ratm= umilesc [i-mi zidesc celula[i...
m= tem doar s= nu-L sup=r pe Dumnezeuvreau s=-L v=d z]mbind\in]ndu-m= de m]n=[i...
f=r= [i. gata. at]t.restul se public= ]n ziare.
Doina ST}N+, cl. a XII-aGura Galbenei, Cimi[lia
inima a declarat r=zboi creierului,de partea creierului au aderatochii [i urechile,iar inima [i stomaculau format o Alian\=.Prima lovitur= au primit-o urechile,supuse de o explozie de cuvinteele au trecut urgent de partea inimii.o armat= de flutura[iau invadat stomacul – el a capitulat.ochii [i urechile au devenit oponen\i,nu aveau zile bune,iar inima [i creierul – du[mani.Creierul avea ra\iune,iar dup= cum urechile c]ntau,a[a inima juca.Un armisti\iu ar salva situa\ia,dar c]nd [i unde s=-l ]nchei?Fiecare are m]ndria sa[i nicidecum nu cedeaz=.
Lucia CHIRI|A, cl. a XII-aIgn=\ei, Rezina
PRIMA DRAGOSTE
}|I }NTORC ABSURDITATE}\i ]ntorc adev=rul.L-am ob\inut pe al meu,E mic, firav, [ov=ielnic,Dar este al meu.L-am c=p=tat ]n lupt=Cu sufletul meu.
Cristina VREME{, cl. a XII-aLozova, Str=[eni
Am r=mas f=r= gaz ]n lamp=.Gura plin= mi-e de varAm a[teptat s= trag ]n \eap=,A[teptam ]n zadar.
{i m-am pierdut ca fumul de \igar=}n goana dup= aur purTrecut-a ]nc-o prim=var=,iar tenu-mi devenise sur.
Banal, absurd [i prea devreme...
mi-e dor,]mi vine s= cuprind cerulla piept[i s= simt ]ntregul acestorclipe tr=ite,s= pierd singur=tateaprintre file de istorie[i s=-ncerc a zbura prin dep=rt=ri, care m= cheam=acas=...
TR+IRE
ECOUL COPIL+RIEI
DUBLET TRIPLU}n case – oameni, pe drumuri – oameni, la televizor – oameni...Uneori v=d robo\icare ”tr=iesc” la comand=,f=r= z]mbet, lic=riri ]n priviri[i f=r= inim=...
Uneori se dubleaz=,pentru a ascundelacrimile...Alteori se tripleaz=,pentru a le ]nmul\i de trei oridurerea fiind insuportabil=...{i pentru a ne convingec= [i f=r= inim=,robo\ii pl]ng...
Exist= motive s-o fac=...Multe...
4 noi, martie 2013
cap ri cii le mu zei
PRIETENIA
P rietenia este una dintre cele mai frumoase [i scumpe valori ale omului. Un om cu prieteni
este bogat. Un prieten adev=rat ]\i poate fi ca un frate, ca o sor=. Prietenia este o floare ce-\i ]nflo-re[te ]n suflet doar o singur= dat=. Acel cu care ]\i po\i ]mp=r\i bucuriile [i necazurile, care este al=-turi de tine la bine [i la r=u poate fi considerat prie-ten. nu ]nseamn= doar un um=r pe care s= pl]ngi, ci [i un izvor de ]ncredere, d=ruire, speran\=, iubire...
Prieten \i-i acel care te accept= a[a cum e[ti, e dispus s=-\i ierte sl=biciunile [i s= le ascund= de ochii altora, dar, totodat=, fiind capabil s= te ajute s= ]n\elegi gre[eala.
Dumitri\a UNGUREANU, 14 aniVoinescu, H]nce[ti
E bine c]nd e[ti copil! Lumea pare mai frumoas= pentru c= nu ai grija problemelor, pentru c=
al=turi s]nt p=rin\ii care te ajut= mereu. odat= cu tim-pul zboar= [i copil=ria noastr=, l=s]nd ]n urm= multe impresii [i amintiri de neuitat. Dar eu vreau ca la mine s= fie altfel – copil=ria s= r=m]n= pe loc.
Vai! c]t a[ vrea s= existe cineva, un cineva care ar putea opri copil=ria pentru mine. C]te inven\ii, c]te tehnologii, c]\i oameni ]nv=\a\i s]nt pe lumea asta! De ce nimeni nu a inventat o ma[in=rie pentru a opri copil=ria?
Ea este unic= [i nevinovat=! Doar c]nd e[ti copil sim\i c= lumea e a ta. Ea te atrage cu misterele ei, te ]mbie s= o cucere[ti, s= atingi necuprinsul. numai copil fiind po\i visa c= totul e posibil [i c= via\a e at]t de minunat=.
C]t de bine este s= te bucuri de aroma copil=riei, departe de responsabilit=\ile celor mari. nu poate fi definit= bucuria jocurilor copil=re[ti. E un sentiment de bucurie sufleteasc=. Primul pas, primul cuv]nt, prima iubire, lacrimi, z]mbete, nepl=ceri, fericire – toate aceste lucruri care au loc ]n copil=rie ]\i r=m]n pentru toat= via\a ]n inim=. Pentru copii problemele financiare sau oricare altele arat= ca un exerci\iu greu de matematic=, care poate fi rezolvat doar de profesori, adic= de p=rin\i.
Vreau s= opresc copil=ria pe loc, vreau imposibilul.
M=d=lina BURLAC, cl. a VI-a Cobani, Glodeni
DR
UM
DE
|A
R+
R
odic
a {
AV
GA
, 15
ani
Tele
[eu,
Orh
ei
DORIN|A MEA
GLASUL T+CERII
{ i totul ]ncepe cu un “Bun=”... Apoi se strecor sentimente r]nd pe r]nd. Acestea s]nt urmate
de cuvinte... cuvinte care parc= nimic nu ar spune, [i totu[i s]nt rostite, ]ns= r=m]n a fi doar cuvinte... Adev=ratele cuvinte vin din t=cerea g]ndului ne-rostit. Te-am cunoscut asemenea unei adieri de v]nt [=galnice, ce ]mi aminte[te de ziua z]mbetelor obosite ]n urma distan\ei.
Totul a urmat cu acela[i “Bun=”. G]ndurile [i visele se contrau de la bun ]nceput [i dac= p]n= acum m= g]ndeam e bine sau nu ceea ce se ]nt]mpl=, acum nu m= mai intereseaz=. {tiu c= \in la tine [i asta e tot ce conteaz=. Hm... c]t de romantice au fost acele plimb=ri sub ploaia de stele, cufundate ]n marea din ochii no[tri. {i s=rutul... primul s=rut at]t de inocent, furat de gesturile copil=re[ti, dar care mai arde [i acum pe buze, ca o flac=r= ce tope[te o inim= ]nghe\at=. {i ne-am rev=zut... ne-am rev=zut dup= at]ta timp... {i ca un copil m-am cu-fundat ]n bra\ele lui, pentru o clip= tr=isem o po-veste, f=r= de vr=jitori [i balauri, o poveste fru-moas=, dar prea scurt=, c=ci realitatea mi-a dat o palm=, trezindu-m=.
Azi mai zac amintirile, acele care contureaz= fericirea din sufletul [i g]ndul meu. Z]mbesc f=r= motiv, iar ziua devine mult mai frumoas= atunci c]nd m= trezesc [i z]mbesc datorit= \ie. Trecutul r=m]ne trecut, prezentul ]l perfec\ion=m, iar viitorul poate fi schimbat asemenea acordurilor de chitar=. {i m= g]ndesc... vorbim prin cea mai t=cut= t=cere, o t=cere care de fapt ascult= glasul din interior.
Natalia POCIUMBAN, cl. a XI-aCobani, Glodeni
52013, martie noi
sarea g]ndirii
MUNCA—BR+|AR+ DE AUR PIC+TURI DE PLOAIEM uncind fizic sau muncind inelectual, cu to\ii ]n-
cerc=m s= l=s=m o urm= c]t mai ad]nc= unde c=lc=m. ”Dac= nu po\i fi drum, fii c=rare”. Aceast= c=-rare este efortul str=duin\elor noastre. Deseori, auzi de la tineri replici de genul: ”Dec]t s= ]nv=\, mai bine m= duc la pr=[it”. }ncerc s= p=trund ]n esen\=, dar, oric]t de mult m-a[ str=dui, nu pot g=si logica acestor cu-vinte. Pentru unii dintre noi, munca intelectual= devine un comportament esen\ial al vie\ii cotidiene, pentru al\ii, munca fizic= constituie baza existen\ei lor. Cu timpul, to\i ]ns= ajung s= poarte pe m]n= acea br=\ar= care e ]mpletit= din propriile lor eforturi.
Unii au muncit din greu la rezolvarea problemelor ]n laborator, au demonstrat diferite teoreme, au f=cut studii, au adoptat legi, al\ii au avut grij= s= nu dis-trug= p=m]ntul, muncind fizic. To\i s]nt m]ndri de mun-ca pe care o presteaz= [i nu cred c= exist= deosebiri ]n faptul c]t de pre\ioas= poate fi.
Lucia CHIRI|A, cl. a XII-a Ign=\ei, Rezina
} mpart umbrela mea cu al\ii atunci c]nd plou=, iar dac= nu am umbrel=, ]mpart ploaia.
Enrique Ernesto FEBBRARO
Atunci c]nd plou=... cerul s=rut= p=m]ntul.
Rabindranath TAGORE
}mi place s= merg prin ploaie pentru c= nimeni nu ][i d= seama c= pl]ng.
Anonim
Unii oameni merg prin ploaie, al\ii doar se ud=.
Roger MILLER
C]nd plou=, amintirile pe limba lor vorbesc despre sf]r[it.
Gabriel Petru B+E|AN
}mi num=r secundele ]n pic=turi de ploaie.
Ionu\ CARAGEA
A trecut o ploaie de prim=var= [i s-a \esut ]n zare br]ul fr]nt de m=tas= al curcubeului, cu el ]mi ]ncing mijlocul [i m= duc.
Ionel TEODOREANU
nu stropii ploilor s]nt cei care aduc norii.
Sorin CERIN
o ploaie violent= piapt=n= fumul.
Guillaume APOLLINAIRE
C=z]nd ]n mare, pic=tura de ploaie ]n mare se transform=.
Valeriu BUTULESCU
Ploile din aprilie aduc recolt= ]mbel[ugat=.
Proverb italian
nu orice nor aduce ploaie.
}nceputul ploii este pic=tura.
Proverbe arabe
abonament
NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE
D rag= prietene, Ai observat c= revista [i-a m=rit num=rul de pagini?
Te po\i bucura de noi rubrici. Te po\i abona pentru urm=-toarele 9 luni ale anului 2013.
Ar fi bine ca ]n fiecare clas= s= fie cel pu\in un abona-ment la revista noi. Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la revista noi. }ndeamn=-i s= se aboneze!
Abon]ndu-te la noi, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r]mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i miza pe echipa redac\ional=, pe speciali[tii asocia\i [i pe to\i cititorii care s]nt gata s= te asculte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat.
noi este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. Cu revista noi au crescut mai multe genera\ii.
Revista noi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.
Pre\ul unui abonament pentru 9 luni este 117 lei.Indicele PM 31239.Abonamentul la revista noi poate fi perfectat la
orice oficiu po[tal.
noi, martie 20136
cu ta re r]nd mu[ c=
C artea este una din genialele descoperiri ale omului. Din
c=r\i afl=m cine ne-au fost str=-mo[ii, cum au luptat bunicii [i p=rin\ii no[tri pentru dreptate [i o via\= fericit=. }n c=r\i g=sim cele mai frumoase pove[ti, povestiri, poezii ale scriitorilor clasici [i con-temporani.
P=rin\ii no[tri muncesc pe ogoa-re, la uzine, fabrici… noi ]nv=\=m la [coal=. }nv=\=tura este munca noastr=. iar cartea este cel mai bun ajutor, cel mai devotat prieten. Gra\ie ei vom ajunge cineva ]n via\=.
Veronica CEALN}C Jora de Sus, Orhei
UN PRIETEN DEVOTAT
TOPORA{I
Fotografie: Doina COJOCARU, cl. a XI-aLiceul Ion Vatamanu, Str=[eni
MI-E DOR DE BA{TINA
P+RIN|ILOR MEI} mi spune Alexandra |urcan [i
locuiesc ]ntr-un or=[el situat nu departe de Lisabona, capitala Por-tugaliei. }nv=\ ]n clasa ]nt]i, s]nt eminent=. }mi place s= studiez, s= aflu c]t mai multe lucruri noi. }n timpul liber vizitez gr=dina zoo [i muzeele, m= ]nt]lnesc cu colegii pe bulevard, m= plimb cu bicicleta sau cu patinele cu role. M= pasio-neaz= dansurile, ]notul, studierea limbilor portughez=, englez= [i ru-s=. Am ]nceput a ]nv=\a [i rom`-na, deoarece familia mea are aici mul\i prieteni din Republica Mol-dova. Mama [i tata mi-au povestit cu mult= dragoste despre Moldo-va, \ara ]n care ei s-au n=scut. Eu visez s= vizitez aceast= \ar= minu-nat=, deoarece la Chi[in=u se g=-sesc buneii mei.
Cea mai mare pasiune a mea este, totu[i pictura, lucrez ]n ulei. nu demult, datorit= Ambasadei Republicii Moldova la Lisabona, am descoperit revista noi, care m-a impresionat mult [i am hot=r]t [i eu s= v= trimit c]teva desene de ale mele.
Alexandra |URCAN, 6 aniSanta Marta do Pinhal, Portugalia
Nota redac\iei: Drag= Alexan-dra, desenele tale ne-au l=sat o impresie deosebit= [i o bun= par-te dintre ele vor fi g=zduite pe par-curs ]n paginile revistei noastre. De la Ambasada R. Moldova la Li-sabona am aflat c= ]n cadrul unui concurs, organizat de Centrul de Cultur= [i Art= Trei Culori din Por-tugalia, ai fost distins= cu premiul I, sec\iunea desen. Felicit=ri!
La mai mult [i la mai mare!
S+RB+TORI SFINTE
C red c= tuturor le plac s=rb=torile de iarn=. Dincolo de ]mpodobi-
rea bradului [i sosirea Mo[ului, nu trebuie s= uit=m adev=rata semni-fica\ie a na[terii lui iisus.
noi s=rb=torim ziua Lui de na[-tere, dar a[tept=m ca tot noi s= pri-mim cadouri. Dar nu despre asta vreau s= vorbesc, ci despre ]mpo-dobirea bradului de Cr=ciun. De mic= [i p]n= azi nu pot uita mirosul de brad combinat cu cel de porto-cale, pe care le g=seam sub pom. {i ador de-a dreptul s= ]mpodo-besc bradul al=turi de sora mea mai mare.
S=rb=torile iernii s]nt ]ntr-adev=r magice, ]n special, pentru c= ne reg=sim ]n ele. {i, totodat=, s]ntem al=turi de ]ntreaga familie, [i ne bucur=m cu to\ii c= Domnul a fost mereu al=turi de noi, de copiii lui. La cei 12 ani ai mei ]mi dau deja seama c= lumea nu a fost creat= s= o distrugem, ci s= tr=im cu bucurie toate s=rb=torile, mai ales cele de iarn=!
Marinela LUPU{OR, cl. a VI-a Cobani, Glodeni
Iubirea fa\= de sine este un roman, care dureaz= toat= via\a.
O. WILDE
2013, martie noi 7
noi [i voi
1. La ce te g]nde[ti atunci c]nd auzi sau roste[ti sintagma violen\a ]n [coal=?
2. Ce forme poate lua violen\a?
3. Ai fost vreodat= vic-tim= a violen\ei verbale sau fizice? Dar colegii, prietenii t=i?
4. |i s-a ]nt]mplat s= fii ]njurat ]n strad=? Cum ai procedat ]n astfel de cazuri?
5. Cuno[ti situa\ii c]nd elevii au avut de suferit din cauza agresiunii al-tor colegi sau profesori?
6. Care s]nt sursele [i cauzele violen\ei?
7. Cum poate fi aceasta atenuat= prin educa\ie?
8. Influen\eaz= explozia mijloacelor de informa-re dezvoltarea persona-lit=\ii tinerilor, instig= uneori la un comporta-ment agresiv (jocurile la calculator, internetul, filmele violente)?
9. }\i atrage periodic aten\ia violen\a din me-diul [colar prezent= la [tiri? Ce impact are ea asupra ta [i a colegilor, profesorilor t=i? 10. Ce crezi despre for-mele de violen\= mai subtile [i aparent inofen-sive: condescenden\a, ironia, sarcasmul, etiche-tarea, ignorarea, etc.
11. De ce copiii, adoles-cen\ii de multe ori nu cer sfatul [i ajutorul profe-sorilor, al p=rin\ilor, ci prefer= s=-[i rezolve singuri problemele?
12. Ce m=suri de preve-nire a violen\ei propui?
CHESTIO NAR
NOI DIN PERSPECTIVA CITITORILORA mai trecut un an al=turi de revista NOI. Probabil, fiecare dintre voi a reu[it s=-[i
bifeze realiz=rile, s=-[i ironizeze e[ecurile [i s= p=[easc= ]n noul an cu noi proiec-te [i a[tept=ri. V= mul\umim pentru faptul c= ne ]nso\i\i ]n acest drum anevoios, dar captivant al cunoa[terii [i autocunoa[terii. {i de aceast= dat= am mizat pe receptivita-tea [i sinceritatea voastr=, dragi cititori, a[tept]nd m=rturisiri, propuneri [i sugestii c]t mai interesante. Afla\i care s]nt acestea din r=spunsurile la chestionarul din nr. 12, 2012.
A utorii celor mai i n t e r e s a n t e
r=spunsuri la ches tionar vor fi premia\i ]n decem-brie curent. Succes!
VIOLEN|A }N {COAL+
A utorii celor mai i n t e r e s a n t e
r=spunsuri la chestio-nar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.
1. }n urm= cu patru ani, mama m-a abo-nat la revista noi, [i de atunci nu m= mai despart de ea.3. }n familia mea to\i citesc revista, poate nu integral, dar fiecare ][i are paginile sale ]ndr=gite.5. noi m-a ajutat s= descop=r o lume pa-ralel= cu cea real=, care m-a provocat mereu la noi ]ncerc=ri.6. }ncep lectura revistei cu rubrica capri-ciile muzei. 13. A[ propune ca revista s= organizeze un concurs: cel mai fidel cititor sau cel mai activ cititor.
Veronica POPESCUNisporeni
2. M= consider un cititor fidel, cum altfel?4. o cump=r mereu de la acela[i ghi[eu din capital=, unde doamna v]nz=toare ]mi rezerv= de fiecare dat= un num=r.8. Rubricile capriciile muzei [i noi [i voi au cel mai mare impact asupra mea. Ele m= fac s= m= descop=r [i s= cresc.10. Apreciez tratarea obiectiv= a temei [i varietatea tematic=.13. A[ propune o rubric= unde se vor pu-blica note din scrisorile elevilor asupra revistei sau pentru cei din redac\ie.
Doina ST}N+Gura Galbenei, Cimi[lia
4. nu ]nt]rzie niciodat=, am eu grij= s-o iau direct de la po[t=.8. M-au marcat mai multe articole, ]ns= unul ]l \in bine minte: Accident la r=scru-cea secolului XXi, publicat ]n nr. 12, 2006.11. nu ofer asemenea cadouri, deoarece trebuie s= cite[ti din inim= articolele din revist= [i nu to\i s]nt capabili s= le ]n\e-leag=, de aceea mai bine le ofer ]n dar o revist= [i nu un abonament.13. Chiar dac= fiecare num=r este capti-vant ]n felul s=u, numerele de var= ]mi par f=r= sare, ]ns= nu-mi dau seama ce le lipse[te.
Lucia CHIRI|AIgn=\ei, Rezina
5. Cred c= revista noi mi-a influen\at mult modul de a g]ndi: g]ndesc pozitiv, v=d lucrurile obiectiv [i mi-a cultivat [i gustul pentru frumos.6. De multe ori ]ncep lectura de la prima pagin=, dar uneori, c]nd s]nt mai indis-pus=, o pot citi selectiv, l=s]nd unele arti-cole pentru momentele c]nd am o dispo-zi\ie mai bun=.12. Peste cinci ani o v=d ]n formatul actu-al, dar [i mai voluminoas=, iar peste zece ani s]nt convins= c= va fi [i ]n format elec-tronic.
Nicoleta |URCANUChi[in=u
1. Am f=cut cuno[tin\= cu revista la biblio-teca [colar=.7. Mai ]nt]i citesc crea\iile proprii ale co-piilor, apoi concursurile, mai apoi revista integral.
Cristina VREME{Lozova, Str=[eni
4. Din fericire, nu s-a ]nt]mplat niciodat= s= nu primesc revista, e drept c= num=rul 12 a ]nt]rziat, timp ]n care am a[teptat-o cu ner=bdare.5. Gra\ie revistei mi-am schimbat stilul de via\=, am ]nceput s= m=n]nc mai s=n=tos, s= m= bucur de clipele frumoa-se, din paginile revistei cunosc o mul\i-me de copii talenta\i.6. }ncep lectura revistei cu prima pa-gin=, aici primim sfaturi pre\ioase, care ne ajut= s= ne contur=m stilul de scriere.12. Peste cinci ani v=d revista noi m=rit= cu zece pagini, iar peste zece ani o v=d un manual gros cu diferite materiale utile.13. Propun o rubric= despre fiecare loc turistic din lume ce merit= s= fie vizitat.
Vasilisa CIOBANUPruteni, F=le[ti
A utorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.
noi, martie 20138
poezie
É щ щ «» ç Ö
Magda ISANOS
DIALOG DE IARN+
AUD PLOU}ND, AUD MATERIA PL}NG}ND...
iubesc ploile, iubesc cu patim= ploile,}nnebunitele ploi [i ploile calme,Ploile feciorelnice [i ploile-dezl=n\uite femei,Ploile proaspete [i plictisitoarele ploi f=r= sf]r[it,iubesc ploile, iubesc cu patim= ploile,}mi place s= m= t=v=lesc prin iarba lor alb=, ]nalt=,}mi place s= le rup firele [i s= umblu cu ele ]n din\i,S= ame\easc=, privindu-m= astfel, b=rba\ii.{tiu c=-i ur]t s= spui “S]nt cea mai frumoas= femeie”,E ur]t [i poate nici nu e adev=rat,Dar las=-m= atunci c]nd plou=,numai atunci c]nd plou=,S= rostesc magica formul= “S]nt cea mai frumoas= femeie”.S]nt cea mai frumoas= femeie pentru c= plou={i-mi st= bine cu franjurii ploii ]n p=r,S]nt cea mai frumoas= femeie pentru c=-i v]nt{i rochia se zbate disperat= s=-mi ascund= genunchii,S]nt cea mai frumoas= femeie pentru c= tuE[ti departe plecat [i eu te a[tept,{i tu [tii c= te-a[tept,S]nt cea mai frumoas= femeie [i [tiu s= a[tept{i totu[i a[tept.E-n aer miros de dragoste viu,{i to\i trec=torii adulmec= ploaia s=-i simt= mirosul,Pe-o asemenea ploaie po\i s= te-ndr=goste[ti fulger=tor,To\i trec=torii s]nt ]ndr=gosti\i,{i eu te a[tept.Doar tu [tii –iubesc ploile,iubesc cu patim= ploile, ]nnebunitele ploi [i ploile calme,Ploile feciorelnice [i ploile-dezl=n\uite femei...
PLOAIA Ploaia a trecut. Clopotul ei de pe deal}l mai aud ]n hohote piezi[e.F=-m=, Doamne, copita unui calori nezv]ntat un steag pe-acoperi[e!
Drum de p=m]nt cu aripile-n fum,Creang= cu prune ro[ii rupt= de furtun=Pe-o uli\= cu foarte mul\i copii,ori curcubeu strig]nd ]ntr-o f]nt]n=;
Punte tremurat= peste-un r]uVenit din mun\i pe ape-nvolburate,{i-at]t de limpede c-ai vrea s=-l treciCu ochii-nchi[i [i m]inile la spate;
Culoarea reg=sit= ]n frunzele de plop,Dorul aprins ]n zarea-aceea ud=...Ploaia a trecut. Clopotul ei, ]n deal,Pe limbi de-argint u[oare mai asud=.
Ploua infernal,[i noi ne iubeam prin mansarde.Prin cerul ferestrei, oval,norii curgeau ]n luna lui Marte.
Pere\ii od=ii eraunelini[ti\i, sub desene ]n cret=.Sufletele noastre dansaunev=zute-ntr-o lume concret=.
o s= te plou= pe aripi, spuneai,plou= cu globuri pe glob [i prin vreme.nu-i nimic, ]\i spuneam, Lorelei,mie-mi plou= zborul, cu pene.
{i m=-n=l\am. {i nu mai [tiam unde-mil=sasem ]n lume odaia.Tu m= strigai din urm=: r=spunde-mi, r=spunde-mi,cine-s mai frumo[i: oamenii?... ploaia?...
Ploua infernal, ploaie de tot nebuneasc=,[i noi ne iubeam prin mansarde.n-a[ mai fi vrut s= se sf]r[easc=niciodat=-acea lun=-a lui Marte.
PLOAIE }N LUNA LUI MARTE
|II MINTE-NT}IA PLOAIE?|ii minte-nt]ia ploaie cum c=dea,cu fulgere, cu stele lungi ]n ea?Arborii st=teau drept, inton]ndimnul vie\ii [i-n zarea fo[nind,
verde ca un codru lichid,s-auzeau cerurile cum se-nchid, se deschid.
{i noi st=team ca pomii ]n picioare.”nimic nu moare, mi-ai [optit, nu moare...”
{i plantele cre[teau, ne f=ceau semne,ca ni[te m]ini, ca umbre ne-mp=cate,se str=duiau spre via\= s= ne-ndemne[i iar c=deau ]n dezn=dejde toate.
Ana BLANDIANA
DESC}NTEC DE PLOAIE
Ioan ALEXANDRU
Nichita ST+NESCU
2013, martie noi 9
}NAINTE!Totul avea s= fie mai palid]n orice caz altfeldac= nu c=deaaceast= ploaie devoratoare de friguriincertitudini reticen\e confuziidac= nu aveam s= simtinvita\ia ei la un maraton pe o distan\=
dubl=dac= nu aveam s-o accept [treng=re[tef=r= a-mi calcula for\ele [irezervele de timp
]nainte cu pasiunea ploiia[a cum nu am mai f=cut-o demulta[a cum pu\ini ]ncearc= [i pot s-o fac=f=r= a pune totul pe c]ntarf=r= a-\i preg=ti c=i de retrageref=r= a exclude posibilitatea dea te pomeni ]n preajma \eluluipentru a con[tientiza c= el estede neatins
]naintecu tenacitatea ploiicu insisten\a ei de a c=deaacumf=r= a [ti ce va r=s=ri m]inecu ]n\elepciunea ei de a se oprisimplutrec]nd peste team= triste\e p=reri
de r=u
neastup]ndu-mi nasul [i ne]nchiz]nd ochiiplonjezf=r= a [ti de mai ies la suprafa\=f=r= a miza prea mult pe noroculce m= \ine mereu la distan\=f=r= a crede c= m-am vindecat de iluzii
Ilu
stra
\ie:
Vio
leta
ZA
BU
LIC
+ Lucian BLAGA
MELANCOLIEUn v]nt r=zle\ ][i [terge lacrimile reci pe geamuri.Plou=.Triste\i nedeslu[ite-mi vin, dar toat= durerea,ce-o simt n-o simt ]n mine,]n inim=,]n piept,ci-n picurii de ploaie care curg.{i altoit= pe fiin\a mea imensa lumecu toamna [i cu seara eim= doare ca o ran=.Spre mun\i trec nori cu ugerele pline.{i plou=.
Leo BORDEIANU
Iulian FILIPLiviu DELEANU
PLOI LA TIMP CROCHIUDoamne, ce frumos e pl]nsul t=upeste c]mpul nostru ve[tezit,peste ce-am visat [i-mi pare r=u c=-am uitat [i iar mi-am amintit.
P=[im ]n doiSub pletele b=tr]nei ploi{i-un v]nt bezmetic ne adieLa ora ud= [i t]rzieA stropilor ce cad mereu...iar p=rul t=u cu p=rul meuSe-ating din mers – [i se s=rut=,Precum ]n noaptea ab=tut=Deasupra mea [i-asupra taDoi pomi vecini s-ar s=ruta,Sau cum o boare trec=toareS-ar s=ruta cu-o alt= boare.
{i s]ntem tineri am]ndoiSub ropotul b=tr]nei ploi.
George BACOVIA
LACUSTR+
C}NTECUL PLOAIEIAlexandru MACEDONSKI
De-at]tea nop\i aud plou]nd,Aud materia pl]ng]nd...S]nt singur, [i m= duce un g]ndSpre locuin\ele lacustre.
{i parc= dorm pe sc]nduri ude,}n spate m= izbe[te-un val –Tresar prin somn [i mi se pareC= n-am tras podul de la mal.
Un gol istoric se ]ntinde,Pe-acelea[i vremuri m= g=sesc...{i simt cum de at]ta ploaiePilo\ii grei se pr=bu[esc.
De-at]tea nop\i aud plou]nd,Tot tres=rind, tot a[tept]nd...S]nt singur, [i m= duce-un g]ndSpre locuin\ele lacustre.
Plou=, plou=,Plou=, c]t poate s= plou=.Cu ploaia ce cade, m-apas=Durerea cea veche, cea nou=...Afar= e trist ca [i-n cas=,Plou=, plou=.
Plou=, plou=...Plou=, c]t poate s= plou=...Zadarnic vor c]ntece clareCa florile umezi de rou=Cei vecinic scuti\i de-ntristare...Plou=, plou=.
Plou=, plou=...Plou=, c]t poate s= plou=...Fiin\a mea [i sim\ireaSuf=r [i pl]ng am]ndou=...Via\a-[i urmeaz=-nd]rjirea...Plou=, plou=.
Plou=, plou=...Plou=, c]t poate s= plou=...Rap=n=-n geamuri ca-n tobe...Spintec= inima-n dou=C]ntecul ploaiei de cobe...Plou=, plou=...
10 noi, martie 2013
pa uz= de g]ndi re
AM UITAT S+ SPUNEM MUL|UMESCP =rin\ii ne-au ]nv=\at de mici c= este bine s= fim politico[i. Mul\umesc
este, probabil, printre primele cuvinte pe care se pune accent atunci c]nd ]ncepe procesul de instruire acas=. Acum ]ns=, cu trecerea anilor, ne este parc= tot mai greu s=-l spunem sau poate c= nu-i mai d=m at]t de mult= importan\=. Adev=rul pe marginea acestui subiect ni-l spun elevii clasei a VII-a din Ci[michioi, UTA G=g=uzia.
Tatiana B+L+NU|, 14 ani: }ntot-deauna mi-a fost fric= de p=ianjeni. }i visez mereu, ceea ce m= face s= ]i v=d caraghio[i, ur]\i [i nesuportabili. }n rest nu mi-a fost fric= de nimic, deoa-rece [tiu c= Dumnezeu este cel care m= protejeaz=.
Valeria GROAP+, 13 ani: Cel mai mult mi-a fost fric= atunci c]nd mama a plecat, iar eu credeam c= nu o voi revedea niciodat=. C]nd eram mic= ]mi era fric= de tat=l meu, dar, nici p]-n= ast=zi, nu am realizat de ce.
Gusein GODJIEV, 13 ani: }ntuneri-cul a fost cel care mereu mi-a trezit sentimentul de fric=. Acest lucru am ]n-ceput s=-l ]n\eleg dup= ce am ]ncetat s= privesc filme de groaz=.
Nicoleta COJOCARU, 13 ani: Tea-ma de a m= ]mboln=vi m-a urm=rit mereu. S=n=tatea pentru mine este cel mai important lucru.
Maria CRE|U, 13 ani: Cel mai mult mi-e fric= s= nu ]mi pierd p=rin\ii [i ]n general ]ntreaga familie. Pentru mine ei s]nt cel mai de pre\ lucru.
Emilia CUJB+, 13 ani: Examenul din clasa a iV-a a fost spaima cea mai mare pe care am tr=it-o vreodat=. Sper ca la urm=toarele examene s= fiu mai curajoas=.
Victoria DOIBANI, 14 ani: Se ]n- t]mplase pe la vreo [apte ani, c]nd mi-a fost dat s= trag o fric= groaznic=, din cauza stomatologului. Am stat la el nu mai mult de zece minute, dar aceasta m-a determinat s= nu mai merg cur]nd la medic.
Sanda MUNTEANU, 13 ani: Am o sor= mai mic=. La na[tere aceasta a suportat o traum=, din cauza greut=\ii de 5,4 kg. Frica pe care am avut-o atunci cred c= nu o voi uita niciodat=.
Adriana MUNTEANU, 13 ani: Lo-cuim ]n apropierea unui r]ule\, de ace-ea, am nepl=cerea de a vedea [i de a auzi zilnic broa[tele de pe mal [i din ]mprejurimi. }ntotdeauna mi-a fost fri-c= de acestea, mai ales c]nd apar du-p= ploi.
Aliona SCOR|ESCU, 13 ani: o spaim= de nedescris am tr=it atunci c]nd tat=l meu era la un pas de moar-te. Aveam vreo nou= ani, c]nd ]ntr-o diminea\= tat=lui meu i se f=cuse r=u, ca mai apoi s= afl=m c= sufer= de o boal= grea.
Marcela CRASNOV, 14 ani: }n via\= cel mai mult m-am temut de faptul c= mama nu se va ]ns=n=to[i [i nu va avea puterea necesar= s= ne educe.
Pentru NOI – Olesea CURMEIMole[ti, Ialoveni
Vladislav GU{PIT: A mul\umi ]n-seamn= a iubi, a tolera, a valorifica sentimentele [i ]ncrederea celor din jur. De cele mai multe ori acest lucru poate fi ]n\eles gre[it; unii te pot lua ]n glum=, al\ii pot crede c= e[ti ironic pentru c= ai mul\umit pentru un lucru mic sau nesemnificativ. }ns=, ]n ad]n-cul sufletului t=u, [tii c= ai spus-o din toat= inima [i te sim\i ]mp=cat.
Olesea CRIVE|: S-a cam uitat s= se mul\umeasc= [i s= se aprecieze gestul celui care ne face s= ne sim- \im bine. Acest lucru, de cele mai multe ori, se datoreaz= rutinei zilnice care s-a a[ezat cu mult= comoditate printre noi.
Elena CARATEZU: Mul\i consi-der= c= at]ta vreme c]t cel de l]ng= el nu spune mul\umesc, nu este nici el obligat s= o fac=.
Mariana DARADUR: S]nt c]teva lucruri elementare ce \in de bunul-sim\ [i de buna cre[tere. {i mi se
pare normal s= mul\umesc atunci c]nd mi se ofer= ceva.
Oxana CARAGHEIRGHI: nu am num=rat niciodat= de c]te ori mul\u-mesc ]ntr-o zi, pentru c= ar trebui s= dau dovad= de aten\ie maxim=. Fac acest lucru din instinct, nu stau nicio-dat= s= m= g]ndesc dac= merit= sau nu. Cel mai des i-o spun mamei.
Dimitrii MADJAR: Aud tot mai rar cuv]ntul =sta magic. Mul\i nu au timp [i nici chef s=-\i mul\umeasc= atunci c]nd faci un gest frumos.
Svetlana MADJAR: Un mul\umesc n-a f=cut r=u nim=nui [i ar trebui s=-l spunem c]t mai des. Eu m= simt bine atunci c]nd mul\umesc [i mi-ar pl=-cea s= aud mai des acest cuv]nt. Chiar [i ]n varianta de merci, pe care eu o utilizez mai des.
Ina BELECCI: Se pare c= s]ntem tot mai pu\ini cei care spunem Mul\umesc! Ar trebui s= g=sim o solu\ie, altfel ]ncet, ]ncet, ne vom transforma ]n ni[te ro-bo\ei f=r= sentimente [i valori.
Dimitrii BORDEI: Mul\umescul a disp=rut de ru[ine. o ru[ine ciudat= [i opus= unei g]ndiri sincere, un fel bizar de a fi cool.
Anastasia CIOBAN: S]ntem at]t de... “uza\i”, ]nc]t am ascuns aceste lucruri m=runte, dar at]t de valoroa-se, ]ntr-o cutie pe care refuz=m s= o [tergem de praf... nu uit niciodat= s=-i mul\umesc lui Dumnezeu...
Pentru NOI – Iuliana BUNU Ci[michioi, UTA G=g=uzia
P.S. }ntr-o lume civilizat= este esen\ial s= spui mul\umesc, [i nu din obliga\ie, ci pentru c= este poli-ticos [i frumos, iar o vorb= veche spune s= ]i tratezi pe al\ii a[a cum ai vrea s= te trateze [i ei pe tine. }n-cearc= s= z]mbe[ti c]nd spui mul- \umesc, fie c= e vorba de po[ta[ul care ]\i d= o scrisoare, fie c= de v]n-z=toarea care ]\i d= restul sau de omul care ]\i ofer= locul.
I. B.
F rica, una dintre cele mai puternice st=ri emo\ionale ale fiin\ei umane, deseori apare din cauza sensibilit=\ii g]ndirii noastre. Pe de o parte, ea
este fireasc= [i chiar constructiv=, dac= este real= [i controlat=, iar pe de alt= parte at]t de subtil= [i distructiv=, ]nc]t d= na[tere la noi frici care se infiltreaz= ]n noi treptat, devenind fobii.
Fiecare dintre noi a avut de tras c]te o spaim= ]n via\a lui. De ce le-a fost fric= cel mai mult ]n via\=, ne spun nu f=r= de emo\ii elevii din clasele a VI-a [i a VII-a de la Liceul Teoretic Mole[ti, Ialoveni:
FRICA DE P+IANJENI
2013, martie noi 11
DINCOLO DE C+R|I, Z}MBETUL COPIL+RIEIC ]nd ]nv=\=m, ne g]ndim de multe ori cum vom aplica cuno[tin\ele, ]ntruc]t
]n zilele noastre pragmatismul se educ= ]nc= din [coal=. Dac= nu ni se contureaz= un scop clar, ne gr=bim s= facem etichet=ri sau s= d=m verdicte: nu ]nv=\ aceasta pentru c= nu voi avea nevoie de a[a ceva. Se ]nt]mpl= s= ]nv=\=m [i multe lucruri complicate, uit]nd sau f=c]nd abstrac\ie de faptul c= cele simple de multe ori ne joac= festa. Am fost curio[i s=-i ]ntreb=m pe vii-torii profesori de la Colegiul Pedagogic V. Lupu, din Orhei ce lucruri ]i vor ]nv=\a ]n primul r]nd pe elevi:
D ragi cititori, numi\i instrumentele muzi-cale prezentate ]n imaginile al=turate.
Primilor trei care ne vor trimite r=spunsul corect redac\ia le va oferi cartea Arta muzical= din Republica Moldova, istorie [i modernitate (Edi-tura Grafema Libris). C][tig=torii vor fi de-semna\i ]n nr. 6, 2013.…...............................................................................
Primele trei scrisori cu r=spunsul corect la concursul din nr. 12, 2012 au fost ale Domnic=i DIACONU, Sorinei MU{AT din Chi[in=u [i ale Mihaelei DODI din Susleni, Orhei. Premiul – cartea Mihai Volontir sau despre voca\ia ome-nescului (Editura {tiin\a) v= a[teapt= la redac\ie.
R=spunsul corect este urm=torul: F=t-Frumos, Dimitrie Cantemir, |iganii, }ntoarcerea lui Bu-dulai, Un caz ]n p=tratul 36-80, }n zona aten\iei deosebite.
C=t=lina PLINSCHI, 14 ani: Fac-torii pe care a[ pune accentul c]nd voi preda ar fi: fantezia, capacita-tea de a crea ceva frumos, aptitudi-nile de lecturare [i colaborare. Am ales ace[ti piloni, deoarece cuv]ntul e ceea ce ne reprezint=, spiritul fru-mosului ne ajut= s= ne integr=m ]n societate, iar lectura ne face din co-pii – oameni.
Eufrosenia BESCHIERI, 15 ani: Le voi cultiva elevilor lucrurile care mi-au dezvoltat personalitatea: res-ponsabilitatea, ]n\elegerea recipro-c= [i aten\ia. Pentru mine ace[tia reprezint= temelia pentru construc- \ia viitorului nostru pe t=r]mul peda-gogiei.
C=t=lina CROITOR, 15 ani: }n primul r]nd le-a[ demonstra de ce au nevoie pentru a p=[i cu dreptul ]n societate: cei [apte ani de-acas=, de a fi un om comunicativ [i respec-tuos, dar [i iste\.
Veaceslav COJOCARU, 16 ani: Disciplina este important= de la cea mai fraged= v]rst=, ]ntruc]t ea ne ajut= s= facem ordine ]n ideile [i cuno[tin\ele noastre. Apoi a[ pune accentul pe respect [i ]n\elegere re-ciproc=.
Doina |URCAN, 16 ani: Cred c= primele trei lucruri ar fi: s= [tie a se saluta, a se comporta adecvat ]n dife-rite situa\ii [i a vorbi frumos.
Mihaela RUSNAC, 15 ani: Dac= voi ajunge vreodat= s= ]nv=\ pe ci-neva, voi ]ncepe de la faptul c= cel mai important lucru care trebuie educat este felul de a se comporta ]n societate, dorin\a de a afla mereu ceva nou, de a cre[te intelectual, de a pre\ui frumosul.
Ana S+CUL|AN, 16 ani: Cele trei elemente de baz= ar fi: ]ncrede-rea ]n sine, s=-[i descopere proprii-le aptitudini, s= fac= diferen\a ]n-tre bine [i r=u.
Grigorina STRA{NEI, 16 ani: A[ pune accentul pe bunele maniere, dragostea de \ar= [i cea fa\= de p=-rin\i.
Daniela {EVCIUC, 16 ani: Res-pectul fa\= de al\ii, punctualitatea, pentru c= ]ntr-un fel ne responsabi-lizeaz=, [i dreptatea, c=ci ea ne ajut= s= ne form=m ca personalit=\i integre.
Dorina RUSNAC, 16 ani: }n pri-mul r]nd i-a[ ]nv=\a s= nu uite jocul, copil=ria, indiferent c]t de greu le este, s= nu uite s= z]mbeasc=.
Cristina POPESCU, 17 ani: A[ ]n-v=\a copiii s= iubeasc=, s=-[i tr=-iasc= frumos via\a [i s= [tie cum s= se comporte ]n societate.
Pentru NOI – Elena LEAHOrhei
numai pentru noi
noi, martie 201312
VENI, VIDI, VICI
calea spre olimp
Rubric= sus\inut= de Elena BANARI, magistru ]n filologie
ETAPA a VI-aI. Justifica\i ortografia urm=toarelor omofone, plas]n-
du-le ]n enun\uri: demult – de mult, niciodat= – nici o dat=, dec]t – de c]t, desear= – de sear=, c]teodat= – c]-te o dat=.
II. Explica\i sensul urm=toarelor neologisme [i alc=tui\i cu cinci dintre ele c]te o propozi\ie:
Bestseller; fashion; fast-food; sale; hight-life; cool; boss; copyright; cash; jogging.
Model: Leasing – form= specific= de ]nchiriere a unor bunuri pe o perioad= limitat=, la sf]r[itul c=reia cel care a ]nchiriat poate opta pentru achizi\ia acelui bun ]n schimbul unei pl=\i.
Exemplu: P=rin\ii mei au cump=rat ]n leasing o ma[in= luxoas=.
III. La cine se referea {t. Augustin Doina[ c]nd spu-nea: El este cel mai important poet rom`n de dup= cel de-al doilea r=zboi mondial. Odat= cu el, prin el, logo-sul limbii rom`ne ia revan[a asupra poe\ilor ei. Este laureat al mai multor premii, numi\i c]teva dintre ele. Enumera\i cinci plachete de poezii [i trei volume de eseuri semnate de acest scriitor. C]\i ani de la na[terea sa vom marca pe 31 martie curent?
IV. Elabora\i o compunere despre farmecul adoles-cen\ei [i principiile morale ale vie\ii.
Volum – jum=tate de pagin=.V= dorim succes!A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la apa-
ri\ia revistei.
R=spunsurile corecte la etapa a III-a:i. Formele corecte de plural ale substantivelor de
mai jos s]nt urm=toarele: Arpaca[ – arpaca[uri, grepfrut – grepfruturi, obicei
– obiceiuri, tirbu[on – tirbu[oane, trening – treninguri, catalog – cataloage, suspin – suspine, linoleum – lino-leumuri, tarif – tarife, ambalaj – ambalaje.
Exemplu: Anul acesta au crescut tarifele la carburan\i.
ii. }n enun\urile de mai jos e vorba de o singur= gre[eal= de exprimare: pleonasmul.
• Pictura lui este cea mai sublim=. // Pictura lui este sublim=.
• P=rin\ii [i bunicii au convie\uit laolalt= zece ani. // P=rin\ii [i bunicii au convie\uit zece ani.
• Cel mai extraordinar r=spuns a fost al ei. // R=spunsul ei a fost extraordinar.
• }[i recapitula din nou lec\iile mai dificile pentru a ob\ine o not= mai bun=. // }[i recapitula lec\iile mai di-ficile pentru a ob\ine o not= mai bun=.
• Via\a lui va continua mai departe. // Via\a lui va continua.
iii. Marin Preda este prozatorul rom`n care s-a n=scut pe 5 august 1922, ]n comuna Seli[tea-Gume[ti, jude\ul Te-leorman. A debutat editorial ]n 1948, cu volumul de nuvele }nt]lnirea din P=m]nturi. Marin Preda l-a continuat creator pe Liviu Rebreanu, polemiz]nd cu el ]n subsidiar. Roma-nele de referin\=: Morome\ii (1967), Risipitorii (1969), intru-sul (1968), Marele singuratic (1972), Delirul (1975), Via\a ca o prad= (1977), Cel mai iubit dintre p=m]nteni (1980).
iV. Visul a fost mereu pentru om impulsul care ]l mo-tiveaz= s= tind= spre mai mult, spre ceva nou, diferit. Fiecare are visuri ne]mplinite, ]ns= nu fiecare ]ncearc= s= le transforme ]n realitate. Deseori, greut=\ile impuse de soart= ne sl=besc ]ncrederea ]n propriile puteri [i ne fac s= renun\=m la visuri [i aspira\ii.
Visul meu este s= devin c]nt=rea\= de muzic= u[oar=. Mi-a pl=cut ]ntotdeauna muzica, dar, vorbind cinstit, nu am ]ntreprins multe spre a-i cunoa[te tainele. }mi plac instrumentele muzicale, mai cu seam=, chitara, dar me-reu g=seam scuze ca s= nu ]nsu[esc arta acestui miste-rios instrument. Aveam o fric= nemaipomenit= de scen= [i public. Dar, de ceva timp, am ]n\eles c= trebuie s=-mi schimb via\a spre bine, s= fiu mai aproape de visul meu. Lupt]nd cu frica [i emo\iile, am urcat pe scen= [i astfel am dep=[it aceste bariere. De acum ]ncolo, ]n-frunt]nd timiditatea [i emo\iile ce m= cople[eau doar la g]ndul c= o s= c]nt ]n fa\a publicului, voi continua a-ceast= activitate cu pl=cere [i ]ncredere ]n talentul ce mi-a fost d=ruit de Cel de Sus...
Valentina MIHALCIUCSusleni, Orhei
Rezultatele etapei a III-a:
38 de puncte a acumulat: Veronica BUGA (9,10,10,9), Lozova, Str=[eni.
37 de puncte a acumulat: Ionela BEJENARU (9,10,9,9), Bute[ti, Glodeni.
36 de puncte a acumulat: Doina MANIC (9,8,10,9), Lozova, Str=[eni.
35 de puncte au acumulat: Valentina MIHALCIUC (9,8,10,8), Susleni, Orhei; Vasilisa CIOBANU (8,9,10,8), Pruteni, F=le[ti; Natalia POCIUMBAN (9,10,8,8), Co-bani, Glodeni; Ion RO{U (9,10,8,8), Ciripc=u, Flore[ti.
34 de puncte au acumulat: Mihaela PATRA{CO (9,8,8,9), Dumitru USAT}I (8,10,8,8), Iustin ANDONII (8,9,9,8), Ciripc=u, Flore[ti.
33 de puncte au acumulat: Mihaela UNGUREANU (10,8,7,8), Chi[c=reni, S]ngerei; Lucia CHIRI|A (9,8,8,8), Ign=\ei, Rezina; Doina ST}N+ (9,8,8,8), Gura Galbe-nei, Cimi[lia.
32 de puncte au acumulat: Vlad GANU{CEAC (9,7,7,9), Edine\; Mihaela DODI (9,8,8,7), Susleni, Orhei.
31 de puncte a acumulat: Cristina VREME{ (8,9,7,7), Lozova, Str=[eni.
30 de puncte a acumulat: Daniela GORGOS, cl. a VI-a ”A” (8,8,7,7), Susleni, Orhei.
29 de puncte a acumulat: Silvia MUNTEANU (6,8,7,8), Susleni, Orhei.
28 de puncte au acumulat: Ana POPA (7,7,8,6), Iulia POPA (7,7,7,7), Ciripc=u, Flore[ti.
Erat=. }n nr. 1 curent la aceea[i rubric=, ]n loc de Mi-haela UNGUREANU, Coliba[i, Cahul, a se citi Mihaela UNGUREANU, Chi[c=reni, S]ngerei.
D=m publicit=\ii doar numele participan\ilor care au acumulat minimum 28 de puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.
2013, martie noi 13
ETAPA a VI-a1. Care s]nt asem=n=rile [i deosebirile dintre vra-
bia de cas= [i vrabia de c]mp?2. Care specie alohton= de arbori din \ara noas-
tr= este cea mai invaziv=? Caracteriza\i-o succint.3. Defini\i no\iunea de organisme litofile. Exem-
plifica\i.Ca de obicei, a[tept=m r=spunsurile pe adresa re-
dac\iei pentru ultima etap= din aceast= edi\ie timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.
R=spunsurile corecte la etapa a III-a:1. }n lumea marilor soliste ale m=rii se impune ca
vedet= Beluha (Delphinapterus leucas). Aceasta face parte din neamul delfinilor. Seam=n= ]ns= cu o ba-len=, datorit= capului sferic [i dimensiunilor sale: masculul m=soar= 5 metri ]n lungime [i are masa de 1500-2000 kg, femela – 4 metri [i 1300-1400 kg. Beluha a devenit celebr= prin c]ntecul s=u. i se mai spune, de altfel, [i Canarul oceanului pentru melodicitatea ape-lurilor sale. ”C]nt=”, de obicei, ]n timpul migra\iilor spre zona arctic=, bogat= ]n hran=. Are o distribu\ie circumpolar=. De ce c]nt= oare beluha? Este un mijloc prin care animalele din c]rd p=streaz= un contact per-manent ]ntre ele, \in]nd leg=tura ]ntre to\i membrii dispersa\i pe o mare ]ntindere. Dup= ce ][i ating locul de hran=, ][i ]nceteaz= ”c]ntecul”.
2. Banian (Ficus bengalensis), arbore care ][i ]nce-pe dezvoltarea dintr-o s=m]n\= ]ncol\it= pe tulpina unui arbore [i formeaz= un num=r mare, de r=d=cini aeriene, numite baniane, care, ajung]nd la sol, se ]n-r=d=cineaz= [i cap=t= aspect [i func\ii de tulpin=. R=d=cinile banianului acoper= copacul-gazd=, de un-de [i denumirea de arbore ]nn=bu[itor. }n consecin\=, arborele-gazd= piere. Dezvolt]ndu-se, banianul for-meaz= o dumbrav=, o p=dure ]n care tr=iesc multe p=s=ri, maimu\e, [op]rle, [erpi [i insecte. numele ar-borelui provine de la cuv]ntul banya, care ]nseamn= negustor, la umbra c=ruia f=ceau business comerci-an\ii indieni. }n induism [i budism banianul este arbo-re sacru. Se spune c=, medit]nd sub acest arbore, lui Buddha i-a ap=rut o lum]nare.
3. ozonul este un component natural al atmosferei. Prezent la o altitudine ]ntre 15 [i 40 km, el formeaz= un ]nveli[ protector pentru lumea vie a planetei. Acest strat re\ine radia\ia ultraviolet= beta biologic nociv=, care e ]n stare s= provoace cancerul pielii, cataracte, melanina, imunodificien\=, arsuri de piele etc. ozonul este prezent [i ]n straturile inferioare ale atmosferei, dar ]ntr-o concentra\ie mult mai mic= dec]t ]n strato-sfer=. Cel din straturile joase duce la poluarea de tip fotochimic [i este d=un=tor vie\ii pe glob. Substan\ele care stau la baza form=rii ozonului troposferic s]nt oxi-zii de azot [i compu[ii organici volatili. La nivelul solu-lui din marile ora[e, smogul rezultat din poluare se transform= ]n ozon, pun]nd ]n pericol s=n=tatea popu-la\iei, provoc]nd afec\iuni respiratorii.
Rubric= sus\inut= de Andrei MUNTEANU, doctor ]n biologie, profesor universitar
SOL LUCET OMNIBUS
concurs-loterie
ˇPunctajul acumulat de participan\i la etapa a III-a:27 de puncte (8,9,10) au acumulat: Veronica BUGA,
Lozova, Str=[eni; Nina SCAUN, Liceul M. Eminescu, Dub=sari.
26 de puncte (6,10,10) au acumulat: Cristina G}LC+, Rita ANDREEV, Doina C}RNA|, Valentina CHICER-MAN, Felicia COJUHARI, Maria PORUBIN, Oxana DARII, Tatiana POPU{OI, Holercani, Dub=sari; Vlad GANU{CEAC, Edine\.
25 de puncte (6,9,10) au acumulat: Doina MANIC, Lozo-va, Str=[eni; Dorina BO{C+NEANU, Holercani, Dub=sari.
24 de puncte (6,8,10) a acumulat: Elena RO{CA, Holercani, Dub=sari.
22 de puncte (6,6,10) au acumulat: Andrei NICHI-FOROV, Iuliana S}RGHI, Daniela CERNEI, Olga GA|CAN, Valeria NIRCA, Cristina MIHAILOV, Liceul M. Eminescu, Dub=sari; Cristina VREME{ (8,6,8), Lo-zova, Str=[eni.
21 de puncte (6,6,9) a acumulat: Radu ROTARI, Li-ceul M. Eminescu, Dub=sari.
20 de puncte (6,6,8) au acumulat: Alisa LECA, Olga SMOCVINA, Liceul M. Eminescu, Dub=sari.
D=m publicit=\ii doar numele participan\ilor care au acumulat minimum 20 de puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.
D ragi cititori, desigur, s]nte\i curio[i s= afla\i cine s]nt c][tig=torii concursului-loterie lansat ]n nu-
m=rul 11, 2012. Abona\ii la revista noi pentru anul 2013 au fost invita\i s= trimit= pe adresa noastr= copiile co-toarelor de abonament, iar pe versoul lor s= r=spund= la dou= ]ntreb=ri. }nainte de a prezenta rezultatele, pu-blic=m r=spunsurile corecte la ]ntreb=rile ]n cauz=:
1. Rubrica cei [apte ani de-acas= este sus\inut= de Daniela Codreanu.
2. Proza de propor\ii este ilustrat= de Adrian Moraru.
Am primit multe scrisori cu r=spunsuri corecte. De aceast= dat= cei mai noroco[i ]ns= s-au dovedit a fi:
Tudor B}TC+, H]nce[ti – o minge de fotbal; Tatiana MARDARI, Chi[in=u, un tricou sport [i un chipiu; Mi-haela BUJAC, L=rgu\a, Cantemir – cartea Plante cu flori III din seria Lumea vegetal= a Moldovei (Editura {tiin\a); Mihai RADEANU, Ungheni – Albumul foto {tefan cel Mare (Editura Princeps); Sorina ROBU, B=l\i – Enciclopedia Chi[in=u (Editura Museum); Ana MUNTEANU, Chi[in=u – Ion Dru\=, IV volume (Editura Cartea Moldovei); Veronica POPESCU, Valea-Tres-tieni, Nisporeni – Enciclopedia ecologic= (Editura {tiin\a); Natalia POCIUMBAN, Cobani, Glodeni – Car-tea ro[ie a Republicii Moldova.
Tuturor participan\ilor le-a fost oferit calendarul ilus-trat 2013 (donator: oficiul ozon/Ministerul Mediului).
Felicit=ri!}nving=torii s]nt invita\i la sediul redac\iei pentru
a-[i ridica premiile.
C}{TIG+ CU NOI
noi, martie 201314
nimic altceva
DOR DE C}NTECUL POPULAR
—D oamn= Veta Ghim-pu-Munteanu, a\i
]nv=\at regie [i actorie la Institutul de Arte Ga-vriil Musicescu. Oare, c][tig]nd un interpret de muzic= popular=, noi nu am pierdut un regizor sau un actor bun?
— Pornit= la Chi[in=u din s=tucul Paicu, raionul Cahul, dup= absolvirea [colii, luasem cu mine [i visul c= voi deveni inter-pret= de muzic= popula-r=. Am copil=rit pe malul Prutului, unde, ]n timpul sovietic, erau foarte bine recep\ionate Radio-ia[i [i Radio-Bucure[ti. Cuno[-team repertoriul multor dintre marii interpre\i ro-m`ni. Apoi, norocul a fost s= am ca profesori la in-stitut personalit=\i cultu-rale precum Veniamin Apostol, Victor Ciutac, Da-mian Dimitrov, Eugenia Butnaru, Silvia Berov... Totu[i, faptul c= am ab-solvit institutul de Arte m-a obligat la ]nceputuri s= fac [i altceva: dup= absolvire, am fost anga-jat= la Direc\ia de Cultur= din Chi[in=u, responsa-bil= de colectivele de arti[ti amatori din sectorul Botanica.
Abia dup= primul concediu de maternitate m-am angajat la redac\ia muzic= a postului de radio na\i-onal, unde lucrez p]n= ]n prezent. Am ]nceput s= fac emisiuni muzicale cu o pl=cere deosebit=, promo- v]nd activitatea unor colective artistice care au lansat interpre\i emblematici: Mugurelul, cu Valeriu negru\i, Anastasia istrati, Vasile Marin, Valentina Cojocaru [i Maria Dr=gan; Folclorul, cu Veronica Mihai, Teodor negar=, nina Ermurache [i ion Bas; Contemporanul, cu Mihai Dolgan, Bucuria...
Pe parcursul anilor, am sus\inut emisiunile radio-fonice L=utarii Moldovei, Port ]n suflet dor de c]ntec, La izvoare, o melodie pentru tine, Radio nocturn, Din comoara str=mo[ilor no[tri [i altele. P]n= anul trecut, am promovat talente populare din diferite regiuni ale republicii prin intermediul emisiunii V-aduc c]ntul meu de-acas=. }n prezent, s]nt autorul emisiunii L=-utarii Moldovei, prin care vreau s= demonstrez c= noi avem ni[te instrumenti[ti extraordinari, [coli\i, vir-tuo[i, dar care nu au unde s=-[i prezinte capacit=\ile.
De c]nd iurie nistor a plecat la Domnul, am preluat [i emisiunea Vatra jocului, iar ]mpreun= cu ceilal\i colegi prezent=m [i o melodie pen-tru tine – o emisiune zilnic=, la cerere, ]n timpul orei de pr]nz...
— Fiecare spune c= satul s=u de ba[tin= este cel mai frumos. Pe dumneavoastr= ce v= face s= afirma\i aceasta?
— nu pot fi locuri mai fru-moase ca cele din preajma satului meu! E ceva extraor-dinar. Peisajele prin care mi-am tr=it copil=ria mi-au mar-cat toat= via\a. Libertatea mea se trage din libertatea de acolo – o ]ntindere imens= ]n lunca Prutului. {i bog=\ia imagina\iei tot de acolo mi se trage. Vai, ce s=lcii ple-toase mi-au m]ng]iat anii copil=riei, cu cocost]rci [i pit-palaci pe sub ele. Era o fee-rie. }mi pare o rug=ciune pentru mine c]ntecul inter-pretat de corul nostru pe ver-suri de Mihai Eminescu ”Sa-ra pe deal buciumul sun= cu jale...”. V=d peisajul din ime-diata apropiere de casa noastr=, cu st]na de oi... Ce frumuse\e! iar ]n tot acest univers – casa p=rinteasc=.
Tata ]i f=cuse fel de fel de acareturi, bazin cu ap= ]n curte, f]nt]n= la poart=, c]teva saraie...
— Cine v= mai a[teapt= ]n casa p=rinteasc=?— noi s]ntem cinci surori c=s=torite, dar ]n sat nu
a mai r=mas nici una. Un frate s-a stabilit ]n israel. Ce s= facem cu casa p=rinteasc=? De mult m= fr=- m]nta g]ndul c= [i satul nostru trebuie s= aib= o bise-ric=. i-am spus aceast= dorin\= [i so\ului meu. Am discutat cu surorile, cu fratele [i am decis s= d=m casa p=rinteasc= pentru biserica din sat – o poman= [i ]n memoria p=rin\ilor, a bunicilor [i, mai ales, a str=bunicului, care a fost proprietarul p=m]ntului pe care a crescut neamul nostru de la Paicu. A avut o credin\= ]n Dumnezeu deosebit=. Lumea din sat mer-gea la biserica din satul vecin cu c=ru\a, iar el ]nfrun-ta drumul cu pasul. Spunea c= spre credin\= se ajun-ge pe jos...
— S]nte\i cunoscut= ca una dintre interpretele ansamblului folcloric T=l=ncu\a. Cum v-a g=sit An-drei Tamazl`caru, cel care este mai mult dec]t ”na[ul” ansamblului?
Fotografie din arhiva personal=
DE VORB+ CU VETA GHIMPU-MUNTEANU, INTERPRET+ DE MUZIC+ POPULAR+, AUTOARE DE EMISIUNI MUZICALE LA RADIO-MOLDOVA
2013, martie noi 15
— Eu am mers la dumnealui, purtat= de dorul de a interpreta c]ntece populare. }n 1984, am venit la Tamazl`caru, care m-a ascultat, apoi mi-a dat ceva de prob=, dup= care am pornit cu T=l=ncu\a prin sa-tele republicii. o f=ceam [i o fac mai mult ]n zilele de odihn=, c=ci de radio nu m-am desp=r\it niciodat=.
Cu T=l=ncu\a am avut foarte multe ie[iri peste ho-tare, mai ales – peste Prut. Am dus c]ntecele noastre prin Lituania, Georgia, Fran\a, italia, Portugalia... La ]ntoarcere, neap=rat preg=team [i o emisiune radio-fonic= despre evoluarea ansamblului ]n str=in=tate. o f=ceam din dragoste, pentru c= respect mult acest colectiv. Recent, am scos o carte despre T=l=ncu\a, ]n care am inclus portrete despre colegii mei de aco-lo [i aproape tot ce s-a scris despre ansamblu pe parcursul anilor. Cartea are 600 de pagini [i, la pro-punerea Ambasadorului Republicii Moldova la Bu-cure[ti, iurie Reni\=, a[ vrea s=-i fac lansarea la Mu-zeul |=ranului Rom`n din capitala Rom`niei.
S= [ti\i c= un alt mare succes al ansamblului lui Andrei Tamazl`caru a fost c=, din dragoste mare fa\= de el, prin localit=\ile republicii au ap=rut sute de alte T=l=ncu\e. Au colectivele lor surorile osoia-nu, nicolae Gribincea, Maria iliu\... C]nd ascult mi-cu\ii care c]nt= at]t de frumos colindele, m= conving c= [i c]ntecul nostru popular va d=inui peste vremi.
Ei bine, c]ntecul popular este o pasiune a mea, pentru c= eu mai fac [i altceva. Totu[i, faptul c= am ajuns la T=l=ncu\a a fost o ocazie fericit= de a-mi realiza visul din adolescen\=...
— Chiar crede\i c= mai putem vorbi ast=zi despre folclor ca despre o comoar= a str=mo[ilor no[tri?
— Prin anii mi[c=rii de eliberare na\ional=, la Ra-dio-Moldova a venit Gruia Stoia, un cunoscut folclo-rist rom`n. Era pentru prima dat= ]n Basarabia [i, afl]nd c= fac parte din T=l=ncu\a, m-a rugat s=-i pre-zint folclorul nostru. Timp de trei zile, i-am f=cut cu-no[tin\= cu ceea ce prezint= valoare ]n repertoriul interpre\ilor no[tri. Gruia era o fire cam taciturn=, re\inut= ]n declara\ii, dar, la urm=, ]n fa\a ]ntregului nostru colectiv, a spus: ”S= [ti\i c= doamna Veta mi-a descoperit Basarabia. Eu eram sigur c= nu mai ave\i folclor pe aici...”. La ]ndemnul lui, ]mpreun= cu An-drei Tamazl`caru, am lansat emisiunea Din comoa-ra str=mo[ilor no[tri. o f=ceam ]n urma expedi\iilor folclorice ale membrilor ansamblului T=l=ncu\a. Acea emisiune a durat vreo nou= ani.
Cei care au respectat c]ntecul popular tr=iesc cu el ]n continuare. Alta e c= s-a propagat p]n= acum ceea ce nu trebuie [i oamenii se obi[nuiesc cu c]nte-ce f=cute la comand=, autobiografice, nu-i mai inte-reseaz= c]ntecul popular adev=rat. Am ]ncercat s=-i explic=m ascult=torului c= mai exist= [i altceva, dar el motiveaz= c= pl=te[te [i trebuie s=-i respect=m ce-rerea. Majoritatea cer c]ntece auzite la pia\=. Din p=cate, acesta e nivelul societ=\ii azi [i de asta se folosesc din plin posturile de radio [i de televiziune particulare. De[i se arunc= multe pietre ]n postul de radio na\ional, el r=m]ne singurul care respect= o etic= a culturii, care nu coboar= [tacheta preferin- \elor la nivelul pie\ei.
— Adic=, a ]nceput [i prin p=r\ile noastre o ma-nelizare a culturii?
— Slav= Domnului c= am fost feri\i de manele! Manelele au pornit de la c]ntecul \ig=nesc. Acum c]- \iva ani, am mai moderat [i ni[te nun\i la care m-am convins c= manelele n-au prins ]n Basarabia. M=car de asta am sc=pat. La noi se solicit= un fel de abe-ra\ii ce \in de via\a personal=, cu, bun=oar=, ”Am o sor= ca o gheorghin= [i mereu o \in de m]n=...” sau cu muzic= u[oar= c]t mai zgomotoas=, dar f=r= sens.
— }n ultimul timp, s]nte\i cunoscut= [i ca autoa-re de c=r\i. Iat=, preg=ti\i lansarea c=r\ii despre T=l=ncu\a. Ce v-a f=cut s= v= apuca\i de scris?
— C]nd r=posatul meu so\, Simion Ghimpu, era, practic, imobilizat la pat, cu permisiunea lui, am scos totul din masa lui de scris. }n doi ani, i-am editat un CD dublu cu cele mai bune c]ntece f=cute pe textele lui, [i patru c=r\i, printre care romanul autobiografic Via\a pe muchie de cu\it. Dar mai ]nt]i a fost manus-crisul s=u cu versuri pentru copii.
Dar mult mai ]nainte, m= pomenisem ]ntreb]ndu-m=: dar cine e[ti tu, Veta, [i ce ar trebui s= mai faci? G]ndurile acestea m= duceau la frumoasele mele rude din Paicu. Bunicul, ionic= negru, s-a pr=p=dit pe front. L-au luat sovieticii la 37 de ani, printre ul- timii rezervi[ti mobiliza\i. A fost ucis cu vreo trei luni ]nainte de sf]r[itul r=zboiului. Lumea spune c= el c]nta foarte frumos, o ]ntrecea chiar [i pe o sor= a mamei, c=ci ]n satul nostru se c]nta mereu. iar buni-ca mea, ileana negru, care a tr=it 96 de ani, a fost ]n ale povestitului un fel de ion Creang=. De c]te ori mergeam acas=, ]mi notam povestirile ei, ca s= me-morizez de unde ne tragem. Totodat=, un unchi al meu, Constantin negru, care a fost director al [colii Pedagogice din Cahul, str]ngea materiale despre is-toricul satului nostru. Toat= familia lor a fost depor-tat= [i durerea prin care a trecut, dar [i dorul de satul natal l-a f=cut s= adune materiale despre Paicu. Atunci mi-a venit ideea unei c=r\i despre satul meu de ba[tin=. Ei bine, e u[or a zice: vreau s= fac o car-te. C]nd am ]nceput s= adun informa\ii [i s=-i inter-vievez pe copiii fo[tilor deporta\i, a trebuit s= merg pe la Cahul, la Br=ila, T]rgu-Mure[, pe la Romane[ti, orhei, la Arhiva na\ional= din Chi[in=u. Credeam c= voi reu[i ]n trei luni s= completez manuscrisul, dar a fost nevoie de cinci ani, cu deplas=ri [i ]n sudul Basarabiei. Am f=cut-o din dragoste fa\= de satul copil=riei mele. Am c=utat fotografii de epoc=, am adunat folclorul local, am alc=tuit 18 arbori genealo-gici cu rubedeniile Paicului [i astfel a ap=rut Paicul, un sat din lunca Prutului de jos. Acolo am f=cut lan-sarea [i m-am str=duit ca volumul s= ajung= ]n fieca-re familie din localitate.
— Ave\i o fat= [i un b=iat. Care e ultima bucurie din partea lor?
— Chiar c= mi-au f=cut o surpriz=. Fiica mea e stabilit= la Bucure[ti cu familia ei [i m-a ]mbog=\it cu trei nepo\ei. iar b=iatul absolve[te anul acesta mas-teratul la Politehnica din ia[i.
Pentru NOI – Gheorghe BUDEANU
noi, martie 201316
POSTITOAREA DE TREI ANI
O maic= povestea despre sine urm=toarele: ”Fami-lia noastr= era cu adev=rat cre[tin= [i \inea cu
stricte\e toate posturile. C]nd aveam trei ani, ]n Du-minica iert=rii mama mi-a spus: ”De m]ine ]ncepe prima s=pt=m]n= a Postului Mare. P]n= s]mb=t= s= nu mai ceri lapte, iar s]mb=t= dup= ]mp=rt=[anie ]\i vom da, dac= va binecuv]nta p=rintele”. iar mie ]mi pl=cea foarte mult laptele [i mi-am zis: totuna o s=-l cap=t.
}n ziua urm=toare cer lapte, ]ns= ]n zadar. Lacri-mile [i cererile mele nu s]nt luate ]n seam=. M-am sup=rat tare [i m-am g]ndit: “Atunci nu voi mai m]nca nimic”. Prima zi n-am m]ncat nimic. A doua zi foa-
mea a biruit [i am m]ncat pu\in. }n aceea[i zi m-am sim\it r=u [i m-am ]mbol-n=vit. Mi s-a trezit con[ti-in\a: “Vrei s= p=c=tuie[ti, s= bei lapte, iat= Domnul te pedepse[te [i de boal= vei muri”. M-am speriat [i am dat f=g=duin\a: ”nu voi mai bea lapte tot pos-tul, numai iart=-m=, te rog, Doamne, [i nu m= l=-sa s= mor”.
Din boal= am ie[it re-pede. S]mb=t= m-am ]m-p=rt=[it. Acas= mi-au dat un pahar de lapte fierbin-te: ”Acum po\i bea, p=-
rintele \i-a permis”. ”n-am s= beau”, am r=spuns. ”Prostii”, mi-a zis mama [i m-a pus cu de-a sila s= beau. Dar lu]nd o ]nghi\itur= de lapte, mi s-a p=rut at]t de nepl=cut, ]nc]t n-am mai putut bea [i ]ncepui s= pl]ng.
Mai mult nu m-au impus, iar eu mi-am \inut prima f=g=duin\= – tot postul n-am b=ut lapte.
”}n continuare toat= via\a cu u[urin\= am \inut toate posturile”.
Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU
GLAMOUR MOLDOVENESC
cei şapte ani de-acas=
Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU
lumin= din lumin=
CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXAPRILIE
7 Duminica III din Post (a Sfintei Cruci). BUNA VESTIRE.
14 Duminica IV din Post. Cuv. Ioan Sc=rarul. Cu-vioasa Maria Egipteanca. Cuv. Eftimie, Varsonofie.
21 Duminica V din Post. Cuv. Maria Egipteanca. Sf. Ap. Irodion, Ruf, Ermia; Sf. Irh. Nifont.
28 Duminica VI (a Floriilor). INTRAREA DOMNU-LUI }N IERUSALIM. Sf. Ap. Aristarh, Pud, Trofim; Sf. Mc. Vasilisa. La mas= se permite pe[te.
R evist= glamour, fat= glamour, blan= glamour s]nt expresii tot mai des ]nt]lnite printre tineri. De cur]nd
limba rom`n= a ]mbr=\i[at un neologism pe c]t de su-gestiv, pe at]t de controversat. Dic\ionarul ]l define[te: farmec (prezen\= fermec=toare, romantic=, [armant=, magnetic=). La sco\ienii antici glamour era un desc]n-tec magic, prin care oamenii de r]nd ob\ineau frumu-se\ea etern=, tinere\ea [i nemurirea. Ast=zi pu\ini din-tre voi mai cred ]n pove[ti cu z]ne. L=s]nd gluma la o parte, originea cuv]ntului glamour are ]ntr-adev=r r=-d=cini magice, fiindc= ]n textele p=strate din sec. al XViii-lea ]l g=sim cu sensul de vr=jitorie. Apoi la scrii-torul sco\ian Sir Walter Scott ]l ]nt]lnim cu sensul de farmec. Pentru francezi ajunge s= ]nsemne [arm. Anu-me din Fran\a glamour-ul se r=sp]nde[te ]n ]ntreaga lume, de unde ]l ]nha\= americanii, care trec pe plan secundar conceptele de farmec [i [arm, ]n prim-plan plas]nd str=lucirea, efectul [i fastul. Actri\ele glamou-roase de la Hollywood [i revista american= Glamour, care ap=rea ]n anii ’90 ai secolului al XiX-lea ]n 11 \=ri, devin pionieri ]n ce prive[te industria glamour-ului.
La noi, nu [tiu cum se face, ]ns= “glamureala” mai mult e o parodie, fenomen-obsesie, nu ]ntotdeauna de succes. Am denaturat esen\a acestui termen. nu uita\i: realitatea nu are nimic ]n comun cu ochelarii roz glamu-ro[i pe care \ine\i neap=rat s=-i purta\i. Printre fetele glamuroase au ap=rut [i b=ie\ii glamuro[i. Psihologii afirm= c= glamour-ul este o masc= prin care unele per-soane tind s=-[i ascund= complexele [i imperfec\iunile.
oare toate aceste proble-me au la baz= sim\ul compe-ti\iei at]t de ca-racteristic pen-tru moldoveni? Re\elele de so-cializare prefe-rate de tineri, uite care s]nt p]r-ghiile prin care ne cre=m statu-tul virtual al mol-doveanului. F=-r= pic de ironie, iat= cum arat= el: Hai s= ne glamurim oleac=! – imaginea de baz=, bine]n\eles, este cea mai glamour ]n concep\ia noastr=. Plas=m, de obicei, foto-grafii care mai de care: cele de peste hotarele \=rii, caza\i la hoteluri de cinci stele, la volanul sau ]n preaj-ma unei ma[ini de lux, ]n cluburi de noapte sau locuri de agrement arhicunoscute. A[tept=m s= lu=m note ]nalte, de ce nu 5@? nici nu ne st= bine dac= nu s]ntem m]ndri [i fuduli. nici nu reu[im bine s= ajungem acas= de la vreo nunt=, cumetrie [i, hop! apare fotografia fil-trat= prin photoshop cu ultima noastr= \inut= de s=r-b=toare pe facebook sau odnoklassniki... Rar de tot vei vedea aici poze pe fundalul casei p=rinte[ti...
ne-am creat un stereotip al personajului glamouros f=r= s= ]n\elegem c= acesta include originalitate, [i nu aere ostentative de superioritate, de clas=. Glamurul nu trebuie s= dicteze moda [i comportamentul, situ- ]ndu-se la limita dintre str=lucire [i kitsch.
Ilustra\ie: Alexandru DIMITROV
2013, martie noi
B+TR
}NUL
{I M
ARE
A
9 /
Balo
na[e
le m
ultic
olor
e er
au
fru-
moa
se.
num
ai
c= e
le r
epre
zent
au
cel
ma
i ]n
[el=
tor
lucr
u d
e pe
]nt
in-
sul a
pei,
iar
b=
tr]n
ului
]i p
l=ce
a s
=
se u
ite c
um l
e m
=n]
nc=
\es
toa
sele
d
e m
are
uri
a[e
. |e
stoa
sele
le
ve-
dea
u, s
e a
prop
iau
de
ele
prin
fa\=
, a
poi
]nch
idea
u oc
hii,
ca s
= f
ie ]
m-
pl=
to[a
te c
ompl
et,
[i l
e m
]nca
u cu
to
t cu
fila
men
te. B
=tr
]nul
ui ]i
pl=
cea
s=
se
uite
cum
\es
toa
sele
m=
n]nc
=
med
uze
[i ]
i pl
=ce
a s
= l
e ca
lce
pe
pla
j=,
dup
= c
]te o
fur
tun=
, ca
s=
le
aud
= c
um p
ocne
sc a
tunc
i c]
nd
le s
triv
ea c
u t=
lpile
]nt
=ri
te a
le p
i-ci
oare
lor.
}i pl
=ce
au
\est
oase
le v
erzi
[i \
es-
toa
sele
de
ba
ga
, a
t]t d
e el
ega
nte,
d
e ra
pid
e [i
de
pre\
ioa
se,
[i a
vea
un
dis
pre\
pri
eten
os fa
\= d
e \e
stoa
-se
le d
e m
are
ob
i[nu
ite, c
u ca
rapa
-ce
a l
or g
alb
en=
, ani
ma
lele
ace
lea
im
ense
[i
pros
t=na
ce,
care
f=
cea
u d
rag
ost
e ]
ntr
-un
mo
d c
iud
at
[i
m]n
cau
cu m
are
pl=
cere
med
uzel
e ot
r=vi
toa
re, \
in]n
d o
chii
]nch
i[i.
nu
sim
\ea
nic
i un
fel d
e fio
r m
is-
tic f
a\=
de
crea
turi
le a
stea
, d
e[i
navi
ga
se m
ul\i
ani
pe
vase
ce
v]-
nau
\est
oase
. }i p
=re
a r
=u
de
toa
te,
chia
r [i
d
e g
iga
ntic
ele
\est
oase
piel
oase
, ca
re e
rau
lung
i c]
t b
arc
a
lui [
i c]n
t=re
au
o to
n=. M
ajo
rita
tea
oa
men
ilor
n-a
u ni
ci u
n pi
c d
e m
il=
fa\=
de
\est
oase
, pe
ntru
c=
ini
ma
un
ei \
esto
ase
ma
i b
ate
]nc
= m
ulte
or
e d
up=
ce
f=pt
ura
a f
ost
t=ia
t=
[i m
=ce
l=ri
t=.
Da
r b
=tr
]nul
se
g]n
-d
ea:
“{i
eu a
m o
ini
m=
din
ast
a,
iar
m]in
ile [
i pic
ioa
rele
mel
e s]
nt la
fe
l ca
ale
lor
”. B
=tr
]nul
m]n
ca o
u=
de
\est
oas=
, ca
s=
ca
pete
vla
g=
. }n
luna
ma
i m]n
ca a
[a c
eva
tot t
impu
l, ca
s=
fie
zd
rav=
n ]n
sep
tem
bri
e [i
oc
tom
bri
e, c
]nd
um
bla
s=
pri
nd=
pe
[tii
cu a
dev
=ra
t ma
ri.
}n p
lus,
b=
tr]n
ul m
ai
bea
]n
fie-
care
zi d
intr
-un
but
oi m
are
, \in
ut ]n
co
liba
und
e ][
i l=
sau
scul
ele
mul
\i d
intr
e pe
sca
ri, c
]te o
cea
[c=
de
ulei
d
in f
ica
t d
e re
chin
. U
leiu
l er
a p
us
aco
lo p
entr
u to
\i pe
sca
rii
care
vo-
iau
s= i
a d
in e
l. C
ei m
ai
mul
\i nu
-i su
port
au
del
oc g
ustu
l. D
ar
s= te
tre-
ze[t
i la
ore
le l
a c
are
se
trez
eau
ei
era
la fe
l de
r=u,
iar
ulei
ul te
ap=
ra
foa
rte
bin
e d
e or
ice
r=ce
al=
sa
u gr
i-p=
[i m
ai f
=ce
a b
ine
[i la
ved
ere.
B=
tr]n
ul ][
i ]n=
l\= p
rivi
rea
[i v
=zu
c=
pa
s=re
a z
bur
a ia
r=[i
]n c
erc.
— A
da
t d
e p
e[te
, sp
use
el c
u vo
ce ta
re.
16 /
Ern
est
HE
MIN
GW
AY
—Pen
tru
c= a
ven
it a
ici d
e ce
le
ma
i mul
te o
ri, ]
i spu
se b
=tr
]-nu
l. D
ac=
[i D
uroc
her
ar
fi co
ntin
u-a
t s=
vin
= a
ici
an
dup
= a
n, t
aic
=-
t=u
l-ar
fi co
nsid
era
t pe
el
cel
ma
i b
un m
ana
ger
din
tre
to\i.
— A
cum
, z=
u, c
ine-
i m
ai b
un c
a
man
ager
, Luq
ue s
au M
ike
Gon
zale
z1 ?—
Eu
zic
c=-s
eg
ali.
— ia
r ce
l ma
i bun
pes
car
e[ti
tu.
— n
u. {
tiu a
l\ii m
ai b
uni.
—
Qué
va
!2
com
ent=
pu
[tiu
l. {
tiu
mul
\i pe
sca
ri
bun
i [i
c]
\iva
fo
art
e b
uni.
Da
r ni
ci u
nul c
a ti
ne.
— M
ul\u
mes
c. M
= u
mpl
i d
e b
u-cu
rie.
Spe
r s=
nu
m=
tre
zesc
c=
a
pare
un
d
itam
ai
pe[t
ele,
un
ul
care
s=
ne
ara
te c
= n
e-a
m ]n
[ela
t.—
Da
c= m
ai e
[ti a
t]t d
e pu
tern
ic
prec
um z
icea
i, un
ase
men
ea p
e[te
ni
ci n
u ex
ist=
.—
S-a
r pu
tea
s=
nu
fiu a
t]t d
e pu
tern
ic p
e c]
t cre
d, s
puse
b=
tr]n
ul.
Da
r [t
iu m
ulte
[m
eche
rii [
i s]n
t plin
d
e ho
t=r]
re.
— A
cum
ar
treb
ui s
= t
e d
uci
s=
te c
ulci
, ca
s=
fii
odih
nit
m]in
e-d
i-m
inea
\=.
Du
c eu
lu
cru
rile
ast
ea
]na
poi l
a T
era
s=.
— A
tunc
i no
apt
e b
un=
. o
s=
te
trez
esc
m]in
e-d
imin
ea\=
.—
Tu
e[ti
cea
sul
meu
de[
tep-
t=to
r, z
ise
pu[t
iul.
— V
]rst
a e
cea
sul
meu
de[
tep-
t=to
r, ]
i r=
spun
se b
=tr
]nul
. D
e ce
se
trez
esc
b=
tr]n
ii d
evre
me?
Ca
s=
a
ib=
pa
rte
de
o zi
ma
i lun
g=
?
— n
u [t
iu, s
puse
pu[
tiul.
Tot
ce
[tiu
e c
= b
=ie
\ii d
orm
bu[
tea
n p]
n=
t]rzi
u. — M
i-ad
uc [
i eu
am
inte
, com
ent=
b
=tr
]nul
. o s
= te
trez
esc
la v
rem
e.—
nu-
mi p
lace
s=
m=
trez
easc
=
el. E
ca
[i c
um i-
a[
fi in
feri
or.
— {
tiu.
— S
omn
u[or
, b=
tr]n
e.Pu
[tiu
l pl
ec=
. M
]nca
ser=
f=
r=
nici
un
fel
de
lam
p= p
e m
as=
, ia
r a
cum
b=
tr]n
ul ][
i sco
ase
pa
nta
loni
i [i
se
du
se s
pre
pa
t p
e ]n
tun
eric
. }[
i f=
cu p
an
talo
nii
su
l, c
a s
=-i
fo-
lose
asc
= d
rept
per
n=,
[i s
trec
ur=
zi
aru
l ]n
inte
rior
ul s
ulul
ui. S
e ]n
veli
apo
i cu
p=tu
ra [
i se
]ntin
se p
e re
s-tu
l zi
are
lor
vech
i ca
re a
cope
rea
u a
rcur
ile p
atu
lui.
}n s
curt
tim
p a
dor
mi
[i v
is=
la
A
fric
a a
ceea
de
pe v
rem
ea c
]nd
er
a p
u[ti,
la
lun
gile
pla
je a
urite
[i
la p
laje
le a
lbe,
at]t
de
alb
e ]n
c]t t
e us
tura
u oc
hii
de
la e
le,
la c
ulm
ile
alb
e [i
la
mun
\ii ]
nal\i
[i
cafe
nii.
De-
acu
m ][
i duc
ea v
ia\a
pe
coa
sta
a
ceea
]n
fie
care
no
apt
e,
iar
]n
vise
le s
ale
auz
ea v
uiet
ul v
alu
rilo
r sp
=rg
]nd
u-se
de
ma
l [i v
edea
cum
b
=rc
ile i
ndig
enilo
r vi
n c=
lare
pe
ele.
}n
timp
ce d
orm
ea,
sim
\ea
mi-
rosu
l de
la c
atr
anu
l [i c
=l=
f=tu
iala
pu
n\ii
[i m
ai s
im\e
a [i
miro
sul A
fric
ii,
pe c
are
]l ad
ucea
spr
e di
min
ea\=
v]n
-tu
l ce
b=
tea
din
spre
usc
at.
De
obic
ei,
atu
nci
c]nd
si
m\e
a
v]nt
ul d
insp
re u
sca
t, se
scu
la d
in
1 Mik
e (M
igue
l Ang
el) G
onza
lez
(189
0-19
77) [
i Ad
olfo
Dom
ing
o d
e G
uzm
an
Luq
ue (1
890-
1957
) a
u fo
st p
rint
re p
rim
ii ju
c=to
ri d
e b
ase
ba
ll d
e or
igin
e cu
ba
nez=
din
lig
a ]n
t]i a
mer
ica
n=.
2 n
ici v
orb
=! (
sp.)
3 Sa
rda
sa
rda
[i T
hunn
us a
lalu
nga
, spe
cii d
e pe
[te
din
m=
rile
ca
lde.
4A
gra
fa e
un
dis
pozi
tiv fo
art
e re
zist
ent c
onfe
c\io
nat d
in s
]rm
= d
e o\
el, c
are
per
mite
ata
[are
a
unei
str
une
o\el
ite la
fir
. V]r
teju
l ag
rafe
i asi
gur
= r
otir
ea o
ric=
rui a
cces
oriu
ata
[at
f=r=
a a
ntre
na
[i fi
rul ]
n ro
ta\ie
.5 n
umel
e sp
ani
ol a
l m
eduz
ei o
tr=
vito
are
din
spe
cia
Phy
salia
. A
pare
une
ori
(ra
r) ]
n lim
ba
ro
m`
n= [
i su
b n
umel
e d
e “f
reg
ata
por
tug
hez=
” sa
u “c
ora
bia
por
tug
hez=
”, p
rin
tra
duc
erea
ter
-m
enul
ui e
ngle
zesc
Por
tugu
ese
ma
n-o-
wa
r.
NO
TE
Va
urm
a. }
ncep
utul
]n n
r. 2
a.c
.
noi, martie 2013
pat, se ]m
br=
ca [i se d
ucea s=
-l trezea
sc= pe pu[ti. D
ar ]n sea
ra
asta
mirosul v]ntului d
inspre uscat
veni foarte d
evreme, ia
r el ][i d=
du
seam
a ]nc=
din vis c=
era prea
d
evreme [i continu=
s= viseze cum
ved
e piscurile
alb
e a
le insulelor
ridic]nd
u-se din m
are, d
up= ca
re vis=
tot felul de porturi [i ra
de d
in insulele C
ana
re.D
e-acum
nu ma
i visa nici fur-
tuni, nici femei, nici ]nt]m
pl=ri ex-
traord
inare, nici pe[ti im
en[i, nici lupte, nici concursuri d
e for\= [i nici
pe so\ia lui. n
u ma
i visa d
ec]t locuri [i lei pe pla
j=. Leii se juca
u ca ni[te
pisici tinere ]n am
urg, ia
r el ]i iubea
tot a
[a cum
]l iubea
[i pe pu[ti. Pe pu[ti nu-l visa
se nicioda
t=. S
e trezi a
[a, pur [i sim
plu, se uit= la
lun=
prin cad
rul u[ii deschise, ][i ]ntinse
pa
ntalonii [i ]i p
use pe el. U
rin=
l]ng=
colib=
[i o lu= la
picior pe d
rum, ca
s=-l trezea
sc= pe pu[ti.
Tremura
din pricina
r=corii d
e di-
minea
\=. D
ar [tia
c= trem
uratul o
s=-l ]nc=
lzeasc=
[i c= ]n cur]nd
o s=
]nceap=
s= d
ea la
v]sle.U
[a ca
sei ]n care locuia
pu[tiul era
descuia
t=, a
[a c=
b=
tr]nul o d
eschise [i intr=, c=
lc]nd ]nceti[or
cu t=lpile lui d
escul\e. Pu[tiul dor-
mea
pe un prici din prim
a ]nc=
pere, ia
r b=
tr]nul ]l v=zu lim
pede ]n lum
i-na
lun
ii mu
ribu
nd
e, ce se strecu-
ra ]n=
untru. }l prinse cu bl]nd
e\e d
e un picior [i ]l \inu a[a
p]n= c]nd
pu[tiul se trezi, se r=
suci [i se uit=
la el. B
=tr]nul d
=d
u din ca
p apro-
ba
tor, iar pu[tiul ][i lu=
panta
lonii d
e pe scaunul d
e l]ng=
pat [i, st]nd
a
[ezat pe prici, [i-i tra
se pe el.B=tr]nul ie[i pe u[= [i pu[tiul veni
dup= el. Era adormit. B=tr]nul ]l cuprinse
cu bra\ul pe dup= umeri [i-i spuse:
— }m
i pare r=
u.—
Qué va
, r=spunse pu[tiul. A
s-ta
-i menirea
b=
rba
\ilor.o
luar=
]napoi pe d
rum p]n=
la
colib
a
b=
tr]nului. }n
]ntuneric, c]t era
drum
ul de lung
, se vedea
u b
=rb
a\i d
escul\i care ][i c=
rau ca
-ta
rgele b
=rcilor.
C]nd
ajunser=
la colib
a b
=tr]nu-
lui, pu[tiul b=
g=
]ntr-un co[ colacii
de sfoa
r=, ha
rponul [i cang
ea, ia
r b
=tr]nul ][i puse pe um
=r ca
targ
ul, cu vela
str]ns=.
— V
rei o cafea
? ]ntreb=
pu[tiul.—
Sta
i s= punem
sculele ]n ba
r-c=
[i dup=
aia
o s= b
em.
B=
ur= ca
fea d
in ni[te cutii me-
talice d
e lapte cond
ensat la
un lo-ca
l pentru pescari ce se d
eschidea
d
evreme.
— C
um a
i dorm
it, b=
tr]ne? ]n-treb
= pu[tiul.
Deja
]ncepea s=
se trezeasc=
, d
e[i ]nc= ]i venea
greu s=
se scu-ture d
e somn.
— Foa
rte bine, M
anolin, zise b
=-
tr]nul. Azi m
= sim
t ]ncrez=tor.
— {
i eu, spuse pu[tiul. Acum
sta
i s= a
duc sa
rdelele ta
le [i pe-ale
mele [i m
omelile ta
le proaspete. E
l ][i a
duce sing
ur sculele. nu vrea
s=
lase pe nim
eni s=-i ca
re nicioda
t=
nimic.
— S
]ntem d
iferi\i, coment=
b=
tr]-nul. E
u te las s=
-mi ca
ri lucrurile de
pe vremea
c]nd a
veai cinci a
ni.—
{tiu, spuse pu[tiul. M
=-ntorc
imed
iat. M
ai b
ea o ca
fea. A
ici ni se d
= pe d
atorie.
Pu[tiul ie[i, c=lc]nd
cu picioa-
rele goa
le pe st]ncile de cora
l, [i se
]ndrept=
spre
ghe\=
ria
unde
erau d
epozitate m
omelile. B
=tr]nul
][i b=
u cafea
ua f=
r= g
rab
=. {
tia
c= n-o s=
mai aib= parte de nim
ic
[i s= urm
=rea
sc= pa
s=rea
neag
r=,
cu aripi m
ari, ca
re de-a
cum zb
ura
jos, raza
nt cu apa
.}n tim
p ce se uita d
up= pa
s=re,
acea
sta p=
trunse din nou ]n a
p=,
cu a
ripile str]nse
pentru plonjon,
apoi le d
esf=cu ia
r, brusc [i inutil,
c]nd se la
nsa pe urm
ele pe[telui zb
ur=tor.
B=
tr]nul reu[i
s=
vad
=
u[oara
v=lurire pe ca
re o iscaser=
d
orad
ele pe suprafa
\a a
pei atunci
c]nd o porniser=
dup=
pe[tele fu-g
ar. D
orad
ele despica
u apa
exact
pe sub pe[tele ce pla
na ]n a
er [i a
jungea
u, ]not]nd cu toa
t= viteza
, ]n locul und
e pe[tele c=d
ea ]na
poi. ”E
u
n
ba
nc
ma
re d
e d
ora
de”,
se g]nd
i b=
tr]nul. “S]nt r=
sp]ndite
peste tot [i pe[tele zbur=
tor nu are
[anse prea
ma
ri. Pas=
rea nu a
re nici una
. Pe[tele zbur=
tor e prea
ma
re pentru ea, ia
r dora
dele ]noa
t=
mult prea
repede.”
Urm
=ri sa
lturile repetate a
le pe[-telui zb
ur=tor pe d
easupra
apei [i
inutilele mi[c=
ri ale p=
s=rii. “B
an-
cul =la
de d
orad
e s-a ]nd
ep=rta
t d
e mine”, cug
et= el. “S
-au m
i[cat
mult prea
repede [i-a
u ajuns d
eja
depa
rte. Da
r poate c=
o s= reu[esc
s= prind
vreuna r=
t=cit=
[i poate
c= [i pe[tele m
eu ma
re e pe-acolo,
cu ele. Pe undeva
trebuie s=
fie [i pe[tele m
eu.”n
orii d
e d
easupra
usca
tului se rid
icar=
acum
ca ni[te m
un\i [i coa
sta d
eveni doa
r o linie lung=
[i verd
e, cu ni[te dea
luri gri-a
lb=
strui ]n
spatele
ei. A
pa
se f=
cuse d
e un a
lba
stru ]ntunecat, a
t]t de ]n-
tunecat, ]nc]t
p=rea aproape
mov.
C]nd b
=tr]nul se uita
]n jos, la ea
, v=
zu ]n apa
]ntunecat=
viermuia
la
ro[iatic=
a pla
nctonului [i lumina
ciu
da
t= p
e care o
isca so
arele
]n ap=
. Se uit=
la und
i\ele sale, ca
s=
-[i dea
seam
a d
ac=
sforile stau
]ntinse cum treb
uie ]n ap=
, din c]t
putea el s=
observe, [i se b
ucur= c=
ved
e at]t d
e mult pla
ncton, fiindc=
a
sta ]nsem
na [i m
ult pe[te. Lumina
stra
nie p
e care soa
rele o n=
[tea
]n ap=
acum
, c]nd urca
se ma
i sus pe cer, a
r=ta
c= va
fi vreme b
un=
[i tot asta
ar=
ta [i form
a norilor d
e d
easupra
uscatului. D
ar pa
s=rea
a
proape c=
nu se ma
i z=rea
, iar
pe suprafa
\a m
=rii nu m
ai a
p=ru
nimic, d
oar c]teva
petice de a
lge
g=
lbui, a
rse de soa
re, [i ba
lonul m
ovuliu, b
ine contura
t, g
elatinos
[i cu iriza\ii m
ulticolore al unei m
e-d
uze otr=
vitoare, ce p
lutea
chia
r l]ng
= b
arc=
. Med
uza se r=
sturn=
pe o parte [i se ]ntoa
rse iar. Plutea
vesel=
, ca o m
inge, t]r]nd
u-[i prin a
p=, la
un metru ]n urm
a ei, fila
-m
entele lungi [i ucig
=toa
re. —
Agua
ma
la5, spuse b
=tr]nul.
T]rfo!S
e l=s=
u[or peste v]sle, se uit=
de-a
colo ]n ad
]nc [i v=zu pe[ti[orii
aceia
de a
ceea[i culoa
re ca [i fila
-m
entele ce pluteau d
up= m
eduz=
, pe[ti ca
re ]notau printre ele, sub
um
bra
micu\=
l=sa
t= d
e ba
lona[ul
creaturii
]n tim
p ce
aluneca
pe
ap=
. Pe[ti[orii erau im
uni la otra
va
med
uzei. nu ]ns=
[i oam
enii, iar
atunci c]nd
vreunul din fila
mente
se prindea
de sfoa
ra unei und
i\e [i r=
m]nea
acolo, m
ov [i v]scos, ]n tim
p ce b=
tr]nul se lupta s=
prind=
c]te un pe[te, pe m
]ini [i pe palm
e ]i a
p=rea
u irita\ii [i r=
ni ca a
celea
pe care le fa
c iedera
otr=vitoa
re sa
u alte tufe d
e soiul =sta
. Da
r ]n\e-p=
turile otr=vite venite d
e la agua
mala
se inflam
au [i te a
rdea
u ca o
lovitur= d
e bici.
10 /15 /
2013, martie noi
rile
und
i\elo
r d
rept
e [i
la
ad
]nci
mi-
le p
otri
vite
. D
e-a
cum
se
lum
ina
se
de-
a b
inel
ea [
i ]n
cur
]nd
urm
a s
=
r=sa
r= [
i soa
rele
.S
oare
le a
p=ru
pa
lid d
in m
are
, ia
r b
=tr
]nul
z=
ri [
i ce
lela
lte b
=rc
i, ]m
pr=
[tia
te d
e cu
rent
, ca
re p
lute
au
]n a
pa m
ai p
u\in
ad
]nc=
[i m
ult m
ai
apr
oape
de
\=rm
. A
poi
soa
rele
lu-
min
= m
ai p
uter
nic
[i a
pa lu
ci t=
ios,
ia
r c]
nd d
iscu
l lui
se
ar=
t= c
ompl
et,
]ntin
der
ea n
eted
= ]i
ref
lect
= lu
min
a
]n o
chii
b=
tr]n
ului
, ca
re ]
l us
tura
r=
at]t
de
tare
, ]n
c]t
omul
v]s
li f=
r= s
=
se m
ai u
ite
la s
oare
. Pri
vea
]n jo
s,
]n
prof
unzi
mea
a
pei,
[i
urm
=re
a
sfor
ile c
e se
l=
sau
dre
pt ]
n jo
s, ]
n a
d]n
curi
. Se
pric
epea
s=
le \i
n= m
ai
dre
pte
dec
]t or
icin
e a
ltcin
eva
, a
st-
fel
]nc]
t la
fie
care
niv
el d
in b
ezna
cu
rent
ului
s=
exi
ste
c]te
o m
omea
l=
exa
ct ]
n lo
cul
und
e vo
ia e
l, pe
ntru
or
ice
pe[
te c
e ]n
ota
pe-
aco
lo.
Al\i
i ][
i l=
sau
sfor
ile s
= p
lute
asc
=, d
use
de
cure
nt, a
[a c
= u
neor
i ab
ia d
ac=
a
jung
eau
la v
reo
sut=
, o
sut=
zec
e m
etri
, m=
car c
= p
esca
rii ]
[i ]n
chip
u-ia
u c=
ar
sta
la o
sut
= o
ptze
ci.
”Da
r eu
le
pun
exa
ct a
[a c
um
treb
uie”
, se
g]n
di
b=
tr]n
ul.
“Doa
r c=
nu
ma
i am
nor
oc. D
ar
cine
[tie
? Po
ate
c=
azi
. nic
i o z
i nu
sea
m=
n=
cu c
eala
lt=.
E m
ai
bin
e s=
fii
no-
roco
s. n
uma
i c=
eu
vrea
u m
ai
de-
gra
b=
s=
le p
un c
um tr
ebui
e. C
a s
=
fii p
reg
=tit
atu
nci
c]nd
d=
nor
ocul
pe
ste
tine.
” S
oare
le e
ra a
cum
cu
dou
= c
easu
ri m
ai s
us p
e ce
r [i
nu-
i m
ai
r=ne
a o
chii
at]t
de
tare
atu
nci
c]nd
b=
tr]n
ul p
rive
a ]
nspr
e r=
s=ri
t. D
eja
nu
ma
i z=
rea
dec
]t tr
ei b
=rc
i, d
ar
[i a
cele
a s
e ve
dea
u fo
art
e d
e-pa
rte,
und
eva
jos,
spr
e \=
rm.
“De
c]nd
m=
[tiu
, soa
rele
de
di-
min
ea\=
mi-a
r=
nit
ochi
i”,
se g
]nd
i
el. “
{i t
otu[
i ]m
i s]n
t ]n
c= d
estu
l de
zdra
veni
. C]n
d a
pune
, pot
s=
m=
uit
dir
ect
la e
l f=
r= s
= m
i se
]nt
unec
e pr
ivir
ea. A
sta
cu
toa
te c
= s
eara
are
m
ai
mul
t= p
uter
e. D
ar
dim
inea
\a
r=ne
[te.
”}n
clip
a a
ceea
ob
serv
= o
freg
at=
cu
ari
pi
ma
ri [
i ne
gre
, ca
re z
bur
a
]n c
ercu
ri p
e ce
r, d
easu
pra
ca
pulu
i s=
u. P
as=
rea
se
lans
a ]n
tr-u
n pi
caj
rapi
d,
cob
or]n
d v
ertig
inos
, cu
ari
-p
ile
str]
nse
pe s
pate
, dup
= c
are
]n-
cepu
s=
zb
oare
iar=
[i ]n
cer
curi
.—
A v
=zu
t ea
cev
a, z
ise
b=
tr]n
ul
cu v
oce
tare
. n-a
ven
it d
oar
a[a
, ca
s=
se
uite
.V
]sli
]nce
t [i
f=
r= [
ov=
ire
spre
lo
cul u
nde
se r
otea
pa
s=re
a. n
u se
g
r=b
ea [
i-[i m
en\in
ea s
fori
le u
ndi-
\elo
r d
rept
e [i
la a
ceea
[i a
d]n
cim
e.
num
ai
c= s
e v=
zu p
rins
u[o
r d
e cu
rent
, a
[a c
=,
de[
i pe
scui
a c
um
treb
uie,
o f=
cea
plu
tind
ma
i rep
ede
dec
]t a
r fi
f=cu
t-o d
ac=
n-a
r fi
]nce
r-ca
t s=
se
folo
sea
sc=
de
pas=
re.
Pas=
rea
se
]n=
l\a [
i m
ai
sus
pe
cer,
dup
= c
are
se
roti
]n c
ontin
u-a
re,
cu
ari
pile
]n
crem
enite
. A
poi
se l
ans
a b
rusc
]nt
r-un
plo
njon
[i
b=
tr]n
ul v
=zu
un p
e[te
zbu
r=to
r ca
re
\][ni
din
ap=
[i
plut
i d
ispe
rat
pest
e su
pra
fa\a
ei.
— D
ora
de,
spu
se t
are
b=
tr]n
ul.
Dor
ad
e m
ari
.Tr
ase
v]s
lele
din
ap=
[i
scoa
se
de
la p
ror=
o u
ndi\=
mic
=.
Und
i\a
ave
a o
ag
raf=
cu
virt
ej4
[i u
n c]
rlig
d
e m
=ri
me
mijl
ocie
, ]n
care
b=
tr]n
ul
puse
una
din
sa
rdel
e. }
i d
=d
u d
ru-
mul
pes
te m
arg
inea
b=
rcii
[i d
up=
a
ceea
leg
= s
foa
ra d
e un
ul d
in in
ele-
le d
e la
pup
a.
Ma
i p
use
mom
eal=
]n
tr-o
und
i\=,
da
r pe
ast
a o
l=
s=
und
eva
la u
mb
r=, s
ub b
anc
a d
e la
pr
or=
. }nc
epu
s= v
]sle
asc
= d
in n
ou
11 /
14 /
Acu
m b
=tr
]nul
v]s
lea
]nce
ti[o
r…Il
ustr
a\i
e: A
dri
an
MO
RA
RU
noi, martie 2013
altceva
toa
t=
ziua
[i c=
treb
uie s=
se bucure d
e ea. Trecuse d
eja
mult=
vreme d
e c]nd i se ur]se s=
m
ai m
=n]nce [i nu-[i lua
nicioda
t=
nimic pentru pr]nz. La
prora b
=rcii
avea
o sticl= cu a
p= [i a
ltceva nici
c=-i m
ai treb
uia toa
t= ziua
.Pu[tiul se ]ntoa
rse deja
cu sarde-
lele [i cu cele dou=
mom
eli, ]nvelite ]ntr-o bucat= de ziar. o
pornir= am]n-
doi pe c=
rarea
spre ba
rc=, sim
\ind
sub t=
lpi nisipul zgrun\uros. R
idi-
car=
ba
rca [i o ]m
pinser= ]n a
p=.
— n
oroc, b=
tr]ne!—
noroc, ]i r=
spunse b=
tr]nul.Fix=
opacele v]slelor ]n stra
pa-
zane [i, a
plec]ndu-se cu toa
t= g
re-uta
tea p
e lope\ile l=
sate ]n
ap
=,
]ncepu s=
v]slea
sc=,
ie[ind
din
port pe ]ntuneric. Alte b
=rci ie[ea
u pe m
are d
e pe alte pla
je. B=
tr]nul a
uzi plesc=itul [i sc]r\]itul v]slelor
lor, chiar d
ac=
nu ma
i izbuti s=
le va
d=
, c=ci luna
cobor]se ]n spa
tele d
ealurilor.
Uneori vreun ins d
in c]te o ba
rc=
spunea ceva
. Da
r cele ma
i multe
b=
rci r=m
]neau t=
cute. Se a
uzea
doa
r plesc=
itul v]slelor.
Dup=
ce
ie[ir= d
in gura
portului, b=
rcile se ]m
pr=[tia
r= [i fieca
re o porni spre a
cea pa
rte de ocea
n ]n care spera
s=
g
=sea
sc=
pe[te. B
=tr]nul
[tia
c= o s=
ias=
mult ]n
larg
, a[a
c=
l=s=
]n urma
lui mirosul usca
tului [i v]sli ]na
inte, spre mirosul cura
t a
l oceanului d
e la prim
a or=
a d
i-m
ine\ii. V=
zu ]n ap=
fosforescen\a
alg
elor golfului ]n tim
p ce trecea
v]slind
peste acea
parte d
in ocean
pe care pesca
rii o numea
u ma
rele p
u\,
pen
tru
c=
aco
lo
]ncep
ea
brusc un a
bis d
e o mie pa
tru sute d
e metri, und
e, din pricina
v]rteju-lui f=
cut de curentul ce se izb
ea d
e
pere\ii ab
rup\i de pe fund
ul ocea-
nului, se str]ngeau toate soiurile de p
e[ti. Aici, ]n
gro
pile cele m
ai
ad
]nci, se g=
seau colonii d
e creve\i [i
pe[te pentru
mom
eal=
, uneori
chiar
[i g
rupuri d
e ca
lma
ri, ia
r noa
ptea toa
te aceste f=
pturi se ri-d
icau a
proape d
e suprafa
\= [i to\i
pe[tii r=t=
citori se hr=nea
u cu ele.C
um st=
tea a
[a, ]n ]ntuneric, b
=tr]-
nul sim\ea
c= se a
propie dim
inea\a
[i, ]n tim
p ce v]slea, a
uzea sunetul
tremur=
tor al pe[tilor zb
ur=tori, ca
-re \][nea
u din a
p=, [i f][]itul pe ca
re ]l scotea
u perechile lor de a
ripi \e-pene a
tunci c]nd se a
v]ntau prin
aer ]n b
ezn=. Pe[tii zb
ur=tori ]i era
u foa
rte dra
gi, c=
ci ei erau principa
lii s=
i prieteni pe ocean. }i p=
rea r=
u d
e p=s=
ri, ma
i ales d
e micile [i
delica
tele r]ndunici d
e ma
re negre,
care zb
urau [i c=
utau m
ereu [i nu g
=sea
u aproa
pe nicioda
t=, [i se
g]nd
i c= p=
s=rile a
u o via\=
ma
i g
rea d
ec]t avem
noi, cu excep\ia
p=s=
rilor de pra
d=
[i a celor m
ari
[i puternice. De ce a
u fost f=cute
p=s=
rile at]t d
e pl=p]nd
e [i de d
eli-ca
te, a[a
cum s]nt chirele d
e ba
lt=,
c]nd m
area
poate fi a
t]t de crud
=?
Ea
e bl]nd
= [i a
t]t de frum
oas=
... D
ar m
area
poate fi [i foa
rte crud=
[i se schim
b=
at]t d
e iute, iar p=
s=rile
astea
care zb
oar=
, se cufund=
[i v]-nea
z=, cu g
lasurile lor m
ici [i triste, s]nt d
intr-o pl=m
ad
= prea
delica
t=
pentru ea.
}n mintea
b=
tr]nului ma
rea fu-
sese ]ntotdea
una la
ma
r, a[a
cum o
numesc oa
menii ]n spa
niol= a
tunci c]nd
o iubesc. U
neori, cei ce o iubesc
spun lucruri ur]te despre ea
, da
r vorb
ele lor s]nt rostite ]ntotdea
una
ca [i cum
ar fi a
dresa
te unei femei.
C]\iva
dintre pesca
rii ma
i tineri, cei
care folosea
u gea
ma
nduri pe post
de plute pentru und
i\ele lor [i avea
u b
=rci cu m
otor, b=
rci cump=
rate pe
vremea
c]nd se putea
u face b
ani
frumo[i cu fica
tul de rechin, vor-
bea
u despre ea
ca d
espre el ma
r, a
dic=
la m
asculin. V
orbea
u despre
ea ca
despre un concurent sa
u de-
spre un loc ori chia
r ca d
espre u
n d
u[m
an
. Da
r ]n mintea
b=
tr]nului ea
fusese ]ntotdea
una la
feminin
[i ]nsemna
se ceva ce a
corda
sau
refuza
favoruri
imense,
iar
da
c=
f=cea
n=zb
]tii sau tic=
lo[ii, era d
in ca
uz= c=
nu se putea a
b\ine. Luna
o influen\ea
z= tot a
[a cum
influen- \ea
z= o fem
eie, ][i zicea b
=tr]nul.
V]slea
ritm
ic [i
f=r=
s=
fa
c=
nici un efort, deoa
rece reu[ea s=
-[i m
en\in= foa
rte bine viteza
, iar
suprafa
\a
oceanului
era
neted=
, cu excep\ia
unor v]rtejuri provocate
ici [i colo de curent. B
=tr]nul l=
sa
curentul s= fac= o treim
e din treab=
[i, c]nd ]ncepu s= se lum
ineze, v=zu
c= a
junsese deja
ma
i depa
rte de
locul unde spera
se s= fie la
acea
or=
.”Am
pescuit la pu\urile cele ad]nci o s=
pt=m
]n= ]ntrea
g=
[i n-am
f=cut
nici o treab
=”, se g]nd
i el. ”Azi o
s= m
erg s= pescuiesc ]n la
rg, aco-
lo und
e se
ad
un=
ba
ncurile d
e p=
l=m
id=
[i ton alb
3, [i poate c=
printre pe[tii =
ia o s=
da
u [i peste unul m
are.”
P]n= s=
se lumineze cu a
dev=
rat
de ziu=
, b=
tr]nul d=
du d
rumul m
o-m
elilor ]n ap=
[i se l=s=
dus d
e curent. A
[ez= una
dintre m
omeli
la m
ai b
ine de [a
ptezeci de m
etri a
d]ncim
e. Celei d
e-a d
oua ]i d
=d
u d
rumul p]n=
la o sut=
patruzeci
de m
etri, iar a
treia [i a
patra
se scufund
ar=
mult d
e tot ]n apa
al-
ba
str= – la
o sut= optzeci [i d
ou=
sute treizeci de m
etri. Fiecare pe[te
pus ca m
omea
l= st=
tea a
t]rnat cu
cap
ul ]n jos, cu cap
=tul c]rlig
ului ]n=
untrul mom
elii, care era
lega
t=
[i cusut= zd
rav=
n, iar toa
te p=r\ile
exterioare a
le c]rligului – curb
a [i
v]rful – erau a
coperite cu sard
ele proa
spete. Fiecare sa
rdea
era a
g=
- \at= bine, c]rligul travers]ndu-i am
]n-d
oi ochii, astfel ]nc]t toa
te laola
lt=
forma
u o jum=
tate d
e ghirla
nd=
pe o\elul proiecta
t ]nspre exterior. Din
p=r\ile d
e c]rlig pe ca
re un pe[te m
are a
r fi putut s= le sim
t=, nu era
nici una
care s=
nu aib
= un m
iros a
dem
enitor [i un gust b
un.Pu[tiul ]i d
=d
use doi toni m
ici [i proaspe\i, doi toni albi, care at]rna
u ca
ni[te plumb
i la ca
p=tul celor d
o-u= undi\e l=sate la cea m
ai mare ad]nci-
me,
iar
]n celela
lte d
ou=
c]rlige
b=
tr]nul pusese dou=
soiuri de sta
-vrid
– unul alb
astru-a
rgintiu [i a
ltul g
=lb
ui –, pe[ti pe care ]i m
ai folo-
sise, da
r erau ]n
c= ]n sta
re bun=
[i a
veau pe l]ng
= ei [i ni[te sa
rdele
superbe, ce le d
=d
eau un g
ust [i un a
spect atr=
g=
tor. Fiecare sfoa
r=
avea
grosim
ea unui creion m
are [i
era leg
at=
de un b=\ de un verde
aprins, astfel ]nc]t orice se ating
ea
sau
smu
cea d
e mo
mea
l= f=
cea
b=
\ul s= se scufund
e, iar fieca
re und
i\= a
vea d
ou= m
osoare d
e c]te [a
ptezeci [i ceva d
e metri d
e sfoar=
, ca
re puteau fi leg
ate ra
pid d
e cele-la
lte mosoa
re de rezerv=
, a[a
c=,
da
c= a
r fi fost cazul, un pe[te putea
s=
t]rasc=
dup=
el ma
i bine d
e cinci sute d
e metri d
e sfoar=
.A
cum b
=tr]n
ul st=tea
cu ochii
a\inti\i la
cele patru b
e\e ce plu-tea
u dincolo d
e ma
rginea b
=rcii [i
v]slea ]nceti[or, ca
s= m
en\in= sfo-
12 /13 /
2013, martie noi 21
calea spre olimp
HISTORIA EST MAGISTRA VITAE ETAPA a VI-a
1. Demonstreaz= rela\ia de cauzalitate dintre sf]r[itul celui de-al Doilea R=zboi Mondial [i insta-urarea regimurilor comuniste ]n Europa Central= [i de Est.
2. Aprecia\i rolul per-sonalit=\ii lui Vasile Lupu.
3. Recunoa[te\i edi-ficiul arhitectural din imagine.
A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.
R=spunsurile corecte la etapa a III-a:
1. ora[ul a continuat s= fie, pe parcursul ]ntregu-lui Ev Mediu, factorul [i beneficiarul principal al pro-gresului, al evolu\iei social-economice, politice [i cul-turale ]n ansamblu. ora[ul medieval cap=t= un ”rol de c=l=uz=, de ferment, de motor”, at]t ]n ordinea economic=, c]t [i ]n domeniul vie\ii mentale, inclusiv ]n manifest=rile ei intelectuale [i artistice. De[i ca-drul monastic r=m]ne ]n secolul al Xi-lea [i, ]ntr-o mai mic= m=sur=, ]n secolul al Xii-lea cel mai favorabil pentru dezvoltarea culturii [i artei, ]n rezultatul cre[terii economiei urbane, a produc\iei [i a nece-sit=\ii de cuno[tin\e ]n diverse domenii are loc un transfer cultural al primatului m=n=stirilor asupra ora[elor, ]n primul r]nd ]n dou= domenii: ]nv=\=m]n-tul [i arhitectura. }n cursul secolului al Xii-lea, [colile urbane trec hot=r]t ]naintea celor monastice. noile centre [colare se emancipeaz= prin recrutarea ma-gi[trilor [i studen\ilor, prin programele [i metodele lor. Scolastica este fiica ora[elor. Ea domne[te ]n in-stitu\iile noi: ]n universit=\i – adev=rate corpora\ii in-telectuale ale magi[trilor [i studen\ilor. Studierea [i predarea devin un me[te[ug (universitas ]nseamn= corpora\ie).
Dezvoltarea economic=, perfec\ionarea me[te-[ugurilor, precum [i necesitatea de edificii mai ]n-c=p=toare [i luminoase au condi\ionat transforma-rea arhitecturii ora[elor. Arta romanic=, produs [i expresie a av]ntului cre[tin=t=\ii dup= anul 1000, se transform= ]n cursul secolului al Xii-lea. Arta gotic= este o art= urban=, art= a catedralelor izbucnite n=-valnic din corpul urban, pe care ]l subliniaz= [i ]l do-min=. Catedrala ad=poste[te o popula\ie urban= mai numeroas=, mai uman= [i mai realist=, care tin-de spre libertate economic= [i politic=, iar prin aces-tea – [i spre cea a crea\iei culturale, care a dat na[-tere unui nou av]nt spiritual: cel al rena[terii.
2. Maria Cebotari – c]nt=rea\= de oper=, sopran= lirico-dramatic=, actri\= de film. originar= dintr-o fa-milie de intelectuali. Studii la [coala normal= de fete “Florica ni\=” [i Capela Mitropolitan= din Chi[in=u condus= de M. Berezovschi. }n 1924-1929 a studiat la Conservatorul ”Unirea” din Chi[in=u cu Maria Zla-tov, Gavriil Afanasiu [i Anastasia Dicescu (canto). S-a perfec\ionat cu oskar Daniel (canto) la [coala Superioar= de Muzic= din Berlin (1929-1931).
A debutat cu mare succes la 15 aprilie 1931 pe scena operei din Drezda ]n rolul Mimi din opera Boe-ma de G. Puccini. }ntre anii 1935-1946 este solist= a operelor din Berlin, iar ]ntre 1947-1949 a operei din Viena. A sus\inut numeroase turnee ]n Anglia, Fran\a, italia, Suedia, Danemarca, Belgia, Elve\ia. A inter-pretat circa 60 de roluri ]n opere, a c]ntat ]n spectaco-le de operet=, a interpretat roluri principale ]n filme-le: Fata ]n alb (1934), inimi tari (1937), C]ntec de leag=n (1937), Visul doamnei Butterfly (1939), Maria Malibran (1943) [.a.
3. }n imagine este prezentat Big Ben, cel mai mare ceas cu clopot [i patru fe\e, [i al treilea turn cu ceas ca ]n=l\ime din lume. Ceasul a fost pus ]n func\iune ]n ziua de 31 mai 1859. Big Ben (]n traducere, Marele Ben) este porecla marelui clopot al ceasului din tur-nul de nord al Palatului Westminster din Londra. Acest nume este utilizat at]t ]n cazul clopotului, c]t [i al ceasului [i chiar al turnului cu ceas.
Rezultatele etapei a III-a:C]te 30 de puncte (15,10,5) au acumulat: Doina
ST}N+, Gura Galbenei, Cimi[lia; Silvia NACU, V=sieni, Ialoveni; Lauren\iu CALANCEA, Liceul Ori-zont, Chi[in=u; Cristina MOVILEANU, Silvia JIGA-NU, Natalia DOBO{, Gabriela VELE{CO, H]nce[ti.
29 de puncte a acumulat: Silvia ISTRATI (15,9,5), V=sieni, Ialoveni.
C]te 28 de puncte (13,10,5) au acumulat: Natalia POCIUMBAN, Mihaela STICEA, Cobani, Glodeni; Veronica BUGA, Lozova, Str=[eni; Marcela DAMI-AN, Cristian TAG}R{, Zina STOICA, Ana JUCOV-SCHI, Irina C+LUG+REAN, Anastasia ROTARU, Adriana BUDACA, Victoria BUNESCU, H]nce[ti.
27 de puncte a acumulat: Vlad GANU{CEAC (12, 10,5), Edine\.
25 de puncte a acumulat: Gheorghe B}NZARI (10,10,5), H]nce[ti.
20 de puncte a acumulat: Cristina VREME{ (5,10,5), Lozova, Str=[eni.
D=m publicit=\ii doar numele participan\ilor care au acumulat minimum 20 de puncte. La bilan- \ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.
Rubric= sus\inut= de Adrian DOLGHI, doctor ]n istorie
noi, martie 201322
Carul-Mic
O amenii de [tiin\= din Rusia au reu[it s= rea-duc= la via\= o plant= care a tr=it acum 32000
de ani. Cercet=torii au g=sit pe teritoriul Siberiei, la 38 de metri sub p=m]nt, o tulpin= a speciei Si-lene Stenophylla, care, spre surprinderea lor, era intact=.
Planta a rezistat 32000 de ani, deoarece a fost protejat= de permafrost (strat de sol ]nghe\at per-manent), fiind expus= unei temperaturi constan-te, de circa -7° C pe parcursul ]ntregii perioade.
oamenii de [tiin\= au luat planta, au cultivat-o din nou, iar aceasta a crescut. Succesul ob\inut de speciali[tii ru[i a convins [i al\i cercet=tori s= cread= c= pot readuce la via\= plante disp=rute. “Ar fi vital pentru ecosistem dac= am reu[i s= re-aducem la via\= unele dintre plantele cultivate acum mii de ani [i disp=rute ]ntre timp”, a decla-rat botanista Elaine Solowey, de la institutul pen-tru Studii de Mediu din israel.
J ill Price, coordonator de educa\ie religioas= la o sinagog=, ][i poate aminti, cu precizie, tot
ce s-a petrecut ]n via\a sa, zi de zi, timp de 22 de ani. Abilitatea ei a fost descoperit= ]n anul 2000 [i, de atunci, a fost testat= de nenum=rate ori, confirm]ndu-se c= niciodat= nu d= gre[ atunci c]nd i se cere s= vorbeasc= despre evenimente verificabile, petrecute ]n urm= cu 10-20 de ani, ]ntr-o anumit= zi.
Marilu Henner, un actor cunoscut pentru rolul s=u din seria Taxi, este capabil s= r]d= [i s= pl]ng= foarte u[or, fiindc= memoria ]i permite s= retr=-iasc=, oric]nd, episoade din via\a sa, care s= ]l aduc=, brusc, ]n starea de gra\ie.
E xpresia c=lc]iul lui Ahile, pe care o utilizeaz= vorbitorii de limb= rom`n=, vine ]nc= din mi-
turile grece[ti. Ahile este un erou celebru din mi-tologia greac=. Potrivit legendei, maic=-sa, zei\a Thetis, pentru a-l face pe fiul ei nemuritor, l-ar fi cufundat ]n apele Styxului; numai c=lc]iul, de care ]l \inuse, i-ar fi r=mas vulnerabil. {i, ]ntr-adev=r, dup= multe fapte viteje[ti, Ahile a murit ]n r=zboiul Troiei, str=puns de o s=geat= tocmai ]n c=lc]i.
Expresia se folose[te pentru a ar=ta locul vul-nerabil al unei persoane.
D oamne, ziua s-a sf]r[it,/ Noaptea iar=[i a venit,/ Peste zi ne-ai ajutat,/ De-am lucrat
[i-am ]nv=\at./ Ajut=-ne, Doamne Sfinte,/ {i de-acum ]nainte./ Zi de zi s= tot sporim,/ Oameni buni cu to\i s= fim. Amin
RUG+CIUNE DE SEAR+
PENTRU TINE, PRIM+VAR+!{iruri negre de cocoare,Ploi c=ldu\e [i u[oare,Fir de ghiocel pl=p]nd,C]ntec ]ng]nat ]n g]nd,S=rb=toare,…Zumzet viu prin zarz=ri. oareC]nt= florile la soare?C= pe crengi de floare plinenu [tii: flori s]nt, ori albine?Pentru cine?…Pentru tine, prim=var=,Care-aduci bel[ug ]n \ar=,Care vii,Peste c]mpii,Cu b=nu\i de p=p=dii{i cu c]ntec de copii!
32000 DE ANI SUB P+M}NT
Otilia CAZIMIR
2013, martie noi 23
Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI
} n vremea aceea, puteai ]nt]lni adesea pe Boulevard du Tem-
ple un b=iat de vreo unsprezece-doisprezece ani, care era adev=ra-ta ]ntruchipare a [trengarului. Purta pantaloni lungi, b=rb=te[ti, [i blu-z= femeiasc=. Dar nici pantalonii nu-i avea de la taic=-s=u [i nici blu-za de la maic=-sa. ni[te oameni str=ini ]l ]mbr=caser=, de mil=, ]n aceste zdren\e. Totu[i, b=iatul avea [i tat= [i mam=. Taic=-s=u ]ns= nu-i purta de grij=, iar maic=-sa nu-l iu-bea; astfel, pe drept cuv]nt, putea fi socotit orfan.
Se sim\ea ]n largul lui numai pe strad=. Era un b=iat palid [i boln=-vicios, dar iste\, ]ndem]natic, zglo-biu [i tare glume\. nu st=tea nicio-dat= ]ntr-un loc; hoin=rea pe str=zi c]nt]nd, scormonea prin canale de scurgere, [terpelea pe ici, pe colo, cu haz [i ]ndem]nare, a[a cum fac pisicile sau vr=biile, r]dea c]nd i se spunea [trengar [i se m]nia c]nd i se spunea haimana. n-avea nici cas=, nici mas=, nici pe cineva care s=-l iubeasc= s=-l m]ng]ie, dar lui nu-i p=sa. {i cu toate c= era at]t de p=r=sit, uneori ]i trecea prin minte: ”ia s= m= duc s-o v=d pe mama!”. Pleca atunci din locurile cunoscute, cu pie\e [i bulevarde zgomotoase, cobora pe chei, trecea podurile [i, ]n cele din urm=, ajungea ]n maha-lalele oamenilor s=rmani.
Acolo, ]ntr-o cocioab= nenoroci-t=, tr=ia familia acestui b=iat zglo-biu. G=sea aici numai am=r=ciune, mizerie [i, ceea ce era mai trist, nici m=car un z]mbet de bun sosit. Vatra era rece [i reci erau inimile.
C]nd intra, ]l ]ntrebau: ”De unde vii?”. ”De pe strad=!” r=spundea el.
C]nd pleca, ]l ]ntrebau: ”Unde te duci?”. ”Pe strad=”, r=spundea el. iar maic=-sa ]i striga din
urm=: ”{i ce-mi cau\i pe aici?”. Copilul tr=ia lipsit de dragoste [i de ]ngrijire, ca ierburile g=lbejite care cresc prin pivni\i. nu suferea ]ns= din aceast= pricin=, nu ]nvinuia pe nimeni. De altfel, nici nu [tia cum ar trebui s= ai cu adev=rat un tat= [i o mam=...
Am uitat s= v= spun c= pe Boulevard du Temple acest [trengar fusese poreclit Gavroche.
MIZERABILII
Ilustra\ii: Sergiu PUIC+
Victor HUGO
(fragment)
noi, martie 201324
MORALA
} n acele vremuri ]ndep=rtate ]n [coala din satul nostru era o ru[ine dac= cineva dintre elevi nu
cuno[tea pe de rost cel pu\in dou=-trei fabule de Donici. nu era serbare la ca-re s= nu se recite ori s= nu se ]nsce-neze ceva din crea\ia ace-luia care a fost numit cuib de ]n\elepciu-ne de c=tre cel mai mare poet al neamu-lui nostru din toate timpurile.
}n pauz=, ]n drum spre [coal= ori spre cas= ne amuzam cu to\ii cu fabule. Fiecare dintre noi mai era botezat cu ]nc= un nume inspirat din crea\ia cunoscutului fabulist: greier, furnic=, albin=, broas-c=, rac, [tiuc=, bursuc, vulpe... Unii au purtat aces-te porecle toat= via\a.
Cel mai mult ne pl=cea morala fabulelor, pe care o cuno[teau [i cei mai lene[i elevi la ]nv=\=tur=. Adeseori ne repro[am sau r=spundeam unul altuia cu fraze din opera ]ndr=gitului literat: Ai c]ntat? }mi pare bine,/ Acum joac= dac= po\i,/ iar la var= f= ca mine; Are pufu[or pe boti[or; Dumnezeu s= ne fe-reasc= de judecata m=g=reasc=; Via\a vegetal=,/ Via\a social=,/ Totul at]rn= de la r=d=cin=... Pentru noi morala lor era egal= cu ]nv=\=mintele pe care ni le d=deau zilnic p=rin\ii, profesorii, buneii.
La marginea localit=\ii noastre, dinspre Redi, se g=sea o livad= b=tr]n= de mere a colhozu-lui. Tot ]n aceast= parte a satului locuia o fa-milie numeroas=. }ntr-o zi capul c=minului le-a spus celor [apte copii ai s=i c= e p=cat s= tr=ie[ti sub coasta unor asemenea bun=t=\uri [i la iarn= s= duci dorul lor. Copiii l-au ]n\eles pe p=rinte dintr-un cuv]nt [i, cum se l=sa ]ntu-nericul, harnicii b=ie\i [i fete se strecurau ]n faimoasa livad=. C]nd agricultorii au terminat de cules, bravii copii au reu[it s= umple jum=-tate de beci cu mere.
P e la ]nceputul lui decembrie, copiii i-au amintit tat=lui de gustoasele fructe, iar
unele dintre ele ]ncep s= se p=teze. Tat=l, ne-fiind din fire un zg]rie-br]nz=, le-a ]ntins o stra-chin= [i le-a zis s= aleag= doar dintre acele care se stric=. A doua zi copiilor li se face din nou poft= de mere. Tat=l nu s-a l=sat mult ru-gat, dar i-a pov=\uit din nou s= ia dintre acele care se stric=. La Cr=ciun [i la Sf]ntul Vasile tat=l la fel le-a amintit c= mai ]nt]i trebuie s= m=n]nce merele care au ]nceput s= putrezeas-c=. A[a p]n= ]n prim=var=. Cu dou= s=pt=m]ni ]nainte de coptul cire[elor tat=l a cobor]t sin-gur ]n beci [i a adus ultima strachin= cu mere pe jum=tate stricate.
Morala...
Valerie VOLONTIRFotografii de autor
rectificare
ROAD+ BOGAT+
LEC|II DE CICLISM
2013, martie noi 25
CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!
calea spre olimp
C ontinu=m concursul cu r=spunsurile la ]ntreb=rile etapei a doua [i clasamentul provizoriu. Surprin-
z=tor, num=rul participan\ilor s-a redus. ne referim, ]n special, la reprezentan\ii Liceului din satul Corjova, Dub=sari. oricum, asta nu ]nseamn= c= lupta pentru trofeele anun\ate a devenit mai pu\in aprig=. Totul se va decide ]n ultima etap=.
ETAPA a V-a1. C]t timp a rezistat recordul fotbalistului german
Gerd Müller? Cine [i c]nd l-a dobor]t? (5 puncte)2. C]te victorii a ob\inut boxerul Veaceslav Gojan
]n actuala edi\ie World Boxing Series? (4 puncte)3. Numi\i dou= dintre cele mai remarcabile per-
forman\e ale judocanului Sergiu Toma. Unde le-a stabilit? (3 puncte)
A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.
R=spunsurile corecte la etapa a II-a:
1. Michael Phelps (22 de medalii cucerite, dintre care 18 de aur, 2 de argint [i 2 de bronz).
2. ion Luchianov. Medaliat cu bronz la Campionatul European de Atletism de la Barcelona (2010).
3. Radu Rebeja (74 de meciuri, 2 goluri marcate).
Rezultatele etapei a II-a:R=spunsuri corecte (12 puncte) au expediat: Mihai
AFANASII, Z]mbreni, Ialoveni; Maria PORUBIN, Mihai TATARU, Rita ANDREEV, Tudor PORUBIN, Inga S}RBU, Elena PORUBIN, Holercani, Dub=sari; Vlad GANU{-CEAC, Edine\; Eugen COJOCARU, Cobani, Glodeni.
Urmeaz= ]n top Lucia CHIRI|+, Ign=\ei, Rezina, care a adunat 10 puncte.
D=m publicit=\ii doar numele participan\ilor care au acumulat minimum 10 puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.
Rubric= sus\inut= de Ion ROBU
abc juridic
Rubric= sus\inut= de Tamara PL+M+DEAL+, avocat parlamentar pentru protec\ia drepturilor copilului
ne-a fost ]nlocuit= una dintre profesoare. Aceasta a venit cu diverse schimb=ri, ne\in]nd cont de faptul c= nu s]ntem adapta\i ]nc= la noua modalitate a ei de a preda. ne-a aten\ionat din start c=, dac= nu vom ]nv=\a, vom avea de p=timit. Ba mai mult, ne-a spus c= vom sus\ine un examen sub form= oral= la acest obiect. nefiind obi[nui\i cu astfel de evalu=ri, psihologic nu ne-am sim\it bine. Are dreptul profe-soara s= procedeze astfel?
Elena C.Nisporeni
Drag= Elena,orice profesor care lucreaz= cu elevii trebuie s=
ia ]n calcul particularit=\ile psiho-fiziologice ale fie-c=rui copil [i nu poate s=-[i impun= propriile reguli ce vin ]n contradic\ie cu obiectivul major al [colii [i interesele superioare ale copilului.
De asemenea, profesorii trebuie s= respecte pro-grama [colar=, aprobat= de Ministerul Educa\iei pe care trebuie s= o cunoasc= at]t profesorii, c]t [i elevii.
E corect din punct de vedere juridic ca un elev din clasele superioare s= fac= ore cu elevii din clasele mai mici, chiar dac= profesorul de disciplina respec-tiv= lipse[te din institu\ie?
Ion. CF=le[ti
Drag= ion,}n institu\iile de ]nv=\=m]nt se practic=, cu ocazia
diferitelor evenimente, predarea orelor de c=tre ele-vii claselor mai mari colegilor mai mici. Este o activi-tate cu rol educativ, pentru ca elevii s= con[tientizeze c]t de dificil= e munca profesorului, dar [i pentru ca elevii s= formeze deprinderi de a discuta ]n public [i a ]nsu[i deprinderi de via\=.
Am auzit c= o elev= dintr-o localitate rural= din \ara noastr= a fost h=r\uit= sexual de un profesor, acesta promi\]ndu-i note mari la disciplina pe care o preda. Ce ne pute\i spune despre asemenea fapte?
Rodica OU{, 16 aniChi[in=u
Drag= Rodica,Din p=cate, asemenea cazuri ajung tot mai des ]n
vizorul avocatului parlamentar, [i asta ne ]ngrijo-reaz= foarte mult. Unele cazuri se adeveresc, altele nu. Dac= ai auzit pe cineva c= a fost h=r\uit, po\i s= anun\i cazul la Linia Verde ”Telefonul Copilului” 080011116 sau la Centrul na\ional de Prevenire a Abuzului fa\= de Copii ”Amicul”, tel.: 022 75 88 06.
Totodat=, nu trebuie s= neglij=m nici faptul c= unele adolescente se ]mbrac= [i au un comporta-ment provoc=tor sau insinueaz= diferite cazuri de h=r\uire. H=r\uirea poate fi stabilit= de c=tre psiho-log ]n urma unei evalu=ri psihologice a presupusei victime.
Nota redac\iei: Dac= ave\i anumite ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI.
ACTIVITATE EDUCATIV+
abonament
noi, martie 201326
pa gi na mu ze lor
O trup= [armant= care las= urme ad]nci ]n istoria muzical= a Republicii Moldova, totodat=, sim\indu-
se acas= pe orice scen=. Creativitatea [i devotamentul lor au dus la formarea unei discografii interesante [i le-a deschis calea spre cele mai bune scene ale Europei.
}ncep]nd cu mijlocul anilor nou=zeci, Zdob [i Zdub combin= hardcore-ul [i folclorul rom`nesc ]ntr-un mod unic [i elegant, oferind un show live spectaculos... dac= dori\i, numi\i-i etno-rockeri. Cu ceva de hip-hop, drum and bass, jungle, punk... un crossover muzical original, unde se ]nt]lnesc intensitatea urban= [i spiritul rural.
Pentru a ad=uga autenticitate sunetului s=u, Zdob [i Zdub a ]nregistrat unele piese [i a c]ntat live cu interpre\i de folclor, arti[ti ca Vasile Dinu (MC Vasile, din Rom`nia), Surorile osoianu (Moldova), Trio Erden-ko (Rusia), bunica [i bunicul de la V=leni (Tudor [i Li-dia Bejenaru) [.a. Au concertat ]n peste dou=zeci de \=ri europene. De-a lungul anilor a c]ntat ]n deschidere la forma\ii cu renume mondial, precum: Red Hot Chili Peppers, Emir Kusturica & no Smoking orchestra, Bio-hazard, Rollins Band, Rage Against The Machine, Soulfly, The Garbage, Fun Lovin’ Criminals [.a.
Muzica forma\iei a fost apreciat= ]n cadrul mai mul-tor concursuri (de exemplu, Eurovision 2005, 2011,
unde, Zdob [i Zdub s-au plasat pe locuri de frunte) [i de diverse televiziuni, printre care [i MTV Europe, re-viste [i posturi de radio – toate contribuind la colec\ia lor de premii.
octombrie 2010 vine cu un album ]n limba rus=, nu-mit Beloe Vino/ Krasnoe Vino. Pe parcursul unei peri-oade ]ndelungate, cu ocazii diferite au fost ]nregistrate piese care, la fel, din varii motive, nu au fost lansate, acestea au fost aduse sub o copert=.
Zdob [i Zdub au ap=rut ]ntr-o lumin= nou= prin ul-timul lor album Basta Mafia! (2012). E rezultatul muncii lor asidue [i al exploat=rii unor noi dimensiuni creative ale forma\iei [i produc=torului Marc Elsner [i a unui ma-terial nou, ]n limba englez= [i rom`n=.
Membrii forma\iei: Roman iagupov – voce, ]n for-ma\ie din 1994 p]n= ]n prezent; Mihai Gîncu – bass chi-tar=, 1994 – prezent; Sveatoslav Staru[ – chitar=, 1996 – 2004, ]nceputul 2010 – prezent; Andrei Cebotari – tobe, 2000 – 2003, ]nceputul 2010 – prezent; Valeriu Mazîlu – trompet=, cimpoi, 2001 – prezent; Victor Dande[ – trombon [i instrumente populare, 2001 – prezent.
Ana BRADU
ZDOB {I ZDUB
2013, martie noi 27
LIONEL MESSI
V ictorii dup= victorii. {i nu doar pe terenul de fotbal, ci [i pe arena bunului-sim\ [i a modestiei ]ntr-o lume su-
focat= de ifosele vedetelor. Lionel Andrés Messi (24 iunie 1987) reinventeaz= fotbalul-spectacol ]ntr-un moment ]n care acest lucru pare imposibil. Atacantul argentinian joac= pentru FC Barcelona [i ]n echipa na\ional= de fotbal a Argentinei. Puricele (are ]n=l\imea de 1,69 metri!) a c][ti-gat ]n anul 2012 a patra oar= consecutiv Balonul de Aur, dep=[indu-l pe coechiperul s=u de la FC Barcelona An-dres iniesta [i pe portughezul Cristiano Ronaldo, atacan-tul lui Real Madrid. La doar 25 de ani stabile[te un nou record, dup= ce a ]nscris 91 de goluri ]n 2012, dobor]nd recordul de 85 de goluri realizat ]n 1972 de legendarul fot-balist german Gerd Müller. Messi e singurul fotbalist din lume care ob\ine trofeul de patru ori, devans]ndu-i astfel pe olandezii Johan Cruyff (1971, 1973, 1974) [i Marco Van Basten (1988, 1989, 1992), precum [i pe francezul Michel Platini (1983, 1984, 1995), actualul pre[edinte al UEFA. Vizibil emo\ionat, declar=: “}mpart premiul cu to\i colegii de la Barça... Pu\ine lucruri se compar= cu ob\inerea unui titlu al=turi de echipa ta”.
Povestea piticului ]ncepe pe str=zile din Rosario, Ar-gentina. Prima dat= la fotbal a fost adus de bunica Celia, apoi tat=l s=u s-a ocupat de primii s=i pa[i. }n 1995 ajunge la cea mai bun= echip= din Rosario, newell’s old Boys. Calific]ndu-se ]n finala unui turneu de juniori, juc=torii as-pirau la premiul pus ]n joc: o biciclet=! Dar ghinion, ]n ziua meciului se ]nt]mpl= ca Leo s= r=m]n= blocat ]n cas=.
Meciul ]ncepe f=r= el, ...echipa este condus= cu 1-0 la pauz=. Sparge un geam ]n cele din urm=, ajunge [i r=stoarn= scorul ]n a doua repriz=, la 3-1 pentru newell’s. C]teva zile mai t]rziu, un pu[ti de 1,20 metri se plimba cu noua sa biciclet=, iar ]n spate, legat= str]ns de portbagajul mic, st=tea prima minge dintr-o colec\ie de invidiat.
}n anul 2000 se mut= cu familia ]n Spania, fiind diag-nosticat la zece ani cu probleme grave ce \in de hormonul de cre[tere. Carles Rexach, legenda Barcelonei, ]l prime[te al=turi de al\i pu[ti la o prob=. Cu lacrimi ]n ochi, piciul Messi nu mai spera s= fie introdus pe teren. Rexach ][i d= seama c= uitase de el [i-l introduce cu c]teva minute ]nainte de finalul meciului. C]teva prelu=ri, un dribbling scurt, [i o pas= lung= spre un coechipier... at]t a fost sufi-cient pentru agerul antrenor: “Pu[tiul =sta semneaz= de urgen\= cu noi!”. Clubul accept= s= suporte tratamentul costisitor pentru Leo.
Cre[te sub toate aspectele la celebra academie de fot-bal a Barcelonei! La 17 ani joac= al=turi de fotbali[ti de renume, ca Ronaldinho, Deco sau Henry. Antrenorul FC Barcelona, Josep Guardiola, intuind c= are ]n m]n= un juc=tor epocal, centreaz= filosofia de joc a echipei pe per-sonalitatea lui Messi. }ntr-un an calendaristic, 2010-2011, Messi marcheaz= 60 de goluri. Este comparat cu Diego Ma-radona gra\ie stilului s=u de joc, iar Maradona ]l declar= succesorul s=u.
Daniela COJOCARU
time-out
28 noi, martie 2013
O , Alexandria! ora[ul de odinioar= al muzeelor [i al c=r\ilor, capitala ]n\elepciunii, a filozofiei [i a [tiin-
\elor. Anume astfel te-a z=mislit marele Alexandru Ma-cedon – oaz= a talentului [i virtu\ii umane ]ntru perpe-tuarea civiliza\iei. Aici se intersectau odat= c=ile orientului [i occidentului. Toate cuno[tin\ele civiliza- \iei europene [i orientale, ]n c=r\i scrise [i suluri de piele sau papirus, erau adunate cu grij= ]n renumita Biblio-tec= din Alexandria, unde studio[ii aveau ac-ces la o comoar= inestimabil=, ce num=ra ]ntre 400 [i 700 de mii de denumiri! Unde, dac= nu ]n Alexandria, era cazul s= se nasc= acea care avea s= devin= ”un far al ]n\elepciunii” al antichit=\ii? Spre deosebire de renumitul far-minune de 120 m ]n=l\ime, care lumina p]n= la 60 km, cel al ”]n\elepciunii” ][i extindea lumina mult peste hotarele imperiului, dar [i peste milenii.
nu se cunoa[te cu exactitate anul na[terii Hipatiei (Hypatia), dar se presupune c= ar fi ]ntre 355 [i 370 d.Hr. nu a avut parte de grija mamei, care a murit ]n timpul na[terii. A[a c= a crescut cu tata Teon, cunoscut ]nv=\at din Alexandria, matematician, astronom [i filozof, mai t]rziu [i conduc=torul [colii-universit=\i din ora[, pe atunci cea mai faimoas= din lume. }n familie micu\a Hipa-tia a primit o educa\ie [i instruire aleas=, av]nd acces la biblioteca personal= a tatei [i la cea din Mou-seion. Tat=l ei o ]ndruma s= \in= mintea deschis= [i s= g]ndeasc= mereu, chiar [i gre[it.
Cre[tea o domni\= iscoditoare, meditativ=, de o rar= frumuse\e, cu ochi senini [i vis=tori. Deja la 16 ani ][i avea auditoriul s=u, cu-rios s= afle ce este astronomia, arit-metica [i geometria, s= asculte pasaje filozofice despre dezvolta-rea omenirii. Cu timpul influen\a Hipatiei asupra or=[enilor cre[-tea. Tat=l ei realiza analize pro-funde ale operelor lui Euclid [i Pto-lemeu, ale altor g]nditori, iar Hipatia p=trundea ]n esen\a acestor lucr=ri pentru a le ]n\elege mesajul [i a-l dezvolta ]n continuare. Cu entuziasm a plecat ]ntr-o lun-g= c=l=torie la Atena pentru a lua cuno[tin\= de [coala matematicienilor, condus= de Plutarh cel T]n=r.
Dup= revenire, autoritatea sa a atins astfel de culmi, ]nc]t, pentru a o asculta, lumea venea de peste m=ri [i \=ri. De[teapt= ca Atena, frumoas= ca Afrodita, gra\i-oas= ca Hera – trei zei\e grece[ti ][i g=siser= ]ntruchi-pare ]n Hipatia. Refuz]nd s= adere la vreo religie, inclu-siv la cea cre[tin=, care se r=sp]ndea ]n Egipt, pentru a nu se molipsi de dogme, ea trezi invidia [i ura unora.
Cu toate acestea, printre elevii s=i erau reprezentan\i ai tuturor religiilor ]nt]lnite ]n partea locului [i cu to\i g=sea limbaj comun. Unul dintre elevii s=i, devenit mai t]rziu episcop cre[tin – Sinesius, dup=, ce a frecventat [i [coala filozofic= din Atena, scria c= ”Hipatia este cel mai genial filozof”. Cuno[tin\ele profunde ale Hipatiei ]n astronomie [i matematic= i-au permis s= perfec\io-neze astrolabul – un ”computer” al timpurilor pentru
calcularea pozi\iilor stelelor [i a orei, foarte util ]ndeosebi pentru marinari. Ea a construit [i o hart= plan=, pliant=, a boltei cere[ti. Se con-sider= c= ea a inventat hidroscopul – un aparat pentru distilarea apei [i a altor lichide, [i are-ometrul – pentru determinarea densit=\ii lor. Ei i se atribuie [i inventarea nivelului cu bul= de aer, simplu [i eficient, larg utilizat de construc-torii contemporani. Hipatia a analizat complex figurile, ob\inute la intersec\ia unui plan cu un con – cercul, elipsa, parabola, hiperbola. Multe secole aceste cuno[tin\e nu au fost solicitate,
aproape fiind uitate. Mult mai t]rziu, ]ncep]nd cu sec. XVi, acest subiect a intrat ]n vizorul marilor mate- maticieni ai timpului – Decartes, Leibniz, newton. Re-
zultatele studiilor lor au permis s= fie calculate orbitele a[trilor cere[ti, iar mai apoi [i ale rache-telor cosmice.
Dup= tat=l ei, Hipatia a prelu-at catedra de filozofie la [coala din Alexandria. Popularitatea sa era ]ntr-at]t de mare, ]nc]t [i pre-fectul urbei, oreste, venea s= se sf=tuie cu ea ]n cele mai diverse probleme. Chiril, episcopul ora-[ului, care pretindea o autoritate absolut=, at]t ]n cele cre[tine[ti, c]t [i ]n cele sociale, era deranjat de o astfel de situa\ie, instig]nd la ur= fa\= de Hipatia ]n r]ndul slujitorilor biserice[ti [i ale eno-ria[ilor. Unul dintre ei spunea c= ”ea ][i hipnotizeaz= elevii [i se dedic= studiilor astrale satani-ce”. notorietatea Hipatiei nu mai putea fi tolerat= de dictatura reli-gioas=, astfel c= sub pretextul combaterii cultului p=g]n poli-
teist fanaticii cre[tini din nou au distrus templele, au ars bibliotecile, iar pe Hipatia – prima matematician= [i filozof al antichit=\ii, ]ntr-o zi din postul mare, ]n martie 415, au ucis-o cu cruzime. Hipatia ]ns= nu a fost uitat=, ea reg=sindu-se ]n picturi celebre, ]n romane, ]n filmul ”Agora”. numele ei ]l poart= un crater de pe Lun= [i un asteroid. Secolele scurse doar au confirmat marea pu-tere a ra\iunii [i genialitatea Hipatiei.
Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e
Ilustra\ie: Violeta ZABULIC+
galeria Minervei
HIPATIA — PERLA SCLIPITOARE A ANTICHIT+|II
292013, martie noi
anticamera fotografiei alb-negru
Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR
URME {I PETALE
30 noi, martie 2013
para lui n=t=flea\=
Rubric= sus\inut= de Liuba AGAPI
provoc=ri vesele
N u [tiu la ce te-ai g]ndit c]nd ai citit titlul, dar eu l-am g=sit drept cel mai potrivit pentru a defini
”mariajele” surprinz=toare dintre unele vorbe apa-rent nepotrivite, dar care concentreaz= at]t adev=r [i farmec al exprim=rii tocmai pentru c= s]nt ]mpreun=!
nu-i a[a c= paradoxurile din urm=toarele prover-be se transform= ]n judec=\i c]t se poate de logice imediat ce le descifrezi sensurile: scump la t=r]\e [i ieftin la m=lai; zece de[tep\i nu pot s= dezlege ce a legat un prost; unde dai [i unde crap=; buturuga mic= r=stoarn= carul mare; r]de cioara de cioroi c= s]nt negri am]ndoi?
}ncearc= s= descoperi [i logica paradoxurilor din poezii: ”T=cerile s]nt pline de cuvinte”, ”M-am obi[nuit cu r=ul t=u at]t, c=-mi face [i un pic de bine”, ”}\i scrii poezia, c]nd poezia pe tine te scrie”, ”Dor ]mi e de tine chiar c]nd e[ti al=turi” (n. Dabija); ”Tr=im mari [i asfin\im tot mici”, ”De ce [i-atunci c]nd pierd c][tig” (L. Damian).
Te invit [i pe tine s= te g]nde[ti la alte parado-xuri ale vremurilor noastre, pe care s= ni le trimi\i la redac\ie. Scrie-ne care crezi c= s]nt [i paradoxu-rile amuzante ale vie\ii elevului de ast=zi!
PARADOXURI NEPARADOXALE
D ac= m-a\i ]ntreba cine-s mai creativi, mai ingenio[i, cu sim\ul umorului mai ascu\it: fetele
sau b=ie\ii? Judec]nd dup= r=spunsurile care au ve-nit la redac\ie, voi r=spunde c= fetele de\in ]nt]ietatea la acest capitol, dar, probabil, data viitoare baie\ii ]mi demonstreaz= contrariul.
A r=spuns provoc=rilor din decembrie Vasilisa CIOBANU, elev= ]n clasa a IX-a, Pruteni, F=le[ti, care ne sugereaz= s= complet=m Dic\ionarul expli-cativ vesel cu urm=toarele defini\ii:
Profesor – persoan= aflat= ]n c=utarea unei profe-sii; Tencuitor – persoan= care aranjeaz= obiectele ]n teancuri; Mercenar – persoan= care vinde mere; Cardiolog – persoan= care se ocup= de cardurile bancare; Vizitiu – persoan= aflat= ]n vizit=; Apicul-tor – persoan= care furnizeaz= ap=; Viticultor – per-soan= care cre[te vite; Redactor – persoan= care se ocup= de reduceri; Stomatolog – medic care trateaz= bolile de stomac.
La capitolul felicit=ri spirituale, Lia IONEL din C=l=ra[i ne-a trimis un mesaj cu ”accente ecologice” pe care l-a compus pentru a-[i felicita profesoara de biologie cu ocazia zilei de na[tere: ”}n noul an din via\=, destinul s= v= creeze un mediu c]t mai favora-bil pentru a v= p=stra ecologia sufletului departe de poluarea emo\iilor sau a g]ndurilor nepotrivite. La v]-n=toarea norocului [i a ]mplinirii visurilor s= v= pute\i l=uda cu cele mai de pre\ trofee, iar ]nc=lzirea glo-bal= s= se fac= sim\it= doar ]n z]mbetele de pe chi-pul dumneavostr=, ]n cuvintele [i ]n atitudinea celor ce v= ]nconjoar=”.
Miz]nd din nou pe ingeniozitatea ta, pentru data viitoare te invit s= reformulezi, s= parafrazezi pro-verbe cunoscute, transform]ndu-le ]n unele amu-zante (c]teva exemple: dac= ai carte, o duci la anti-car; cine sap= groapa altuia se cunoa[te dup= h]rle\; cine r]de la urm= e vesel etc.).
Mediteaz= [i asupra urm=toarelor ]ntreb=ri, chiar dac= unii zic c= situa\iile ar fi din categoria paradoxurilor indescifrabile:
1. }ntr-un sat exist= un singur frizer, iar b=rba\ii satului se ]mpart ]n dou= categorii: cei care se rad
singuri ]ntotdeauna [i cei care se rad ]ntotdeauna la frizer. Din ce categorie face parte frizerul satului?
2. Un cretan spune c= to\i cretanii s]nt mincino[i. Spune el adev=rul sau minte?
nu uita, pe cei mai iste\i [i z]mb=re\i ]i a[teapt= cadouri de pre\ ]n septembrie curent!!!
}n secolul acestaTinerii nu-nva\=.Ei vor o alt= via\= –{coala s= nu fie,Discoteci – o mie,Fetele se v=d modeleCa s= pozeze doar eleCu fusti\e scurte{i br=\=ri mai multe,iar b=ie\ii vor s-ajung=Cavaleri de onoare {i campioni cu nume mare.
Elena M+RGINEANU, cl. a VIII-aCocieri, Dub=sari
F+R
+ C
UV
INTE
Ilus
tra
\ie:
Va
leri
u C
UR
TU TINERII DE AZI
312013, martie noi
papion
TENTA|II DE PRIM+VAR+
N u ve\i avea niciodat= a doua [ans= ca s= face\i o prim=
impresie bun=, spunea Coco Cha-nel. iar prim=vara mai mult ca ni-ciodat= to\i ][i doresc s= arate bi-ne. Aplica\iile au un loc aparte ]n tendin\ele prim=verii 2013. S]nt finu\e [i ]\i confer= un aer elegant [i surprinz=tor. De la flori mari aplicate pe topuri, p]n= la paiete [i m=rgele, prim=vara aceasta ai de unde alege ceva care s= te ca-racterizeze [i s= te scoat= din ano-nimat.
imprimeurile florale s]nt elegan-te [i rafinate. Ele s-au purtat destul de mult ]n ultimele sezoane, ]ns= prim=vara aceasta vine cu o schim-bare. Clasicele imprimeuri florale s]nt ]nlocuite cu florile false, adic= imprimeurile sugereaz= vag ideea de floare.
Materialele lucioase s]nt [i ele ]n tendin\e, dar s]nt at]t de preten- \ioase, ]nc]t trebuie s= le por\i cu mult= grij=. Dat fiind faptul c= s]nt opulente [i atrag aten\ia suficient de mult, este indicat s= nu-\i ]n-carci \inuta cu alte elemente mari
sau cu elemente care ar putea in-tra ]n concuren\= cu materialul. Po\i opta pentru un top lucios [i o fust= mat= sau o rochi\= lucioas= ]ntr-o nuan\= pl=cut=.
Eternul feminin japonez, geisha, a influen\at o mul\ime de designeri
pentru sezonul prim=var= 2013. De la kimono-uri, centuri satinate [i m]neci largi, p]na la materiale cu imprimeuri mari [i culori puter-nice, ]n acest sezon vom avea de toate. imprimeurile grafice se adre-seaz= fetelor ]ncrez=toare. Al=turi de culorile vibrante, imprimeurile grafice ocup= o pozi\ie frunta[= ]n topul tendin\elor. Acest tip de im-primeuri s-a purtat [i ]n sezonul prim=var=-var= 2012, astfel c= da-c= ai piese vestimentare care se ]ncadreaz= bine, poart=-le [i anul acesta.
Stilul minimalist va fi [i el ]n tendin\e prim=vara aceasta. El se adreseaz= doamni[oarelor care ][i doresc s= aib= un look elegant [i simplu, dar ]n acela[i timp ]n-dr=zne\ [i modern. Albul, bejul, cremul, cafeniul deschis, lavan-da, albastrul ciel [i negrul s]nt principalele nuan\e ale stilului minimalist.
Dungile revin ]n prim-plan ]n sezonul prim=var= 2013. Dac= ai o siluet= zvelt=, dungile se pot transforma ]n cele mai bune prie-tene ale tale. }ns=, dac= ai c]teva kilograme ]n plus, trebuie s= fii atent= la dungile pe care le alegi. Cele orizontale au tendin\a de a l=\i, ]n timp ce dungile verticale alungesc corpul [i ]l fac s= par= mai sub\ire.
Chiar dac= nu arat= la fel de mult ca [i fetele, [i b=ie\ii s]nt preocupa\i de mod=. Le spunem c= se poart= albul, mai exact cos-tumul alb, pantaloni [i vest=, sa-cou alb sau c=ma[= alb=. Se poart= griul, maroul, turcoazul ]n nuan\e a[ezate. Un detaliu nelip-sit este un fular sau o e[arf= verde smarald sau verde ment=.
32 noi, martie 2013
Rubric= sus\inut= de Elena LEAH
ex-libris
MOLLIS DAVIA. Victor Teleuc=. Chi[in=u: Universul, 2012, 72 p.
Titlul c=r\ii ([i al poemului) este explicat chiar de autor: “… numele latinesc al unei p=r\i din Dacia de p]n= la Traian, ce ]nseamn= Dacia Moale, cu clim= dulce, pl=cut=” (p. 7). }n concep\ia poetului, Moldova a “r=s=rit” din cercul semantic Mollis Davia: Tu de-aici ]\i cre[ti puterea, / p=storind singur=t=\i, / \i-ai f=cut din mun\i cet=\i, / ca s=-\i aperi lim-ba, vrerea (p. 76). Mollis Davia este un poem inspirat al devenirii [i nesf]r[irii moldovenilor ca parte ina-lienabil= a acelui ToT, care este poporul rom`n.
L+TR}ND LA LUN+. Aureliu Bu-suioc. Ed. a 2-a. Chi[in=u: Cartier, 2012, 176 p.
Alc=tuit= din cincisprezece capi-tole, cartea descrie via\a cu toate sui[urile [i cobor][urile ei. Via\a unui c]ine. E surprinz=tor, nu? Per-sonajul principal, cel care ni se con-feseaz= este un c]ine din spe\a [ori-carilor, un c]ine g]nditor – Enrique. F=c]nd parte dintr-o familie de in-telectuali, c]inele este [i el unul in-teligent. }ncep]nd cu copil=ria, tine-re\ea, subiectul c=r\ii cuprinde o ]ntreag= filozofie a existen\ei unui necuv]nt=tor: “M= consideram st=p]-nul casei [i m= sim\eam dator nu numai s= o ]ntorc cu fundul ]n sus, ci s-o [i ap=r de cele rele. Mi se treceau cu vederea multe, multe mi se iertau, educa\ia care mi se d=dea nu f=cea parte din sistemul spartan, era mai degrab= o problem= l=sat= pe seama mea“ (p. 16). Romanul deschide spa\ii largi de medita\ie pentru fie-care cititor: e binevenit pentru toate v]rstele, dar ]n pri-mul r]nd e menit s=-i sensibilizeze pe cei care se numesc oameni.
IVANHOE. Dup= romanul lui Walter Scott. Traducere de Luana Schidu. Chi[in=u: Arc, 2011, 112 p.
Marele secret al c=r\ilor din colec\ia Lanterna magica const= ]n faptul c= fiecare capitol din opera clasic= este ]nso\it= de ru-brica “Encyclopaedia”, ]n care anumite momente din textul de baz= s]nt comentate din punct de vedere [tiin\ific. Explica\iile is-torico-[tiin\ifice s]nt ]nso\ite de desene. “}n romanul lui Walter Scott premiul cavalerului ivanhoe pentru victoria re-purtat= ]n turnir este cununa pe care trebuia s= i-o pun= Lady Rowena” (p. 51). Cei care ve\i citi aceast= carte ve\i deveni imediat nu numai simpli cititori, dar [i participan\i nemijlocit la ]nt]mpl=rile descrise – ilus-tra\iile schimb]ndu-se caleidoscopic, ]n ritmul rapid al cadrelor cinematografice.
punctul de pornire
—D e unde a pornit dragostea ta pentru cifre?— }n casa noastr= dulapurile au fost pline cu
c=r\i de matematic=, mama fiind profesoar= [i pred]nd aceast= disciplin=. Am ]nceput s= r=sfoiesc ce g=seam pe rafturi, apoi mama mi-a ghidat primii pa[i, culti- v]ndu-mi dragostea pentru aceast= materie.
— Matematicienii au emo\ii ca toat= lumea sau s]nt mai calcula\i?
— Mul\i au p=reri preconcepute c= matematicienii ar fi ceva mai “stranii”. Personal s]nt o fire destul de emo-tiv=. Cunosc mul\i oameni care nu au nimic de a face cu [tiin\ele exacte, ]ns= s]nt cu mult mai calcula\i. Cred c= aceast= tr=s=tur= este determinat= de al\i factori.
— Ai vreo metod= de autostimulare?— Cel mai bun stimulent e presiunea timpului. M-am
convins c=, atunci c]nd am multe activit=\i, reu[esc mai multe dec]t atunci c]nd s]nt mai liber=. Ca s=-mi ating scopurile, de multe ori fac mici pacte cu mine ]nsumi, ]mi promit mici cadouri dac= reu[esc s= ating cele propuse [i mici pedepse ]n caz c= planurile nu-mi reu[esc (renun\ la serialele preferate, nu m=n]nc nimic dulce o zi, nu stau pe fb etc.). Aceast= tehnic= nu doar m= motiveaz=, ci m= face s= fiu obiectiv= fa\= de propria-mi persoan=.
— }n agenda ta se reg=sesc note de doi?— nu, pentru c= deja de vreo opt ani nu mai am
agend=, oricum, nu am note de doi, m= descurc bine la toate materiile [colare.
— }\i aminte[ti la ce v]rst= ai ]nceput a num=ra?— De mic= aveam o memorie foarte bun=, [i m-am dez-
voltat precoce, ]ncep]nd a vorbi [i a citi de la o v]rst= frage-d=, ]ns= nu am re\inut momentul c]nd am ]nceput a num=ra.
— }\i dore[ti o burs= de studii la Universitatea Ha-vard sau la o alt= institu\ie cu renume?
— Foarte mult. Absolvirea unei asemenea institu\ii nu este doar un moft pentru mine, fiindc= momentan ]n \ar= nu s]nt destule resurse pentru dezvoltare ]n dome-niile care m= pasioneaz=, pe c]nd ]n State \i se ofer= mult mai multe oportunit=\i. M= v=d ]n viitor ]ntoars= acas=, ]ns= p]n= atunci ]mi concentrez eforturile pentru a fi admis= la o universitate de top.
— Cum \i s-au p=rut concuren\ii din alte \=ri? — Cel mai bun lucru pe care po\i s=-l ob\ii de la o
olimpiad= este socializarea cu to\i concuren\ii. — Pentru a avea succese, de ce este nevoie?— Cel mai important este s= ie[i din zona ta de con-
fort. nu po\i ajunge cineva a[ezat comod ]n fotoliu, e nevoie de munc= sistematic=.
Pentru NOI – Iuliana {CHIRC+
SUB PRESIUNEA TIMPULUIMihaela CURMEI, elev= la liceul
Orizont din Chi[in=u. Are ]n pal-mares trei medalii [i o men\iune: IMO 2012 (International Mathemati-cal Olympiad) Mar del Plata, Argen-tina – men\iune de onoare; IMAC 2011 (International Mathematical Archimedes Contest) Rom`nia – medalie de aur; JSO 2010 (Interna-tional Junior Science (fizic=, chimie, biologie) Olympiad) Abuja, Nigeria – medalie de bronz, JBMO 2010 (Ju-nior Balkan Mathematical Olym- piad) Rom`nia – medalie de bronz.
332013, martie noi
fii s=n=tos!
BOALA TINERE|II
poft= bun=!
P rim=vara aduce cu ea noi tendin\e alimentare. Dac= ]n zilele reci de iarn= ne-au ademenit m]n-
c=rurile consistente, bogate ]n gr=simi [i condimente, acum, la ]nceput de nou sezon, c=ut=m cu disperare ceva u[or [i s=n=tos. natura a avut grij= de aceasta [i a inventat [tevia – una dintre primele trufandale care ]mp]nzesc gr=dinile dup= retragerea z=pezilor. nu este o descoperire, ]nc= din timpuri str=vechi [te-via era apreciat= drept un deliciu de prim=var=, fiind foarte a[teptat=. Ast=zi ]ns= este tot mai ignorat=.
Frunzele mari, verzi [i lucioase de [tevie s]nt at]t de benefice organismului. {tevia nu are nici o con-traindica\ie. Dimpotriv=, este recomandat= ]n ali-menta\ie pe toat= perioada ei, fiind un furnizor de vitamine, calciu, fosfor, magneziu, zinc, proteine [i fibre.
De c]\iva ani [tevia a devenit unul dintre zarzava-turile mele preferate. o urm=resc la fiecare ]nceput de prim=var= c]nd apare ]n toat= prospe\imea [i se extinde pe p=m]ntul din spatele casei. Are un gust aparte, care ]n salate, sosuri, supe sau ceaiuri nu poate fi confundat cu altele. De[i este mai dulce dec]t zah=rul, [tevia este cel mai recomandat ]nlo-cuitor al acestuia. nu con\ine calorii [i hidra\i de car-bon [i constituie un ]ndulcitor ideal pentru cei care sufer= de diabet. }n \=rile asiatice, [tevia este folosit= la ]ndulcirea gumei de mestecat, a b=uturilor gazoa-se, a produselor de patiserie. C]teva buc=\i de frunze de [tevie ad=ugate ]ntr-un pahar cu ap= ]n care a fost stoars= o l=m]ie sau ]ntr-o can= cu ceai este o b=utur= perfect= pentru acest sezon. M-am convins, oricum ai consuma-o, [tevia este un adev=rat elixir pentru orga-nism – ]l revi-goreaz=, ajut]n-du-l s= lupte cu astenia de prim=var=, sti-muleaz= sis-temul imuni-tar, constituie un detoxifiant puternic, este un bun reme-diu antianemic [i regleaz= nivelul zah=rului din s]nge. Totodat=, frunzele crude de [tevie previn apari\ia cariilor [i dezvoltarea bacteriilor dentare.
Spre deosebire de alte plante, [tevia nu este re-zistent=. Pentru a m= bucura de ea mai mult timp, ]mi fac rezerve la congelator. Este simplu, frunzele bine sp=late [i apoi uscate pe un prosop trebuie doar puse ]ntr-o pung= de plastic sau ]n folii de aluminiu [i l=sate ]n congelator. De asemenea, [tevia se p=s-treaz= [i ]n stare uscat=. Aceasta se ]ntinde ]ntr-o camer= bine aerisit= p]n= se usuc= suficient pentru a fi f=r]mi\at= cu degetele, dup= care se depoziteaz= ]n borcane sau ]n pungi de plastic.
Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN
A cum jum=tate de an o bun= cunoscut= de a mea a fost operat= de apendicit= — boala de care
]n copil=rie ]mi era fric= cel mai mult. M= punea ]n gard= orice durere ]n abdomen, motiv]nd c= ar putea fi un prim simptom de apendicit=.
}n termeni medicali, apendicita reprezint= in-flamarea apendicelui – o excrescen\= ]n form= de s=cule\, ata[at= intestinului gros. Cauzele apendi-citei s]nt multiple, fie c= la mijloc s]nt tulbur=rile di-gestive, amigdalitele frecvente sau infec\iile intesti-nale. De[i apare [i la persoanele ]n etate, aceas-ta se ]nt]lne[te cel mai des ]n r]n-durile celor cu v]rsta cuprins= ]ntre 10 [i 30 de ani. nu ]n zadar i se mai spune ”boala tinere\ii”. Apendicita repre-zint= o urgen\= medical=. netratat= la timp, aceasta provoac= com-plica\ii, cum ar fi perforarea apendicelui [i r=sp]ndi-rea infec\iei ]n abdomen. iat= de ce fiecare trebuie s=-i cunoasc= semnele [i ]n cazul ]n care are vreo suspiciune, s= se adreseze imediat la medic.
Cu siguran\=, te ]ntrebi cum ai putea s=-\i dai sea-ma dac= ai f=cut o apendicit=. Ca orice boal=, apen-dicita debuteaz= cu durere. }n cazul ei durerea poate fi sim\it= mai ]nt]i ]n co[ul pieptului, ca mai apoi, dup= 4-6 ore, s= se localizeze ]n partea dreapt= a abdomenului. Acest simptom este ]nso\it de grea\=, v=rs=turi, pierderea apetitului, febr= nu foarte ridi-cat=, abdomen tare la palpare. Apendicita nu o po\i trata de sine st=t=tor acas=, iar administrarea anal-gezicelor [i aplicarea compreselor reci pentru calma-rea durerii este interzis=. Unica solu\ie este inter- ven\ia chirurgical=. opera\ia este simpl= [i scurt=, const]nd ]n ]ndep=rtarea apendicelui inflamat. Cu c]t se intervine mai rapid, cu at]t recuperarea post- operatorie este mai u[oar=.
Din p=cate, apendicita nu poate fi prevenit=. Totu[i, o alimenta\ie s=n=toas=, bazat= pe alimente proaspete [i u[or digerabile, ar putea fi considerat= o metod= de profilaxie ]mpotriva apendicitei. Riscul de ]mboln=vire scade ]n r]ndul consumatorilor de fi-bre, care se g=sesc din abunden\= ]n primul r]nd ]n fructele [i legumele proaspete, ]n cereale [i boboase.
TENDIN|A PRIM+VERII
34 noi, martie 2013
abc-ul Af ro di teisimbolistica accesoriilor
JOS P+L+RIA?
A nul 1917 se remarc= prin apari- \ia p=l=riilor-clopot, a c=ror ]n=l-
\ime dep=[ea cu mult l=\imea [i care aveau s= domine [i ]n decada urm=-toare. Se purtau [i toca, bereta, cano-tiera. Suprarealismului i se datoreaz= fantezia deosebit= a p=l=riilor din anii ‘30, merg]ndu-se chiar p]n= la for-ma triunghiului sau a ghetei. Cel de-al Doilea R=zboi Mondial readuce ]n aten\ie nota clasic=, pun]ndu-se ac-centul pe simplitate [i pe confort. Jac-queline Bouvier-Kennedy a lansat un nou trend: al dimensiunilor mici [i al formelor rotunde. o revenire nostal-gic= a timpurilor regelui Edward se va traduce prin situarea ]n prim-plan a voaletei [i a panglicilor late.
Treptat, pur-tarea p=l=riilor a devenit tot mai rar=, de obicei fi-ind prilejuit= de evenimente spe-ciale sau de necesitatea protej=rii de soare [i v]nt. Melonul sau p=l=ria der-by a fost un accesoriu la mod= la ]n-ceputul secolului al XX-lea. }n Anglia aceasta era specific= servitorilor de rang ]nalt, precum majordomii. nu-mele unei alte p=l=rii – fedora – vine de la personajul principal al unei pie-se de teatru scris= ]n 1882. Eroina, prin\esa Fedora, purta o astfel de p=l=rie stilat=, care se putea rula atunci c]nd nu se afla pe cap. Jobenul (model de p=l=rie denumit dup= ne-gustorul francez Jobin, care l-a comer-cializat pentru prima dat= la Bucu-re[ti) a devenit un accesoriu popular ]n 1850, odat= ce prin\ul Consort Albert a ]nceput s= se afi[eze purt]ndu-l.
}n moda secolului XXi au ap=rut p=l=riile unisex. Se purtau destul de mult ]nainte de 1989, fiind preferate ]n special de femeile [i b=rba\ii trecu\i de prima tinere\e. }n perioada actu-al=, aproximativ 40 la sut= dintre rom`nii ]ntre 20 [i 30 de ani [i 60 la sut= din cei cu v]rste mai ]naintate apeleaz= la p=l=rie pentru a-[i com-pleta \inuta. B=rba\ii zilelor noastre poart= p=l=riile clasice mai mult din necesitate, ]n anotimpurile friguroa-se. Penele de stru\ sau de egret= au fost preferate anii trecu\i, acum s]nt ]n
vog= panglicile din voal ori satin. }n 2007 p=l=riile au cunoscut o revenire fabuloas=. Din secolul al Xiii-lea p]n= ast=zi, p=l=riile de dam= au avut di-verse forme, m=rimi [i garnituri. Une-le modele au revenit, altele au r=mas doar ]n muzee.
P=l=ria comport= diferite semnifi-ca\ii pentru diferite culturi [i popoare. La noi se obi[nuie[te ca b=rba\ii s=-[i scoat= p=l=ria ]n semn de salut, sau c]nd intr= ]n biseric=. }n literatur= ]ns=, i se confer= mult mai multe valen\e. La scriitoarea de limb= german= (de origine rom`n=) Herta Müller, de exemplu: “Astfel, c]nd ]\i ridici p=l=ria s= salu\i, e nu at]t un semn de respect, c]t mai ales o ]nfruntare. i-ar=\i celui-lalt fruntea descoperit=. C]nd sco\i p=l=ria, ea se prezint= pe din=untru cu c=ptu[eala-i alb= de m=tase. P=-l=ria poate fi orice fel de acoper=m]nt pentru cap cu c=ptu[eala alb=” (Re-gele se-nclin= [i ucide). o alt= valoa-re are ]n romanul Hortensiei Papadat-Bengescu: ”(fostele colege ale Siei) Aveau p=l=rii de culori vii [i unele
chiar cu flori ro[ii, a[a c= se ascun-deau ]napoia unui r]nd de haine ne-gre” (Concert din muzic= de Bach). Din aceast= pers-pectiv= p=l=riile de-not= lips= de soli-daritate [i sfidarea tradi\iilor.
}n celebrul roman Pianista de El-friede Jelineck p=l=ria declan[eaz= un lan\ de nemul\umire: “}i scoate gri-juliu capturii p=l=ria de cowboy de pe cap. C]t= ingratitudine ]mpotriva a-cestei p=l=rii, ap=rut= ca o c=l=uz= amabil= ]n ]nv=lm=[eal=, luceaf=r de ziu= pentru cei trei magi, o p=l=rie pe l]ng= care nu po\i trece f=r= s= pl=te[ti tribut b=t=ii de joc! E de ajuns s-o vezi [i te pomene[ti indispus, chiar dac= nu pui motivul indispozi\iei totdeauna pe seama p=l=riei”.
}n nuvela Clopotni\a de ion Dru\=, p=l=ria conserv= tradi\iile noastre de veacuri de a saluta, dar [i un limbaj specific pentru ]ndr=gosti\i: ”Jeannete ]i f=cea semn cu basmaua, el i-a r=spuns ridic]nd p=l=ria sus [i satul ar fi ]n\eles totul, de-ar fi z=rit aceste semne”.
SOMNUL DULCE
V ia\a de adolescent nu e tocmai u[oar=: [coal=, teme, sport, a-
ctivit=\i extracurriculare, eventual [i un job part-time. Dac= mai ad=-ug=m [i activitatea hormonal=, es-te posibil ca lipsa somnului s= fie deja o obi[nuin\= ]n r]ndul adoles-cen\ilor. Chiar dac= la o prim= ve-dere lipsa somnului nu este o pro-blem= major=, organismul t]n=r av]nd suficient= energie, pe termen lung, ea se poate transforma ]ntr-un pericol real.
Un studiu recent efectuat ]n r]n-dul adolescen\ilor arat= c= persoa-nele care au dormit mai pu\in de opt ore pe noapte [i care nu [i-au re-cuperat orele de somn prezentau un risc crescut de obezitate. Medi-cii recomand= adolescen\ilor s= respecte programul zilnic de somn [i s= nu se bazeze pe recuperarea ]n weekend.
}ntruc]t organismul nu se recu-pereaz= suficient, sistemul imuni-tar ]ncepe s= cedeze. Astfel s]nte\i predispu[i ]mboln=virilor de grip=, r=ceal= sau la alte boli. }n plus, lip-sa somnului favorizeaz= comporta-mentul agresiv [i ]ncurajeaz= con-sumul de m]nc=ruri nes=n=toase.
Dac= nu dormi\i suficient, pot ap=rea probleme cu memoria, ceea ce, evident, va duce la o sc=dere a capacit=\ii de ]nsu[ire a materialu-lui [i, prin urmare, a nivelului note-lor de la [coal=. Sigur nu v= dori\i acest lucru.
Un adolescent trebuie s= doar-m= minimum opt ore pe noapte. Pentru a v= forma o rutin= a som-nului, trebuie s= v= g=si\i c]teva ac-tivit=\i pl=cute, relaxante ]nainte de a merge la culcare: s= citi\i ceva u[or, s= asculta\i muzic=. }n nici un caz s= nu v= uita\i la televizor, s= sta\i pe internet, messenger, jocuri video etc. Chiar dac= le conside-ra\i “relaxante”, aceste activit=\i stimuleaz= activitatea cerebral=, iar somnul va disp=rea ca prin mi-nune. De asemenea, ]nainte de cul-care, ar trebui s= evita\i [i m]nca-rea. Dac= ave\i o senza\ie de foame, ar trebui s= v= mul\umi\i doar cu biscui\i din cereale integra-le sau br]nzeturi f=r= gr=sime. S]nt excluse, de asemenea, b=uturile energizante sau cu cofein=.
Rubric= sus\inut= de Elena LEAH
Urmare din nr. 2, 2013
352013, martie noi
VECTOR
ieri [i azi
APRILIE
E xist= automobile cu istorii dramatice, care, ]ntr-un mod
sau altul, au atras aten\ia amato-rilor din ]ntreaga lume. Ele ]nfru-muse\eaz= colec\iile bog=ta[ilor pasiona\i, zg]rci\i pentru a le oferi [i altora posibilitatea de a le ad-
mira. ”Bio-grafia” aces-tor bijuterii este scris= de persona-je nu mai pu- \in exotice,
ghidate de un vis obsedant de a realiza ”cel mai tare” automobil sportiv de [osea din lume. Unul dintre ei este Gerald Alden Wie-gert, zis “Jerry”, care ]n 1971 a ab-
solvit un colegiu din California (SUA) la spe-cialitatea designul in-dustrial [i al transpor-tului. Dup= cum m=rturi-sea, dorise s= devin= pilot de v]n=toare, dar unele probleme cu ve-derea i-au ”aterizat” speran\ele, astfel c= a decis s= construiasc= un automobil asem=-n=tor avioanelor. Pen-tru aceasta a ]nfiin\at, ]mpreun= cu un prieten, compania Vehicle Design Force, ]n cadrul c=reia au elaborat, ]n 1972, un concept – Vector W2. Wiegert niciodat= nu a acceptat compromisurile, [i a-ceast= tr=s=tur= i-a f=cut dificil= colaborarea cu partenerii. Toto-dat=, insisten\a sa [i crezul s-au fructificat cu elaborarea [i lansa-rea c]torva modele de excep\ie. Tema aviatic= nu l-a p=r=sit, [i ]n 1978 redenume[te firma sa ]n Vector Aeromotive Corporation. }n 1980 Wiegert a prezentat super-
carul Vector W2, dotat cu legen-darul motor Chevrolet V8, cu modi-fic=ri revolu\ionare, care permiteau de a dezvolta puterea de 650 c.p., accelera\ie de invidiat (100 km/or= ]n doar 4 sec.), vitez= maxim= de peste 300 km/or=. Mai t]rziu, ]ntr-un test de pe lacul s=rat Bon-newil, a fost atins= viteza de 389 km/or=.
A urmat modelul W8 (1989 – 1993), cu design aerocosmic [i tehnologii pe m=sur=, foarte scump, care a fost produs ]n serie mic=. Evolu\ia ”aeronautic=” a continuat [i ]n modelele WX-3 (coupe) [i WX-3R (roadster). Ele puteau fi dotate cu motoare de la 600 la 1200 c.p.! }ntre timp firma
sa a fost preluat= de o companie din indonezia, Wiegert fiind ]nl=turat de la c]rm=. noii patroni au lansat modelul Vector M12, apoi SRV8 (]n 1998). Wiegert, ]ns=, nu s-a l=sat b=tut [i a fondat o alt= firm= – Avtech Motors, ca-re, ]n 2007, spre uimirea
tuturor, a prezentat modelul Vec-tor Avtech WX8, ]nso\it de super-lativul ”hyper car”. }nzestrat cu un motor superb, Corvette Z06, de 750 c.p., poate dep=[i viteza de 400 km/or=. Tehnologiile de ul-tim= or= [i aspectul futuristic ne dovedesc c= visele de zbor ale lui Wiegert continu= s=-l inspire. Privi\i Avtech WX8 – oare nu e fantastic? Ce opere poate crea un om talentat, ]nzestrat [i cu o insis-ten\= legendar=!
Iurie SCUTARU
120 de ani de la na[terea lui Vlad BoGoS, medic [i om politic, a fost unul dintre membrii activi ]n Sfatul |=rii, a votat Unirea Basara-biei cu Rom`nia (1 apr. 1893 – 25 mai 1950).
140 de ani de la na[terea com-pozitorului [i pianistului rus Ser-ghei RAHMAninoV (1 apr. 1873 – 28 mart. 1943).
530 de ani de la na[terea lui Rafael SAnZio (cunoscut [i ca Ra-fael sau Raffaello), pictor [i arhi-tect de seam= al Rena[terii italie-ne, unul din cei mai mari arti[ti ai tuturor timpurilor (6 apr. 1483 – 6 apr. 1520).
85 de ani de la stingerea din via\= a lui Carol SCHMiDT, jurist, anchetator penal, fost primar al Chi[in=ului, activist pe t=r]m so-cial (25 iun. 1846 – 9 apr. 1928).
80 de ani de la na[terea actoru-lui francez de teatru [i film Jean-Paul BELMonDo (9 apr. 1933).
155 de ani de la na[terea lui Barbu DELAVRAnCEA (pseudoni-mul lui Barbu {tef=nescu), politician, avocat, ziarist, prozator [i drama-turg rom`n, membru titular al Aca-demiei Rom`ne (11 apr. 1858 – 29 apr. 1918).
205 ani de la na[terea lui Cos-tache (Constantin) nEGRUZZi, prozator, poet, dramaturg, tradu-c=tor [i om politic (12 apr. 1808 – 24 aug. 1868).
120 de ani de la na[terea lui Eugen CoCA, compozitor, violo-nist [i dirijor, maestru Emerit al Ar-tei din Republica Moldova (15 apr. 1893 – 9 ian. 1954).
90 de ani de la na[terea grafici-anului ilie BoGDESCo (20 apr. 1923 – 29 mart. 2010).
50 de ani de la stingerea din via\= a lui Vasile VoiCULESCU, poet, prozator, dramaturg [i medic rom`n (27 noiemb. 1884 – 25 apr. 1963).
85 de ani de la inaugurarea la Chi[in=u a Monumentului lui {te-fan cel Mare [i Sf]nt, opera sculp-torului Alexandru Pl=m=deal= (29 apr. 1928).
calendar
noi, martie 201336
un de dai [i un de crap=
Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU
ORIZONTAL: 1. Fragment – Tumoare malign=. 2. Manifest= ur= fa\= de alte popoare – Radiu. 3. Care nu se poate schimba. 4. Somptuos – Urmeaz= dup= ziua de odihn=. 5. Poet chirghiz – Mototolit. 6. T=iat de la r=d=cin= – A ]mpreuna dou= cabluri. 7. R=da[c=. 8. Cu ele unele animale acvatice prind prada. 9. M=sur= a intensit=\ii sunetelor – Macagii. 10. Documente – Serve[te la zbor.
VERTICAL: 1. izolare – Madmoazel= la \ar=. 2. }nlocuie[te p=rul natural – Scrie. 3. nereal. 4. V=l de mireas= – o miime din mileniu. 5. Aduc amo-fos... ]n sf]r[it! – Femeia care tace. 6. Magazie ]ntr-un port – Cas= provi-zorie de sc]nduri. 7. Pachet mare de m=rfuri – Vehicul rustic. 8. Magazine mici [i luxoase. 9. Pustiu – Slin. 10. Caracteristic= pozitiv=.
Cuv]ntul leviatan ]nseamn=:1. Ma[in= de sp=lat l]na;2. Monstru;3. om mic de statur=.
dezlegarea
cuvintelor
]ncruci[ate
publicate
]n nr. 1, 2013
ORIZONTAL: 1. Fenomenali. 2. Eronat=. Ac. 3. Revolu\ii. 4. i\im. iart=. 5. Becar. Al. 6. Eteric. 7. TV. o\etit=. 8. Aspira\ii. 9. olten. |]nc. 10. nereale. Ea.
VERTICAL: 1. Feribot. o. n. 2. Erete. Vale. 3. novice. Str. 4. onomatopee. 5. Mal. Retin=. 6. Etui. Rer. 7. natalitate. 8. ir. Citi. 9. Lai\=. |ine. 10. ic. Altaic=.
Cuv]ntul curtizan ]nseamn= curtean; lingu[itor.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
fr=m]nt=ri de minte
trei variante – un r=spuns
trei variante – un r=spuns
fr=m]nt=ri de minte
Cum po\i demonstra prin me-todele logicii c= un pahar plin este acela[i lucru ca [i un pahar gol?
Dac= crede\i c= numai feb-ruarie – gre[i\i amarnic. Toate cele 12 luni ale anului au 28 de zile, pur [i simplu unele, pe l]ng= cele 28, au 29, 30 [i 31.
Dragi cititori, Iat= c= a venit prim=vara
cu toate frumuse\ile ei surprin-z=toare. La ]nceputul ei facem [i ni[te bilan\uri, ]mbucur=toare, am spune. Deci, Lucia BUTNA-RIUC din Ciuciulea, Glodeni, r=m]ne a fi prima ]n concursul nostru. Urmeaz= Ion COLESNIC din Chi[in=u [i Lucia CHIRI|A din Ign=\ei, Rezina. Felicit=ri [i succes ]n continuare!
E ]mbucur=tor [i faptul, c= mul\i dintre voi a\i ]nceput s= dezlega\i fr=m]nt=rile de minte. Din Prutenii F=le[tilor ne-a r=s-puns bine Vasilisa CIOBANU, din Ign=\ei, Rezina – Cristina |ARAN. Bravo!
ochiul al treilea
DIN NUM+RUL URM+TOR:
Léon-Jean-Bazille PERRAULT (1832 – 1908): POVESTE INTERESANT+
Pictor francez. A pictat lucr=ri de gen, istorie sau religie. Celebru pentru picturile sale despre copii. Este descris ca fiind un gentleman francez galant [i puternic ce muncea c]te zece ore ]n atelierul s=u.
Lucr=ri: PLECAREA, B+TR}n {i TREi TinERi, SoRA MAi MiC+, LEC|iA DE CiTiRE, MEDiTA|iE, FiiCA P+DURARULUi, FRATE {i SoR+, o CARTE BUn+ etc.
C]ntece [i colinde populare pascale culese [i ]ngrijite de folclo-ristul Andrei TAMAZL~CARU.
nimic altceva: De vorb= cu Vladimir BE{LEAG+.time-out: nadia CoM+nECi.proz=: ZiUA C}nD CRESC CoPiii de ion DRU|+ (]n exclusivitate
pentru noi).
FON DA TOR:Mi niS TE RUL EDUCA|iEi
Fondat 1930Serie nou= 1990
Re dac tor-[ef:Va le rie Vo Lon TiR
iuliana {CHiRC+(secretar responsabil)Leo BoR DEiAnU(re dac tor de sec\ie)Elena LEAH(re dac tor ar tis tic)Valentin GU|U(stilizator)Daniela CoDREAnU(co rec tor)Alina BoDRoVA(contabil-[ef)olesea CURMEi(ope ra tor)Sergiu FRUnZ+([ofer)
Co man da 220For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.
WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers
AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta noi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91
Ti pog ra fia EdituriiUniVERSUL
}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713
V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-
ple t=, nu m= rul de te le fon.Materialele cu tematic= ecologic= apar cu suportul financiar al
Ministerului Mediului (Fondul Ecologic Na \ional).
indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 13 lei
PRINTRE RAMURIFotografie: Alexandru DIMITROV