issn 1857-0798 7 mic.pdfcheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de...
TRANSCRIPT
ISSN 1857-0798
REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I
iulie
7, 2 016ALEASAMaria-C=t=lina BUBOC, cl. a XII-a
L. T. T. Vladimirescu, Bucure[ti
Bat ]n geam mari pic=turi de ploaie,}[i iau av]nt,Dar cad.
pag. 1-5
Plec]nd de acas=, ]n geanta cu me-rinde, mama ]mi punea grijuliu [i c]te un buche\el de flori. Nu-mi amintesc s= le fi d=ruit vreunei fete, fiindc= p]n= la ora[ ele se ofileau...
pag. 12-13
Elevii vin pentru a vizita expozi\i-ile [i colec\iile, ]n vizite de studiu, de educa\ie, de acumulare a cuno[tin\e-lor despre diversitatea plantelor care exist= ]n \ara noastr= sau pe mapa-mond...
pag. 14-15
Distan\a dintre visele tale [i realiza-rea lor se nume[te ac\iune. De aici, ]ndemnul p=rin\ilor „f= [i TU ceva”.
pag. 21, 24
NOI
antologie Noi
LA SOMNNicolae MINIUC
OD+ SINGUR+T+|II
Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n.
o, tu, luminat=, }n fermecat satin,Doar tu po\i s= faci icheban=Din fluturii mei.M-ai zidit ca pe Anao, tu, cheie spre inspira\ie,Zeci [i mii ]nnebunit-au dup= tine,}ncerc]nd s= ias= din ruineotrava p=truns= ]n profunzime de lacrimi,De suspine [i patimi,E[ti mai mult dec]t durere{i mai pu\in dec]t stare,Confesiune pentru ceiCe nu au iertare.P]nz= ]n care se prind visele noastreUneori realizabile, alteori, false,E[ti una pe bolta mea ]nstelat=,Mereu de sentimente ]nfometat=.Prinde-m= ]n colivia ta pe deplin,}mbat=-m= cu al t=u dulce-am=rui vin.Groaz=, care ]mi dai aripi de cear=Sear= de sear=,A[tept s=-\i cobori ve[m]ntul lin.Tu, cu al t=u farmec divin,Scap=-m=, te implor, De acest profund chin...Ademene[te-m= cum po\i,Singur=tate, ]n leag=nul t=u cu p]nze de in.
Elena PORUBINHolercani, Dub=sari
2016, iulie Noi
capriciile muzei
1
Marinela LUNGU (F=le[ti). De regul=, ]ncepem rubrica cu autori de poezie, dar ]n acest eseu
(}n zadar...) e at]ta poezie [i... m=iestrie, ]nc]t ne-am hot=r]t s=-\i r=spundem ]n primul r]nd. Lucrarea este aproape f=r= de cusur. }ntrune[te limpezimea min\ii, capacitatea de esen\ializare, plasticitatea expresiei [i o limb= rom`n= exemplar=. Felicit=ri!
M=d=lina PRIP+ (Pelinia, Drochia). Poezii in-spirate, cu un sim\ al m=surii bine pus la punct [i o topic= ce u[or intrig=. Din Metamorfoz= am ]nl=-turat c]teva r]nduri care ni s-au p=rut irelevante.
Irina DIACONU, 16 ani (Ungheni). Rezist= doar Ard lemnele (un poem cu o putere de sugestie [i de expresie deosebit=) [i Mari pic=turi de ploaie (cu mici decup=ri). Moment de ]ntrebare [i Defini\ie deschid teme foarte interesante (t=cerea [i aven-tura) [i propun chei de solu\ionare, dar las= de dorit calitatea discursului poetic. A[tept=m noi lucr=ri.
Elena PORUBIN (Holercani, Dub=sari). Se pare c= ai revenit la performan\ele de alt=dat=. Cu mici excep\ii, poemul e cursiv, conving=tor [i... incitant.
Ruslana CABURGAN, cl. a VIII-a (Cioburciu, {tefan-Vod=). Eseurile denot= ]ncredere ]n for\ele proprii [i beneficiaz= de o viziune personal=. Para-doxul aminte[te de mergerea la esen\e practicat= de octavian Paler, dar [i de Marinela Lungu. E un metatext, o privire de ansamblu asupra lucrurilor.
Maricica ANDONI (Coliba[i, Cahul). Un flux de
con[tiin\= pe tema identit=\ii noastre. E bine for-mulat [i invit= la medita\ie.
Rosa LUPAN, cl. a X-a (Coliba[i, Cahul). Din nou iubirea, invincibilul sentiment. E un eseu de o rar= pu-tere de convingere.
Tina TALMAZAN, cl. a VIII-a (Cioburciu, {tefan-Vod=). o pledoarie pentru farmecul muzicii, care e sus\inut= de farmecul textului.
Bianca SCURTUL, 13 ani (Chi[in=u). Toate eseu-rile s]nt bine g]ndite, av]nd interesante trimiteri cul-turale. Am optat pentru C=l=torii imaginare [i reale.
Marina GHEOCA (Mingir, H]nce[ti). }n sf]r[it, dup= o lung= perioad= eseistic=, s-a anun\at [i o proz= scurt=. o salut=m nu numai de aceea c= es-te un gen mai pu\in practicat, dar [i fiindc= are ca-lit=\i certe: poate fi catalogat= la compartimentul prozei intelectualiste, autorul formul]nd [i ]ncerc]nd s= solu\ioneze probleme existen\iale dificile.
}ncerc=ri literare promi\=toare ne-au mai trimis: Vladislav DRAGOMIR, Cetireni, Ungheni (apropo, pas=rea nu umbl=, ci zboar=), Ana-Maria SAVCEN-CO, Natalia UNTMOALE [i Ana BR+IESCU, cl. a V-a, Chi[in=u (l-a\i ]ntors bine pe P=cal= pe o parte [i pe alta, dar textele s]nt oarecum confuze).
Nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.
V= dore[te inspira\ie [i succesLeo BORDEIANU
DIN NOU IUBIREA
Aceast= revist= a fost publicat= cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe — Departamentul Politici pentru Rela\ia cu Rom`nii de Pre-tutindeni. Con\inutul acestei publica\ii nu reprezint= pozi\ia oficial= a Departamentului Politici pentru Rela\ia cu Rom`nii de Pretutindeni.
ARD LEMNELEard lemnele ]n sob=
trosnesc]ncet dispardevin cenu[=iar eu privesc nedumerit la ele
ard lemnele[i arde [i durerea mea
s]nt fericit=[i z]mbesc la ele
Irina DIACONU, 16 aniL. T. V. Alecsandri, Ungheni
MARI PIC+TURI DE PLOAIEBat ]n geam mari pic=turi de ploaie,Se-mpr=[tie pe sticl=}n lumina slab=-a lunii.
Pe un covor de amintiri,Se-mpr=[tie dulcea\a vocii tale{i se destram=.
Bat ]n geam mari pic=turi de ploaie,}[i iau av]nt,Dar cad.
Dispar din v=zul ochiului,C=ut=tor de stele{i ]mi aprind focul ]n pieptCu lampa dorurilor mele.
{i-ascult cum plopii fream=t= ]ncet{i, uneori, suspin=.
Noi, iulie 20162
cap ri ci ile mu zei
METAMORFOZ+Am ]necat strig=tele-n [oapte,ochilor le-am dat vise,Vise fermec=tor de adev=rate}n care era o lini[te ad]nc=,Era lini[tea inimii meleCare strig=, muge[tede dor.
}ntreb=rile, chiar [i cele mai inofensive
]mi tremur= sub t]mpl= {i doru-mi nu se-alin=.
Cum dup-at]\ia secoli de oarb=-ntunecime
Am r=s=ritDin sufletu-\i,iubite?
M=d=lina PRIP+, 17 aniPelinia, Drochia
Exist= iubiri care te doboar=,}\i usuc= seva fericirii [i-\i las= sufletul gol,Exist= iubiri care te r=nesc,L=s]ndu-te s]nger]nd la sol,
Exist= iubiri care te ]nal\=,Care-\i umplu sufletul cu parfumul cel mai fin,Exist= iubiri pentru care o vecie ai luptaChiar dac= izvor=sc din s=r=cie [i chin,
Exist= iubiri ro[ii, galbene [i albastre...Asociindu-se, te fac at]t de diferit.Diferit= [i eu am fost…C=ci un contrast multicolor am iubit!
Nelea COG}LNICEANColegiul Pedagogic I. Creang=, B=l\i
CONTRASTUL IUBIRIID
RU
MU
L S
PRE
BU
NIC
I
Oxa
na M
IRO
N, c
l. a
IX
-aPo
pea
sca
, C=
u[en
i
P+L+
RII
DE
FLO
AR
EA
-SO
AR
ELU
I
Oct
avi
an
SC
LIC
AN
, 12
ani
{co
ala
de
art
e, A
neni
i Noi
S+RUT SUB PLOAIE
Ne s=rut=m, sub ploi, demen\ial{i ce ]mi pas=, dac= e[ti departe?Te-a[ s=ruta [i dincolo de moarte,intr]nd ]n ea prin lemnul unui cal.
Ne s=rut=m pe ultimele ringuri,Sub ploi prevestitoare de ]nec.Cum s= r=m]n? Cum a[ putea s= plec?Aici e raiul oamenilor singuri.
Ne s=rut=m, sub ploaie, vinovat.A[a cum ne-am g=sit, ]ntre traverse.Prea mult ulei se-amestec=-n averse{i inimile noastre rar, dar bat.
Ne s=rut=m sub ploaie, imprudent,C=ci apa asta mult= ne absoarbe,iar stelele ne mint [i nu s]nt oarbe,Ci ne privesc prin tremurul dement.
Ne s=rut=m, sub ploaie, zdren\ui\i,intoxica\i de-at]tea erezii,Dar s]ntem vii! Eu [tiu c= s]ntem vii!S]ntem salva\i. S]ntem ]ndr=gosti\i.
Ne s=rut=m sub ploile comune,Ne s=rut=m sub fulgerele toate.Ni-s buzele deja cicatrizate,Nu le putem opri [i nici supune.
Ne s=rut=m sub ploile de moarte{i s]ntem r=t=ci\i [i orbi, [i mu\i.S= nu-ncetezi nicic]nd s= m= s=ru\i,S=-nvingem ploaia, care ne
desparte.Crina SNEGUR
Cubolta, S]ngerei
2016, iulie Noi 3
M uzica face parte din via\a noastr=. Datorit= muzicii fiecare dintre noi se reg=se[te ]ntr-o
melodie sau alta. Poate nu to\i prefer= acela[i fel de muzic=, dar, atunci c]nd auzim un c]ntec pe care l-am ]ndr=git, inima se zbate mai tare ca nicio-dat=, fa\a noastr= se face mai luminoas=, iar ochii str=lucesc ca doua cristale.
Dar, totu[i, o pies= poate fi mai mult dec]t muzi-c=. De aceea, fiecare om din via\a mea, care e l]ng= mine acum sau care deja face parte din via\a al-tora, se asociaz= cu o anumit= pies=. {i putem zice c= muzica este acea baghet= magic= ce poate ]ntoarce timpul ]napoi pe c]teva clipe. De fiecare dat= c]nd dau peste o pies= nou=, o ascult ap=s]nd ne]ncetat pe butonul „repeat”. Muzica, cuvintele, ritmul, vocea, ]mbin]ndu-se ]ntr-un ansamblu, cre-eaz= un paradis extraordinar!
Tina TALMAZAN, 15 ani Cioburciu, {tefan-Vod=
PARADISUL MUZICII
CHELNERI|+ ADOLESCENT+C=t=lina CIOBANU, cl. a VII-a
L. T. M. Eminescu, Drochia
S piritul adev=ratei c=l=torii const= ]n libertate, perfecta libertate de a g]ndi, a sim\i [i a face
tot ce ]\i dore[ti, spunea William Hazlitt. S]nt perfect de acord cu acest scriitor englez: ]n momentul c=l=toriei, cea mai mare dorin\= e s= fii liber: liber s= g]nde[ti, s= analizezi, s= visezi.
Cu siguran\=, to\i vor fi de acord cu faptul c= aceste c=l=torii reale ne ]nva\= cultur=, istorie, limb=. Ne ]nva\= s= ocrotim mediul ]nconjur=tor, pentru a progresa la fel ca ceilal\i. }n excursiile pe care le-am f=cut cu familia mea, am aflat informa\ii despre istoria [i cultura \=rii noastre, am ]n\eles c= trebuie s= o iubim, s= lupt=m cu lenevia [i nep=sarea, pentru ca patria noastr= natal= s= ]nfloreasc= [i s= prospere.
Dar oare ce ne ]nva\= c=l=toriile imaginare?Din propria-mi experien\= pot spune c= acestea
ne ofer= nu doar cuno[tin\e despre lumea ]nconju-r=toare, ele ne ]nva\= lucruri precum speran\a: spe-ran\a c= ]ntr-o bun= zi aceast= c=l=torie se va ]m-plini, ne ]nva\= s= ne facem prieteni, deoarece f=r= amici c=l=toriile s]nt lungi [i anevoioase, ne ]nva\= s= ne punem scopuri m=re\e [i s= le ]mplinim.
}n concluzie, spun c= putem studia oriunde [i oric]nd, iar ]ns=[i imagina\ia noastr= este sursa ]n- \elepciunii.
Bianca SCURTUL, 13 aniL. T. L. Deleanu, Chi[in=u
}N |ARA CUVINTELORP entru c]teva clipe mi-am imaginat c= nu s]nt
om, ci cuv]nt. Astfel, am ajuns ]n |ara Cuvinte-lor. Cuvinte... doar cuvinte. Este o \ar= plin= de cu-vinte [i toate-mi s]nt la ]ndem]n=. Pe toate vreau s= le cunosc, s= le descop=r. Fericire deja ]mi face cu ochiul. Succes mi-a desenat calea spre el. Astfel, am ]nceput aceast= misterioas= c=l=torie. De[i p=-[eam timid ]n lumea nou=, picioarele-mi erau ghi-date de inim= [i de suflet, care erau ]n c=utarea a-dev=ratelor valori.
Primul cuv]nt, cu care am avut deosebit= pl=cere s= dialoghez, a fost cuv]ntul limb=, limba noastr= cea rom`n=. Acest cuv]nt este pietrificarea trecutu-lui, un trecut rom`nesc pe alocuri glorios, pe alo-curi umilitor. A suferit pentru erorile unora, pentru la[itatea [i frica altora de a-[i ap=ra graiul.
Am avut o discu\ie foarte captivant=, la care s-au alipit [i alte cuvinte care reprezint= sufletul rom`-nului: patrie, familie, popor, unire. Siguran\a pe care mi-o ofer= aceste cuvinte m= face s= m= simt mereu acas=, l]ng= sob=, arz]nd c=rbunii ca t=ciunii. Dra-gostea pe care ele o eman= nu se compar= nici cu fericirea, nici cu succesul printre str=ini. Poate nu avem o via\= perfect=, poate, uneori, aceasta pare un chin, dar c]teva zile petrecute printre suflete str=-ine te fac s= ]n\elegi c= pentru tine, rom`nul, nu poate fi un alt chin [i o alt= via\= dec]t aceast= via\= [i acest chin.
Tamara BIVOLBardar, Ialoveni
C+L+TORII IMAGINARE {I REALE
4 Noi, iulie 2016
cap ri cii le mu zei
UN VIS FRUMOS} ntr-o zi, o b=tr]nic=, ]n drum spre cas=, v=zuse
un scaun. Era foarte obosit= [i a hot=r]t s= se odihneasc=. De undeva ap=ruse o fat=. Ea pl]n-gea. Tot mai repede se apropia de scaunul pe care st=tea b=tr]nica [i ]i zise:
— Bun= ziua, ]mi da\i voie s= m= a[ez? B=tr]nica ]i r=spunse:— A[az=-te, copil=, dar de ce pl]ngi, ce s-a ]n-
t]mplat? Fata a stat un pic pe g]nduri [i-i r=spunse:— Nu, nu am p=\it nimic, s]nt bine. B=tr]nica iar=[i o ]ntreb=: — Ai p=\it ceva? Spune-mi, ai ]ncredere ]n mine.
Poate te voi ajuta cu ceva.Fata se opri din pl]ns, [i-i spuse cu triste\e: — Acum c]teva zile a decedat mama mea, iar
taic=-meu m-a p=r=sit la doi ani. Am r=mas sin-gur= cu inima ]ndurerat= [i cred c= deja nimic nu mai vreau de la via\=, adic= vreau un singur lucru – s= fiu un ]nger, s= tr=iesc ]n rai f=r= griji, f=r= nimic, s= fiu l]ng= mama mea, s= o simt al=turi cum am sim\it-o ]n ace[ti ani.
B=tr]nica r=sufl= ]ng]ndurat= [i-i zise: — Draga mea, via\a merge ]nainte, uneori, pierzi,
alteori, c][tigi. Ai iertat gre[eli care erau ]ntr-adev=r de neiertat, \i-ai f=cut prieteni care \i-au r=mas fi-deli, ai pl]ns pentru persoane dragi, ai avut inima fr]nt= de multe, multe ori, uneori, ai strigat [i ai s=rit ]n sus de bucurie, alteori, ai r]s ]n situa\ii ino-portune, dar ai tr=it [i ]nc= continui s= tr=ie[ti zi de zi. Cel mai bun lucru ]n via\= este s= mergi ]nainte [i s= dai curs planurilor [i visurilor tale. A[a c=, dra-ga mea, continu= s= tr=ie[ti. Dar de fapt, ce ]nseamn= via\a pentru tine?
— Via\a? Via\a deja pentru mine nimic nu mai e, a fost c]ndva o poveste de neuitat, o poveste pe care nimeni nu [i-ar dori s-o uite.
B=tr]nica, ne[tiind cum o cheama, ]i zise: — Draga mea copil=, via\a pentru tine a fost o
poveste, pe care n-ai dori s-o ui\i, nu \i-ai dori nicio-dat= s= ui\i personajele ei, adic= pe to\i prietenii t=i, pe to\i cei care ]\i s]nt al=turi la bine [i r=u.
Fata mirat= de spusele b=tr]nei, ]i r=spunse:— Mul\umesc de aceste sfaturi, v= mul\umesc
pentru tot, v= mul\umesc c= mi-a\i fost al=turi, chiar dac= nu v= cunosc. V= voi r=m]ne datoare tot res-tul vie\ii... V= pot r=spl=ti cu ceva?
B=tr]nica r=spunse imediat: — Nu draga mea, eu te-am ajutat s=-\i continui
via\a [i pentru asta nu vreau nimic ]n schimb! Fata insist=: — M=car o floare s= v= d=ruiesc ]n semn de
recuno[tin\=.Fugi s= cumpere cea mai frumoas= floare, iar
c]nd se ]ntoarse, b=tr]nica disp=ruse de parc= nici nu a fost acolo.
Marina GHEOCAMingir, H]nce[ti
FARMECUL M+RIIP rivesc marea, lini[tindu-mi inima. Ridic ochii
spre cer, ]ncerc]nd s= descop=r tainele culo-rilor abstracte. Privirea-mi senin= se pierde prin razele soarelui. Simt divina frumuse\e r=sp]ndit=-n jur, doar s]nt [i eu Crea\ia Domnului. Farmecul va-lurilor se ad=poste[te ]n sufletul meu. Nelini[tea lor r=sun= peste tot. Puritatea m=rii ]nnobileaz= ae-rul, f=c]ndu-l mai pl=cut, mai curat.
}n dep=rtare diferite cor=bii se ]ntretaie cu ori-zontul. Ah, ce peisaj angelic! M= hipnotizeaz=, m= face s= uit de problemele adolescen\ei, de griji [i certuri. M= face mai bun=. Am fost trist= sau ]nc= mai s]nt? Ce importan\= mai are? oricum lumea de pe \=rm m= face s= g]ndesc altfel. Armonia na-turii ]mi schimb= dispozi\ia, m= face s= contem-plez asupra nemuririi sufletului. Aceast= magie nu o mai ]nt]lne[ti ]n alt= parte. }ntr-adev=r, c]nd pa[ii m= vor ]ndrepta spre cas=, se vor ivi [i ve-chile probleme, dezam=giri, ]mi voi relua vechile obiceiuri [i vise, hr=nindu-m= cu iluzii de[arte.
Marea este prima dezl=n\uire a sufletului cos-mic. Este locul prielnic unde visurile prind aripi [i se ]ndreapt= spre cer. Atmosfera de basm ]mi define[te fericirea momentului. Ce clipe feerice! Ador aceast= stare magnific=.
Privesc marea, nimeni nu-i poate [tirbi din fru-muse\e. Via\a mea devine fericit= doar ]n b=taia razelor juc=u[e. Marea e sufletul naturii. Fr=m]n-tarea ei m= ]nfioar=. C]t de perfect! Parc= ar stri-ga, cred c= e sup=rat= de faptele [i ac\iunile oa-menilor. Vrea s= destrame invidia [i r=utatea mapamondului. Ea ne ]nva\= s= tr=im ]n armonie.
Tr=iesc un vis. Totul e sc=ldat ]n mister. Marea zbuciumat= pentru mine – o adev=rat= enigm=.
Liliana RECEAN, 16 ani
M]nd]c, Drochia
EXPONATCamelia GON|A, cl. a IX-a
{coala de Arte Plastice, {old=ne[ti
52016, iulie Noi
sarea g]ndirii
P as=re mai frumoas= ca fumul deasupra casei p=rinte[ti nu s-a v=zut.
Grigore VIERU
Pas=rea din colivie nu c]nt=: pl]nge.
Carlos SAAVEDRA WEISE
|ine un copac verde ]n inima ta [i poate va sosi o pas=re c]nt=toare.
Proverb chinezesc
Pas=rea de aur!… o lucrez ]ncontinuu!... }ns= nu am g=sit-o ]nc=.
Constantin BR~NCU{I
Nici o pas=re nu are zbor prea ]nalt, dac= nu zboar= cu aripi proprii.
William BLAKE
Cu penele altuia te po\i ]mpodobi, dar nu po\i zbura. Acest lucru nu-l prea [tiu oamenii, dar ]l [tiu p=s=rile.
Lucian BLAGA
Pas=rea s-ar vrea nor. Norul s-ar vrea pas=re.
Petre SOLOMON
Cum ar putea s= cad= totul dac= exist= p=s=ri.
Nichita ST+NESCU
P=s=rile care se nasc ]n cu[c= au impresia c= a zbura este o boal=.
Alejandro JODOROWSKI
Pas=rea nu simte nimic c]nd ]i tai penele de la aripi, dar nu mai poate zbura.
Jules RENARD
o pas=re nu c]nt= pentru c= are un r=spuns, c]nt= pentru c= are un c]ntec.
Maya ANGELOU
Trebuie s= fii u[or ca pas=rea, nu ca pana.
Paul VALERY
S= nu-i d=m lec\ii de libertate p=s=rii din colivie. Ajunge s= deschidem u[i\a coliviei.
Ion CRISTOFOR
Arbori ]nc=rca\i cu p=s=ri sus\in cu pulsul lor amiaza.
Octavio PAZ
I ubirea e mai mult dec]t un simplu sentiment, e mai mult dec]t o emo\ie ce te cuprinde ]n ad]n-
cul sufletului. iubirea e mai mult dec]t un cadou de s=rb=tori, de ziua iubitei sau a iubitului. Nici nu o pot defini. }ntreaga iubire pe care o port ]n suflet nu a[ putea-o cuprinde nici ]ntr-o carte, nici ]ntr-un roman cu mii de pagini, nici versurile nu ar ar=ta [i nu ar reflecta nem=rginita [i adev=rata iubire. iu-birea e ]nsu[i aerul pe care ]l respir, o lic=rire de lumin= ce face vizibil drumul ]ntunecat al tristei [i amarei mele vie\i, un sentiment infinit ]nf=\i[at ]n nuan\e bl]nde [i calde ce reflect= o lucire puter-nic= [i se strecoar= prin tencuiala altor emo\ii puternice.
M= ]nec ]n valurile vie\ii, ]mi fr]ng aripile ]n no-uri grei, ]mi pierd sufletul ]n lumea plin= de ne[tire [i necaz, cad r=nindu-m= ]n negr=ite dureri, r=-t=cesc prin amintirile negre ale trecutului. {i, totu[i, tu... tu m= g=se[ti [i m= ridici, tu m= vindeci [i m= salvezi. M= reg=sesc ]n tine, c=ci s]nt f=cut= din tine, [i tu din mine.
Rosa LUPANColiba[i, Cahul
CE }NSEMNI TU PENTRU MINE
PAS+REA S-AR VREA NOR
DEBUT }N SCEN+Carmelia BASOC, 18 ani
L. T. B. Cazacu, Nisporeni
Noi, iulie 2016
cu ta re r]nd mu[ c=
6
}NTRE ST}NCI {I CODRI
C ]t e de frumoas= Moldova! oa-re nu face s= o cunoa[tem cu
adev=rat? Parc= mai ieri \in minte cum ]mpreun= cu familia am ho-t=r]t s= vizit=m nordul republicii. {i anume m=n=stirile Rudi [i C=-l=ra[euca. Dintotdeauna m=n=s-tirile s]nt situate ]n locuri retrase, dar ele s]nt acele loca[uri sfinte ce ard ca lum]n=rile – jertfe vii ale credin\ei.
M=n=stirea C=l=ra[euca, cu hramul Adormirea Maicii Domnu-lui, este situat= pe malul Nistrului la grani\a cu Ucraina, ]ntr-un defi-leu ]mp=durit. Nu departe de m=-n=stire, ]n p=dure, pe malul unui p]r]ia[ se afl= trei izvoare. }nc= din vechime se [tie despre pute-rea t=m=duitoare a apelor lor. Se spune c= ele au ap=rut ]ntr-un mod minunat – pe c]nd se f=cea o slujb= pascal=, a ap=rut un ]nger cu lum]n=ri aprinse ]n m]n=. Aco-lo unde ]ngerul a pus c]te o lum]-nare, din p=m]nt a \][nit c]te un iz-vor. Pe teritoriul loca[ului sf]nt se afl= un iaz limpede ca lacrima, ]nc]t po\i vedea cu u[urin\= pe[tii multicolori.
Ne-am continuat drumul prin- tr-un tunel de arbori, printr-un miros puternic de coaj= de stejar p]n= ni s-a deschis ]n fa\= o nemaiv=zut= priveli[te – un col\ de rai ]n mijlo-cul c=ruia albea o biseric= cu crucile sc]nteind la soare. Era m=n=s-tirea Rudi, una dintre m=rg=rita-rele Domnului ascunse ]n inima codrilor. Am fost cucerit= de bujo-rii proaspe\i [i c=p[unele dulci [i aromate. Era Duminica Mare, ]n biseric= erau ierburi [i flori pe jos. C]t de mare trebuie s= fii ca s= sim\i mirosul firelor de iarb=! C]t de puternic trebuie s= fii ca s= sim\i mirosul petalelor verii! Pro-babil, trebuie s= fii om. Dac= o s= ave\i posibilitatea s= pleca\i, zbura\i f=r= a ezita! Ve\i g=si o gur= de rai!
Corina DEMENCIUC, cl. a VII-a Heciul Vechi, S]ngerei
P entru mine arta ]nseamn= practic via\a. Pe l]ng= succe-
sele [colare, desenul este o alt= reu[it=. }ncerc s= desenez oriun-de [i oric]nd. }n desene ]mi ex-prim sentimentele, lumea mea in-terioar=. Desenez de mic=, de la v]rsta de cinci ani. Atunci nu cre-deam c= voi ]ndr=gi aceast= ocu-pa\ie. Desenul digital l-am des-coperit ]n clasa a opta c]nd p=rin\ii mi-au cump=rat o tablet= grafic=.
Deoarece nu am f=cut nici un curs de pictur=, mi-a fost foarte greu la ]nceput din lipsa unor cuno[tin\e temeinice, m= uitam pe youtube la diverse tutoriale ce explicau procedeul de a desena digital. }ns= totul mi-era str=in. }n
general lucrez cu photoshopul, un-de desenarea necesit= cuno[tin\e aprofundate. Timp de trei ani am evoluat prin mult= pasiune [i la-crimi.
Cei din jurul meu cred c= a de-sena frumos ]nseamn= a g=si o modalitate de a face bani, ]ns= mie ]mi place s= desenez pentru a aduce tuturor ideea c= desenul este o art= ce necesit= mult= mun-c= [i timp. Prin revista Noi, publi-ca\ie care mi-a g=zduit [i mie un desen, tr=iesc cele mai frumoa-se clipe din via\a mea, ea f=c]n- du-m= s= m= simt apreciat= ca artist... Mul\umesc mult.
Carmelia BASOC, 18 aniL. T. B. Cazacu, Nisporeni
O ALT+ REU{IT+
EU NU S}NTA st=zi e greu s= fii tu ]nsu\i. E
greu s= fii firesc, simplu, ade-v=rat, s= fii tu, f=r= m=[ti. E greu s= fii „ideal”, fiindc= a[a cere so-cietatea de azi. De ce purt=m m=[ti false? De ce juc=m roluri str=ine ]n care ne pierdem pe noi ]n[ine?
Cu to\ii avem p=r\i negative, nu putem fi des=v]r[i\i, c=ci s]ntem oameni. Cel ce te pre\uie[te [i te iube[te sincer trebuie s= te iubeas-c= cu adev=rat. Tu ]nsu\i trebuie s= ]n\elegi c= e[ti frumos a[a cum e[ti, s= te iube[ti a[a cum te-a cre-at Domnul [i nu trebuie s= devii ceea ce vor al\ii s= te vad=.
Da. Poate c= eu nu s]nt cea mai bun= sportiv=, dar eu continui s=
fac sport fiindc= ]mi place. Eu nu s]nt o scriitoare renumit= [i nici nu [tiu dac= voi fi vreodat=, dar con-tinui s= scriu, pentru c= aceasta m= face fericit=, m= ajut= s= eva-dez, s= m= refugiez ]n mine, prin scris devin eu ]ns=mi. Nu s]nt nici medic, nici psiholog [i nici volun-tarul anului, dar ajut oamenii c]nd am posibilitate [i ]ncerc s= fac acest lucru din toat= inima.
Nu putem fi ideali [i nici nu cred c= exist= un om ideal. El a fost creat ]n min\ile noastre nu pentru ca s= ]mbr=c=m costumul omului ideal, ci pentru ca s= re-cunoa[tem p=r\ile noastre negati-
ve [i s= ]ncerc=m s= ne schimb=m ]n bine. Dup= p=rerea mea, idealul nu poate fi atins, dar ]nsu[i faptul c= tinzi spre ideal, perfec\ion]ndu-te, te a-propie de el.
Fii firesc! Fii adev=-rat! Perfec\ioneaz=-te, ]ncepe schimbarea de la tine [i vei reu[i s= transformi lumea!
Ruslana CABURGAN, cl. a VIII-a
Cioburciu, {tefan-Vod=
APUSAurica LUPU{ORCobani, Glodeni
2016, iulie Noi 7
noi [i voi
1. Ai p=rin\i pleca\i la munc= ]n str=in=tate? Dar colegii t=i?
2. Un p=rinte sau ambii s]nt pleca\i?
3. Pe seama cui ai r=-mas acas=? Dar cole-gii t=i?
4. Contactezi des cu p=-rin\ii t=i? Pe ce cale?
5. Sim\i c=ldura din par-tea p=rin\ilor t=i chiar dac= ace[tia nu s]nt l]ng= tine?
6. P=rin\ii t=i ]\i ]ndepli-nesc toate dorin\ele?
7. }\i permit s= pleci de unul singur la prieteni, la discotec= etc.?
8. Rudele ]n tutela c=ro-ra ai r=mas te pun la munc= ]n gospod=rie?
9. E[ti mul\umit/= de grija pe care \i-o poart= cei ]n grija c=rora ai r=mas?
10. Profesorii t=i cunosc c= unul dintre p=rin\ii t=i este plecat peste hota-re? Ace[tia urm=resc grija pe care o poart= cei ]n seama c=rora ai r=mas?
11. Comenteaz= pro-verbul rom`nesc: Fie p]inea c]t de rea, tot mai bine-n \ara ta.
CHESTIO NAR
POLITICA MEA E S+ NU FAC POLITIC+O parte organic= a vie\ii sociale o constituie cultura politic=, f=c]nd parte din
cultura global= a societ=\ii. }n Republica Moldova politica se face peste tot: ]n guvern, la televizor, ]n strad=, la pia\=, la zile de na[tere etc. De[i cititorii revistei noastre au acces la ultimele nout=\i din politic=, cunosc care este situa\ia de facto ]n \ar=, nu scap= buletinele de [tiri, r=spunsurile la chestionarul din nr. 4, 2016, Arena politic= printre elevi, s-au l=sat a[teptate – poate c= deja [i copiii au obosit de „at]ta” politic=.
SINGUR ACAS+
D ragi cititori, autorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent. A[tept=m scrisorile voastre!
Succes!
2. Nout=\ile politice s]nt evenimente im-portante, de aceea le urm=resc cu ma-re aten\ie.5. Unui politician nu trebuie s=-i lip-seasc= ]n primul r]nd cinstea [i demni-tatea. 6. Nu am nici un politician pe care s=-l simpatizez.11. }n acest moment nu s]nt convins= c= partidele din Republica Moldova fac tot binele pentru popor. oricum, voi mer-ge la vot, chiar dac= nu am decis ]n favoarea cui voi alege.
Maria BABCENCO, 14 aniCuhure[tii de Jos, Flore[ti
1. Vrei, nu vrei, politica ast=zi interesea-z= pe to\i.7. Modele de pre[edinte de \ar= s]nt Traian B=sescu [i François Hollande.9. Nu cunosc doctrinele partidelor poli-tice.
Gabriela CECAN, 15 aniStr=[eni
3. }n familia mea se discut= despre si-tua\ia alarmant= din \ara noastr=. La [coal=, la fel. E firesc acest lucru at]ta timp c]t lumea este ]ngrijorat= de pre-zentul [i viitorul nostru.6. Nume sonore care au f=cut istorie precum, Margaret Thatcher, Mihail Gorbaciov, Franklin Delano Roosevelt, Winston Churchill. 8. Am r=sfoit memoriile mai multor per-
sonalit=\i (actori, sportivi, scriitori, diplo-ma\i). M-a intrigat cartea lui Klaus iohannis Pas cu pas. }n biblioteca per-sonal= am Labirintul destinului, sem-nat= de Mircea Snegur, ap=rut= ]n [a-se volume.
Andrei RUSU, 16 aniChi[in=u
4. Probabil, viitoarea mea profesie va fi legat= de politic=, m= v=d un specia-list ]n rela\ii interna\ionale.10. C]nd voi atinge v]rsta majoratului, voi merge neap=rat la votare, fiindc= soarta \=rii depinde de votul fiec=rui cet=\ean.
Tatiana BALANSlobozia, {tefan-Vod=
5. Politicienii vorbesc foarte mult des-pre cultura politic=, ]ns= nu ]ntotdeau-na dau dovad= de o cultur= politic= adev=rat=.12. Expresia Politica: o curs= de cai troieni (Stanislaw Jerzy Lec) compar= actorii din domeniul politic cu du[manii travesti\i ]n binef=c=tori, care folosesc un [iretlic spre a se furi[a ]n tab=ra advers=. Emblematic= ]n acest sens mi se pare [i replica lui Charlie Cha-plin: R=m]n un clovn, nimic mai mult. Asta m= face s= fiu mult superior unui politician.
Alina CRE|U, 15 aniB=l\i
Noi, iulie 20168
poezie
Poet, prozator, memorialist [i publicist rom`n, membru corespondent al Aca-demiei Rom`ne din 1936, (n. 20 martie 1886, Bucure[ti – d. 7 mai 1937, Ia[i).
Studiaz= la liceele Matei Basarab [i Sf. Sava (1898-1906) din Bucure[ti. Se ]n-scrie la Facultatea de Drept (1906), pe care o p=r=se[te pentru cea de Litere, f=r= a finaliza studiile.
Prima ]ncercare literar= dateaz= din timpul [colii primare [i este primit= cu r=ceal= de colegul mituit cu „o peni\= [i doi nasturi” pentru a-i folosi de public. Debuteaz= ]nc= din liceu, la 19 ani, public]nd primele ]ncerc=ri, sub pseudonimul „G. Top” la revista umoristic= Belgia Orientului (1904).
}n 1916 debuteaz= editorial cu dou= volume: Balade vesele [i Parodii originale. Volumele sale (Balade vesele [i triste, Migdale amare, Scrisori f=r= adres=, Pirin-Planina) se bucur= de succes de public [i de pres=, ]n special poezia, pentru care ob\ine ]n 1926 Premiul Na\ional de Poezie.
IUBIREA MEA ADUN+ M+NUNCHIURI MARI DE FLORI
George TOP}RCEANU
iCine-ar putea s= spun=C]\i secoli au trecutDe-o lun=,De c]nd nu te-am v=zut?...
Salc]mii plini de floareSe uit= lung spre sat,{i-n soareFrunzi[ul leg=nat
Le-at]rn= ca o barb=...Acolo mi-am g=sit}n iarb=Refugiul favorit.
Acolo, ca-ntr-un templu,De-at]tea dimine\iContempluo tuf= de scaie\i.
Pe c]nd departe-n zare,Mirat ca un copil,R=sareUn astru inutil...
ii
iubito, f=r= tine}ncepe-o nou= zi...Dar cineLe poate socoti?
C= zilele-n restri[teSe-nal\= [i apunCa ni[teBaloane de s=pun...
Cu m]inile sub t]mpl=Cum stau a[a culcat,
Se-nt]mpl=Un fenomen ciudat:
Privirea mea distrat=Prin negre r=muri[tiMi-arat=Doi ochi ad]nci [i tri[ti
{i-n orice strop de rou=V=d dou= bra\e, miciCa dou=Picioare de furnici.
Dar dac= o l=cust=,Din verdele talaz,Robust=}mi sare pe obraz, –
Din ochii mei dispareMirajul interpus,Pe careL-am zugr=vit mai sus,
{i-n ochii mei deodat=,Ca-n alte dimine\i,S-arat=o tuf= de scaie\i...
iii
Acum natura-ncepeCu tainicul ei glasDin stepeS= c]nte-ncet pe nas.
Prin ierburile crude,Sub cerul f=r= fund,S-audeUn b]z]it profund
{i p]n= la amiaz=P=m]ntul ]ncropitVibreaz=Ad]nc [i lini[tit.
S]nt g]ze [i g]ng=niiCe sar [i fac mereuM=t=niiC]nd trec prin dreptul meu,
{i-mpreun]ndu-[i zborul,}n ierburi ][i ascundAmorulMultiplu [i fecund.
iV
{i-n vremea asta, oare,C]nd eu visez mereuLa soare –Ce face dorul meu?
iubirea mea nebun=,De-abia trezit=-n zori,Adun=M=nunchiuri mari de flori.
Se-ntreab= – ce s= fac=?{i f=r-a pregeta,Ea pleac=}ntins, la casa ta.
{i nici nu bagi de seam=Cum pasu-i furi[atCu team=S-apropie de pat,
Ci doar tresari deodat={i parc=-\i pare r=u.
Mirat=,Te ui\i ]n jurul t=u...
iar ea-ntr-un suflet vineCu p=rul desf=cutLa mine,S=-mi spuie ce-a f=cut...
A[a, spre zarea larg=,Pe zi de-at]tea oriAlearg=Pe drumuri lungi de flori.
V
T]rziu, c]nd peste lanuriCoboar= spre c]mpiiNoianuriDe umbre argintii;
C]nd luminosul crainic,Luceaf=rul stingher{i tainicS-aprinde iar pe cer
{i cu lumina nou=Sclipe[te ca un stropDe rou=Pe v]rful unui plop,
iubirea mea fugar=De-abia s-a lini[tit,{i-afar=,Ca un copil trudit,
Pe-un mald=r de sulfine,Cu cel din urm= g]ndLa tine,Adoarme suspin]nd.
RAPSODII DE VAR+
2016, iulie Noi 9
ZI DE VAR+Lini[te. C=ldur=. Soare.S=lciile pl]ng=toareStau ]n aer, dormit]nd.Un vi\el ]n r]u s-adap={i-o femeie, l]ng= ap=,Spal= rufele, c]nt]nd.
{i din vale abia vineMurmur slab, ca de albine,Somnoros [i uniform:R]ul, str=lucind ]n soare,Ceart= s=lciile, careToat= ziulica dorm.
Sub o salcie b=tr]n={i cu-o carte groas=-n m]n=Care-mi \ine de ur]t,M-am culcat ]n f]n pe spate, –Somnul lin, pe nechemate,A venit numaidec]t.
C]ntec, murmur, adiereDe zefir ]n frunze piere{i r=m]ne doar un glasCare umple valea-ngust=.. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .ia te uit=, o l=cust=Mi-a s=rit tocmai pe nas!
Se stinge amurgul cu ro[ii v=p=i,{i noaptea de var=Coboar=-n t=cere pe mun\i [i pe v=i,}nalt= [i clar=.
La marginea apei s=-[i caute vado turm= s-abate.R=sare [i luna din codri de brad,}n singur=tate.
M=icu\ele-n umbra p=rerii de r=uSe duc s= se culce;Din vale s-aude un glas de p]r=uS=lbatic [i dulce.
odihna s-a[terne pe sf]ntul l=ca[Din vremea str=bun=.{i numai o fat= cu dor p=tima[Mai c]nt= sub lun=.
iubitul [i-a[teapt= s-o prind= ]n bra\La poal= de munte,{i lung s-o s=rute cu dulce nesa\,Pe ochi [i pe frunte.
ROMAN|+ }N STIL VECHI
Vio
leta
ZA
BU
LIC
+
SF}R{IT DE VAR+Dac= lini[tea p=durii adormiteNici o veste de-alt=dat= nu-\i trimite{i pe fream=te pornite de departeNu te-ajunge glas de dincolo de
moarte,Vin’ cu mine s= ne pierdem ]n zadarPrintre galbenele rari[ti de stejar,Cu sfioase campanule [i sulfine,Pe c=r=ri pe unde nimeni nu mai vine.
Dulce zumzet somnoros [i irealS= ne cheme spre poienile din deal.Taina lini[tii ]nalte s= ne furePrin cotite lumini[uri de p=dure{i la umbr= s= ne-mbie mai t]rziuo clopotni\= de aur str=veziu,Leg=n]nd deasupra cre[tetelor
noastreLicuricii ]n=l\imilor albastre…
F=r= g]nduri, ca-ntr-un somn abia deschis,
S= tr=im ]n clipe lungi acela[i vis.Foi uscate-n jurul t=u s= cad= rar,La ureche s=-\i desc]nte un bondar {i cum stai cu ochii-nchi[i pe
jum=tate,Soare galben printre ramuri
nemi[cateS=-\i ]nv=luie-n t=cere [i-n lumin=Fruntea mic= de domni\=
bizantin=.
*iar la-ntoarcere, s= trecem prin
p=[uni{i prin funduri de livad= cu aluni,Printre garduri fumurii [i solitareCe se uit=-n urma noastr= cu mirare{i din treac=t, ici [i colo, s= culegiS]nziene cu tulpinile ]ntregi,Margarete, sc]nteioare [i aglice,Un buchet de flori orfane [i calice,Lung ]n coad= [i ghimpos [i cu
\=r]n=.La plecare s=-l \ii falnic ]ntr-o m]n=,Dar cu vremea, desfoiat, s=-\i par=
greu{i la urm= s= mi-l dai s=-l duc tot eu.
o [op]rl= pe c=rare, l]ng= noi,Speriat= s= fo[neasc= dintre foi{i s= stea, s= v= uita\i o dat= bine,De departe, tu la ea [i ea la tine,Tu de sus [i ea din pietrele fierbin\i,Am]ndou= serioase [i cumin\i.
Mai ]ncolo o crengu\= de m=linori un ghimpe s= te-nt]rzie pu\in{i purt]nd de-a lungul v=ilor prin \ar=Vestea nou= a sf]r[itului de var=,Flutur mic, ]ntr-o lucire de-asfin\it,S= ne-nt]mpine din \arin= gr=bit,Cu rugina pe albastre aripioareCa o ve[ted= petal= de cicoare.
10 Noi, iulie 2016
pa uz= de g]ndi re
D rag= prietene, Te po\i abona pentru urm=toarele 5 luni ale
anului 2016. Fiecare dintre colegii
t=i merit= un abonament la revista Noi. }ndeam-n=-i s= se aboneze!
Noi este o revist= cu tradi\ii. Au citit-o p=rin- \ii, dar [i bunicii t=i. A[a-dar, au crescut genera\ii ]ntregi cu revista Noi. De ce n-ai cre[te [i tu la fel de frumos? De ce n-ai citi-o [i tu? F=-\i un prieten sigur cu Noi, care nu te va tr=da niciodat=.
Noi este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. }n paginile revistei g=si\i: litera-tur= [i spiritualitate, ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii [i probleme psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... {i, bine]n\eles, concur-suri cu premii valoroase puse ]n joc.
Revista Noi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a ma-re, f=r= numere comasate.
Pre\ul unui abonament pentru urm=toarele 5 luni este de 75 de lei.
Indicele PM 31239.
Abonamentul la revista Noi poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.
}NCERC S+ NU FIU CA EID e obicei, m]nia este reprezentat= peste tot ca fiind o emo\ie care
reflect= rezisten\a la ceva. Este, ]n acela[i timp, [i o reflec\ie la anu-mite a[tept=ri care nu au fost ]mplinite. Ne scot din s=rite oamenii, pen-tru c= noi credem c= ar trebui s= se poarte mai bl]nd sau mai respectuos cu noi, dec]t o facem noi ]n[ine. Ne deranjeaz= situa\iile pe care le cre-dem incorecte sau nedrepte. Pe scurt, m]nia este o reflectare a propriei noastre frici de a fi neputincio[i. Cum fac fa\= nervilor, ce metode aplic= pentru a se sim\i mai bine atunci c]nd s]nt ataca\i moral sau fizic de c=tre cei din jur ne spune un grup de elevi de la Gimnaziul D. Cantemir din Aluatu, Taraclia:
Polina COCIU, cl. a VI-a: }n situa\ia ]n care o persoan= anu-me m= afecteaz= moral, aplic ceea ce am studiat la disciplina edu-ca\ia civic=, m= calmez ]n acel moment, ]ncerc s= nu dau aten\ie comportamentului agresiv [i ]n ca-zul ]n care aceasta continu= s= se comporte a[a ]ntrerup orice comu-nicare cu ea.
Dmitri {IDER, cl. a VI-a: }ncerc s= nu dau aten\ie agresorilor. De obicei, m= g]ndesc la altceva, c]nd cineva m= jigne[te, ori num=r p]-n= la zece [i ]mi trece dorin\a de a reac\iona negativ.
Livia CIOCLEA, cl. a VIII-a: M= str=duiesc s= evit persoanele nega-tive, iar ]n momentul agres=rii tac.
Alexandru BLANARU, cl. a VIII-a: Nu fac nimic, eu ]i las ]n pace, mai bine cedez de la mine.
Anton NICOLAEV, cl. a VIII-a: }ncerc s= fiu calm ]n fa\a agreso-rilor. La fiecare cuv]nt nu r=spund brusc. M= str=duiesc ]n fiecare clip= s= st=p]nesc situa\ia, s= nu devin [i eu ca el.
Veaceslav PA{CAN, cl. a VI-a: Dac= situa\ia o cere, m= pot adre-sa dirigintelui, p=rin\ilor, poli\iei chiar. Dac= nu, nu m= pun cu ei.
Anatol CIOCLEA, cl. a VIII-a: }ncerc s= nu rela\ionez cu oame-nii cert=re\i, dar dac= se [i ]nt]mpl=, plec de l]ng= ei, nu mai vorbesc cu ei deloc.
Tatiana GHIMPU, cl. a VI-a: Nu iau nimic la adres= personal=. Dac= eu nu accept, r=ul r=m]ne celui de la care a pornit.
Dina JENTICA, cl. a VI-a: Nu ]n-totdeauna, dar exist= cazuri c]nd pot s= le spun oamenilor ]n fa\=
c= se comport= anormal c]nd a-greseaz= sau m= numesc cumva anume. }ncerc totu[i s= nu fiu ca ei.
Victoria LISI|}N, cl. a VI-a: }mi st=p]nesc emo\iile num=r]nd p]n= la zece [i plec ]n drumul meu.
Nichita JENTIC+, cl. a VI-a: M= \in mai departe de agresori morali sau fizici. Nu-i mai respect pe cei care m=car o dat= m-au agresat sau m-au amenin\at, s]nt oameni periculo[i.
Dumitru |URCANU, cl. a VIII-a: Nu mai iau ]n seam= persoana dat=, p=strez distan\a, dar dac= aceasta ][i cere iertare mai apoi [i regret= fapta, pot fi ]n\eleg=tor [i-o iert.
Pentru NOI – Ana CEAP+Aluatu, Taraclia
abonament
NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE
2016, iulie Noi 11
GENERA|IA }NDOIELILORE zit s= cred c= s]nt oameni care nu pun la ]ndoial= cele existente ]n
lume. A[a e firea omeneasc=, un fel de Toma necredinciosul, vrea s= le [tie pe toate [i despre toate. }ns= f=r= ]ndoial= nu am cerceta, nu am descoperi, nu am avea opinii, nu am cunoa[te multe lucruri. Ciudat, dar c]nd s]ntem mici, ne credem enciclopedii [i nu avem nevoie de cei mai mari. Tot ce spun ei este pentru noi cu un semn de ]ntrebare. Dar, probabil, acest lucru ne face s= ne maturiz=m [i s= devenim ceea ce s]ntem ast=zi. Genera\ia ]ndoielilor continu=, lucru pe care ni-l confirm= elevii claselor a VII-a [i a VIII-a de la Liceul Teoretic M. Eminescu, Anenii Noi.
Olga LEANCA, cl. a VII-a: o singur= dat= am pus la ]ndoial= spusele bunicului, rostite cu o vo-ce at]t de ap=s=toare: F=r= iubi-re m-a[ teme de via\= (Grigore Vieru). Atunci le-am luat ca pe ni[te cuvinte spuse la ]nt]mplare. Ast=zi am tras concluzia c= f=r= iubire nu po\i face nimic. C]t= drep-tate a avut scumpul meu bunic.
Alexandrina BEGAL, cl. a VII-a: Deseori, nu am crezut ]n ceea ce spun p=rin\ii, profesorii, rudele mele, fiind sigur= c= [i ei gre[esc.
important e ca ]nt-un final s= pro-cedez corect.
Cristina MALCIUC, cl. a VII-a: Copiii pun la ]ndoial= spusele maturilor, deoarece nu le este a-cordat= aten\ia cuvenit=. Ei au nevoie de p=rin\i, ca s= petreac= mai mult timp cu ei, s= li se acor-de mai mult= dragoste, iar dac= ace[tia nu o fac, copiii ]ncep a c=uta aceast= c=ldur= ]n alt=
parte, ]ncep s= nu mai aib= ]n-credere ]n p=rin\ii lor.
Sabrina RUSTAMOVA, cl. a VII-a: Da, am pus la ]ndoial= cu-vintele celor maturi [i chiar de mai multe ori. Am f=cut acest lucru din cauza c= adul\ii nu ][i dau seama ]ntotdeauna ce [i despre cine vorbesc. Majoritatea spuselor nu le-am luat ca pe ni[te sfaturi, au fost ni[te critici ne]ntemeiate, ne-argumentate. Adul\ii s]nt persoa-nele c=rora le place s= critice mult. Prisma g]ndirii lor e de cele
mai multe ori negativ=, ei v=d ]n toate lucrurile tot ce e mai r=u. iar noi, copiii, ]ncerc=m s= g=sim doar frumosul ]n orice situa\ie.
Victor BARCAR, cl. a VII-a: P=rin\ii ]ntotdeauna mi-au spus c= la [coal= e u[or. Am ajuns s= pun la ]ndoial= acest lucru, dup= at]\ia ani grei de ]nv=\at. Am ]n- \eles c= nu e chiar a[a cum ]mi ziceau ei. Ast=zi, c]nd ]mi spun
c= voi cre[te mare [i ]mi va fi mai bine, pentru c= o s= am un servi-ciu, nu pot s= ]i cred. M-au min\it odat=.
M=d=lina NU|OI, cl. a VIII-a: Nu cred ]n tot ceea ce spun cei maturi, deoarece s]nt deja mare [i pot singur= s= m= informez.
Daniela SCORICI, cl. a VIII-a: }mi place s= iau decizii de una singur=, de aceea ezit s= dau ascultare cuvintelor celor mai mari.
Edelina B+RBU|+, cl. a VIII-a: }ncerc s= nu pun la ]ndoial= vor-bele celor maturi, deoarece ei au o experien\= de via\= mai mare dec]t mine.
Patrissia CATRUC, cl. a VIII-a: Refuz s= cred ]n ceea ce spun maturii. Ei au prea multe reguli. Deseori, ajungem la intrigi [i con-flicte. }mi permit s= ]ncalc reguli-le lor, dar m= str=duiesc s= men- \in totul sub control, ca s= nu se ]nt]mple lucruri nepl=cute.
Daniela OSTAP, cl. a VIII-a: Rareori, maturii ]mi inspir= ]ncre-dere, deoarece ei nu m= ]n\eleg [i nu s]nt de acord cu deciziile mele.
Andreea COSTE|CHI, cl. a VIII-a: }ncerc s= nu pun la ]ndo-ial= ceea ce spun adul\ii. }ns= mi s-a ]nt]mplat s= nu fiu ]n\eleas=, s= mi se interzic= s= citesc ce vreau eu. }mi place psihologia. Citesc mult din acest domeniu. Mama m-a descoperit, mi-a luat c=r\ile [i mi-a zis c= s]nt prea mic= pentru astfel de c=r\i. Eu nu am renun\at la ele. Totodat=, am ]n\eles c= nu tot ce fac maturii e corect.
Pentru NOI – Olesea COSOI Anenii Noi
DIS
PUT+
Va
leri
e TU
DO
R
Noi, iulie 201612
antiquitas recidiva
Rubric= sus\inut= de Lidia COLESNIC-CODREANCA, doctor ]n filologie
B ias (625-540 ]. Hr), filosof grec, avocat, om po-litic, unul dintre cei [apte ]n\elep\i ai Greciei
antice, s-a n=scut ]n ora[ul Priene, din ionia, regi-une aflat= la o distan\= de 16 km la est de Marea Egee. Bias a devenit celebru ]n timpul vie\ii dato-rit= ]n\elepciunii [i bun=t=\ii sale.
}n calitatea sa de om politic, Bias a fost foarte abil [i ingenios. odat=, pe c]nd \arul lidienilor, Al-yattest (tat=l lui Cresus), asediase Priene, Bias a reu[it s=-[i salveze ora[ul, recurg]nd la o [iretenie. El a hr=nit bine doi cat]ri [i i-a m]nat spre tab=ra lui Alyattes. Acela s-a uimit v=z]nd cat]rii s=tui [i s-a g]ndit c= asedia\ii nu duc lips= de provizii. Ast-fel, regele a decis s= ]nceap= tratative [i a trimis soli la Priene. }ntre timp, Bias a poruncit locuitori-lor s= adune ni[te gr=mezi mari de nisip [i s= le aco-pere cu gr]ne. Mai apoi, acestea fiind ar=tate soli-lor lui Alyattes, iar regele primind ve[tile despre cele v=zute, a ]ncheiat un acord de pace cu Priene.
Bias era dominat de m=rinimie [i modestie. }n timpul celui de-al doilea r=zboi mesenian, el a r=scump=rat c]teva feti\e dintre prizonierii lua\i de c=tre spartani, le-a crescut ca pe copiii s=i, apoi le-a trimis la p=rin\ii lor, d]ndu-le [i zestre. iar c]nd ni[te pescari atenieni scoseser= din ap= un tripod din bronz cu inscrip\ia: „Pentru cel ]n\elept”, tat=l uneia dintre feti\e a luat cuv]ntul ]n adunarea po-porului, vorbind despre binefacerea lui Bias [i, la cererea lui, adunarea poporului a decis ca tripo-dul s=-i fie trimis lui Bias. Dar, citind inscrip\ia, Bias a respins cadoul, zic]nd c= ]n\eleptul este zeul Apolo.
Bias a c=l=torit mult ]n Egipt [i ]n Cipru, unde a stat zece ani. Se zice c= Amasis, regele Egiptului, i-ar fi trimis o scrisoare prin care ]i cerea sfatul ]ntr-o disput= cu regele etiopian, care promisese s=-i cedeze lui Amasis multe ora[e [i p=m]nturi, dac= el va bea toat= apa din mare, ]n caz contrar, va fi nevoit s=-i cedeze el ni[te p=m]nturi. Bias l-a sf=tuit s= cad= de acord, cu o condi\ie, ca regele etiopian s= opreasc= toate r]urile care se revars= ]n mare, c]t timp Amasis va bea apa.
o mare faim= i-au adus pledoariile sale din [edin\ele de judecat=. El spunea c= e mai bine s= arbitrezi ]ntre doi du[mani dec]t ]ntre doi prieteni, pentru c= ]n primul caz unul dintre du[mani ]\i va deveni prieten, iar ]n cel de al doilea, ambii prie-teni ]\i vor deveni du[mani.
Ajuns la ad]nci b=tr]ne\i, dup= o pledoarie ]ntr-un proces, [i-a l=sat capul pe um=rul nepotului s=u [i a murit. Locuitorii din Priene i-au organizat ni[te funeralii pompoase. }n cinstea lui au declarat drept sf]nt un lot mare de p=m]nt numit Teutamo-nos, dup= numele tat=lui s=u.
BIAS A MURIT PE UM+RUL NEPOTULUI S+U
rectificare
ACELEA{I FLORIC opil=ria [i adolescen\a mi le-am petrecut la \a-
r=, ]n compania florilor. Flori ]n cas=, flori ]n curte, flori ]n p=dure, flori ]n c]mp, flori pe Valea Ciornei, flori pe marginea drumului. Cu flori se du-cea lumea la nunt=, la cumetrie, la o zi de na[tere, la ]nmorm]ntare, ]n ospe\ie f=r= vreun motiv deo-sebit. Cu buchete de flori mergeam noi, elevii, la [coal=, cel pu\in de dou= ori pe an – la primul [i la ultimul sunet de clopo\el. Fiecare gospodin= avea acas= o parcel= cu flori. Ele se ]ntreceau una cu alta ]n ale flor=ritului, ]mprumut]ndu-[i semin\e [i bulbi, sf=tuindu-se ]n care parte a soarelui s= s=-deasc= o specie sau alta, c]nd e mai bine s= le ude; [tiau de sub care copac din p=dure e mai po-
trivit p=m]ntul pentru cutare sau cutare floa-re. Dac= st=p]na ve-dea c= te ui\i prea lung la florile din gr=-dina ei, neap=rat te ruga s= ]ng=dui un pic, r=spl=tindu-te cu un trandafir sau cu ni[te lalele, vorbindu-\i despre ele at]ta vre-me, c= puteai s= scapi trenul din gar= ori s= ui\i c= ai l=sat acas= ceaunul pe foc.
Nou=, copiilor, ne pl=cea s= desen=m flori, s= facem ierbare din flori, iar c]nd am
luat pentru prima dat= aparatul de fotografiat ]n m]n=, mai ]nt]i am imprimat pe film florile din fa\a casei. }mi era drag s= ]ngrijesc de flori, s= le pri-vesc [i s= le miros, cuno[team bine cum se nume[te fiecare dintre ele [i ]n ce perioad= ][i desface pe-talele.
C]nd am venit la ]nv=\=tur= la Chi[in=u, florile au cam disp=rut din preajma mea. Le vedeam doar ]n pu\inele parcuri [i ]n flor=rii. La ora[ florile trebuiau cump=rate – profesorilor la examene, la zilele de na[tere, colegelor de 8 Martie. Florile le g=seam u[or ]n pie\ele agricole, la persoane par-ticulare, ]ns= aici pre\ul lor era cam piperat pentru buzunarul unui student. De aceea le procuram de cele mai multe ori de la cele dou= flor=rii din cen-trul capitalei, ambele de pe actualul bulevard {te-
AUR+
2016, iulie Noi 13
fan cel Mare – Flori [i Gvozdika (Garoafa) – una l]ng= fosta libr=rie Universul, alta l]ng= libr=ria de alt=dat= Drujba (Prietenia), unde pre\ul lor era aproape simbolic, ]ns= aici, cam de fiecare dat=, trebuia s= a[tep\i la coad= o or= sau [i mai bine...
Plec]nd de acas=, ]n geanta cu merinde, mama ]mi punea grijuliu [i c]te un buche\el de flori. Nu-mi amintesc s= le fi d=ruit vreunei fete, fiindc= p]n= la
ora[ ele se ofileau – le l=sam ]ntr-un pahar cu ap= de pe masa din c=min, unde-[i reveneau un pic.
Dup= absolvirea facult=\ii, am stat o bun= vre-me ]n gazd= la o familie cu cas= la curte din Po[ta Veche. Trec]nd de la o gospod=rie la alta, m-a f=cut s= bat anume la aceast= poart=, datorit= mul\imii de flori care se z=reau printre sc]ndurile vechi. o mare de flori, pe o suprafa\= de trei sau patru ari de p=m]nt. Lalele, st]njenei, garoafe, trandafiri... }mi aminteau de satul meu de ba[tin=. St=p]nii, so\ [i so\ie, ambii trecu\i de 50 de ani, f=r= copii, m-au primit f=r= mult= ezitare. }n pu\in timp ]ns= am descoperit o ciud=\enie, care mi-a umbrit mult a[tept=rile.
El [i ea se sculau cu noaptea ]n cap s= ]ngri-jeasc= de flori – le pliveau, le stropeau, le rupeau pe cele uscate; chiar vorbeau cu ele de parc= acestea aveau urechi. Aproape de amiaz=, ambii luau c]te un bra\ de flori, c]t puteau duce ]n m]ni, [i plecau cu ele la pia\=, s= le v]nd=. Nu am observat niciodat= s= d=ruiasc= cuiva flori. N-am b=gat de seam= s= fi luat o dat= un bujor [i s=-l aduc= ]n cas=. Seara se ]ntorceau de la pia\= cu o parte dintre florile nev]ndute, pun]ndu-le ]ntr-o c=ldare cu ap= din pragul casei, ca a doua zi s= le pro-pun= din nou clien\ilor. De fiecare dat=, purtau cu ei [i o torb= veche, de un albastru [ters, ]n care,
termin]nd pia\a, doseau o p]ine, o bucat= de sa-lam ori de sl=nin=, sau o conserv= de pe[te ieftin; ]n lunile de var= [i de toamn=, nu se zg]rceau s= mai cumpere o leg=tur= de ridiche, c]teva ro[ii sau castrave\i. }n torb= nu lipsea niciodat= [i o sticl= de vodc=... Dup= ce terminau cina, [terg]nd ap=sat cu c]te o coji\= de p]ine pere\ii conservei [i rumeg]nd ultima ridiche sau felie de ro[ie, ]nstr=inau de pe mas= [i sticla orfan=.
De acum ]ncolo lucrurile luau o alt= ]ntors=tur=. De cele mai multe ori, ea sp=rgea atmosfera care, dup= fe\ele lor, se cuno[tea c= se ]ncarc= tot mai mult: N-ai putut s= adaugi ]nc= cinci copeici pen-tru o garoaf=? El nu c=uta mult r=spunsul: Dar tu nici dou= parale nu ai f=cut azi... Replica nu ]nt]rzia: E[ti un palavragiu... Vocile se ridicau, certurile [i amenin\=rile se ]ngro[au. Urmau ]mbr]nceli, p=l-muieli. Spectacolul se termina dup= ce vecinii se culcau, iar vuietul ma[inilor din strad= aproape mu\ea.
A doua zi, dis-de-diminea\=, ie[eau afar= \in]n-du-se de m]n= ca doi miri dup= nunt=, iar
seara de ieri parc= fu-sese cea mai frumoas= din via\a lor. Dup= ce aruncau o privire spre cer, p=[eau ]n ]mp=r=- \ia florilor: smulgeau buruianul, le udau, l=u-dau frumuse\ea lor, dup= care culegeau dou= bra\e bune [i plecau la pia\=. Seara se ]ntorceau cu o parte dintre florile nev]ndu-te, iar pe banii c][tiga\i g=zduiau ]n torb= o conserv=, o leg=tur= de ridiche [i, niciodat=, nu se lipseau de sticla de vodc=. Dup= asta ]nce-
pea povestea de ieri, de alalt=ieri, de mult=-mult= vreme. Zi de zi. Nu f=ceau abateri nici duminica, nici ]n zilele de s=rb=toare.
C]nd mi-am luat r=mas-bun de la gazd=, pe-trec]nd cu ochii marea de flori de dup= porti\=, st=p]na, ochindu-mi privirea, a f=cut: Vino peste o lun=, vor ]nflori crizantemele, am s=-\i d=ruiesc un buchet ]ntreg...
Valerie VOLONTIRFotografii de autor
FLORI DE IULIE
IARNA-I DEPARTE
Noi, iulie 201614
nimic altceva
GR+DINA BOTANIC+ ESTE O OAZ+ DE LINI{TE {I FRUMUSE|E }N CHI{IN+U
N =scut ]n 1952 ]n satul Oziornoe, fosta loca-
litate General Averescu (Babele), raionul Ismail, re-giunea Odesa din Ucrai-na. A absolvit Facultatea de Agronomie a Institutu-lui Agricol din Republica Moldova [i a sus\inut doc-toratul la Sankt-Peters-burg, Federa\ia Rus=. Re-venit la Chi[in=u, [i-a ]nceput activitatea ]n 1978 ca cercet=tor [tiin\ific la Gr=dina Botanic=, insti-tut al Academiei de {tiin\e pe care ]l conduce ]n ul-timii doisprezece ani.
}n paralel, a lucrat [i ]n diferite proiecte inter-na\ionale de mediu ale B=ncii Mondiale. Este [eful Oficiului de biodiversitate ]n cadrul proiectelor in-terna\ionale „Conservarea biodiversit=\ii”, a con-dus grupul de elaborare a proiectului Strategiei na\ionale cu privire la diversitatea biologic=. Au-tor a circa 230 de articole [tiin\ifice, inclusiv 6 mo-nografii.
— Domnule Teleu\=, c]nd a fost ]nfiin\at= Gr=-dina Botanic=, institut pe care ave\i onoarea s=-l conduce\i ast=zi?
— Gr=dina Botanic= a fost ]nfiin\at=, ca institu\ie de cercet=ri [tiin\ifice, ]n anul 1950 de c=tre filiala din RSSM a Academiei de {tiin\e din URSS. Mai t]r-ziu, c]nd filiala a fost transformat= ]n Academia de {tiin\e a RSS Moldovene[ti, Gr=dina Botanic= a de-venit, ]n 1956, institut de cercet=ri [tiin\ifice. Printre fondatorii Gr=dinii Botanice a fost Tatiana Gheide-man, care a lucrat foarte mul\i ani aici ca florist. Mai apoi, ca director l-am avut pe Alexandru Cibotaru, actualul academician, care a fondat Gr=dina Bo-tanic= pe teritoriul unde se afl= ea ast=zi. Dup= Alexandru Cibotaru, director a fost academicianul Andrei Negru, iar de 12 ani eu conduc aceast= in-stitu\ie. Actualul teritoriu al Gr=dinii Botanice este al doilea teren al Academiei de {tiin\e, c=ci primul a fost pe locul unde ast=zi se afl= Dendrariul din mun. Chi[in=u. Acolo s]nt vreo 60 de hectare pe care colaboratorii no[tri men\ineau 600 de specii de plan-te. Mai avem o mic= gr=din= botanic= la institutul de Etnografie, dar alt= institu\ie ca a noastr= nu mai exist= ]n \ar=.
— Gr=dina Botanic= are o suprafa\= de 104 hectare, cine ]ngrije[te acest teritoriu?
— Colectivul nostru este constituit din circa 150 de persoane, dintre care spe-ciali[ti – vreo sut=, iar mun-citori care cosesc, greblea-z= etc. – cam 40. E pu\in, c=ci normele de men\inere a Gr=dinii Botanice s]nt de doi oameni la hectar. Azi nu g=se[ti ]n Chi[in=u munci-tori pentru Gr=dina Bota-nic= [i s]ntem nevoi\i s=-i aducem din localit=\i aflate la 60 de kilometri de capi-tal=. Din cauza aceasta, ]n Gr=dina Botanic=, deseori, po\i vedea colaboratori [ti-in\ifici care pun m]na pe gre-bl=, pe h]rle\ [i sar ]n aju- tor muncitorilor. S]ntem
finan\a\i de la bugetul de stat, care constituie anu-al circa 9 milioane de lei. Dar aceast= sum= nu este de ajuns pentru a ]ntre\ine Gr=dina Botanic=. Ca s= ne descurc=m financiar, Academia de {tiin\e mai aloc= anual c]te o jum=tate de milion pentru a achita energia termic=, energia electric=, salubri-zarea etc.
— Cine are dreptul s= viziteze Gr=dina Bota-nic=?
— Gr=dina Botanic= este deschis= pentru vizita-tori patru zile pe s=pt=m]n=, de la 10.00 p]n= la 16.00, pre\ul biletului de intrare fiind de 10 lei. Poate veni oricine dore[te s= se delecteze cu frumuse\ea de aici. S]mb=ta [i duminica nu permitem accesul ]n sere, deoarece acolo facem prelucr=ri chimice vine-rea dup=-amiaz=. Pe parcursul unui an, avem peste 150 de mii de vizitatori, majoritatea – studen\i, elevi, copii de la gr=dini\=, dar [i tineri ]ndr=gosti\i, mame cu copii... E foarte pl=cut s= te odihne[ti aici, unde nu permitem s= se fumeze, s= se circule cu automo-bile. E o oaz= de lini[te.
— Profesorii practic= vizite de studiu cu elevii la Gr=dina Botanic=?
— Elevii vin pentru a vizita expozi\iile [i colec\iile, ]n vizite de studiu, de educa\ie, de acumulare a cuno[tin\elor despre diversitatea plantelor care exis-t= ]n \ara noastr= sau pe mapamond, c=ci ]n colec- \iile Gr=dinii Botanice avem 10 mii de taxoni de plante, inclusiv 2500 de plante tropicale.
Vin studen\i de la universit=\i, c=ci avem progra-me speciale pentru preg=tirea cadrelor cu Universi-tatea Academiei de {tiin\e, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea din Tiraspol cu sediul la Chi[in=u. Practic=m studiile chiar ]n Gr=dina Bo-
DE VORB+ CU ALEXANDRU TELEU|+, DIRECTORUL GR+DINII BOTANICE
Fotografie din arhiva personal=
2016, iulie Noi 15
tanic= cu utilizarea expozi\iilor [i a colec\iilor. La activit=\ile practice, studen\ii iau cuno[tin\= despre diversitatea plantelor, precum s]nt cele din colec\iile de plante medicinale, de plante furajere, tropicale, ornamentale floricole [i dendrologice. Bun=oar=, nu vei g=si ]n alte locuri ]n Republica Moldova 300 de specii de plante medicinale. Colec\ia de plan-te furajere constituie vreo 200 de specii. Chiar [i fo[tii mei colegi de facultate ][i amintesc c= anu-mite specii de plante le-au v=zut doar ]n timpul stu-diilor la Gr=dina Botanic=.
Avem [i un ierbar cu 200 de mii de mostre de plante. Cu mostre de ierbar [i semin\e facem schimb [i cu alte institu\ii de pe mapamond – cu circa 170 de institu\ii anual, principalele fiind din \=rile euro-pene, America de Nord [i Asia.
— La Gr=dina Botanic= pot fi g=site toate speci-ile de plante din Republica Moldova?
— Avem aici specii din ecosistemele forestiere, inclusiv expozi\ia „Vegeta\ia Republicii Moldova”, unde g=sim 12 tipuri de p=duri cu vegeta\ia res-pectiv=: stejar, gorun, tei, fag, frasin [i alte specii lemnoase. Din p=cate, nu avem toate speciile ac-vatice care pot fi ]nt]lnite ]n Republica Moldova. Exist= aici o cascad= de lacuri pe o suprafa\= de trei hectare, dar Gr=dina Botanic= se afl= ]nc= ]n construc\ie [i nu am definitivat obiectivele acvati-ce. Avem [i expozi\ia de step= – e vorba de stepa din sudul republicii – cu vreo 90 de specii. C]nd spun expozi\ii, m= refer la planta\ii ]n aer liber.
— Am avut ocazia s= intru ]n Gr=dina Botanic= din Tbilisi, Georgia care e o minun=\ie! Colabora\i cu georgienii?
— Am fost la colegii no[tri din Georgia atunci c]nd Gr=dina Botanic= din Tbilisi a s=rb=torit jubileul de 350 de ani de la fondare. La ei [i land[aftul e unul special, ]n plus – diversitatea Caucazului e mult mai bogat=. Acolo s]nt peste 13 mii de specii de plante, dar nu toate pot supravie\ui ]n cadrul Gr=dinii Bo-tanice din Tbilisi. Aceast= bijuterie a \=rii lor e de pe timpul ]mp=ra\ilor [i georgienii se m]ndresc c= au reu[it s= o men\in=.
— Care este cel mai pl=cut loc pentru Dum-neavoastr= ]n Gr=dina Botanic=?
— Cel mai bine m= simt ]n mijlocul colec\iei de plante floricole – o diversitate nemaipomenit=, cu peste o mie de specii de flori decorative. Aici ]\i fug ochii ]n toate p=r\ile. Dar e o pl=cere deosebit= s= faci o plimbare [i prin dendrariul cu arbori [i arbu[ti, mai ales atunci c]nd porne[te ]nfloritul masiv al co-pacilor, inclusiv al celor de sakura din Japonia. De cu prim=var=, te atrage [i cascada de lacuri cu s=lcii aplecate, care eman= o lini[te de invidiat din oglinda apelor. iat= de ce foarte mul\i oameni se retrag aici, fugind de g=l=gia ora[ului.
— Organiza\i excursii prin serele de la Gr=dina Botanic=?
— Serele ocup= o suprafa\= de trei hectare cu 2500 de specii [i variet=\i de plante tropicale. Avem sec\ii cu diferite specii de cactu[i, cu plante carni-vore etc. E o diversitate care poate fi folosit= ca ma-
terie prim= ]n industria farmaceutic=, unele plante pot fi folosite la amenajarea interioarelor gr=dini- \elor, ale institu\iilor de ]nv=\=m]nt [i altor edificii din ora[. Majoritatea complexelor hoteliere din ora[ vin [i iau material s=ditor din serele noastre. E re-gretabil c= mul\i agen\i economici aduc material s=ditor de peste hotare, dar acesta nu rezist= mai mult de 3-4 luni din cauz= c= nu este aclimatizat ]n condi\iile Moldovei.
— S]nte\i de ba[tin= din sudul Basarabiei, aflat acum ]n componen\a Ucrainei. Mai merge\i la casa p=rinteasc=?
— Sigur c= revin din c]nd ]n c]nd la Babele. Acolo s]nt ]nmorm]nta\i p=rin\ii mei, Dumnezeu s=-i ierte, acolo m= a[teapt= un frate [i o sor=. }mi place lo-calitatea cu uli\ele ei parc= desenate, drepte, pa-ralele, cruce ]n cruce, asfaltate. }ntre anii 1926 [i 1938, bunicul meu a fost aici primar. Atunci satul se numea General Averescu, c=ci viitorul vestit ma-re[al al Armatei Rom`ne s-a n=scut ]n satul meu de ba[tin=. {coala din localitate are pe frontispi-ciu o plac= ]n memoria lui. M= m]ndresc cu aseme-nea ]nainta[i.
— {tiu c= a\i avut foarte multe plec=ri peste ho-tare. Din care \ar= v-a\i ]ntors cu surprize deose-bite?
— Din SUA, unde m-am aflat [i ]ntr-un stagiu de trei luni la mai multe universit=\i, ]n cadrul unui proiect al B=ncii Mondiale. Acolo, m-au impresio-nat programele de studii ale elevilor [i ale studen- \ilor. La noi copiii ]nva\= bine p]n= prin clasa a opta, apoi nu mai manifest= interes din cauz= c= programele s]nt prea ]nc=rcate. }n SUA, elevii nu iau note p]n= ]n clasa a patra. Cuno[tin\ele ]ncep s= fie notate abia din clasa a cincea, iar ade-v=rata lor dorin\= de carte apare ]n clasele supe-rioare de liceu. Elevii moldoveni cunosc tabla ]nmul\irii [i a ]mp=r\irii ]n clasa a doua, iar prin clasa a patra nici p=rin\ii nu pot rezolva exerci\iile lor. Programa ]n [colile noastre e prea ]nc=rcat= [i, dup= vreo 7-8 ani de stres, elevii n-o mai suport=. Trebuie perfectat sistemul astfel ]nc]t dorin\a copi-ilor de a acumula cuno[tin\e s= creasc= treptat, c=ci singura bog=\ie a Republicii Moldova s]nt ca-pacit=\ile umane. Neav]nd resurse naturale mari, Republica Moldova se poate dezvolta promov]nd inven\ii [i tehnologii noi rezultate din cercet=ri [tiin\ifice, care pot fi elaborate de c=tre persoane cu o preg=tire ]nalt=.
— S= sper=m c= tinerii no[tri pleca\i la studii peste hotare se vor ]ntoarce acas=. Dar ce fac copiii Dumneavoastr=?
— Fiica mea e c=s=torit= ]n Danemarca, are doi copii, pred= acolo limba danez= [i engleza. S-a ]n- t]lnit cu un danez care venise ]n Moldova ]n cadrul unui program interna\ional. Feciorul meu activeaz= ]n Suedia. A avut stagii ]n Suedia, |=rile Baltice [i SUA. Sper c= se va ]ntoarce acas=, de[i a plecat foarte dezam=git de situa\ia din sistemul nostru de drept...
Pentru NOI – Gheorghe BUDEANU
Noi, iulie 201616
SF}NTUL {TEFAN CEL MARES f]ntul {tefan cel Mare este [i r=m]ne ]n istoria
poporului nostru simbolul voievodului cre[tin, ne- ]nfricatul ap=r=tor al credin\ei ortodoxe [i al pa-triei sale.
incontestabil e [i meritul s=u deosebit ]n ap=rarea cre[tin=t=\ii la por\ile orientului. A purtat un lung [ir de r=zboaie sub stindardul unei singure lupte, lupta pentru „Lege”, ]n ]n\eles spiritual, ap=r]ndu-[i neamul ]mpotriva semilunii turcilor, care primejdu-ia ]ntregul continent.
Viitorul voievod al Moldovei mergea ]nc= de t]-n=r la cuviosul Daniil Sihastrul, de la care a primit
deopotriv= ]nva\=tur= alea-s= [i cea mai ]n\eleapt= sf=-tuire duhovniceasc=. Mai presus de toate ]ns= i-a fost ar=tat= drept pild= virtutea virtu\ilor, frica de Dumne-zeu, cea care l-a c=l=uzit de-a lungul ]ntregii vie\i.
Dup= pribegia peste ho-tarele Moldovei, cu ajutorul lui Dumnezeu, a revenit ]n
mo[ia str=mo[easc=, ocup]nd ]n 1457 tronul dom-nesc de la Suceava. }n drum spre cetatea de sca-un, trecerea pe la Borze[tii copil=riei sale i-a insuflat puteri suflete[ti, n=dejdi noi [i hot=r]re nestr=mutat= ]n slujirea \=rii [i a credin\ei str=bune.
ocrotitoare permanent, m]na nev=zut= a lui Dum-nezeu a lucrat pururea ]n via\a [i faptele prea evla-viosului voievod al Moldovei. Sf]nta Cruce a fost tot-deauna arma nebiruit= a voievodului {tefan. Credin\a [i convingerea lui a fost c= nici o sabie nu poate a-p=ra f=r= ajutorul crucii.
Cronicarul polon Jan Duglosz scria despre ne-biruitul {tefan-Vod= al Moldovei c= „este cel mai vrednic s= i se ]ncredin\eze conducerea [i st=p]ni-rea lumii, [i mai ales func\iunea de Comandant [i conduc=tor contra turcilor cu sfatul comun, ]n\elege-rea [i hot=r]rea cre[tinilor”.
}ncununarea evlaviosului domn {tefan cu denu-mirea de „purt=tor de biruin\=” ]nsemna recunoa[-terea ]ntru totul a sfin\eniei idealului s=u de lupt= pentru ap=rarea credin\ei.
Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA
VARA TOTU-I MINUNAT
cei şapte ani de-acas=
Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU
lumin= din lumin=
CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXAUGUST
2 Sf]ntul Prooroc Ilie.9 Sf]ntul Mare Mucenic [i T=m=duitor Pante-
limon.14 Scoaterea Sfintei Cruci. }nceputul Postului
Adormirii Maicii Domnului.19 Schimbarea la Fa\= a Domnului.28 ADORMIREA MAICII DOMNULUI.
Dac= r=sfoiesc cartea mea de amintiri, capitolul despre var= este cel mai colorat ]n straie, cel
mai intens ]n mi[c=ri [i cel mai viu ]n aventuri. Ca orice copil, a[teptam vara pentru a savura din liber-tate, pentru a gusta din darurile gr=dinii [i pentru a realiza cele mai n=stru[nice planuri cu prietenii [i rudele. Cei mai devota\i alia\i ai bunei dispozi\ii de var= ]mi erau soarele, ploaia ciob=neasc=, roua di-mine\ilor, luna [i ploile de stele. Pe l]ng= multele activit=\i de ajutor pentru p=rin\i, reu[eam s= ne juc=m, s= citim c=r\i pe care le schimbam ]ntre noi, s= invent=m jocuri cu instrumente f=cute de m]na noastr=, scriam poezii sau c]ntece [i nu aveam idee cum s= le a[ternem pe h]rtie s= nu le uit=m p]n= a doua zi. Vara ]mi pl=cea mult gr=dina pentru c= pu-team culege orice legum= proasp=t= pentru g=tit, iar livada m= ademenea s= gust din fructele mustoase de sezon [i gr=dini\a cu flori multe [i parfumate, mai ales dup= ploaie.
Dac= dore[ti foarte mult, po\i reu[i s= ai o var= de neuitat. }ncepe prin a hot=r] ce activit=\i \i-ar aduce folos [i pl=cere ]n egal= m=sur=. Pe parcursul zilei alege ce e prioritar, astfel ca s= nu ratezi momentele preferate fie pentru un meci de fotbal sau o or= de dans. Numaidec]t ai [ansa ca ]n familie sau ]n vecin=tate s= existe un profesor bun de matematic= sau de limbi str=ine cu care s= te antrenezi mai bine la unele materii. F= a-cest lucru vara c]nd se a-simileaz= u[or noile in-forma\ii datorit= st=rii de bine a corpului [i a su-fletului.
Exist= mai multe jo-curi singulare sau de grup pentru completa-rea agendei de var=:
Shoot – direct la \int= ]n func\ie de v]rst=, jocul cu s=ge\ile este indicat pentru orice copil. }nve\i s= \ii scorul [i s= ai spirit competitiv.
Puzzle dezvolt= aten\ia distributiv= [i logic=. Capital (Monopoly) – la v]rsta la care ]ncepi s=
]n\elegi c= banii nu cresc ]n copaci, un joc care are la baz= puterea de cump=rare este binevenit.
{ahul – jocul min\ii. Este un instrument perfect pentru ra\iune, memorie [i concentrare.
Dac= ai bunei [i rude la \ar=, profit= de un sejur petrecut acolo. Ve[nicia s-a n=scut la sat – [i aceasta e adev=rat. Pe l]ng= clipele de neuitat petrecute cu bunicii sau veri[orii t=i, vei c][tiga multe alte amintiri de pe toloac=, din p=dure, ]n drum, ]n copaci, l]ng= animale domestice sau chiar [i s=lbatice, pe malul unui r]u sau lac. }n orice localitate vei g=si un fierar iscusit, un expert ]n pielicele, un cioban cu sacul plin de pove[ti, un agricultor gospod=ros [i s]nt sigur= oricare dintre ei va fi dispus s= te primeasc= s=-l aju\i ]n schimbul unor istorioare numai de el [tiute. Va-can\= pl=cut= [i de neuitat!
Alexandru DIMITROV
2016, iulie Noi
17/
24 /
Vla
dim
ir B
E{
LEA
G+
Acu
m,
]n v
rem
ea d
e la
urm
=,
bei
zade
a D
umitr
a[co
, su
b ]n
-d
rum
are
a d
asc
=lu
lui
s=u,
ca
re ]
i to
cmi
la |
ari
gra
d a
l\i c
]\iva
ves
ti\i
da
sc=
li d
e la
Aca
dem
ia P
atr
iarh
iei
[i d
intr
e ]n
v=\a
\ii t
urci
, s-
a ]
ndel
et-
nici
t cu
mul
t= o
s]rd
ie c
u pr
oble
me
[i p
rin\
ipii
filos
ofic
e[ti,
]nce
p]nd
cu
vest
i\ii ]
n\el
ep\i
ai v
echi
i Ela
de
[i a
i R
`m
ului
, cu
cei a
i R=
s=ri
tulu
i [i a
i A
pusu
lui,
[i p
]n=
la c
ei m
ai n
oi, d
in
Fra
n\a
[i E
nglit
era
[i o
land
a...
iat=
, ]n
pa
rtea
ace
ea d
e po
li\=
se
afl=
tr
act
ate
le l
or,
nu t
oate
, o
part
e a
u r=
ma
s la
|a
rigr
ad
, ia
r ch
iar
de
nu
le a
re c
u el
, a
ici,
bei
zad
eaua
[i-a
sc
os d
in e
le g
]nd
urile
cel
e m
ai
de
pre\
, tre
c]nd
u-le
]n h
]rtii
le s
ale
, din
ca
re ]
nsem
n=ri
, cu
get=
ri p
e m
ar-
gine
a lo
r ved
e ]n
cheg
]ndu
-se
pe v
ii-to
r o c
art
e a
sa
, ]n
care
s=
-[i s
pun=
ce
are
el a
spu
ne, d
rept
, pe
urm
ele
ma
rilo
r ]n
\ele
p\i,
da
r cu
m v
ede
el
]nsu
[i
ace
le
g]nd
uri
[i
lucr
uri
[i
prin
\ipii
de
via
\=, p
urta
re, c
red
in\=
, cu
noa
[ter
e [i
sta
re s
ufle
tea
sc=
[i
polit
icea
sc=
. D
ar
iat=
c=
a t
reb
uit
s= l
ase
loc
ul f
rate
lui
s=u
Ant
ioh
[i
s= s
e ]n
toa
rc=
aca
s=,
la M
old
ova
, s=
p=
r=se
asc
= a
cele
]nd
elet
nici
ri
– pe
o v
rem
e, s
e ]n
\ele
ge,
p]n=
se
va ]n
toa
rce
iar=
[i la
|a
rigr
ad
, – ia
r so
sit
aic
i, ]n
|a
r=,
se v
=zu
nev
oit
a-[
i ]nd
rept
a g
]nd
urile
pe
alt
f=ga
[,
c=ci
|a
ra e
]n p
rim
ejd
ie, ]
n |a
r= e
r=
zboi
!C
]nd
]l ]n
t]mpi
n= ]
n m
argi
nea
ie
[ilo
r, c
]nd
]l
]mb
r=\i[
= l
a ]
ntoa
r-ce
re, M
=ri
a S
a V
od=
]i sp
use
cuvi
nte
p=ri
nte[
ti d
e b
un v
enit,
plin
e d
e b
u-cu
ria re
vede
rii, i
ar d
up=
acee
a, c
]nd
soco
ti c=
]ns
o\ito
rii
s=i
se d
=d
ur=
ce
va m
ai l
a o
pa
rte,
ca
s=
nu
poa
t=
auz
i vo
rba
lor
, a
tunc
i zi
se c
u gl
as
ma
i sc=
zut:
„Da
r a
vru
t Dum
neze
u,
ca s
= l=
s=m
]nd
elet
nici
rile
pa
[nic
e –
eu c
ele
ale
\=
rii,
tu a
le c
=r\
ii –
[i
s= n
e ]n
toa
rcem
iar=
[i la
arm
e, c
a
s= n
e a
p=r=
m m
o[ia
... A
sta
-i, f
iul
meu
dra
g”. D
umitr
a[c
o si
m\i
greu
l a
cest
ei m
ari
po
veri
ce
c=zu
pe
umer
ii ta
t=lu
i s=
u, a
tunc
i o
sim
\i,
iar
acu
m o
[i
p=tr
unse
cu
min
tea
, ]n
\ele
g]nd
-o m
ai
ad
]nc,
c=
ci z
i d
e zi
]l v
ede
pe M
=ri
a S
a fr
=m
]nta
t de
griji
, fie
c=
st=
]n ta
b=
r=, s
au
iese
]n
afa
r=, s
= m
earg
= la
pa
[a tu
rc c
e-[i
a
re c
ortu
l nu
dep
art
e, p
e ce
ala
lt=
coa
st=
de
dea
l, fie
c=
vin
e s=
pe-
trea
c= u
n ce
as
dou
= c
u d
]nsu
l.}n
zile
le d
int]i
, de
afla
re a
ici,
tare
m
]hni
t ar=
ta M
=ri
a S
a, [
i nu
at]t
de
n=va
la o
[tilo
r Kra
iulu
i, c]
t de
fapt
ul,
c= n
u a
puca
se a
c=
ra d
e la
Cur
te
cele
luc
ruri
, ce
a a
vere
; d
ar
dup
=
ce r
eu[i
s=
fa
c= [
i tr
eab
a a
sta
, o
vrem
e pa
rc=
se
ma
i lin
i[ti,
apo
i ia
-r=
[i ]l
v=
zu D
umitr
a[c
o ]n
tune
cat l
a
fa\=
– n
u ve
nea
r=
spun
s d
e la
}m
-p=
r=\ie
, ]n
t]rzi
a r
=sp
uns
la c
art
ea
ce-o
trim
ese
M=
ria
Sa
. }n
sf]r
[it,
]n
toiu
l une
i nop
\i, s
osir
= c
=l=
ra[i
i de
|ari
gra
d c
u a
cel r
=sp
uns,
M=
ria
Sa
re
pezi
sol
i la
sul
tani
i din
Bug
eac
[i,
pe d
at=
, ][
i c=
p=t=
ia
r=[i
lin
i[te
a.
Da
r ia
r=[i
nu
dur
= m
ult,
c=ci
de
acu
m a
[tep
ta s
= vi
e su
ltanu
l cu
oas-
tea
lui,
[i s
e ce
rea
vre
me
s= a
dun
e ho
ard
a,
iar
le[i
i se
afla
u cu
tot
ul
apr
oape
de
ie[i
.M
=ri
a S
a n
u-[i
afla
loc:
ba
ie[e
a
din
cor
t, ba
intra
iar=
, ba
chem
a pe
bo
ieri
la d
]nsu
l, ba
-i tri
met
ea ]n
ain
te,
Sf]
r[it
. }nc
eput
ul ]n
nr.
5 a
. c.
tru
]n
t]ia
oa
r=. R
]nd
ul t
recu
t m
-a\i
l=sa
t [i v
-a\i
tra
s pe
la c
ase
le v
oas-
tre.
Pe
urm
= ia
r=[i
a\i
veni
t la
min
e.
A[a
ve\
i ven
i [i d
e d
ata
ast
a”.
— T
e-a
u l=
sat b
oier
ii, ta
t=?
— U
nii.
Ce-
i ca
re n
ici n
-au
prea
\in
ut la
Vod
= a
l lor
. Ad
ev=
ra\ii
mei
b
oier
i cre
din
cio[
i [i c
u su
flet c
ura
t, a
u r=
ma
s [i
s]n
t cu
min
e. A
ceia
fa
c= c
um li
-i vo
ia –
n-a
m s
=-i
nevo
-ie
sc.
Num
ai
c= n
ici
n-a
m s
= l
e ui
t c=
m-a
u v]
ndut
– n
u! E
i, da
r as
ta-i
alt=
g]s
c= [
i-n c
ea d
esa
g=,
cum
zi
ce o
vor
b=
pro
ast
=. T
u s=
te d
uci
la c
ulca
re, c
=ci
est
e vr
eme
t]rzi
e [i
, ci
ne [
tie,
da
c= m
]ine
nu v
a t
reb
ui
s= n
e ri
dic
=m
ta
b=
ra [
i s-
o lu
=m
d
in lo
c.V
od=
îl bi
necu
v]nt
= pe
bei
zade
a,
s=ru
t]nd
u-l
pe f
runt
e, [
i, v=
z]nd
u-l
cum
se
apl
eac=
[i i
ntr=
pe
u[a
cor
-tu
lui s
=u,
se
dus
e [i
el,
c=tr
e a
l s=
u co
rt, c
a s
=-[
i afle
un
pic
de
hod
in=
m
=ca
r. E
rau
tulb
ura
\i pe
ste
sam
=
am
]nd
oi, ]
n ur
ma
cel
or c
e vo
rbis
e-r=
[i
sf=
tuis
er=
]n
ace
a s
ear=
– [
i, d
rag=
D
oam
ne,
ie[i
r=
]mpr
eun=
s=
se
plim
be,
s=
se
ma
i v]n
ture
, s=
m
ai s
cape
de
cele
g]n
dur
i [i g
riji
[i
a[t
ept=
ri a
p=s=
toa
re.
iac-
a[a
! D
um
itra
[co
, d
up
= c
e i
ntr
=
]nl=
untr
u, a
scul
t= p
a[i
i lu
i V
od=
]n
dep
=rt
]nd
u-se
– s
luga
sa
]i
pre-
g=tis
e pa
tul
[i s
t=te
a a
[tep
t]nd
u-l
– a
poi
apr
inse
lum
]na
rea
[i,
lu]n
d
o ca
rte
de
pe p
oli\=
, o d
esch
ise,
cu
g]nd
s=
cite
asc
= o
lea
c=, s
pre
a s
e lim
pezi
]na
inte
de
som
n, d
ar
nu-l
prin
se c
etitu
l. }[
i a
min
ti ia
r=[i
de
ad
iere
a a
ceea
rec
e d
e fr
ic=
ce-
o si
m\i
c]nd
se
plim
ba
cu
p=ri
ntel
e pe
c=
rare
a d
intr
e co
rtur
i [i,
deo
da
t=, i
se a
r=t=
]n
fa\a
och
ilor
un u
ciga
[ cu
fa
\a n
eagr
= [
i cu
jun
gher
ul ]
n d
in\i,
t]r
]nd
u-se
lip
it p=
m]n
tulu
i, ]n
ur
ma
a d
ou=
um
bre
, ca
re e
rau
um-
bre
le lo
r. S
= fi
fost
doa
r o
n=lu
cire
, or
i ce
va c
are
se
zice
tel
epa
tie?
Se
r=su
ci p
e-o
part
e, p
e pa
tul s
=u
tare
–
al=
turi
, ]n
cor
tul
s=u,
slu
ga s
e a
uzea
r=su
fl]nd
m=
sura
t, –
chia
r s=
fi
ador
mit
a[a
repe
de?
– [i
]ntin
z]nd
m
]na
spr
e pe
rete
le d
e d
e-a
supr
a,
lu=
un
iata
gan
scur
t [i
-l pu
se s
ub
c=p=
t]i.
Apo
i se
]nto
arse
pe
ceal
alt=
par
te.
Alte
g]n
dur
i ]l n
=v=
lir=
: „S
e a
fl=
r=uv
oito
ri [
i pr
intr
e b
oier
ii M
=ri
ei
Sa
le?
Da
r la
to\i
dom
nii a
u fo
st d
e a
ce[t
ia t
r=d
=to
ri [
i v]
nz=
tori
. C
ine
s]nt
ei o
are
? }i
cuno
a[t
e M
=ri
a S
a?
{i
de
ce-i
ra
bd
=?”
Bei
zad
eaua
pr
inse
a-i
chem
a,
c]te
pe
unul
, pe
b
oier
ii ce
i ma
ri a
i \=
rii,
]n fa
\a o
chi-
lor s
=i ]
nchi
[i ]n
afa
r=, d
ar d
esch
i[i
]nl=
untr
u, ]
i op
rea
[i
]nce
pea
s=
-i ]n
treb
e [i
s=
-i c
erce
teze
. A
poi
le
]nfig
ea v
]rfu
l ia
taga
nulu
i ]n
pie
pt,
]ntr
eb]n
du-
i cu
asp
rim
e: „
Tu e
[ti
tr=
d=
toru
l?” o
ri: „
Tu e
[ti r
=uv
oito
rul
p=ri
ntel
ui m
eu?
Tu?”
Ado
rmi g
reu
[i t]
rziu
de
tot.
iar c
=-tr
e zi
se
trez
i, m
ai b
ine
zis,
fu tr
ezit
de
slug
a s
a,
care
-l z
g]l\
]i u[
or d
e um
=r,
zic
]nd
u-i:
— B
eiza
dea
! Be
iza
dea
! S
coa
l=
c= te
che
am
= M
=ri
a S
a V
od=
!—
Dar
ce-
i? –
]ntre
b= D
umitr
a[co
, s=
rind
din
a[t
ernu
t, cu
och
ii ]n
c=
plin
i de
som
n: C
e es
te?
Ce
s-a
t]m
-pl
at? —
Au
veni
t t=
tari
i, b
eiza
dea
! {
i M
=ri
a S
a V
od=
te
pofte
[te
s= t
e d
uci
cu M
=ri
a S
a [
i cu
cei
boi
eri
s=-i
]nt]m
pina
\i...
(fra
gm
ent
din
rom
anu
l ]n
curs
de
pre
g=
tire
)
CUM
PLIT
E V
REM
I
Noi, iulie 2016
18/23/
pe Prut ]n jos s= va
d=
de nu so-
sesc t=ta
rii. {i ia
r=[i c=
dea
prad
=
cump
litelor fr=m
]nt=
ri, chin
urilor a
[tept=rii.
...Ma
rele hatm
an Lupu Bogd
an
n-avea
nici somn, nici hod
in=. D
e-a
cum
de
c]teva
s=pt=
m]ni
da
c=
doa
rme c]te trei-pa
tru ceasuri pe
noapte, fiind mai m
ult pe picioare, g
=tin
d o
astea
, m]n
]nd
u-i, ]nv=
-\]nd
u-i, cercet]ndu-i – pe cei vechi
o[teni mai pu\in, iar pe cei proa
sp=t
scri[i la stea
guri [i zi [i noapte d
e-prinz]nd
u-i c=l=
ria, d
area
cu suli\a,
tragerea
cu s]ne\ele... {i la tunuri,
cele pu\ine tunuri ce le avea
oastea
d
omnea
sc=, ia
r=[i se cerea
u ]nv=-
\a\i, d
e[i ce puteau fa
ce tunurile m
ici ale lui V
od=
, fa\=
de a
rtileria
puternic= a
Kra
iului?Beiza
dea
Dum
itra[co era
ad
e-sea
al=
turi de m
arele ha
tma
n, st]nd
s= privea
sc= stea
gurile la preg=
tiri d
e r=zb
oi, se am
esteca [i el uneori
printre o[teni, ar=
t]ndu-i c=
te unu-ia
ma
i pu\in
]nd
em]n
atic cum
s=
arunce suli\a
ori s= ]ntoa
rc= sa
bia
; a
poi se d=
dea
de-o pa
rte [i privea
doa
r, c=ci lui V
od=
nu-i pl=cea
ca
beiza
dea
ua s=
se ba
ge printre o[-tenii cei pro[ti. o
da
t= ]l prob
ozi ch
iar, d
ar b
l]nd
, p=
rinte[te, zi-
c]ndu-i c=
nu se cuvine unui fiu de
dom
n s= cob
oare p]n=
la un o[tea
n d
e jos. Dum
itra[co prim
i vorba
, da
r ]n sinea
lui ][i zise: „M=
ria Ta
tot ca
o[tean prost \i-a
i ]nceput calea
]n via
\=. E
u de ce m
-a[ ru[ina
de a
ist lucru?” D
up= felul cum
][i ]ntorcea
c=t=
tura, M
=ria
Sa
]n\elese iar=
[i, ca
ma
i deun=
zi, c= fl=
c=ul a
r vrea
s= fie pe a
lui, [i atunci se l=
s= m
ai
mo
ale, n
u-l \in
ea ch
iar a
[a d
in scu
rt. Beizad
eau sim
\i aist lucru [i
nu sc=p=
prilejul ca s=
se foloseas-
c= d
e ]ng=d
uin\a ta
tei.{
i anum
e. Afla
t aici, la
|o\ora,
de m
ult ]i intrase ]n g]nd
s= d
ea o
fug= p]n=
la o
rhei, s= va
d=
acea
veche cetate, d
espre care citise [i a
-uzise t]tea
, da
r pe care nu-l v=
zuse ]nc=
. }i vorbi d
espre asta
ma
relui hatm
an, [i acesta r=mase m
irat, c=
ad
ic=telea
unde s=
porneasc=
la
drum
pe o vreme tulb
ure ca a
sta,
c]nd peste tot m
i[un= poghea
zuri le[e[ti [i-s pline d
rumurile d
e r=i
[i t]lhari. „N
-o s= te la
se M=
ria S
a
Vod
= s=
te duci!” – a
[a ]ncheie
Lupu Bogda
n. „Da
r da
c=-m
i da
i o cea
t= d
e o[teni, cinstite hatm
ane?”
– „Pa
rc=-i
dup=
voia
m
ea?
Tot M
=ria
Sa
porunce[te, eu doa
r pli-nesc poruncile sa
le”. Dum
itra[co
[i-a lua
t inima
]n din\i [i, socotind
c]nd
V
od=
era
ceva
m
ai
lini[tit, veni ]n cortul s=
u, ]i s=rut=
m]na
[i-i spuse rug=
mintea
sa cea
t=inuit=
.{
i Vod
= ]i d
=d
u voie. Spre m
a-
rea sa
mira
re ]i ]ng=d
ui s= plece.
Da
r numa
i pentru dou=
zile. A treia
s=
fie ]nd=
r=t, c=
ci ]n trei zile multe
se pot t]mpla
pe lumea
asta
.{
i be
izad
ea
ua
a f=
cut a
cel
drum. {
i nu ]n dou= zile, ci doar ]n-tr-o zi [i-o noa
pte. Tocma
i se afla
]n ta
b=
r= la
|o\ora serd
arul ioni\=
C
ostin cu o[teni de-a
i s=i [i tocm
ai
trebuia
s= fa
c= un d
rum p]n=
la
L=pu[na
, Chi[in=
u [i orhei, ca
s=
aduc= de acolo zaherea pentru oas-tea
sultanilor ce a
vea s=
soseasc=
]n c]teva
zile, a[a
c= b
eizad
eaua
a
putut pleca ]m
preun= cu serd
arul
ioni\=...
A fost o ie[ire d
e neuitat.
Dum
itra[co a
petrecut la o
rhei o jum
=ta
te de zi, a
umb
lat prin cele
vechi pe[teri, a v=
zut bisericile. La
]ntoa
rcere s-a oprit [i a
v=zut os-
trovul cel vestit, p
e care l-a
f=cut
pe valea
R=
utului, ]n mijlocul a
pei, V
asilie Lupu d
omnul, a
coperindu-l
cu p=d
ure [i cu tot felul de tufa
ri, a
cum a
juns ]n para
gin= [i uita
re. M
=re\ia
acelui lucru, ]ns=
, se putea
ved
ea
]nc=
. Da
r cee
a ce
do
ri ]nd
eosebi
s=
vad
=
beiza
dea
ua
Moldova-i m
ic=, dar frumoas= [i bo-
gat=
, fiule. {i a
r duce-o cum
ar
duce-o, d
ar a
[a a
vrut Dum
nezeu ia
r=[i, s=
fie a[eza
t= ]ntre m
ari [i
puternice ]mp=
r=\ii: d
e-o parte tur-
cul, de a
lta lea
hul, de a
lta nea
m-
\ul… [i to\i n=
zuie s-o cuprind=
, s-o a
ib=
, s-o st=p]nea
sc=, s=
se bucure
de frum
use\ea [i roa
dele p=
m]n-
tului ei. Drept a
u f=cut ]na
inta[ii
no[tri c= a
u c=uta
t ap=
rarea
la cei
ma
i tari. {
i Turcul a fost cel m
ai
tare. A
fost [i a r=
ma
s p]n’ azi, fiule,
[i ]nc= va
fi mult=
vreme, cu toa
te c=
tu zici, c= scrie-n c=
r\i [i chiar [i
unii dintre turci spun, c=
}mp=
r=\ia
]n sc=
dere este... ia
r Kra
iul, Kra
iul a
avut noroc o d
at=
, de i-a
b=
tut pe turci, [i d
up= a
ceea cred
e c= va
s=
\ie norocul tot cu d]nsul. G
re[e[te, K
raiul, fiule! A
m slujit la
le[i [apte-
sprezece ani [i-i cunosc b
ine. N-o
s= izb
]nd
easc=
ei ]mp
otriva }m
-p=
r=\iei. A
t]t c= or s=
ad
uc= neno-
rociri [i p]rjol peste biata noastr= \a-r=, pe norod
ul ista nenorocit – a
t]t...V
od=
vorbea
ma
i depa
rte, iar
Dum
itra[co sim
\i c= se ]nea
c=, i
se str]nge g]ti\a, d
e necaz. P]n=
la
urm=
se rupse din el cuvinte grele
de a
ma
r:—
{i a
[a, ta
t=, o s=
fie totdea
u-na
? N-o s=
ma
i sc=p=
m d
e jugul p=
g]nilor nicioda
t=?
Vod
= privi o b
ucat=
de vrem
e spre fiul s=
u, apoi c=
t= ]ntr-o pa
rte [i, socotin
d d
e cuviin\=
a rosti
ad
ev=rul, a
dic=
ceea ce g]nd
ea el,
spuse, cu glas stins:
— A
u ]ncercat m
ul\i dom
ni s=
scape d
e acest jug, [i ce s-a
ales?
om
or, jaf, rob
ire.D
umitra
[co iar zise, cu gla
s plin d
e lacrim
i:—
A[a
[i n-o s= sca
pe mold
o-venii d
e p=g=
ni nicioda
t=?
— Poa
te c= or s=
scape, fiule.
Da
r, se
vede
treab
a,
n-a
venit cea
sul ]n
c=... E
i, da
r ce s= g
hi-
cim noi, ce va fi m
]ine? iat=, s= ne ]ntoa
rcem la
ziua d
e azi. V
ezi c=
din pricina
Kra
iului ne-am
p=r=
sit ca
sa,
am
l=
sat
ora[ul
[i ne-a
m
tras a
ici, ]n pustiet=\ile iestea
? iar
Kra
iul vine cu oastea
asupra
-ne, ca
s= cuprind
= ie[ii... C
e crezi c= vrea
M
=ria
Sa
? S=
ne alunge pe noi [i
s= puie pe fiul s=
u dom
n la M
oldo-
va. A
uzi? iar eu d
oresc, ca d
up=
moa
rtea m
ea, s=
fie feciorii mei
ridica
\i ]n scaunul |=
rii Mold
ovei. S
= fii d
omn tu ori A
ntioh...—
Eu, d
omn? – gr=
i cu ]ndoia
-l=
-n glas D
umitra
[co.—
Da
, tu! – ]nt=ri V
od=
. {i a
i s=
fii! Auzi, a
i s= fii tu d
omn! M
=ritul
[i Milostivul }m
p=ra
t are s=
te fac=
d
omn [tiind
slujbele ce i-a
m f=
cut [i cred
in\a ce i-a
m purta
t... {i tu a
i s=
-i faci a
lte, [i ma
i ma
ri slujbe, a
i s=
-i por\i tot a[a
nestr=m
utat=
cre-d
in\=…
— D
a, ta
t=! – ]ng=
im=
Dum
i-tra
[co. A[a
are s=
fie precum spui
tu, M=
ria Ta
! – [i iar=
[i ][i lipi capul
de pieptul p=
rintelui s=u, plin d
e m
ulte [i tulbur=
toare sim
\=m
inte.V
od=
]i m]ng]ie ob
rajii, pletele,
umerii, a
poi, c]nd t]n=
rul se ma
i lini[ti, ]l lu=
de m
]n= [i-l d
use ]na-
poi, spre corturile lor. Merser=
o buca
t= d
e loc ]n t=cere, p=
[ind ]n-
cet, ]ncet, apoi la
un mom
ent da
t ta
t=l se d
=d
u ma
i aproa
pe [i zise cu gla
s ]ncet:—
iar tea
ma
ta a
re, cred, [i ea
un tem
ei. o sa
m=
de b
oieri, cum
au
afla
t de
cob
or]re
a K
raiu
lui, s-a
u bucura
t mult ]n sufletul lor.
La ]nd
emnurile K
raiului s=
trec de
partea lui, au ]ncercat [i ei s= adauge
]ndem
nurile
lor, p
un]n
d
dea
su-pra
socotelile ce [i le-au f=
cut de-
aca
s=. M
i-au zis a
[a – nu ]n fa
\=,
da
r prin al\ii: „M
=ria
Ta, ori treci d
e p
artea
Kra
iului, ori te p=
r=sim
”. Le-a
m d
at r=
spuns: „N-a
ve\i dec]t
s= m
= p
=r=
si\i. N-o
face
\i pe
n-
2016, iulie Noi
19/
22/
Se-
ap
rop
ie [
i-[i l
ipi c
ap
ul d
e p
iep
tul l
ui V
od=
.A
dri
an
MO
RA
RU
cas=
, a
m a
flat
c= a
pur
ces
Kra
iul
cu o
aste
asu
pra
Mol
dove
i, m
-am
g]n
-d
it ]n
t]i la
tine
, M=
ria
Ta
. Mi-a
m z
is:
oare
ta
ta c
e-a
p=
c=tu
it, d
e vi
n a
t]-te
a n
enor
ocir
i pe
capu
-i? D
e ce
nu
are
pa
rte
de
lini[
te?
{i
cum
nu-
[i
d= s
eam
a K
raiu
l c=
r=u
face
c=l
c]n-
du-
ne |
ara
[i
c=[u
n]nd
u-\i
M=
riei
Ta
le a
t]tea
gri
ji [i
nev
oi?
oa
re n
u po
ate
s=
]n\e
lea
g=?
— P
oate
, fiu
le, d
ar
nu v
rea
. Kra
-iu
l ][
i ]n
chip
uie
c= a
re a
t]ta
pu-
tere
, ca
s=
ba
t= }
mp
=r=
\ia...
Da
r gr
e[e[
te, f
iule
. Va
i d
e a
cea
put
ere
a l
ui.
El
sing
ur,
Kra
iul,
ab
ia d
e po
ate
otc
]rm
ui |
ara
lui
, m
=ci
nat=
d
e ne
a[e
z=ri
[i t
ulb
ur=
ri...
isco
ad
e-le
noa
stre
au
ad
us v
e[ti,
c=
oa
stea
sa
]i r
=u
obos
it= [
i fl=
m]n
zit=
[i s
e ce
re a
cas=
, da
r M=
ria
Sa
st=
ruie
s=
m
earg
= m
ai d
epa
rte.
A u
itat K
raiu
l cu
m a
fost
nev
oit s
= ]n
toa
rc=
acu
m
cinc
i ani
]nd
=r=
t. D
egea
ba
p]r
jolu
l, d
egea
ba
trud
a, d
egea
ba
vie
\ile
de
oam
eni
pr=
p=d
ite –
[i
din
pa
rtea
cr
e[tin
ilor,
[i d
in p
art
ea p
=g]
nilo
r...
Tu s
= n
u te
ui\i
c=
vor
bes
c a
[a d
e p=
g]ni
– s
]nt
[i e
i oa
men
i, ch
iar
da
c= c
red
]n a
l lor
pro
roc,
]n lo
c s=
cr
ead
= ]
n D
omnu
l D
umne
zeu
cel
ad
ev=
rat..
.—
Da
, ta
t=,
– d
=d
u gl
as
Dum
i-tr
a[c
o. S
]nt [
i ei o
am
eni,
da
r...
— C
e vr
ei s
= zi
ci, f
iule
? Zi
c=
parc
=
am
]n\e
les
c= a
i vre
a s=
spu
i cev
a?…
— T
r=in
d a
ni ]
ndel
ungi
la
|a
ri-
gra
d,
tat=
, a
m
avu
t pu
tin\a
s=
-i v=
d [
i s=
-i cu
nosc
din
apr
oape
pe
turc
i. o
are
chi
ar
s= l
e fie
]ng
=d
uit
de
Dum
neze
u s=
st=
p]ne
asc
= a
t]-ta
lum
e [i
nen
um=
rate
nor
oad
e?
{i c
]t= v
rem
e va
s=
\in=
ast
= s
t=p]
-ni
re a
lor?
Dup
= c
um s
pune
isto
ria
, ni
ci o
alt=
st=
p]ni
re n
-a \i
nut v
e[ni
c,
toa
te ]m
p=r=
\iile
p]n
= la
urm
= s
-au
suru
pat..
. ia
r da
c=-i
ais
ta a
dev
=ru
l, ]n
sea
mn=
c=
[i..
.…
Vod
= f
=cu
sem
n cu
m]n
a c
=
a ]n
\ele
s ce
vre
a s
= s
pun=
fiul
s=
u,
a[a
c=
nu-
l ma
i l=
s= s
= s
pun=
ma
i d
epa
rte,
ci
gr=
i cu
oa
reca
re z
efle
-m
ea ]n
gla
s:—
Ei,
vezi
, und
e te
duc
e ce
tani
a
at]t
or c
=r\
i? E
u te
tri
mit
osta
tec
la
}na
lta P
oart
=, c
a s
= a
r=t c
red
in\=
[i
supu
nere
a m
ea M
=ri
tulu
i }m
p=ra
t, ia
r tu
vezi
ce
g]nd
uri c
loce
[ti a
colo
?—
Ta
t=, d
ar n
u s]
nt g
]nd
urile
me-
le n
uma
i! Le
-am
auz
it ch
iar [
i de
la
]nv=
\a\ii
lor,
ai t
urci
lor,
nu
num
ai a
i ce
lor
cre[
tini –
gre
ci [
i evr
open
i.—
A[a
? –
f=cu
mira
t Vod
=. |
i le-
au
spus
ei,
]nv=
\a\ii
ace
ia, s
ingu
ri?
— N
u d
e-a
dre
ptu
l, a
[a,
pe
]nco
njur
, d
ar
am
pri
cepu
t c=
[i
ei,
unii,
se
]nd
oies
c d
e t=
ria
[i t
r=in
icia
}m
p=r=
\iei l
or. M
ai a
les
dup=
]nfr
]n-
gere
a d
e la
Via
na,
care
le-
a d
es-
chis
och
ii...
Vod
=
t=cu
o
bun
=
hab
=
de
vrem
e. L
a c
e s-
o fi
g]nd
it, n
uma
i el
[tia
. Poa
te c
= ]l
cam
sup
=rar
= [i
]n-
tris
tar=
spu
sele
fiu
lui
s=u,
la
ca
re
spus
e nu
se
a[t
epta
, po
ate
c=
ele
r=
spun
deau
cum
va c
u al
e sa
le g
]n-
dur
i [i ]
ndoi
eli,
da
r po
ate
c=
ele
]i
trez
ir=
]n m
inte
vor
be
[i g
]nd
uri a
u-zi
te d
e pe
la u
nii b
oier
i, ca
re s
e cr
e-d
eau
ma
i ]n
\ele
p\i
[i m
ai
dep
art
e v=
z=to
ri, [
i a
sta
]l
umpl
u d
e de
stul
am
ar, c
=ci,
iat=
, i le
gr=
ia ]n
su[i
fiu
l s=
u, c
arn
e d
in c
arn
ea [
i s]n
ge d
in
s]ng
ele
lui.
{i d
ac=
ma
i ad
inea
uri ]
l m
]hni
tea
ma
ce-
o a
vea
bei
zad
eaua
pe
ntru
via
\a [
i lin
i[te
a s
a,
acu
m
Vod
= s
im\i
un f
el d
e su
p=ra
re p
e ce
ea c
e ie
[ise
din
gur
a f
ecio
rulu
i s=
u. L
ini[
tit [
i cu
mp=
tat
]ns=
, ]n\
e-le
pt [
i cu
mul
t= p
=tru
nder
e a
vie\
ii,
iar
]na
inte
a t
utur
ora
]nz
estr
at
cu
r=b
da
re, M
=ri
a S
a g
r=i:
— N
u no
i, fiu
le, a
m ]n
chin
at |
a-
ra M
old
ovei
}m
p=r=
\iei
Turc
ului
–
au
f=cu
t-o a
l\ii ]
nain
tea
noa
str=
, [i
ast
a a
fos
t cu
sute
de
ani
]n u
rm=
. N
oi a
m p
rim
it-o,
pri
n vo
in\a
[i m
ila
lui
Dum
neze
u, ]
n pa
za n
oast
r= [
i d
ato
ri s
]nte
m a
ave
a g
rij=
de
ea...
Noi, iulie 2016
20/21/
Dum
itra[co, era
vechea m
onastire
a K
=pria
nei, ]ntr-o chilie a c=
reia
c=lug=
rul Aza
rie scrisese acea
ve-che cronic=
s]rbea
sc=, pe ca
re nu d
emult [i-o a
l=tura
se la od
oarele
sale de mare pre\. D
e[i gr=bit, de-[i nu st=
tu acolo d
ec]t un ceas d
e vrem
e, a
vu putin\a
s=
schim
be
vorbe a
d]nci [i pline d
e t]lc cu b=
tr]-nul sta
re\, cu cei c=lug=
ri nu at]t d
e ]nv=
\a\i, d
ar plini d
e alea
s= m
]n-d
rie pentru trecutul l=ca
[ului lor, a
poi s= [i va
d=
]n l=zile lor vechi
izvoad
e, pe care b
=tr]nul sta
re\ cu b
ucurie i le-ar fi d
at ]nv=
\atului fiu
de d
omn, d
ar se g]nd
i c= vrem
ea
fiind nea
[ezat=
, tot ma
i bine e s=
se a
fle aici, la
mona
stire, unde se
vor p=stra
ma
i bine...
Se ]ntoa
rse din a
cea c=
l=torie
beiza
dea
ua cu noi g]nd
uri [i alese
sim\=m
inte. C]nd afl= V
od= c= tre-cu [i pe la
mona
stire, nu doa
r nu-m
ai pe la
orhei, ]n\elese c=
fiul s=u
n-a uitat \ara [i locurile ei, afl]ndu-se d
eparte ]ntre str=
ini, ci ma
i mult
a ]nd
r=git-o [i vrea
s-o cunoasc=
. A
tunci ][i am
inti M=
ria S
a d
e anii
tineri [i, oda
t=, ]ntr-o sea
r= cu lun=
, cum
se plimb
au a
m]nd
oi cu feciorul printre corturi, ia
r de jur ]m
prejur se l=
sase o lini[te a
d]nc=
[i doa
r greierii se a
uzeau \]r]ind
prin iarb
=,
iar undeva departe c=tre p=dure c]nta
o pas=
re, sau d
=d
ea gla
s pe vale,
]n ba
lt=, o ra
\= s=
lba
tec=, zise c=
-tre fecior:
— S
]nt b=
tr]n de-a
cum, fiul m
eu iub
it... M
=
bucur
mult
c]nd
v=d
, cum
]nflori\i voi, copiii mei. U
n lu-cru vrea
u s= [ti\i d
e la m
ine, tat=
l vostru: om
ului ]i este scris [i da
t de
Dum
nezeu s= fie ori \=
ran, ori b
oier, ori d
omn. E
u n-am
g]ndit niciod
at=
s=
ajung d
in \=r=
nie la d
omnie.
Da
r da
c= a
[a a
vrut bunul D
umne-
zeu, iat=
c= s-a
f=cut voia
Sa
. Da
r s=
ma
i [tii un lucru: Norocul om
ul [i-l face. Prin truda bra\ului [i m
in\ii
sale. S
= fi\i ha
rnici, fiilor mei, c=
ci a
tunci [i norocul v= g=
se[te. S=
nu lenevi\i, s= nu tr]nd=vi\i. Ei dar, ce-\i spun eu, un m
o[neag prost, f=
r=
carte, d
ac=
tu ai cetit a
t]tea c=
r\i ]n\elepte. ia
rt=-m
=, te rog, c=
m-a
m
apuca
t s= te pov=
\uiesc [i eu...…
Dum
itra[co sim
\i un val fier-
binte d
e dra
goste, pentru p=rinte.
Se a
propie [i-[i lipi capul d
e piep-tul lui V
od=
. Zise:
— iub
itul meu ta
t=! – fl=
c=ul se
]nec=, ][i pierd
u pentru o vreme
glasu
l, da
r ap
oi se ]n
st=p
]ni p
e sine [i p
e puterile sa
le [i urm=
: S
cump
ul m
eu p
=rin
te…
M=
ria
ta! D
e c]nd m
-am
]ntors ]n |ar=
ia
r=[i... d
ar nu, nu cutez a
v=d
i ]n fa
\a M
=riei Ta
le cele ce simt, c=
ci n-a
[ vrea s=
-\i tulbur sufletul [i a
[a
destul d
e fr=m
]ntat, cum
se afl=
...S
e desprinse d
e la pieptul p=
-rintelui [i ][i ]ntoa
rse privirea c=
tre za
rea ]n
tuneca
t= a
dea
lului, pe
care se rid
ica, nea
gr=
[i zim\a
t=,
creasta
p=d
urii, iar d
incolo de ea
se ghicea
apa
Prutului, curg]nd d
o-m
ol la va
le.—
Da
r ce ai, fiul m
eu? Ce griji [i
g]nduri te fr=
m]nt=
? A[ vrea
s= le
cunosc [i eu...—
Nu, nu, – ]ng=
im=
Dum
itra[co.
Cred
c= s]nt n=
z=riri d
e ale m
ele...iar dac= ]m
i ]ng=dui s=-\i spun ce m
= ]n
grijo
reaz=
, a[ vrea
s=-\i
m=
rturisesc, c= a
m o tem
ere ]n su-flet – m
i-i fric= d
e ceva, pa
rc=...
— C
um?! – strig=
oarecum
mi-
rat ta
t=l. Tu? S
=-\i fie fric=
? Da
r e[ti cu m
ine, s]ntem ]m
preun=. C
e-ar
putea s=
se ]nt]mple?
Atunci D
umitra[co lu= am
inte ]m-
prejur [i, pe nea[tepta
te, r]se:—
La d
reptul vorbind
, asta
nici fric=
nu se poate chem
a. C
i, doa
r... poa
te un fel de tea
m=
copil=rea
sc=.
Ad
ineaori, c]nd
am
trecut prin cele corturi, pe nea
[teptate m
i s-a n=
-z=
rit c= s-a
r furi[a cineva
, o umb
r=
dintr-o pa
rte, s-ar t]r] prin ia
rb=
, cu jungherul ]n m
]n= ori cu a
rcul gata
]ntins, n=
zuind s=
sar=
asupra
M=
-riei Ta
le, s= slob
oad
= o s=
geat=
o-tr=
vit= c=
tre inima
M=
riei Tale...
Beizad
eaua
vorbi m
ai d
eparte,
spun]nd ce i se n=
z=rise, ia
r Vod
=,
auzind
u-l chiar c=
lu= a
minte prin
p=r\i, a
t]t de a
m=
nun\it [i cu putere [i cu sim
\ire vorbea fiul s=u, [i, ]ntr-un m
oment, f=
cu un semn u[or cu m
]-na
, la ca
re semn d
in ]ntuneric se d
esprinse o
umb
r=,
care
alerg=
c=
tre Vod
= [i V
od=
]i [opti: „Ma
crei! ia
cerceteaz=
locul [i str=jile! Tot
am
u s= vezi ce se fa
ce ]mprejur!”.
Cred
incioasa
slug=
d
omnea
sc=,
umb
ra [i a
sem=
narea
lui Vod
=, se
roti de jur ]m
prejur, plecat, uit]nd
u-se pe jos, se [upuri printre corturi, a
poi pa[ii s=
i neauzi\i se stinser=
m
ai ]ncolo. V
od=
[i beiza
dea
ua
se ]ntoarser=
]nap
oi, pe a
ceea[i
c=ra
re, [i dup=
c]\iva pa
[i M=
ria
Sa
zise, cu glas lini[tit [i plin d
e a
duceri a
minte:
— E
rai m
ic, Dum
itra[cule, c]nd
s-a prist=vit m
aic=-ta. Tare mai \inea
la tine... Poate de aceea ]i [i sem
eni – [i la
chip [i la suflet – ]i sem
eni m
ult. Dup=
ce am
]nmorm
]ntat-o...
]\i ad
uci am
inte Dum
itra[cule?
— C
a prin vis, ta
t=... M
i-o am
in-tesc ca
prin vis...|in minte num
ai
cum a
u cobor]t-o ]n groa
p=... cum
c]nta
u frumos preo\ii, ia
r eu m=
ui-ta
m [i nu pricepea
m d
e ce o ba
g=
]n p=
m]nt gropa
rii.—
Era
i mic, m
icu\, fiule... Ab
ia
ma
i t]rziu, c]nd te-a
i ridica
t, ai putut
s=-\i d
ai sa
ma
ce ]nseam
n= s=
n-ai
ma
m=
pe lume. o
h! [i acum
s= fii
depa
rte [i
f=r=
p=
rinte a
l=turi...
Da
... Vod
= oft=
. A
poi, deod
at=
][i scutur= m
]h-
nirile, vorbind
cu glas cura
t [i lim-
pede:
— M
i se pare c=
te temi pentru
mine. A
[a este, fiule?
— A
[a e, ta
t=, – plec=
fruntea
Dum
itra[co. Sim
t c= o s= \i se ]nt]m-
ple ceva... poa
te s= \i se ]nt]m
ple ceva. M
= tem pentru tine, M
=ria Ta.V
od= se opri [i-i puse m]inile am
]n-d
ou= pe um
eri. }l privi de a
proape
]n ochi, a[a
la lum
ina lunii m
ari,
pline, ]nalte, ]l privi lung, d
up= ca
re zise, ]ncet, chia
r r=spica
t:—
Team
a ta
vine d
e dep
arte.
Vine d
e dem
ult, din copil=
rie. Au
ad
us-o umb
rele nop\ii acesteea
... Lini[tea
din jur... T=
cerea d
ealurilor
[i v=ilor... A
[a este?
— A
[a, ta
t=. A
[a-i cum
zici...—
Ei, vezi? E
[ti fl=c=
u ]ndr=
zne\! Tu nu [tii ce-i a
ceea frica
. }ndr=
zne\ a
fost bunelul
t=u, Toadere.
}n-d
r=zn
e\ am
fost eu
]n tin
ere\ea
mea
[i... ma
i t]rziu... {i a
cmu nu
s]nt fricos, da
r ma
i mult b
=g=
tor de
sam
=, c=
ci via\a
, anii m
-au ]nv=
\at
s= ia
u am
inte la toa
te celea ]n jur…
{i tu a
i inim=
tare, fiule, s=
[tii. Da
r tu m
ai a
i [i o minte a
scu\it=. C
e-i d
rept, e[ti t]n=r ]nc=
, [i, uneori nu te po\i st=
p]ni pe tine ]nsu\i. Da
r asta
trece cu a
nii... C]t pentru m
ine, s=
n-ai nici o fric= – n-o s= mi se ]nt]m
-ple nim
ica…
[i nu pentru c= nu m
i s-a
r putea
]nt]mp
la vreo nenoro-
cire. om
s]nt [i eu ca to\i oa
menii.
Ci pentru c=
am
ma
rea d
atorie pe
sam
a m
ea: s=
port de grij=
|=rii.
S=
v= cresc pe voi [i s=
v= scot la
d
rumul cel m
are a
l vie\ii. S=
v= fa
c un rost... ia
c= d
e asta
nu poate s=
m
i se ]nt]mple nim
ic r=u.
Beiza
dea
ua ]l a
sculta p
e p=
-rintele s=
u, vedea
c= el ca
ut= s=
-l lini[tea
sc=, d
ar c=
, de fa
pt, nici el nu-i ]ntru totul lini[tit, ceea
ce se sim
\ea l=
murit.
— Ta
t=, – zise D
umitra
[co. M=
-ria
ta! D
emult voia
m s=
te ]ntreb un
lucru. Da
c=-m
i ]ng=d
ui.—
}ntreab
=-m
=, fiule. Te a
scult.—
Tat=
, – ]ncepu beiza
dea
ua, d
e d
eparte. C
]nd ]ntorc]nd
u-m=
c=tre
2016, iulie Noi 21
constela\ia fr=m]nt=rilor tale
Rubric= sus\inut= de Svetlana FOC{A-SEMIONOV, psihopedagog
DEVINO CEEA CE E{TIP =rin\ii [i profesorii parc= ar avea o ]n\elegere
tacit=: Face\i [i voi ceva. Este o cerin\=? Sau o dolean\=? Ce este cu acest ceva? Ceva ce ne dorim noi? Ceva ce ][i doresc ei? Ceva la general, f=r= s= [tie nici ei la ce se refer=? Sau, poate, nici m=car nu conteaz=? Doar vor s= ne vad= absorbi\i de activit=\i?
Un adolescent dezorientat
S = plas=m acest potop de ]ntreb=ri, bineve-nite, ]n contextul unei preocup=ri a psiholo-
giei [i, preponderent, a epocii moderne – autorea-
lizarea, realizarea de sine. De altfel, nici p=rin\ii [i nici profesorii nu opereaz= cu respectivul termen ]n sine. Poate nici nu s-au referit la realitatea t=i-nuit= de acesta. Doar c= intui\ia [i grija pentru binele vostru, [i dorin\a de a v= [ti afirma\i, ]m-plini\i [i, astfel, ferici\i, – le dicteaz= respectivul ]n-demn. Deseori pu\in explicit pentru a v= ]ndruma \intit c=utarea de sine [i ac\iunile inerente. Acest face\i [i voi ceva „spune” c= ave\i libertatea s= decide\i cum valorifica\i propriile talente [i virtu\i.
Autorealizarea, ]n esen\a sa, presupune dou= lucruri. }n primul r]nd, s= te percepi ca purt=tor real al unui imens poten\ial ]n devenire: un ansam-blu de abilit=\i [i inten\ii, de aptitudini [i aspira\ii. {i toate astea bine orchestrate cu ferma ta con-vingere c= te formeaz= ]n egal= m=sur= ceea ce e[ti capabil s= faci [i ceea ce vrei s= faci. Deci, nu este suficient s= po\i face, mai trebuie s=-\i dore[ti, s= fii motivat s= faci. }n r]ndul al doilea, s= fii im-pulsionat de responsabilitatea c= aceast= „promi- Continuare ]n pag. 24
siune a tuturor oportunit=\ilor” pe care o ]ntruchi-pezi nu trebuie nici risipit=, nici ratat=. Adic=, acest poten\ial trebuie valorificat, utilizat, pus ]n ac\iune. Misiunea ta ca oM este s= te angajezi con[tient ]n efortul de a deveni ceea ce e[ti, conform lui Nietz-sche, cel mai important filosof al secolului al XiX-lea.
}n contextul acestei discu\ii, deloc simple, ]mi pare binevenit= pozi\ia filosofului francez Michel Lacroix. Conform lui, fiecare om este asemenea unei rachete cu dou= motoare. Unul func\ioneaz= propulsat de abilit=\ile, talentele, capacit=\ile per-sonale. Cel=lalt – de propria motiva\ie [i dorin\=.
Motoarele au putere diferit= [i nu s]nt la fel de importante. Mai valoros pentru autoreali-zarea personal= este al doilea motor, – as-pira\iile [i motiva\ia. De aceea, dac= vrei s= reu[e[ti ]n via\=, nu te mai ]ntreba cu nelini[te dac= po\i, dac= ai capacit=\ile necesare s= faci ceva. }ntreab=-te mai bine dac= vrei s= faci. Cunoa[te-\i aspira\iile profunde, crezi ]n ele, f=-\i un plan [i treci la ac\iune.
Ac\iunile nu s]nt sporadice. Urmeaz= unui traseu de via\= creionat de tine. Este aseme-nea unui ideal care se pliaz= capacit=\ilor [i aspira\iilor tale. Le po\i recunoa[te ]ntreb]n-du-te: ]n ce aspecte ale vie\ii tale [colare, so-ciale, ca membru al familiei extinse, – te sim\i ]mplinit [i mul\umit de ceea ce realizezi, de ce este recunoscut de tine [i de al\ii ca util, valabil. oricare gen de munc= intr= ]n com-peti\ie: fizic=, manual=, intelectual= (de ex.,
sport, arte, [tiin\e exacte, ale naturii etc., rela\iona-rea cu ceilal\i, ]ngrijirea semenilor, cultivarea plan-telor, explorarea spa\iului, cercetarea etc.). Poate e[ti o fiin\= polivalent=, performant= ]n mai multe genuri de activitate. Decide, totu[i, care s]nt sferele ]n care ]\i place s= te afirmi, indiferent de eforturile solicitate. Nu te plafona. Las=-\i libertatea de a ex-perimenta lucruri noi din domenii necunoscute an-terior. Accept= e[ecurile. S]nt iminente oric=rui proces de c=utare [i perfec\ionare. Acesta este marele pa-radox al autorealiz=rii: o continu= [i ne]ncheiat= de-p=[ire a propriilor limite. Asemenea liniei orizontului.
}n rezumat: autorealizarea este un fenomen psi-hologic complex, care trebuie ]n\eles ca proces continuu; pentru realizarea armonioas= a sinelui, e nevoie de o bun= con[tientizare [i cunoa[tere de sine. }n baza acestora, desf=[ori ac\iunile concrete de autorealizare.
COMPETI|IE }N TOIValerie VOLONTIR
Noi, iulie 201622
Carul-Mic
E ste adev=rat c= urechelni\ele ne intr= ]n urechi [i apoi depun ou=? Fals! }n sf]r[it mitul, care
probabil vine de la numele lor, ce mi-a urm=rit copil=ria a fost distrus. Numele lor vine de fapt de la partea din spate, care are forma asem=n=toare pavilionului urechii.
Urechelni\ele s]nt insecte [i nu viermi, cum le consider= unii. Ele se hr=nesc cu plante [i alte mici insecte. Ele au o grij= deosebit= fa\= de puii lor, lucru rar ]nt]lnit printre insecte, ]i ]nconjoar= [i ]i protejeaz= cu mult= aten\ie, asemenea unei clo[ti. Femelele ]ngrijesc ou=le chiar [i dup= ce acestea se transform= ]n nimfe, chiar p]n= la a doua n=p]r-lire. Urechelni\ele n=p]rlesc de cinci ori ]n primul an ]nainte de a deveni adulte.
Madona Sixtin=, pictat= de Rafael (Raffaello Sanzio da Urbino), ]n jurul anului 1514, chiar
]nainte de moartea artistului, a avut o istorie foarte zbuciumat=. Din 1754 tabloul a fost mutat la Dres-da, ]n Germania, c=tre sf]r[itul celui de-al Doilea R=zboi Mondial a fost ascuns ]ntr-un tunel sub p=m]nt, g=sit de sovietici, care l-au confiscat [i mutat la Moscova, la Muzeul Pu[kin, apoi ]napoiat Germaniei, dup= moartea lui Stalin.
Cei doi ]ngera[i care apar ]n partea de jos a tabloului, inspira\i dup= doi copii pe care Rafael i-a v=zut, s]nt poate cei mai celebri din istoria artei, fiind surs= de inspira\ie pentru numero[i arti[ti.
E xpresia a t=ia frunze la c]ini ]n sensul direct pare a fi una absurd=, dar adev=rat=. Aceasta
ia na[tere ]n r]ndul p=storilor transhuman\i care taie frunz=, prin B=l\ile Dun=rii, pentru capre [i oi. obicei ]nt]lnit [i ]n Ardeal, metoda suplimenta sau chiar suplinea stocurile de f]n pentru iarn=. Pentru aceasta se s=deau s=lcii ale c=ror ramuri se t=iau spre sf]r[itul verii. }ns= expresia cu sensul ironic se utiliza atunci c]nd se vorbea despre cei cu mai pu- \ine animale, adic= mai s=raci. Ace[tia aveau m=-car un c]ine, ca to\i ciobanii, c= altceva nu erau ]n stare s= creasc=, a[a c= gura lumii ]i taxa suger]nd efectuarea ac\iunii de t=iere a ramurilor ]n benefi-ciul c]inelui.
ie[it= din mediul p=storesc, expresia a f=cut ca-rier=. „S=r=cia de el se \ine ca praful dup= c]ine. Umbl= pe drumuri t=ind c]inilor frunz=” (Povestea vorbii, Anton Pann). La Marin Preda, pe de alt= parte, are rolul de a scurta [irul ]ntreb=rilor puse de dragul conversa\iei: „— Şi ce faci tu, Niculae, acolo la raion?!… — Ce s= fac. Tai [i eu frunz= la c]ini! ” (Morome\ii, Marin Preda).
}n aceea[i not=, a ]ntreprinderii unui lucru inu-til, se folose[te [i expresia a duce c]inii la ap=.
Dumnezeul meu, f=-m= ]n\elept ]n lucr=rile me-le, curajos ]n primejdii, r=bd=tor ]n nenorociri
[i smerit ]n realiz=rile mele. Amin!
RUG+CIUNI PENTRU M}NTUIRE (IX)
IULIEDe dup= dealuri arse [i trudite,}nal\= creste albe nori de plumb.S-adun=-n iarb= umbre ]nc]lcite{i, aspru, geme v]ntul prin porumb. C]mpia de paragin= [i scrum}ntinde bra\e lungi de colb ]n drum,Apoi ][i str]nge sufletu-n p=duri,C=sc]nd ]n r]pi dogoritoare guri... Dar norii sterpi coboar=-n dep=rtare,{i-abia vibreaz= dincolo de zareUn tunet lung, cu pr=bu[iri de st]nc=…iar soarele s-arat= alb [i mat,
{i-nt]ia raz= de lumin= pareUn fulger mort, ce r=t=ce[te ]nc=Pe c]mpul pr=fuit [i resemnat.
A T+IA FRUNZE LA C}INI
Otilia CAZIMIR
2016, iulie Noi 23
Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI
O curte mare, c]t cuprinzi cu privirea, unde bat mingea oamenii ]n toa-
t= firea. De[i, ]n general, ei nu sparg geamuri, sau mai [tiu eu, vreun cris-tal, se str]ng ]n jur tot felul de vecini [i \ip= la ei a scandal.
Dar s= fim aten\i la juc=tori, care s]nt formidabili (uneori). Joac= at]t de frumos, ]nc]t cre[te iarba sub pa[ii lor, jos. Atunci pe tot stadionul trec fiorii, ca toamna printre nori cocorii. Dau at]t de tare ]n minge, ]nc]t fieca-re lovitur= ]nseamn= gol sau ceva asem=n=tor. Chiar [i luna provine de la un [ut. Este o minge care n-a mai c=zut. Unele mingi aruncate a[a, se prind pe cer, naiba s= le ia! o, sta\i pu\in, c= mi-am adus aminte! Nu-i adev=rat ce v-am spus mai ]nainte. Nimeni aici nu \ip= [i nu pl]nge, zgo-motele astea vin tot din minge. C= ea e plin=, m=i b=iete, cu tot felul de vaiete. {i c]nd o atinge cu piciorul nenea ion, vaietele se vars= pe sta-dion. Uita\i-v= acum ]n jur; oamenii ace[tia s]nt mu\i, v-o jur. Pe ei nicio-dat= n-o s=-i auzi\i strig]nd, iar dac= se-ntorc acas= r=gu[i\i, s= [ti\i c-au r=gu[it ]n g]nd.
{i acum o faz= pentru care toat= s=pt=m]na r]ndunica se va nesuferi cu pisica. Un juc=tor plimb= mingea cu capul [i pe picior, ca un jongler. Ca fulgerul a ]naintat, dar ]n fa\a por\ii s-a ]mpiedicat. S]ntem ]n minutul 27, c=tre ei zboar= lin un stol de sticle de bere [i lapte. Se poate spu-ne, din acest punct de vedere, c= pe stadion curge lapte [i bere.
„Dup= cum vede\i, [i oamenilor mari le cam pla-ce s= se joace. Fotbalul =sta, cu toat= zarva, e un fel de-a baba oarba”. Adic= juc=torii no[tri parc= – aoleu! – dau ]n minge lega\i c-o basma la bom-beu (]n loc de ochi). Nu le fie de deochi! }n alte p=r\i, oamenii se lupt= cu taurii cei \epeni ]n copite
[i cu coarnele pe gresia lunii ascu\ite. „Cum voi v= juca\i de-a v-a\i ascunselea”, jocul =la s-ar putea numi „de-a v-a\i ]mpunselea”. iar mai demult, ]n loc de minge, se aduceau tigri ori fioro[i lei [i tu trebuia s= dai cu piciorul ]n ei. Atunci venea la sta-dion prea mult= lume, de-aia din c]nd ]n c]nd se d=dea drumul la lei direct ]n tribune. Numai a[a oamenii se hot=rau s= mai p=r=seasc= jocurile, lu]nd drumul casei [i al cet=\ii, ca s= fac= istoria antichit=\ii. Dar ce v= tot vorbesc mereu, c]nd nu m= aud nici eu? }n urechea mea cea st]ng= cineva a ]nceput s= pl]ng=. {i-n urechea mea cea dreapt= o falang= se de[teapt=.
FUG+ CU MINGEA
Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC
Marin SORESCU
Noi, iulie 201624
constela\ia fr=mînt=rilor tale
A{TEPT UN SFAT
Urmare din pag. 21
} ncepe cu primul pas. (1) Ce vrei (s= faci, s= devii, s= ob\ii, s= realizezi)? Scopul fixat de
tine trebuie s= aib= ]n spate o motiva\ie puternic=, \i-l asumi [i te faci responsabil de realizarea lui, indiferent de obstacole, mofturi, lene, dezam=giri sau frustr=ri. (2) De ce vrei s= realizezi acest ceva? Este important s=-\i dore[ti acest lucru fiindc= re-zoneaz= cu tine, cu spiritul t=u, vine din interiorul t=u, f=r= a fi silit de cineva sau de o recompens= final=. Nu este exclus= nici motiva\ia extern=, dar cel mai important r=m]ne s= te po\i automobiliza. (3) A[terne totul pe h]rtie folosind creionul sau pixul. or, ]nscrise pe h]rtie, aspira\iile, motiva\iile tale trec din spa\iul mental invizibil al g]ndurilor, ]n cel fizic, vizibil, palpabil. (4) Care s]nt pa[ii inter-mediari care te conduc spre realizarea celor fi-xate? S= presupunem c= ]n viitor vrei s= elaborezi programe pentru noile genera\ii de robo\i. Ce ]\i propui? S= cuno[ti mai multe despre acest do-meniu. De exemplu, cite[ti literatur= respectiv=, urm=re[ti programe despre robotehnic=, activezi ]n cercuri pe interese, participi la concursuri tema-tice etc. Se cere s= fii bun la matematic= st=p]nind at]t programa [colar=, c]t [i con\inuturi [i abilit=\i suplimentare. Este indicat s= vorbe[ti fluent en-gleza sau alt= limb= de circula\ie interna\ional=, pentru a interac\iona cu persoane de pe ]ntreg ma-pamondul, av]nd acelea[i interese ca tine. Mai trebuie s= [tii a colabora cu ceilal\i. Deci, ]nva\= s= lucrezi ]n grup, s= prezin\i ]n fa\a auditoriului rezultatele muncii tale, s= ascul\i [i s= accep\i laude [i critici, s=-\i sus\ii pozi\ia sau s= o adaptezi etc. Enumerarea poate fi continuat= sau redus=. Depinde de capacit=\ile [i aspira\iile tale.
Pornind de aici, ]\i schi\ezi planul de ac\iuni concrete, obiective e[alonate, termene [i adrese concrete. Dac= te sim\i vulnerabil ]n a respecta programul fixat, apeleaz= la sus\inerea cuiva din exterior: tata, mama, sora/ fratele mai mare, profe-sorul [colar. (5) implic=-\i [i imagina\ia nu doar motiva\ia, voin\a, perseveren\a, afectivitatea. Vi-zualizeaz= obiectivele pe care le urm=re[ti. Dese-neaz=-le sau alege o imagine reprezentativ= pen-tru forma lor final=. Lucreaz= cu ele: implic=-le ]ntr-o parabol= sau poveste, asociaz=-le istoria de via\= a unui personaj marcant din acest domeniu. Toate te vor sus\ine [i ajuta ]n calea ta spre perfec\i-onare. (6) Nu abandona! Continu=, chiar dac= nu vezi rezultate palpabile imediate. Lucrurile mari [i profunde necesit= timp. (7) {i acum – treci la trea-b=! Distan\a dintre visele tale [i realizarea lor se nume[te ac\iune. De aici, ]ndemnul p=rin\ilor „f= [i TU ceva”.
Rubric= sus\inut= de Vlad BERCU
CE ESTE PIB-UL?
cu ochii pe Leu
N u [tiu dac= cuno[ti, drag= cititorule, dar la fiecare trei luni Biroul Na\ional de Statistic=
(BNS) public= date despre dinamica economiei mol-dovene[ti. Presa scrie, cu referire la datele BNS, c= economia a crescut cu... la sut= fa\= de anul sau perioada precedent=, sau, dimpotriv=, a sc=zut.
Ce ]nseamn= aceasta? Cum m=sur=m evolu\ia unei economii? Statisticienii opereaz= cu termenul Produsul intern Brut (PiB). Ce reprezint= acesta? Economi[tii explic= astfel. PiB-ul „este valoarea total= a produc\iei de bunuri [i servicii produse de popula\ia unei \=ri ]ntr-o perioad= determinat= de timp. PiB-ul este considerat drept indice al st=rii de s=n=tate a unui sistem economic, pentru c= cifra lui sintetizeaz= capacitatea acelei \=ri de a pro-duce venit ]n interiorul ei”. PiB-ul reprezint= suma cheltuielilor pentru con-sum a gospod=riilor priva-te, a cheltuielilor statului, dar [i c][tigurile din export din care se scad cheltuie-lile pentru importuri. Cu c]t este mai mare valoarea actual= a PiB-ului, cu at]t este mai bun= situa\ia eco-nomic= din statul respectiv.
E la fel ca ]ntr-o gospo-d=rie care are mai multe activit=\i. omul care le gestioneaz= are un venit de la ferma care merge bine, un venit de la culti-varea cerealelor. Magazinul de firm= ]i aduce [i el bani pe cont. Mai are o ser= ]n care cre[te flori care s]nt solicitate pe pia\=. Are [i alte ocupa\ii. Valoarea bunurilor [i serviciilor produse de acest fermier este, ]n fine, un fel de PiB al acestei unit=\i economice. Cu c]t mai bine merge afacerea, cu at]t mai mare este produsul ]ntreprinderii [i invers.
Evident c= atunci c]nd se estimeaz= Produsul intern Brut al unei \=ri, pentru c= este o estimare nu un calcul precis, se iau ]n considerare mai mul\i factori, inclusiv economia informal=, care ]n unii ani re-prezenta p]n= la 25% din PiB, consumul, investi\iile, volumul impozitelor pe produs colectate la Bugetul pu-blic na\ional, formarea brut= de capital fix, adic= indicatori pe categorii de resurse [i utiliz=ri.
C]nd vorbesc de cre[tere sau sc=dere, statis-ticienii men\ioneaz= de fiecare dat= „]n termeni reali”, ceea ce ar ]nsemna PiB-ul raportat la pre\u-rile comparative cu anul precedent. Produsul in-tern Brut aproape c= s-a dublat ]n anii 2008-2015, ca valoare nominal=, la pre\uri curente, dup= o cre[tere de la 62,9 de miliarde la 121,8 de miliarde de lei. }n aceea[i perioad= ]ns= am avut trei ani de sc=dere a PiB-ului real, cea mai mare ]n 2009, cu 6,5 la sut=, [i o cre[tere moderat= ]n al\i cinci ani, cel mai mare avans ]nregistr]ndu-se ]n 2013, cu 8,9 la sut=.
Alexandru DIMITROV
2016, iulie Noi 25
calea spre olimpabc juridic
Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU
CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!R=spunsurile corecte la etapa a VI-a:
1. 42 km 195 m.2. 30 octombrie 1999.3. Ronnie o’ Sullivan.
Rezultatele etapei a VI-a:iat= [i numele celor care au acumulat maxi-
mum de puncte (12 puncte):Alexandru T+R+CIL+, Andrei [i Daniel MO-
RARU, Selemet, Cimi[lia; Gabriela V}RTOSU, Ulmu, Ialoveni; Tamara BIVOL, Bardar, Ialo-veni; Alexandrina BATR}NCEA, Maria C}RNA|, Veronica ROTARI, Elena PORUBIN, Alina RO-TARI, Holercani, Dub=sari; Vlada FIODOROV, Chi[in=u; Mihaela DODI, Susleni, Orhei; Mari-nela STICEA, Cobani, Glodeni.
{apte puncte au acumulat:Mihaela GLADUNEAC, Putine[ti, Flore[ti; Lu-
mini\a ANTON, Balatina, Glodeni; Daniela GOR-GOS, cl. a IX-a „A”, Daniela GORGOS, cl. a IX-a „B”, Susleni, Orhei; Daniela LAZARI, H]nce[ti; Eca-terina HER|A, Bardar, Ialoveni.
A zi se d= fluierul final. Nu e ca ]n fotbal [i nu se vor acorda minute suplimentare. Meciul nu
se va rejuca. Nota maxim= s-a dat exact de at]tea ori de c]te am putut g=si r=spunsuri corecte ]n scrisorile pe care le-a\i tot trimis [i le-a\i tot trimis. A\i fost buni, a\i fost consecven\i, puternici [i perseveren\i. S]nt cuvinte pe care le-a\i ]nv=\at la rom`n=, dar pe care vi le-a\i atribuit ]n competi\ia noastr=. Aceasta e ultima etap= dup= care la ni[te puncte acumulate p]n= azi se adaug= altele [i se trage linia de totalizare. Concursul nostru ][i anun\= ]nving=torii, dar, nu uita\i, via\a este o ne]n-trerupt= competi\ie [i to\i avem [anse egale s= ]n-vingem.
Au devenit ]nving=tori to\i participan\ii care au acumulat ]n total la cele [ase etape num=rul ma-ximal de puncte. Ace[tia s]nt:
Andrei [i Daniel MORARU, Alexandru T+R+-CIL+, Selemet, Cimi[lia; Elena PORUBIN, Alina RO-TARI, Veronica ROTARI, Alexandrina BATR}NCEA, Maria C}RNA|, Holercani, Dub=sari; Mihaela DO-DI, Susleni, Orhei; Tamara BIVOL, Bardar, Ialoveni.
Tuturor c][tig=torilor le-a fost oferit Albumul de familie al Parteneriatului Estic, Chi[in=u, 2015 (donator: Uniunea Arti[tilor Fotografi din Repu-blica Moldova) [i c]te o minge de fotbal sau un fular [i c]te o carte cu tematic= sportiv= (donatori: Federa\ia Moldoveneasc= de Fotbal [i Comitetul Na\ional olimpic).
Adres=m felicit=ri ]nving=torilor, aplaud=m ]n-delung mersul lor spre podium [i mul\umim tutu-ror prietenilor no[tri pentru efortul depus pe ]ntre-gul parcurs al competi\iei.
Ne ]nt]lnim la o nou= edi\ie ]n noiembrie curent. Vacan\= pl=cut=!
REU{ITA {COLAR+
Rubric= sus\inut= de Tatiana CRESTENCO,Oficiul Avocatului Poporului
L ocuiesc la o distan\= mare de [coal=. Din a-ceast= cauz= se ]nt]mpl= s= ]nt]rzii la ore. }n
astfel de situa\ii, dup= ce sun= de intrare, unii pro-fesori nu permit elevilor s= intre ]n clas=. Au drep-tul s= fac= acest lucru?
C=t=lin M., 15 aniOrhei
Drag= C=t=lin, to\i elevii au obliga\ia s= res-pecte orarul lec\iilor. Faptul c= elevul locuie[te la o distan\= mai mare nu constituie o justificare ca el s= ]nt]rzie ]n fiecare zi la ore. Profesorul trebuie s= permit= elevilor accesul ]n sala de clas=, dar este ]n drept s= avertizeze elevul despre obliga\ia respect=rii orarului. Toate neclarit=\ile ap=rute ]n procesul educa\ional urmeaz= a fi solu\ionate de c=tre directorul adjunct responsabil de educa\ie.
} n urma unei ne]n\elegeri cu un elev din clasa a Xii-a din liceul nostru, zilnic s]nt amenin\at
de acesta. Cum s= procedez: s= nu-i acord aten\ie, s= vorbesc cu diriginta sau s= le spun p=rin\ilor mei despre acest caz?
Victor S., 14 aniH]nce[ti
Drag= Victor, pentru a evita apari\ia unui con-flict, \i-a[ recomanda s= discu\i situa\ia ]n care te afli cu dirigintele [i psihologul din cadrul liceului. }n func\ie de gravitatea situa\iei ai putea s= discu\i aceast= problem= [i cu directorul liceului.
Uneori este complicat s= le vorbim p=rin\ilor despre problemele cu care ne confrunt=m de team= c= nu ne vor ]n\elege, dar, pentru a stabili o rela\ie apropiat= [i de ]ncredere, ar fi corect s= le spunem despre conflictele ]n care s]ntem implica\i.
S ]nt eminent=. Diriginta m= oblig= s= fiu [efa clasei. Eu nu doresc acest lucru pentru c= [tiu
c= nu voi face fa\= lucrurilor, nu este [efia de mine. Cum ar trebui s= procedez?
Maria L., 13 aniBriceni
Drag= Maria, dirigintele, probabil, are o mare ]n-credere ]n tine [i, datorit= reu[itei tale [colare [i comportamentului pe care ]l ai, serve[ti drept exemplu pentru colegii de clas=. Tocmai din acest considerent dirigintele ][i dore[te s= te vad= ]n ca-litate de [ef al clasei. Cu toate acestea, dirigintele nu te poate obliga s=-\i asumi o responsabilitate pe care nu \i-o dore[ti. Discut= cu doamna diri-gint= temerile tale ]n leg=tur= cu responsabilita-tea pe care \i-o asum=. Doar printr-o discu\ie des-chis= ve\i identifica un compromis.
Nota redac\iei: Dac= ave\i ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI.
Noi, iulie 201626
pa gi na mu ze lor
ALVARO SOLER
C atalanul Alvaro Soler a dat lovitura anul aces-ta ]n toat= Europa cu single-ul El mismo Sol [i
lumea deja ]l compar= cu Enrique iglesis. La v]rsta de 24 de ani a reu[it s= fac= mult= lume s= dan-seze ]n stil pop-latin.
Este n=scut ]n Barcelona, pe 9 ianuarie 1991, tat=l s=u fiind german [i mama spaniol=. A devenit multilingv de la opt ani. S-a mutat cu p=rin\ii s=i ]n Japonia la v]rsta de zece ani, r=m]n]nd acolo p]n= la v]rsta de [aptesprezece ani.
A luat lec\ii de pian de la o v]rst= foarte fraged=, de la zece ani, ]n Japonia. Revenind la Barcelona, ]n 2010 ]nfiin\eaz= trupa muzical= Urban lumini, al=turi de fratele s=u [i c]\iva prieteni. Trupa a con-tinuat cu un amestec britanic de pop, indie pop [i muzic= electronic=. Au c][tigat un concurs al Uni-versit=\ii de Muzic= spaniol= ]n 2013, ajung]nd la Final 8, [i au lansat un auto-album.
Soler a urmat studii ]n designul industrial la Es-cuela de Grafismo Elisava, de asemenea, continu= s= mearg= la o [coal= de muzic= [i de lucru cu o agen\ie de modeling din Barcelona.
C]nt=re\ul a decis s= renun\e la banda de lu-mini Urban ]n 2014 [i a mers singur s= se stabi-leasc= ]n Germania, drept artist muzical. Cu sediul ]n Berlin, a lansat single-ul s=u El mismo Sol, scris de Soler ]n colaborare cu Ali Zuckowski [i Simon Triebel (din trupa Juli) [i produs de Triebel. C]n-tecul a fost lansat pe 24 aprilie 2015, ajung]nd la italian FiMi [i fiind certificat dublu. De asemenea, a ocupat locul ]nt]i la Swiss singles chart. Single-ul a devenit viral [i ]n Germania, Fran\a, Belgia, Aus-tria [i olanda.
Pe baza acestui succes, Soler a lansat albumul solo de debut Eterno Agosto pe 23 iunie 2015 la Universal Music. Succesul s=u nu se ]ncheie aici, o alt= pies= [i un nou videoclip care ]i dau pe spate pe tinerii europeni, dar [i din ]ntreaga lume este Sofia.
T]n=rul este ambi\ios, nec=s=torit, vine cu un optimism aparte ]n ceea ce face [i spune c= aceas-ta este „abia ]nceputul”.
Ana CEAP+
2016, iulie Noi 27
RAFAEL NADAL
} mi place ping-pongul. S=-l joc, nu doar s=-l pri-vesc. }mi place tenisul de c]mp. S=-l privesc, dar
nu [tiu dac= a[ face fa\= s=-l [i joc. Este unul dintre scopurile mele, s= ajung pe terenul de tenis sau m=-car ]n tribune l]ng= ilie N=stase, Roger Federer [i mai nou l]ng= Rafael Nadal, cel care s-ar bucura s= [tie c= [i cititorii revistei noastre ]l au ]n topul prefe-rin\elor.
Rafael Nadal Parera s-a n=scut la 3 iunie 1986, Spania. Tat=l s=u a fost un juc=tor de fotbal. Cel mai probabil, inspira\ia i-a venit ]ns= de la unchiul s=u Toni Nadal, un juc=tor profesionist de tenis, ca-re i-a recunoscut talentul. La v]rsta de trei ani acesta s-a str=duit s=-l ini\ieze cu primele ]ncerc=ri de a \i-ne racheta de tenis [i a r=mas p]n= ]n prezent sin-gurul s=u antrenor. Unchiul [i-a ]ncurajat nepotul s= joace cu m]na st]ng=, lucru foarte avantajos ]n tenis, [i s= execute loviturile de dreapta cu ambele m]ini, tactici pe care Nadal ]ncepea s= le st=p]-neasc= foarte bine, aduc]ndu-i astfel la 8 ani victo-ria la campionatul regional la tenis, iar la 12 ani la campionatele de tenis spaniole [i europene la cate-goria sa de v]rst=. }i pl=cea [i fotbalul. Dar a fost pus ]n situa\ia s= aleag=, el prefer]nd s= mearg= pe calea tenisului, fapt care ast=zi nu credem c= ]l face s= regrete. Federa\ia Spaniol= de Tenis ]i ]n[tiin- \eaz= p=rin\ii c= Nadal are s= evolueze, dar departe de cas=. Ace[tia refuz=, deoarece le era fric= pen-tru ce urma s= se ]nt]mple cu educa\ia fiului lor ]n
str=in=tate. Tat=l ][i asum= riscul de a suporta toate cheltuielile pentru viitoarea carier= a tenismenului. Unchiul s=u ]i d= un sfat demn de un om care [tie cu ce se m=n]nc= faima unui sportiv: Nu vreau s= pleci departe pentru a deveni un bun sportiv. Po\i face aceasta [i acas=.
Sacrificiile nu au fost ]n zadar. Nadal a devenit unul dintre cei mai mari tenismeni din istorie, fiind numit de c=tre exper\i Regele zgurii [i sportivul ce joac= agresiv, sigur [i cu o acoperire bun= a terenu-lui. Atletismul [i viteza cu care se mi[c= pe teren ]l fac cunoscut dincolo de orice a[teptare. A c][tigat 14 turnee de Grand Slam, incluz]nd un record de 9 French open-uri, medalia de aur la Jo, un record de 24 de turnee ATPo Masters Series. }n 2010 c][tig= US open, devenind al [aptelea cel mai t]n=r ]n Era open. Ast=zi ]nregistr=m ]n cariera sa cel pu\in do-u= turnee de Grand Slam pe toate cele trei supra-fe\e, iarb=, zgur= [i hard. Este al doilea juc=tor care atinge aceast= performan\= dup= Mats Wilander. }n 2008 a avut o serie de 32 de victorii consecutive, iar mai apoi este clasat pe locul doi ]n lume, dup= Roger Federer, cu 160 de victorii consecutive, reali-z]nd astfel un alt record al tenisului mondial. Ne-am bucurat s= auzim ]n acest an de noua victorie a lui Nadal, locul 5 ATP, de ]ntrecerea demonstrativ= de la Abu Dhabi pentru a treia oar= ]n cariera sa. S]n-tem ]n a[teptare de noi rezultate. Bune, sper=m!
Olesea CURMEI
time-out
28 Noi, iulie 2016
E ra 20 iulie 1822, c]nd ]n familia lui Anton [i Rosine Mendel, la ferma din Heizendorf bei odrau (]n
prezent – Hynčice, Cehia), se n=scu al doilea copil – un b=ie\el. Peste dou= zile fu botezat cu nu-mele Johann – familia era vorbitoare de limb= german= ]ntr-o regiune din Mora-via. Zona era cunoscut= pentru cre[terea caprelor [i cultivarea pomilor fructiferi, iar tat=l era un pasionat de selec\ia [i altoirea acestora. |=ranii din localitate erau antre-na\i [i ]n selec\ia animalelor pentru a ]m-bun=t=\i calitatea l]nii, fiind ghida\i de eru-ditul paroh din localitate. C]nd crescu, Johann deveni un ajutor fidel la lucr=rile agricole [i dorea s= cunoasc= c]t mai multe des-pre culturile cultivate. V=z]ndu-i curiozitatea, un alt preot ]l ini\ie ]n materie de matematic= [i le reco-mand= p=rin\ilor s= dea b=iatul la [coal=. Astfel Jo-hann deveni gimnazist, studiind [tiin\e ale naturii, fi-zica, matematica, botanica.
Situa\ia financiar= a familiei nu a favorizat con-tinuarea studiilor dup= capacit=\ile lui Johann, [i el decide s= se dedice teologiei. Astfel, ]n 1843, devine novice la M=n=stirea Sf. Tho-mas din Brno [i i se confer= nu-mele bisericesc Gregor. Face de amintit c= unele m=n=stiri din Europa de pe timpuri erau veritabile temple ale cuno[tin- \elor. Nu era o excep\ie nici cea din Brno – dispunea de o bibli-otec= impresionant= de peste 30 de mii de c=r\i, multe fiind din domeniul matematicii, as-tronomiei, [tiin\elor naturii, me-teorologiei, fizicii, geologiei, fi-lozofiei. Ele l-au absorbit din plin pe Mendel, care s-a do-vedit a fi un autodidact asiduu. Din 1849 pred= la o [coal= din localitate fizica, limbile greac= [i latin=, matematica, ]nlocu-ind profesorii absen\i. Capacit=\ile [i eforturile sale au fost remarcate de c=tre abatele m=n=stirii, Cyrill Napp, care l-a apreciat drept „monah modest, virtu-os, religios, s]rguincios ]n studiul [tiin\elor” [i l-a recomandat la studii la Universitatea imperial= din Viena (Austria). Din 1851, timp de doi ani studiaz= botanica, fizica, [tiin\ele naturii, devenind unul dintre cei mai buni studen\i. Aici este pasionat [i de meteoro-logie – o [tiin\= important= pentru institu\iile bicerice[ti. Spre finele studen\iei face cuno[tin\= cu Andreas von Ettingshausen [i Franz Unger, care l-au ini\iat ]n ma-terie de combinatoric= (studiul mul\imilor de obiecte [i modalit=\ile de a le combina) [i no\iuni de hibridi-
zare a plantelor prin polenizare artificial=. Revenit la aba\ie, Mendel pred= fizica [i istoria natural= la {coa-la Superioar= Real= din Brno.
Paradoxal, dar cuno[tin\ele sale ]n biolo-gie [i geologie nu au fost apreciate de c=tre examinatori de c]teva ori, astfel c= nu a reu[it s=-[i ia diploma. }n consecin\=, revine la via\a monahal= [i mai pred= unele obiecte la [coala de pe l]ng= m=n=stire. Totodat=, ][i dore[te s= experimenteze hibridizarea artifi-cial=, despre care cuno[tea de la Viena. Aba-tele, un om ]n\elept [i generos, i-a oferit toate condi\iile posibile pentru experiment=ri. La dispozi\ia lui Mendel erau o ser=, o oranjerie, un mic teren pentru parcele [i biblioteca bo-
gat=. A avut o intui\ie s= ]nceap= cu maz=rea, ]n ca-re scop a procurat semin\e de diferite soiuri. }ncep]nd cu 1856, timp de [apte ani, Mendel a studiat peste 28 000 de plante, ]ncruci[]ndu-le prin polenizare pe cele cu bobul verde [i cu bobul galben, neted [i zb]rcit, cu flori de diferite culori, ]nalte [i pitice viguroase [i firave.
Raportul investiga\iilor a fost prezentat la dou= conferin\e cu prezen\a biologilor, medicilor, chimi[-
tilor, apoi multiplicat [i expe-diat multor cercet=tori euro-peni, centre universitare. Nu a urmat nici o reac\ie din partea lor, acest fapt ]ntrist]ndu-l. A ]ncercat s= experimenteze [i cu alte culturi, ]ns= nu a atins re-producerea lor, astfel c= a ]n-ceput s= se ]ndoiasc= [i de cele cu maz=rea. Alegerea lui ]n 1866 ]n func\ia de abate al m=n=stirii ]n locul decedatului, bunului sus- \in=tor Napp, l-a determinat s= abandoneze cercet=rile, fi-ind ]mpov=rat de grijile monas-tice.
Pe l]ng= acestea, realizeaz= multe acte de caritate pentru surdomu\i, ]nv=\]ndu-i limbajul
comunic=rii ]ntre ei [i cu societatea. }n activit=\i mul-tiple ][i duce via\a p]n= c]nd se stinge, la 6 ianuarie 1884. Dup= moartea sa noul abate a dispus arderea pe rug a tuturor c=r\ilor lui Mendel. Abia peste 35 de ani rezultatele lui de ]ncruci[are a maz=rii au fost re-produse independent de mai mul\i savan\i. Ace[tia au confirmat rezultatele [i concluziile lui Gregor Men-del, cunoscute azi ca legile selec\iei lui Mendel [i pia-tr= de temelie a geneticii moderne, iar autorul pe bu-n= dreptate este considerat p=rinte al acestei [tiin\e extraordinar de importante.
Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e
GREGOR MENDEL — MAGICIANUL DIN GR+DINA M+N+STIRII
Violeta ZABULIC+
galeria Minervei
292016, iulie Noi
anticamera fotografiei alb-negru
Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR
DISTRAC|II PERICULOASE
JOCURI }N AP+
30 Noi, iulie 2016
capriciile muzei
} n cei aproape cinci ani c]t am fost [eful misiunii diplomatice a Republicii Moldova ]n Portugalia, am ]ncercat s= fiu [i Ambasadorul revistei NOI ]n
aceast= \ar= de poveste. De c]te ori m= ]nt]lneam cu copii portughezi ([i am avut multe ]nt]lniri – ]n [coli, ]n s=tucurile de provincie sau ]n s=lile de spectacole), ]mi aminteam de timpurile c]nd lucram la NOI [i de cititorii s=i.
}n mod special, eram curios s= aflu ce [i cum scriu copiii portughezi, care s]nt temele lor preferate. Mult timp, nu prea am avut posibilitatea s=-mi fac o imagine de ansamblu despre crea\ia lor, impresiile fiind mai mult ocazionale, dispersate, caleidoscopice. Iat= de ce am avut un sincer sentiment de bucurie c]nd cel mai mare cotidian portughez, Diário de Notícias, a ]nceput s= editeze supli-
mentul s=pt=m]nal cu crea\ii ale copiilor P=m]ntul lui niciodat=, un titlu extrem de intrigant, greu de explicat prin cuvinte, dar literar prin excelen\=.
Astfel, a[teptam ca un copil edi\ia de s]mb=t= a cotidianului cu suplimentul literar [i devoram cu nesa\ povestioarele [i poezioarele copiilor. Am tradus ]n exclusivitate pentru revista NOI c]teva din-tre ele [i le propun cu drag [i emo\ie cititorilor s=i. Sper s= le lectura\i [i voi cu acelea[i sentimente.
Valeriu TUREAex-redactor-[ef al revistei NOI,
ex-ambasador al Republicii Moldova ]n Portugalia
AM FOST AMBASADORUL REVISTEI NOI }N PORTUGALIA
Z ]na Mimi sim\ea c= o las= puterile [i deja nu mai putea zbura, nu putea face vr=ji [i nici s=
creasc= plantele v=z]nd cu ochii cu ajutorul unui praf magic, a[a c= r=mase o feti\= normal= ca [i multe altele. Pl]ngea zile ]n [ir [i se ruga s= re-devin= z]na de alt=dat=. }ntr-o zi, o feti\=, Maria, se juca l]ng= casa z]nei [i observ= c= Mimi pl]nge.
— De ce pl]ngi?— P=i, nu vezi c= mi-am pierdut puterile?
— Nu mai pl]nge, las’ c= te ajut eu. Poate c= voi reu[i s= aflu de ce a disp=rut nuielu[a ta fermecat=.
Maria ][i chem= c]\i-va prieteni pricepu\i: iepu-ra[ul, cea mai bun= prie-ten= a sa Rita, doamna
Rosa, po[ta[ul Rui [i poli\istul Carlos.C=utar= peste tot locul: Maria – la buc=t=rie, prie-
tena ei – pe teras=, po[ta[ul Rui – ]n salon, poli\istul Carlos – ]n dormitor. iepura[ul – ]n baie, doamna Rosa – ]n pod [i Mimi – ]n [ifonier. Nuielu[a ]ns= era de neg=sit.
{i cum to\i obosiser= de at]ta c=utat, au ie[it ]m-preun= pe plaj=. Trecu pu\in timp [i Mimi sim\i c= se usuc= de sete. Merse la o cafenea de pe malul apei ca s= bea un suc de c=p[une [i-[i v=zu acolo nuielu[a fermecat=.
— Nu m= cuno[ti? E[ti nuielu[a mea.— Poate c= s]nt, dar m-am s=turat de tine. Tot
timpul ]mi striveai mugurii numai ca s=-\i faci hat]rul.— Te rog, ]ntoarce-te la mine. Mi-i at]t de dor de tine!— Bine, dar cu o condi\ie: s= m= folose[ti numai
cu ocazii speciale, nu la tot pasul.— Ne-am ]n\eles. Dac= a[a dore[ti tu, a[a va fi.
Sara TEIXEIRA, 7 ani, MaiaDesen de autor
P+S+RICA {I PRIN|ESA IARA
A fost odat= o p=s=ric= pe care o chema Pui[or Ro[c=\el [i care tr=ia ]mpreun= cu p=rin\ii
s=i, Anita [i Rodrigo, ]ntr-un frumos cuib din paie de aur.
Pui[or Ro[c=\el se trezea ]n fiecare diminea\= la ora [apte [i pleca ]mpreun= cu mama ei s= v]neze r]me pentru micul dejun.
Sosi iarna [i ]ntreaga familie emigr= ]n Africa, unde-i cald c]t ]\i pofte[te inima. S-au aciuat cu to\ii ]ntr-un copac din apropierea unui palat englezesc,
unde tr=ia o prin\es= pe nume iara.
}ntr-o diminea\=, prin\e-sa iara v=zu ]n minunata sa gr=din= cuibul p=s=-relelor plin cu firicele de mac. P=s=relele erau ]nc]n-tate s= tr=iasc= ]n vecin=-tatea prin\esei iara, dar ]ntr-o noapte au fost r=pite.
Prin\esa iara porni ]n c=utarea prietenelor sale. intr= ]ntr-o pe[ter= tare ]ntunecat=, unde locuia o stafie r=ut=cioas= care avea un c]ine r=u ce mu[ca oamenii. Din fericire, n-a reu[it s-o mu[te pe prin\e-sa iara [i ea a reu[it s= salveze p=s=relele [i s= le duc= ]napoi ]n cuibul lor.
Tare mai era mul\umit= prin\esa iara c= a pu-tut s= salveze p=s=relele.
Cinci luni mai t]rziu, ap=ru pe lume un pui[or [i prin\esa ]i puse numele Pui[or Albastru.
Eva V., 10 ani, ViseuDesen de autor
Z}NA {I NUIELU{A FERMECAT+
312016, iulie Noi
copiii portughezi ]n ospe\ie la Noi
TRISTE|EA
A fost odat= un perete alb ]ntr-o clas= dintr-o [coal= primar= de prin p=r\ile Trás-os-Mon-
tes. {i satul acela era tare frumos, bine a[ezat [i r]n-duit, cu ulicioare sclipind de cur=\enie [i c=su\e simple [i dr=g=la[e. Avea s=tucul numai o farma-cie, o m=cel=rie, un supermarket [i o cafenea, de care localnicii erau mul\umi\i.
{coala era micu\= [i pl=cut=, situat= ]ntr-o c]m-pie sc=ldat= ]n verdea\=. }n fiecare zi, peretele alb asista la lec\iile unui grup de copii cu mare poft= de carte. Peretele alb ]i ]ndr=gise mult pe copii [i se bucura v=z]ndu-i cum cresc s=n=to[i [i ]n\elep\i.
Dar ]ntr-o zi, o feti\= mai z=natic= g=si c= pere-tele alb era prea rece [i atunci hot=r] s= deseneze pe el o lalea roz. La r]ndu-i, colega de banc= de-sen= o garofi\= ro[ie.
Primul g]nd al profesoarei fu s= certe feti\ele, dar, v=z]ndu-le sp=site [i pu\in speriate, z]mbi [i spuse c= floricelele desenate s]nt foarte frumoase. Mai mult, ]ndemn= toat= clasa ca fiecare s= deseneze c]te ceva pe peretele alb pentru ca trecerea aces-tei clase prin [coal= s= r=m]n= pentru totdeauna ]n memorie [i pe peretele s=lii de clas=. Atunci, fiecare copil ][i d=du fr]u liber imagina\iei [i peretele care fusese alb se pref=cu ]ntr-o gr=din= ca-n pove[ti.
Apoi copiii au devenit adul\i [i ]n vacan\a de Cr=ciun veneau acas= la Trás-os-Montes, la [coa-l=. {i c]nd se uitau la perete, ]i n=v=leau amin-tiri cople[itoare.
Eduardo Daniel LIMA FRÉITAS, 11 ani, VizelaDesen de autor
Triste\ea,instrumentul singur=t=\ii,E sentimentulCare se prinde de palm=.
Triste\eaE c]nd inima noastr=Este r=nit={i nimeni nu vine s-o vindece.
Triste\eaE mult=}n lumea ]ntreag=.De ce oare?
Triste\eaE ca [i o boal=,Dar o boal=Care poate fi vindecat=.
Aceast= t=m=duireEste fericirea,Dar cum oarePo\i s-o ]nt]lne[ti?
Ca s-o ]nt]lne[ti,Ai nevoie de prietenie,Dar cum oareo po\i lega?
Ca s= legi o prietenie,Ai nevoie de dragoste,Dar cum oare o po\i c][tiga?
E u[or:Ca s= po\i c][tiga dragostea,Trebuie s= [tii a iubi.
Ca s= legi o prietenie,Trebuie s= [tii a fi un prieten bun.{i pentru a ]nt]lni fericirea,Trebuie s= [tii cum s=-i faci ferici\i pe al\ii.
Numai a[a se vindec= triste\ea!
Mafalda MATOS DINIS, 10 ani, Vila RealDesen de autor
POVESTEA UNUI PERETE ALB
Traducere din portughez= de Valeriu TUREA
DAC+ A{ FI MO{ CR+CIUN...
Dac= a[ fi Mo[ Cr=ciun, a[ tr=i ]n Laponia, un-de ]n jur totul sclipe[te de albea\=, fiindc=
este mult= z=pad=.}n fiecare an, de Cr=ciun,
a[ ie[i din casa mea [i a[ urca ]ntr-o sanie ]nc=rcat= cu cado-uri [i tras= de ni[te reni m]ndri. A[ c=l=tori ]n lumea ]ntreag= [i a[ ]mp=r\i cu bucurie daruri copiilor care s-au purtat fru-mos tot anul. Dar m-a[ ]ntrista c]nd a[ vedea s=r=cia ]n care tr=ie[te mult= lume. Le-a[ d=-rui celor s=rmani merinde [i ve[-minte ca s= poat= [i ei s=rb=tori ]n bucurie Cr=ciunul. A[ opri violen\ele ]n lume, le-a[ da tu-turor [omerilor de lucru. A[ fa-
ce a[a ca toat= lumea s= serbeze Cr=ciunul ]n pace [i fericire.
Alexandra Manuela LIMA FRÉITAS, 8 ani, VizelaDesen de autor
32 Noi, iulie 2016
Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU
ex-libris
ARIILE NATURALE PROTEJATE DIN MOLDOVA. ARBORI SECU-LARI. Gheorghe Postolache. Aca-demia de {tiin\e a Moldovei. Gr=-dina Botanic=. Chi[in=u: {tiin\a, vol. 2, 2015, 180 p.
Lucrarea de fa\= cuprinde de-scrieri ale arborilor seculari ca o categorie aparte de arii protejate, exemplare solitare, care impresi-oneaz= prin v]rst=, dimensiuni, ra-ritate, frumuse\e sau prin faptul c= au fost martorii unor evenimente istorice (Stejarul lui {tefan cel Ma-re [i Sf]nt (circa 700 de ani), Gorunul din p=durea Slobozia-Hogine[ti (380 de ani), P=rul din apropie-rea satului Avdarma (220 de ani)). obiectivul aces-tui studiu const= ]n generalizarea informa\iei pri-vind starea actual= a arborilor seculari, dar [i familiarizarea popula\iei cu anumite recomand=ri ]n vederea optimiz=rii procesului de conservare a lor.
FRAM, URSUL POLAR. Cezar Pe-trescu. Chi[in=u: Prut Interna\i- onal, colec\ia Biblioteca pentru to\i copiii, 2015, 164 p.
Ajuns= ]n anii postbelici la un tiraj de 150 000 de exemplare, „po-veste pentru copiii de ieri [i de azi” ]n care autorul este preocupat s= afle de unde vine nefericirea omu-lui ]n secolul al XX-lea [i se anga-jeaz= ]n „c=utarea unit=\ii lumii dint]i”. Fram este v=zut ca un descendent din lu-mea necuv]nt=toarelor ]n universul uman, acomod]n-du-se datorit= unor calit=\i de excep\ie: ]ncurajeaz= copiii s=raci, ]mp=r\indu-le bomboane, aduc]ndu-i ]n r]ndurile din fa\=, amuz]nd publicul dornic de divertisment... }ncheierea „stagiului” la circul Stru\-chi ]l oblig= la re]ntoarcerea ]n s=lb=ticie [i adap-tare, ajung]nd „bufonul oceanului polar” (Ana Ban-to[). Finalul ]ns= te las s=-l descoperi, drag= cititorule, dincolo de ghe\uri [i de ape.
POEZIA GENERA|IEI '80. Eseu. Nicolae Leahu. Chi[in=u: Cartier popular, 2015, 344 p.
Lider de opinie al genera\iei sale, N. Leahu rescrie cea de-a doua edi\ie revizuit= [i ad=u-git=, postfa\at= de E. Lungu; pri-ma ap=rut= ]n anul 2000, la aceea[i editur=. Evolu\ia dis-cursului liric [i progresele cer-cet=rii literare din ultimii 15-16 ani ne intereseaz=. „Volumul cel mai bun despre genera\ia optzecist= n-a fost scris de un critic din Rom`nia, ci de Nicolae Leahu de la B=l\i. Asta, probabil, pentru c=, deosebit de exege\ii din \ar=, s-a ferit de partizanat, a f=cut pur [i simplu critic= literar= [i istorie literar=, pe dea-supra, n-a l=sat pe din afar= contextul ]n care res-pectiva genera\ie a ie[it la lumin=” (L. Antonesei).
punctul de pornire
MINI MISS BELLY DANCE
—D e unde vine pasiunea pentru belly dance [i
la ce v]rst= ai ]nceput s= dansezi?— Aveam trei ani numai, c]nd, ]nt]mpl=tor, am
v=zut la calculator un dans oriental. Mi-a p=rut ceva curios. Urm=rind atent dansatoarea, am ]n-cercat s= fac [i eu c]teva mi[c=ri, odat= cu ea. Mi-a pl=cut mult [i din acea zi am ]nceput s= exersez prin cas= tot mai des, p]n= c]nd ]ntr-o zi mama a observat c= am un interes aparte pentru belly dance [i c= ]mi reu[e[te foarte bine. Astfel, am ajuns ]n studioul de dans oriental Tadja, condus de Elena Kelina.
— De c]te ori pe s=pt=m]n= te antrenezi?— Exersez de trei ori pe s=pt=m]n=, dar merg [i
la ore individuale, unde profesoara are grij= s=-mi dezvolte orice mi[care ]ntr-un mod original [i gra- \ios.
— Un asemenea efort nu poate s= nu fie r=s-pl=tit...
— P]n= acum am ob\inut patru cupe, 30 de me-dalii [i, desigur, multe diplome.
— Care a fost primul premiu ob\inut ]n afara \=rii?
— Primul premiu l-am ob\inut ]n 2013, ]n ora[ul Kiev, la un campionat European. Din cei 27 de par-ticipan\i, am reu[it s= iau titlul de Mini Miss Belly Dance Europe. Dup= acest mare premiu, am evo-luat ]n fiecare an la Campionatul Moldovei, unde la fel am fost premiat= cu locurile de frunte.
— Cum te sim\i pe scen=? — Scena m= inspir= [i ]mi face o deosebit= pl=-
cere s= ies ]n fa\a publicului. odat= ce am urcat pe scen=, uit de emo\ii [i pun tot sufletul ]n dansul meu.
— Ai un nume preferat ]n lumea dansului ori-ental?
— S]nt ]nc]ntat= chiar de profesoara mea Elena Kelina – campioan= european= la dans oriental.
— Cum reu[e[ti s= ]mpar\i timpul ]ntre dans [i temele pentru acas=?
— De mic= am ]nv=\at s=-mi programez activit=- \ile. Muncesc mult pentru pasiunea mea, dar ]mi re-zerv timp [i pentru carte.
— Cum arat= o zi de odihn= pentru tine?— Zilele mele de odihn=, de asemenea, s]nt ac-
tive. Prefer s= mergem ]mpreun= cu mama la cum-p=r=turi, la patinoar sau la cinematograf.
— Ai planuri mari pentru viitor ]n ceea ce pri-ve[te dansul oriental?
— Mi-a[ dori s= devin o dansatoare cunoscut= at]t ]n Moldova, c]t [i peste hotarele ei. Dar p]n= a-mi vedea realizat visul, trebuie s= muncesc mult.
Pentru NOI – Valeria PRODAN
Laura M}RZA, cl. a III-a, Li-ceul N. Dadiani, Chi[in=u. Tit-lul de Mini Miss Belly Dance Europe (anul 2013). Campioa-n= absolut= la dansuri orien-tale ]n Republica Moldova.
332016, iulie Noi
fii s=n=tos!
LIPOMUL
poft= bun=!
V ara continu= s= ne aduc= surprize ]n buc=t=rie, iar noua mea descoperire estival= este fenicu-
lul. Cu siguran\=, ai auzit de fenicul sau fennel, din limba englez=, [i dac= ]nc= nu-i cuno[ti gustul, acum este timpul s=-l ]ncerci. Acest condiment me-diteraneean face parte din familia r=d=cinoaselor [i este comestibil ]n totalitate, at]t r=d=cina, tulpi-na, frunzele, c]t [i semin\ele. Frunzele de fenicul s]nt aromate [i asem=n=toare celor de m=rar, iar bul-bul (r=d=cina), care are forma unei cepe mari, este crocant [i are un gust dulce, delicat. }nainte de toa-te, feniculul este plin de s=n=tate. Aceast= plant= constituie un izvor de vitamine [i de substan\e mi-nerale, printre care fier, cupru, mangan, calciu, precum [i de uleiuri eterice, substan\e grase, zah=r. Datorit= acestor elemente, feniculul exercit= o ac\i-une benefic= asupra sistemului imunitar [i cardio-vascular, stimul]nd circula\ia sangvin=. Feniculul con\ine cantit=\i imense de fibre, care ajut= la redu-cerea colesterolului din s]nge, mic[or]nd astfel ris-cul bolilor de inim=. Totodat=, ace[ti nutrien\i con-tribuie la construirea [i men\inerea unei structuri osoase [i musculare puternice. Feniculul mai con\i-ne o substan\= foarte important= – colina. Aceasta ac\ioneaz= pozitiv asupra somnului, asupra memo-riei [i a capacit=\ii de concentrare. Nu ]n ultimul r]nd, feniculul are proprietatea de a trata indigestiile, a- v]nd un efect calmant asupra stomacului. R=d=cina consumat= ]n stare crud= [i semin\ele verzi ajut= la buna func\ionare a ficatului, a splinei [i a vezicii biliare.
Datorit= gustului rafi-nat, u[or dulce, feniculul poate fi ad=ugat ]n orice preparat, at]t crud, c]t [i g=tit – fiert, ]n baie de a-bur, c=lit, copt sau marinat. Se potrive[te cu legume-le clasice ]n m]nc=rurile tradi\ionale. R=d=cina a-romatizeaz= pl=cut supele, tocanele, salatele [i poate fi servit= drept garnitur= pentru carne [i pe[-te. }n india, Grecia [i italia feniculul este folosit nea-p=rat la prepararea mur=turilor [i a o\etului. }n ita-lia de la fenicul se extrage p]n= [i polenul din florile sale, c=ruia, locuitorii ]i mai spun condimentul ]n-gerilor. Frunzele [i semin\ele de fenicul s]nt folosite drept condiment, fiind ad=ugate ]n p]ine, ]n deser-turi, ]n br]nzeturi, ]n uleiuri [i ]n alte preparate gas-tronomice. Atunci c]nd alegem un fenicul, trebuie s= ne asigur=m c= bulbul are o textur= tare, este f=r= pete [i are o culoare alb=, uneori verde pal. Se p=s-treaz= proasp=t ]n frigider timp de trei-patru zile, ]n pungi de plastic perforate. Cel mai indicat este s= se consume imediat ce a fost cump=rat, deoa-rece ]n timp ][i pierde aroma. }nainte de a fi g=tit, trebuie sp=lat foarte bine.
Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN
U n nodul pe bra\ul st]ng, alarm]ndu-m=, m-a f=-cut s= ajung de urgen\= la medicul dermato-
log. Dup= o scurt= investiga\ie, medicul a constatat c= era vorba de un lipom – termen necunoscut pen-tru mine p]n= atunci.
Lipoamele constituie o acumulare de gr=sime situat= ]ntre piele [i mu[chi. Apar la orice v]rst= [i se ]nt]lnesc frecvent, dar cauzele form=rii acestor excrescen\e nu se cunosc deocamdat=. Lipoamele s]nt de dimensiuni diferite, de la c]\iva milimetri p]n= la c]\iva centimetri, au o form= de ciorchine sau de bulg=re [i pot ap=rea ]n orice parte a corpului, ]n-deosebi pe bra\e, pe g]t sau pe spate. Aceste for-ma\iuni nu prezint= nici un pericol [i nici nu s]nt semnul unei boli, chiar dac= uneori s]nt dureroase, cre]nd o stare de disconfort.
Vestea bun= este c= putem sc=pa de ele chiar acas=, de[i ]n cazul ]n care s]nt mici [i nu s]nt la vedere, este bine s= nu intervenim ]n nici un fel. Dac= totu[i lipoamele ne deranjeaz= din punct de vedere estetic, exist= c]teva remedii naturiste care ne pot ajuta s= sc=p=m de ele. Tratamentul se reali-zeaz= pe o perioad= mai lung= de timp, vindecarea total= av]nd loc p]n= la trei luni. Este foarte impor-tant ca p]n= a ]ncepe tratamentul, s= ne a-sigur=m c= ]ntr-ade-v=r este vorba de un lipom. Medicul ]l poate diagnostica u-[or, dup= dimensiune, consisten\= [i mobili-tate. Cele mai indi-cate remedii s]nt uleiul de in [i ceaiul verde. Dato-rit= acizilor gra[i omega 3 [i omega 6 din compozi\ia sa, uleiul de in este un bun antiinflamator. Acesta se aplic= de 3-4 ori pe zi p]n= la dispari\ia complet= a lipoamelor. }n acela[i timp, ceaiul verde, bogat ]n antioxidan\i, ajut= la eliminarea lichidului din \e-suturi, deci [i la sc=derea ]n dimensiuni a lipomului. }n acest scop, se beau trei c=ni de ceai verde pe zi.
De mare ajutor pentru ]ndep=rtarea lipoamelor s]nt produsele apicole, ]n special propolisul, c]t [i frunzele de aloe, de kalanchoe [i cele de podbal. }nainte de a fi folosite, frunzele se spal= bine, se taie ]n lung [i se ata[eaz= pe lipom cu partea ze-moas=, adic= cu miezul. Se fixeaz= cu un bandaj sau cu plasture [i se las= pe timpul nop\ii. Proce-dura se repet= p]n= la vindecarea complet=. {i condimentele din buc=t=rie fac minuni. Este vorba de scor\i[oar=, care cur=\= s]ngele [i \esuturile de gr=simi. Scor\i[oara ofer= un efect garantat dac= este consumat= zilnic, ]n timpul mesei, c]te o lingu-ri\= pentru adul\i [i o jum=tate pentru copii. Un re-mediu foarte eficient [i rapid pentru tratarea lipomu-lui este fixarea unei monede de cupru bine cur=\at=, cu ajutorul unui leucoplast, pe locul afectat, ]n a[a mod ca acesta s= fie acoperit complet. Astfel, ]n do-u=-trei zile lipomul dispare.
DELICATESA MEDITERANEEAN+
34 Noi, iulie 2016
abc-ul Af ro di teisimbolistica planetelor
L a sumerieni [i babilonieni, Saturn este astrul justi\iei [i
al dreptului. }n g]ndirea hermeti-cilor. Saturn ]nseamn= plumbul. Dar pentru filozofii hermetici, el
este culoarea nea-gr=, aceea a ma-teriei ]n disolu\ie [i putrefac\ie, ori cuprul obi[nuit, cel dint]i dintre meta-le. }n astrologie,
Saturn ]ntruchipeaz= principiul concentr=rii, al fix=rii, al con-dens=rii [i iner\iei. }nsum]nd toa-te acestea, el reprezint= o for\= ce are tendin\a de a cristaliza, de a fixa ]ntr-o stare rigid= lucru-rile existente, opun]ndu-se astfel oric=rei schimb=ri. Numele de Marele Malefic i-a fost atribuit pe
bun= dreptate, c=ci el simboli-zeaz= obstacolele de orice na-tur=, opririle, caren\a, ghinionul, neputin\a, paralizia. Cele dou= pozi\ii ale lui Saturn – din Capri-corn [i din V=rs=tor – s]nt opuse celor unde se afl= stelele. Deci se opun luminii [i bucuriei exis-ten\ei. }n organism el influen\ea-z= sistemul osos.
Saturn este planeta malefic= a astrologilor a c=rei trist= [i pl=-p]nd= lumin= a fost simbolul ce evoca durerile [i ]ncerc=rile vie\ii. Saturn are misiunea de a ne eli-bera de leg=turile noastre p=m]n-te[ti, eliber]ndu-ne totodat= de lan\urile vie\ii instinctive [i de pasiunile ei. }n sensul acesta, el reprezint= puterea unei fr]ne profitabile pentru spirit [i este marea p]rghie a vie\ii intelectua-le, morale [i spirituale.
Jean CHEVALIER,Alain GHEERBRANT
Dic\ionar de simboluri,Bucure[ti
VARA LA UMBR+ DOARME
C um mult a[teptata vacan\= a b=tut la u[= pentru unele
dintre voi, v= propun s= r=m]ne\i productive, creative [i pe timp de var=. Pierderea orelor de somn este un prim pas spre o disfunc\ie care ]\i poate face r=u. {i cum te [tiu n=zb]tioas= [i nelini[tit=, d=-mi voie s= \i le num=r, fiindc= somnul este esen\ial pentru s=n=-tatea ta. Este obligatoriu s= dormi m=car 6-8 ore pe noapte [i s= cu-prinzi cel pu\in o parte din inter-valul 22:00-02:00.
Napoleon era cunoscut pentru c= avea nevoie de numai patru ore de somn, Albert Einstein ]ns= dormea 12 ore. Un nou studiu in-teresant, ini\iat de c=tre matema-ticienii de la Universitatea din Mi-chigan, a analizat tiparele de somn ]n r]ndul a zece mii de persoane din dou=zeci de \=ri. V]rsta deter-min= ora de culcare [i cea de tre-zire. De[i copiii, de obicei, se cul-c= devreme [i se trezesc devreme, tiparele de somn ]n perioada ado-lescen\ei se modific= semnifica-tiv. }n medie, fetele din ]ntreaga lume dorm cu aproximativ 30 de minute mai mult dec]t b=ie\ii. Se pare c= presiunea cultural= poa-te modifica ritmul biologic. Japo-nezii tind s= se trezeasc= foarte devreme [i s= se culce la ore t]rzii. Americanii au a patra cea mai mic= or= de culcare (dup= Bel-gia, Austria [i Noua Zeeland=) [i se trezesc cel mai devreme. Fran-cezii concureaz= ]ntr-o lupt= cr]n-cen= cu spaniolii pentru cele mai t]rzii ore de somn.
Pentru a respecta igiena som-nului, ]\i recomand s= renun\i ]n dormitorul t=u la televizor sau cal-culator. Dac= te treze[ti cu c]teva minute ]naintea de[tept=torului, ]nseamn= c= organismul t=u este odihnit. Calitatea somnului t=u va dicta posibilitatea de a con-trola stresul, viteza de reac\ie, concentrarea, creativitatea etc.
{i vara la umbr= doarme. Ca s= aib= putere s= ne bucure cu ploi [i curcubeie. Ca s= izbuteasc= s= coac= cire[ele. Ca s= ]nc=l-zeasc= valurile. Ca s= ]naripeze fluturii [i buburuzele. Urmeaz=-i exemplul. Vacan\= pl=cut=!
SATURNURANUSA ceast= planet=, descoperit=
la 13 martie 1781 de William Herschel, reprezint= ]n astrolo-gie for\a cosmic= ce provoac= schimb=ri [i tulbur=ri subtile, bru[te [i neprev=zute interven\ii, crea\ii originale [i progres. Spi-ritul nou care sufl= de dou= se-cole asupra omenirii provine ]n principal de la acest astru, care este, ]n viziunea astrologiei, ade-v=ratul creator al lumii moder-
ne, ]ntemeiate pe principiile Revolu- \iei Franceze pe plan social [i pe ma[inism [i indus-trializare ]n sfera muncii. Casa ei, pe care o ]mparte cu Saturn, este
V=rs=torul. Uranus se afla, c]nd a fost descoperit=, ]n Gemeni, semnul zodiacal care guver-neaz= Statele Unite. Extraordi-narul dinamism, mentalitatea de t]n=r pionier, principiile demo-cratice coexist]nd cu regimul preziden\ial, problema negrilor, brutalitatea, poart= semnul dis-tinctiv al lui Uranus.
Procesul uranian se situeaz=, la origine, ca o mi[care de m]nie a Haosului: este trezirea focului pri-mordial. }n fa\a zeului oceanelor, exist= [i un zeu al ceru-lui a c=rui ambi\ie din-t]i este de a se degaja din nedi-feren\iat, apoi de a tinde c=tre ]n=l\imi pentru a se individuali-za la maximum. Tot ceea ce des-prinde omul de p=m]nt, ]n=l\]n-du-l ]n cer, care este imperiul s=u mitologic, [i ]l ]ndreapt= spre absolutul efortului vertical, se afl= sub auspiciile sale, de la simplul zg]rie-nori p]n= la rache-ta interplanetar=, trec]nd prin a-vion [i satelitul artificial. Acest proces uranian se desf=[oar= pe linia descenden\ei omului prometeic.
352016, iulie Noi
ICONA — VIZIUNI EUROPENE PE BANI CHINEZI
ieri [i azi
AUGUST
D e mult= vreme \i-ai dorit un au-tomobil sportiv sclipitor, ra-
pid [i exclusivist, de care s= nu ai-b= nimeni din mahala? Atunci s= [tii c= te-am ajutat – acesta e
icona! {i, de-[i ]n informa\ii vei citi c= e mar-c= chinez=, s= [tii c= nu e chiar a[a. Studioul de design ico-na Design &
Enjineering este ]ntr-adev=r ]nre-gistrat ]n China, la Shanghai, [i este finan\at de chinezi. Dar ]n el proiecteaz= personalit=\i de pri-ma m=rime din cele mai faimoa-
se ateliere europene – italieni, francezi, iar ]n frunte este france-zul Samuel Chuffard, cel care a proiectat pentru Stile Bertone, Land Rover [i Jaguar, Nissan A-merica [i Nissan Euro-pa, BMW. Ba chiar [i originile companiei s]nt europene – printre fon-datori fiind reputatul top-manager italian Teresio Gigi Gaudio, firmele de inginerie [i produc\ie Tecnocad Pro-getti [i Cecomp din To-rino, italia. Ultima este acea care d= via\= proiectelor, transform]nd imaginile de pe monitoare ]n su-percaruri de invidiat.
De[i recent fondat= (2010), compania are la activ deja c]teva modele. Primul, icona Fuselage, a fost un electromobil cu acumu-lator Litiu-ion, av]nd accelera\ia 0 – 100 km/or= ]n doar 5 secun-de. Lansarea sa ]n produc\ie o fi
fost ]mpiedicat= de criza din re-giune. A urmat icona Vulcano, ]n dou= modifica\ii. H-Turismo, un hibrid motorizat cu un motor V12 de 6 l [i 790 c.p. [i un electromo-tor de 160 c.p., are nevoie de doar 3 secunde pentru a atinge 100 km/or=. {i nu se opre[te dec]t dac= vitezometrul indic= 350 km/or=. Cea de-a doua modifica\ie, H-Competizione, are un motor termic mai modest, un V6 de 3,8 l [i 550 c.p., ajutat de dou= turbo-compresoare [i dou= electromo-toare a c]te 160 c.p. fiecare. Are trac\iune total= [i este ceva mai rapid dec]t precedenta. Dou=
milioane de euro [i ai posi-bilitatea s= alegi ce ]\i place!
Anul 2015 aduce un nou model – icona Vulcano Tita-nium. Elementul chimic din denumire nu este un decor: aproape ]ntreaga caroserie este realizat= ]n titan, un metal u[or, rezistent, frumos, dar [i capricios la modela-
re. Propulsorul V8 de 6,2 l dez-volt= 670 c.p., dar poate fi adus p]n= la 1000 c.p. Este [i mai ra-pid dec]t „fra\ii mai mari” – 100
km/or= ]n doar 2,8 secunde, vite-za maxim= – 354 km/or=.
Dar inginerii [i designerii de la icona au grij= [i de transpor-tul urban – recent icona a pre-zentat conceptul Neo, care ar ]n-viora [i u[ura traficul din ora[e. Unde mai pui c= se prive[te ca o veritabil= oper= de art=.
Iurie SCUTARU
1890 de ani de la na[terea lui Publius Helvius PERTiNAX, ]m-p=rat roman (193); a fost guver-nator al Moesiilor (176-178), al Daciei (178-179), al Siriei (179-182), al Britanniei (185-187), al Africii (188-189) [i prefect al ora[ului Roma (1 aug. 126 – 28 mart. 193).
130 de ani de la na[terea lui {tefan HoLBAN, avocat [i om po-litic, deputat ]n Sfatul |=rii [i ]n Parlamentul Rom`niei (1 aug. 1886 – 27 aug. 1961).
60 de ani de la na[terea lui Tudor CATARAGA, sculptor (1956 – dec. 2012).
225 de ani de la realizarea PoR|ii BRANDENBURG din Ber-lin, cel mai important simbol al ora[ului [i concomitent simbol de stat de care s]nt legate multe evenimente importante din isto-ria Berlinului, a Germaniei, a Eu-ropei [i a lumii din secolul XX (6 aug. 1791).
75 de ani de la na[terea lui ion ZAHARiA, flautist, compozitor [i profesor universitar (5 aug. 1941).
560 de ani de la stingerea din via\= a lui iancu de HUNEDoARA (ioan), domnitor [i comandant de o[ti din Transilvania, una dintre cele mai mari personalit=\i poli-tice, diplomatice [i militare me-dievale rom`ne[ti (1400/1407 – 11 aug. 1456).
75 de ani de la na[terea lui Vitalie RUSU, actor de teatru [i cinema, regizor, Artist al Poporu-lui (12 aug. 1941).
80 de ani de la na[terea lui ion DAGHi, pictor, artist-decora-tor, profesor universitar (15 aug. 1936).
80 de ani de la na[terea lui Alexei GRABCo, pictor [i grafi-cian (18 aug. 1936).
440 de ani de la stingerea din via\= a lui Ti\ian (TiZiANo VE-CELLio), pictor italian din sec. al XVi-lea (1485 – 27 aug. 1576).
calendar
Noi, iulie 201636
un de dai [i un de crap=
Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU
ORIZONTAL:1. Hebdo-madar. 2. Pornire – Potasiu. 3. Mie! – Fragili. 4. A se grupa – Palton scurt – ilie Buga. 5. Lauren\iu Albu – Arm= grea – Uniunea Cinea[tilor din Elve\ia. 6. Faptul de a vie\ui – Refugiu. 7. Usturoi – om cu pielea neagr=. 8. Ere – Maestru. 9. }ncep=toare. 10. Note! – ins.
VERTICAL: 1. Concomiten\i. 2. Ag=\=ri – Bine! 3. Paula Corbu – Ecou la nesf]r[it! 4. Arbore exotic din sudul Asiei – Aiurit. 5. ivit – Lucrare serioas=. 6. V]nt tropical – Cu gust acru. 7. Pitac…ros dintr-o parte! – Arman. 8. A se deteriora – Bine! 9. Preliminar=. 10. 124356 de sunete care se articuleaz= cu participarea buzelor – Ansamblu de obiecte.
Cuv]ntul ierbar ]nseamn=:
1. Colec\ie de plante; 2. Parte a stoma-cului unei roz=toare; 3. iesle.
R=spunsurile corecte – nr. 5, 2016
ORIZONTAL: 1. C=mar=. Ap=. 2. Acoperite. 3. Magazie. Tu. 4. ir. Rivali. 5. Neg. Li. A\=. 6. Etaj. {f. }l. 7. Ur. Stimat. 8. Aram=. Lari. 9. {ifoniere. 10. As. Steag.
VERTICAL: 1. C=mine. A[a. 2. Acareturi. 3. Mog. Garaf=. 4. Apar. Mo[. 5. Rezil. San. 6. Ari-vist. i. S. 7. iea. Filet. 8. A\. La. Mare. 9. Pe\itoarea. 10. Al\i.
Cuv]ntul acareturi ]nseamn= construc\ii; unelte agricole.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
fr=m]nt=ri de minte
trei variante – un r=spuns
trei variante – un r=spuns
fr=m]nt=ri de minte
C]nd unu [i cu unu nu fac doi?
La 2 august 1999, pentru comemorarea Eclipsei totale de Soare din 11 august 1999, Banca Na\ional= a Rom`niei a emis o bancnot= din polimeri cu
cuvinte ]ncruci[ate
Caissa
Albul ]ncepe [i d= mat ]n 2 mut=ri.
cuvinte ]ncruci[ate
T abla de [ah pliabil= a fost inventat= de un preot c=ruia i-a fost interzis s= joace [ah. Preotul a g=sit o cale de a subtiliza tabla de [ah prin crearea celei pliabile. Atunci c]nd s]nt ]mp=turite
cele dou= p=r\i ale tablei de [ah, aceasta arat= pur [i simplu ca o carte.
Caissa1. Dc8. Cec4. 2. Td3X, sau 1. Dc8. Cac4. 2. Cd1X, sau 1. Dc8. Dxb6. 2. Cd5X, sau 1. Dc8. Dd6. 2. Cb5X.
valoarea nominal= de 2 000 de lei, aceasta fiind prima bancnot= din polimeri emis= de Rom`nia [i totodat= prima bancnot= din polimeri emis= ]n Europa.
ochiul al treilea
DIN NUM+RUL URM+TOR:
Igor VIERU (1923-1988): MOARA DE LA CERNOLEUCAPictor [i grafician rom`n n=scut ]n satul Cernoleuca, Edine\.
Principiile noi de crea\ie ale pictorului se trag din ]mpletirea organic= a realului cu poezia, pictura tradi\ional= fiind privit= dintr-un unghi care nu ne ]mpiedic= a o ]n\elege pe plan superior de revalorificare. Este cunoscut, mai ales, prin tablourile cu tem= rustic=, execut]nd lucr=ri de factur= plastic=, trecute prin filiera imaginativ= a unui artist experimentat [i de o ]nalt= tensiune creatoare. }n ultimele sale opere se face tot mai pronun\at elementul metaforic, care ]i l=rge[te spa\iul artistic. operele sale s]nt o fuziune a artei grafice, a picturii [i a scenografiei care ]i influen\eaz= tot mai mult pictura, imprim]ndu-i o ]nf=\i[are aparte.
Lucr=ri: ME{TERUL MANOLE, C}TE CEVA DESPRE OAMENI {I APE, MIEZ DE VAR+ etc.
De vorb= cu Zinaida BoLBoCEANU, interpret= de folclor.Versuri de Liliana ARMA{U.proz= de Valentin RASPUTiN.Fabule moderne de Tatiana |}BULEAC.pagina muzelor: Sandra BULLoCK.time-out: ion LAZARENCo.
FON DA TOR:Mi NiS TE RUL EDUCA|iEi
Fondat 1930Serie nou= 1990
Re dac tor-[ef:Va le rie Vo LoN TiR
Valeria PRoDANsecretar responsabil
Leo BoR DEiANUre dac tor de sec\ie
olesea CURMEire dac tor ar tis tic
Valentin GU|Ustilizator
Daniela CoDREANUco rec tor
Alina BoDRoVAcontabil-[ef
Ana CEAP+ope ra tor
Sergiu FRUNZ+[ofer
Co man da 914For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.
WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers
AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta Noi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: [email protected]/ Revistanoi Noiwww.revistanoi.md
Ti pog ra fia EdituriiUNiVERSUL
}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713
V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-
ple t=, nu m= rul de te le fon.Materialele cu tematic= ecologic= apar cu suportul financiar al
Ministerului Mediului (Fondul Ecologic Na \ional).