issn 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/noi 11 mic .pdf · 4 noi, noiembrie...
TRANSCRIPT
ISSN 1857-0798
REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I
noiembrie
11, 2 013MAMA MEACezara |OPA, 11 ani
Liceul Prometeu, Chi[in=u
Caut razele de lumin=Ale dimine\ii{i tot ce m= leag= de trecutul...
pag. 1-5
Pentru mine, c=l=toriile s]nt impor-tante, c=ci ele ]mi alimenteaz= curi-ozitatea...
pag. 14,15
Cu c]t ve\i [ti mai multe, cu at]t ve\i fi mai ]nal\i. Orice carte citit=, orice lec\ie ]nv=\at= se vor a[eza sub voi [i v= vor ridica deasupra celorlal\i. Ve\i domina cu mintea. Nu e nimic mai frumos dec]t aceasta.
pag. 21
{i totul a ]nceput cu o medalie... una nu oarecare, una din ciocolat=, ag=\at= la g]t pe la [ase-[apte ani, la gimnastica sportiv=, unde p=rin\ii au dus-o ca s= nu umble brambura.
pag. 27
NOI
antologie NOi
EXPEDI|IES= nu m= alungi niciodat=Din bra\ele tale, copil=rie.}ntr-o zi voi pleca singur=,C=ci s]nt om{i st= ]n firea oamenilorS= se gr=beasc= spre nic=ieri,Crez]nd c= popasul}ntr-un loc anume,}ntr-un timp anumeAl existen\eiEste ru[inos [i degradant.
Uneori, pur [i simplu,Trebuie s= ne oprim la jum=tate
de drumSpre dob]ndirea unui alt \elMai puternic, mai ]ntemeiat.
Pornim ]n c=utarea unui prilej,A unei posibilit=\iDe-a ne realiza visurile,
De[i, mul\i dintre noiNutresc visuri necunoscute chiar lor{i pornim ]n cautarea acelor visuri.P=[im atent.Din fric=, probabil,Din fric= de necunoscut.
Cunoa[tem at]t de pu\ine,C=ci s]ntem copii{i nu ]n\elegem c= ]nainte de-a porni
]n expedi\ieTrebuie s= ne cunoa[tem mai ]nt]i
pe noi
A[a se face c= unii se r=t=cesc pe drum{i renun\=}n momentul ]n care trebuie s= se
bazezePe propriul eu.Al\ii ]nnebunesc,
Dar s]nt [i cei care au mai mult noroc –
Se cunosc pe parcurs.
Cei mai mul\iMorFiresc.F=r= sens}ntr-un somn al metamorfozei
spirituale
{i, de[i s]nt b=tr]ni,Au r=mas copii,C=ci ]n tot decursul expedi\iei lorN-au [tiut cine s]nt{i ]ncotro se ]ndreapt=,}ncotro se risipe[teVe[nicia pa[ilor gr=bi\i.
Ionela BEJENARU, cl. a XII-aBute[ti, Glodeni
REVEDERE
Fotografie: Valerie TUDOR
2013, noiembrie NOi
O TOAMN+ INSPIRAT+
capriciile muzei
I onela BEJENARU (Bute[ti, Glodeni). P]nze poe-tice vaste, oarecum epice, care ]ns= nu cad ]n
prozaism. Fiorul poetic, metaforele, atmosfera vi-breaz= de emo\ie [i s]nt sus\inute de o expresie artis-tic= pe m=sur=. Felicit=ri!
Cristina CLIMA (Vadul-Ra[cov, {old=ne[ti). Se vede c= inspira\ia autumnal= e ”de vin=” c= nu ne-ai trimis un text ca de obicei, ci tocmai trei. }n toate p=strezi echilibrul [i m=sura care te caracterizeaz= [i nu lipsesc g=selni\ele – zbaterea de arip= ce ]n-sufle\e[te finalul [i te face s= revezi ]ntreg textul. Suc-ces ]n continuare!
Natalia POCIUMBAN (Cobani, Glodeni). {i po-eziile, [i proza se apropie de ni[te limite personale [i ]ncearc= s= le l=rgeasc=. E o tendin\= salutar=.
Doina STRULEA, cl. a XI-a (Criuleni). Am remar-cat c]teva texte/fragmente cursive din multele poezii sosite la redac\ie. Pe alocuri elanul poetic pe care ]l ai, cu prisosin\=, se consum= ]n texte confuze, am-bigue sau st]ngace, ]ncremenite la faza inten\iei sau
umbrite de descriptivism ori expresii nearticulate.Mihaela PATRA{CO (Ciripc=u, Flore[ti). O
toamn= interesant=, dar imperfect=. E[ti incon-secvent=. Aduni ]n poem diferite detalii f=r= a ]ncerca s= creezi o anumit= atmosfer=, s= sugerezi ceva anume.
Ionela COCIORV+, cl. a VI-a (Br=viceni, Orhei). Poezia despre mam= abund= ]n adjective, dar nu are o not= personal= [i o finalitate concis=.
Dumitri\a CARAMAN, cl. a VII-a (Br=viceni, Or-hei). Poeziile au o anumit= cursivitate, ]ns= nu ]ntru-nesc condi\iile unui text poetic. Locurile comune, in-consecven\ele, declara\iile neacoperite din punct de vedere artistic le fac nepublicabile.
Nu enumer=m autorii cu lucr=ri ocazionale sau modeste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.
V= dore[te inspira\ie [i succes
Leo BORDEIANU
1
ILUZIECaut disperat= ]n dulapul cu amintiriO poz=, un parfum, o c=ma[=,O dovad= c= ai existat,C= ai fost al=turi.Caut disperat= ]n dulapul cu amintiriO privire, un sur]s, o lacrim=,O dovad= c= nu te-am visat,C= tu ai fost al=turi.Caut disperat= ]n dulapul cu amintiriUn trecut, un s=rut, o-mbr=\i[are...Oare tu ai fost sau mai e[ti?Oare eu am iubit sau iubesc?A[ vrea s= vorbesc cu inima Ea e unica, ea cunoa[te r=spunsul,Dar nu vrea s= m= asculte...inima mea se zbate ca o pas=re...Care a uitat s= zboare.
NECUNOSCUTCine e[ti tu?Mi-am pus at]t de des aceast= ]ntrebare{i am ]mpletit at]tea r=spunsuri,Dar m= ]ntreb din nou:Cine e[ti tu?Contemplarea g]ndurilor mele ascunse?Nu, tu e[ti mai multTot ce am g]ndit [i voi g]ndi vreodat=.Cine e[ti tu?Perfec\iunea conceput= ]ntr-un chip?Nu, tu e[ti dincolo de perfec\iune.Cine e[ti tu?Un Luceaf=r eminescianSau un Lucifer deghizat?Cine e[ti tu?Universul strecurat ]n doi ochi ad]nciA c=ror lumin= m= arde?Cine e[ti tu?At]t de apropiat [i at]t de necunoscut.
Cristina CLIMA, 18 aniVadul-Ra[cov, {old=ne[ti
NOi, noiembrie 20132
cap ri ci ile mu zei
BIOGRAFIE
CA
SA
P+
RIN
TEA
SC
+V
lad
a E
NI,
11
ani
{co
ala
de
Art
e, C
=l=
ra[i
— Cum ]\i spune?— Copil.— Cine s]nt p=rin\ii t=i?— Mama [i tata.— Cum se numesc?— Mama [i tata.— Ce faci aici?— Colec\ionez vise.— {i at]t?— Privesc stelele.— Unde locuie[ti?— Acas=!
Natalia POCIUMBAN, cl. a XII-aCobani, Glodeni
FULG
ER
Ana
BU
RD
INIU
C, 1
5 a
ni{
coa
la d
e A
rte,
Ocn
i\a
Caut un cuv]nt potrivit,Caut litere r=t=citeinsinu]ndu-[i independen\a,Caut semne prin care s= simt,S= aud,S= v=d,{i s= [tiuC= existF=r= de tine.
Caut s=rutul de ieriPe obrazul fierbinteSau pe buza uscat=.Caut razele de lumin=Ale dimine\ii{i tot ce m= leag= de trecutul...}n careSufletul meuEra doar Sufletul meuF=r= o parteDin tine}n el.Caut o umbr=,O ]nchipuire,O amprent=Sau o respira\ie umed=Pe oglind=.
Caut indicii ale...Crimei ]nf=ptuite.Dovezi{i motivePentru careEu, cea din trecut,Am muritTreptatCu acordul propriei con[tiin\eGhidat=De inima{i m]naUnui b=rbat.
Ionela BEJENARU, cl. a XII-aBute[ti, Glodeni
INVESTIGA|IE
INTE
RS
EC
|IE
Ana
sta
sia
BU
INO
VS
CA
IA, c
l. a
VII
I-a
Lice
ul L
. Da
mia
n, R
][ca
ni
2013, noiembrie NOi 3
CLOVN
Gabriela TATARI, 13 aniPetru[eni, R][cani
V}N
T D
E M
IAZ
+-N
OA
PTE
Ion
ela
B}R
DA
N, c
l. a
IX
-aLi
ceu
l N. V
orni
cesc
u, L
ozov
a, S
tr=
[en
i DESCHIDE OCHIIDeschide ochii,Spune ce sim\i,inima ]\i bate,Scoate-o din din\i.C]nd lac=tul cere cheie,Spune-i c= e codat.Codat e [i sufletul ]ntristat.
Valurile cad ]n amintiri,Amintirea cade ]n lacrimi,R]ul se revars=,iar eu nu mai potAcceptaLucrurile false.
MI-E DOR...Mi-e dor de tine, mam=,De ochii t=i tainici [i pustii, De sufletul t=u…C]nd oare ai s= vii?Simt lipsa ta zi de zi, C]nd oare ai s= vii?}\i v=d haina pe pat...S= m= ab\in nu pot, o ]mbrac...Simt foame, s= m=n]nc Nu pot.Te v=d pe tine Peste tot...Mi-e dor...
}N GAR+, IAR DOARETimpul ne str]nge pe to\i,Scurge din noi ani [i minute,iar oamenii pleac= ca trenul,Las]nd o gar= de urme durute.
Dorul a devenit obi[nuin\=Ce roade-n suflet cu ecou,Pl]nge amarnic acea fiin\=Ce-a[teapt= m=car un gest nou.
Toamna iar bate ]n geam,Din mine cad frunzeDe dragoste,De timp[i r=bdare.Doamne, f=cut-ai vreodat= un neam}n care r=sare doar soare?
Doina STRULEA cl. a X-a Liceul B. D`nga, Criuleni
CUVINTELE FERMECATES]nt ]n grai mii de cuvinte,Dar din ele [i din toateC]teva s]nt mai frumoase,Pentru c= s]nt fermecate.
Omul bine educat{i foarte manieratLe roste[te cu pl=cere:”V= rog frumos, v= mul\umesc, la
revedere”.
Po\i s= fii c]t de bogat,S= ai aur [i palate,Dar, de nu e[ti educat,Degeaba le ai pe toate.
iar de e[ti un pic s=rac,Cu o hain= mai modest=,Dar cuminte, educat,Asta-i cea mai mare zestre.
Marinela LUPU{OR, cl. a VII-aCobani, Glodeni
4 NOi, noiembrie 2013
cap ri cii le mu zei
NOAPTE }NSTELAT+Dumitri\a CARAMAN, cl. a VII-a
Br=viceni, Orhei
FERICIREAE xist= sau nu?
Se na[te dintr-un impuls de realizare [i moare odat= cu temerea de a pierde.
Fericirea – gram de sentimente afi[ate prin z]m-bete [i gesturi inexplicabile.
Realizarea const= ]n descoperirea ei, iar via\a ]n faptele s=v]r[ite pentru a r=m]ne l]ng= noi.
Au fost at]tea – crime, taine, coduri, solu\ii, dra-goste, pasiune, lini[te, nostalgie – ca, ]n final, ea doar s= dispar=.
A venit f=r= a anun\a [i a plecat f=r= a ne spune ”de ce?” .
Cei boga\i o cinstesc prin milioane de banchete, iar cei s=raci o doresc ]n c]teva firimituri de p]ine.
Orbii o cred o lumin= senin=. Cei care nu deslu[esc sunetele o nutresc [i o picteaz= ca pe cea mai fru-moas= melodie.
Fiecare inim= o vede sub forma g]ndurilor sale sau ]n ochii unei singure persoane.
{i doar mama o vede ]n pruncul ce are s= vin= ]n via\a ei, ca, mai apoi, fericirea pentru ea s= fie ges-turile, privirile [i r]sul sublim al copilului ei.
CURCUBEUL
UNIVERSUL CREAT DE Z+PAD+
G hemuit= sub pic=turile de ploaie, cu trupul tre-mur]nd de dor, cu pleoapele juc=u[e, dar ]nchise
de praful amintirilor, cu neputin\a de a percepe re-alitatea, am r=mas s= tr=iesc ]n propria temni\= a g]ndurilor. Simt cum v]ntul ginga[ se joac= ]n p=rul meu, ploaia ]mi ]neac= lacrimile [i se prinde ]n dan-sul responsabil, ]n urm=rirea fiec=rui gest.
Ador ploaia!...Totul a ]nceput cu prima pic=tur= c=zut= pe obra-
zul meu. Ca mai apoi, sufletul s= se av]nte ]n firele argintii pentru totdeauna. Fiind preocupat= de jo-curile copil=riei, a[teptam ploaia pentru a alerga descul\= prin iarba fraged= [i zglobie. }mi era inima mare c]nd [tiam c= ploaia m= va ajuta s= cresc. A[a au trecut ani [i ani... Plin= de g]nduri, pierdut= ]n iu-birile din romane [i vis=toare, am sim\it un fior pe bra\, ]n timp ce fr=m]ntam o poezie pe un deal singu-ratic ]n b=taia v]ntului, [i atunci sufletul fugar a ]n-ceput s= cutreiere lini[tea din c]ntecul unei t=ceri cutremur=toare.
}mi place c]nd plou=!...A[a au trecut fr]nturi de timp, a[a a r=mas, a[a
este [i acum.…Stau ghemuit= [i ]i ascult melodia. M= las con-
templat= de ea, ”de cea care ]mi este p=rta[ la toate”... Era copil c]nd eram [i eu copil. A crescut odat= cu mine. }mi picteaz= g]ndurile acele culori o-ferite de mine. S]nt culori stinse [i unele ard prea tare, dar [tie ea ce face... Acum se zbucium=, [i [tiu de ce, picteaz= ceva dureros...
}mi place ploaia, dar mereu am a[teptat curcubeul!
Natalia POCIUMBAN, cl. a XII-aCobani, Glodeni
O margine de sat. Totul ]n jur e alb ca p]nza de in. Timpul parc= s-a oprit pe loc [i hoin=re[te pe
dup= dealuri.E miez de ghenar. Dintr-odat=, din cerul f=r= nici
o umbr= de nor, ]ncep a c=dea, ca f=ina la cernut, fulgi. Fulgi pleto[i, fulgi mici [i mari, de tot felul. {i cade, cade puzderie m=runt= [i deas=. Din fulgi, pe p=m]nt, se ]mplete[te un covor argintiu. Z=re[ti o c=r=ru[=. E ]nghe\at= [i pustie ca [i sufletul ]n singur=tate. Mai ]ncolo vezi un c]ine, parc= ar fi Ciob=nil= din textul lui Vasile Voiculescu. Merge, s=rmanul, [chiop=t]nd cu o privire ]n care se arat= prin c]te necazuri a trecut.
Oare ce s]nt fulgii? Lacrimi ]nghe\ate. S]nt poate lacrimi de fericire, c= nu ne uit= Dumnezeu, s]nt poate lacrimile albe [i curate pe care le-au v=rsat [i le mai vars= mii de ]ndr=gosti\i de poezia emi-nescian=. Departe observi o c=su\= mic= de-i ajunge stre[inile la p=m]nt, dar ]n care lic=re[te o lumini\=. Po\i s= compari c=su\a aceasta cu bojdeuca lui Creang=, ]n care st= un copil [i admir= cu nesa\ geamul zugr=vit cu flori de marmur=. }n toate casele se aude vuietul sobei, ]n care trosnesc crengile de stejar. iarna sufletul se ascunde ]ntr-un col\ [i a[teapt= o raz= de lumin=. Stelele s]nt pierdute, s-au pierdut prin cl=bucii albi de fum. Copacii au ]m-br=cat straie de s=rb=toare. S]nt ca ni[te cavaleri la bal, nemi[ca\i [i elegan\i. Soarele este zg]rcit ]n privin\a razelor [i le \ine pentru vara viitoare. Totul e cuprins de-o melancolie nesf]r[it=.
Nicoleta NANI, cl. a VIII-aUlmu, Ialoveni
52013, noiembrie NOi
sarea g]ndirii
JOCUL NORILOR
P e plaja v]n=t= a cerului, fuga luminii sc=ldat= spre apus ]n insule de m=rgean risipise scoicile
trandafirii ale norilor de sear=.
Ionel TEODOREANU
C]nd cau\i comori, nu sapi ]n nori, ci ]n p=m]nt. Norii negri nu ]ntunec= curcubeul, ci-l arat= [i mai bine.
Lucian BLAGA
Nu c=uta dincolo de nori, vei g=si al\i nori.
Georgescu HARRY
Nu am [ti c]t de frumos e cerul dac= nu ar avea nori pe el.
Mai bine m-a[ face pescar de nori. Azi unul, m]ine altul. A[ aduce repede potopul. C= la nori am noroc.
Marin PREDA
Problemele s]nt ca [i norii care a[tern ]n treac=t o umbr= pe p=m]nt.
Victor HUGO
Soarele [i luna au p=r=sit cerul. Norii vars= lacrimi. }n seara aceasta inima mea vrea s=-\i spun= ce m= doare.
Atul Prasad SEN
L=tratul c]inelui nu pricinuie[te norului nici un r=u.
proverb arab
C]nd norii vor deveni mai grei dec]t p=m]ntul din noi dus o via\= de c=tre pa[ii Destinului fiec=ruia, vom ]n\elege c= nu ploaia clipelor din ei ne-au ]ntune-cat soarele vie\ii, ci lipsa de a fi noi ]n[ine.
Sorin CERIN
Jocul norilor – jocul naturii, ]n esen\= poetic.
NOVALIS
Furtuna – un r=zboi al norilor c][tigat de ploaie.
Aurelian SILVESTRU
Aforismele s]nt nori de cerneal= care ne str=bat respira\ia.
Donato Di POCE
Pas=rea s-ar vrea nor. Norul s-ar vrea pas=re.
Rabindranath TAGORE
S]ntem ca norii. Ne m=rim pân= la destr=mare.
Valeriu BUTULESCU
NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE
D rag= prietene, A ]nceput abonarea pentru anul 2014.
Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la revista NOi. }ndeamn=-i s= se aboneze!
Ar fi bine ca ]n fiecare clas= s= fie cel pu\in un abonament la revista NOi.
Pe parcursul mai multor decenii, au debutat [i au colaborat cu revista noastr= scriitori ca: ion Dru\=, Petru Zadnipru, George Meniuc, Liviu Deleanu, Liviu Damian, Vasile Coroban, Grigore Vieru, Spiridon Vangheli, Vasile Vasilache, Vladimir Be[leag=, Victor Teleuc=, Nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu, Valeriu Matei, Leo Bordeianu, Leo Butnaru etc., arti[tii plastici: isai C]rmu, Gheorghe Vrabie, Alexei Col]bneac, Roland Vieru, ion Moraru, Eudochia Zavtur, Violeta Zabulic= etc., compozitorii: Eugen Doga, Petre Teo-dorovici; savan\ii: Mina Lozan, Andrei Munteanu, iurie Scutaru. S]ntem siguri c= [i cei care citesc [i cola-boreaz= azi cu NOi vor ajunge personalit=\i notorii.
{coala cu un num=r de p]n= la 400 de elevi care va perfecta peste cincizeci de abonamente anuale [i [coala cu un num=r mai mare de 400 de elevi care va perfecta peste o sut= de abonamente anu-ale la revista NOI, la prezentarea cotoarelor de abonamente, va primi gratuit pentru bibliotec= Dic\i-onarul universal ilustrat al limbii rom`ne, 12 vo-lume (Editura Litera), sau Cronica ilustrat= a ome-nirii, 16 volume (Editura Litera), sau Dic\ionarul enciclopedic (Editura Cartier), sau DEI Junior (Edi-tura Cartier), sau Cartea Ro[ie a Republicii Moldo-va (Editura {tiin\a), sau cele patru volume din colec\ia Lumea vegetal= a Moldovei, sau cele patru volume din colec\ia Lumea animal= a Moldovei (Editura {tiin\a), sau unul dintre cele zece volume, ap=rute p]n= ]n prezent ale Enciclopediei Localit=\ile Republicii Moldova (Funda\ia Draghi[tea), sau Enci-clopedia de ecologie (Editura {tiin\a) — la alegere.
Revista NOi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.
Pre\ul unui abonament anual – 180 de lei; semi-anual – 90 de lei.
Indicele PM 31239. Abonamentul la revista NOi poate fi perfectat la
orice oficiu po[tal.
abonament
NOi, noiembrie 2013
cu ta re r]nd mu[ c=
F iecare are propria clas= [i poate, uneori, se g]nde[te c]t e
de bun= sau nu prea. Acest mesaj vreau s=-l dedic colegilor de clas=. To\i s]ntem diferi\i, ]ns= indiferent de aceasta, colabor=m perfect, petrecem timpul ]mpreun= [i du-cem dorul peripe\iilor din clas=. Desigur, uneori, unii se uit= piezi[ la colegi [i poate au motive pentru aceasta, dar nu trebuie uitat faptul c= ei totu[i s]nt colegii no[tri. Oric]t de r=i ar fi, s]nt o p=rticic= din via\a noastr= de zi cu zi. S]nt si-gur= c= ]n fiecare clas= exist= un elev care se eviden\iaz=, dore[te s= fie superior celorlal\i [i poate, deseori, care v= cauzeaz= proble-me. Dori\i uneori ca el s= p=\easc=
ceva. Asemenea g]nduri apar atunci c]nd s]ntem plini de ur= [i nu ne d=m seama de consecin\e. El, totu[i, v= este coleg de clas= [i f=r= de el ar fi mai plictisitor.
Clasa mea nu e ideal=, dar pentru mine semnific= mult... S]nt bucuroas= c= am o asemenea clas=, s]ntem uni\i, veseli [i plini de duhul aventurii. A[ vrea s= v= dau un sfat: aprecia\i clasa pe care o ave\i [i respecta\i colegii de clas=... Ei s]nt unici! Vor r=m]ne ]n amintiri pentru totdeauna.
Cristina SUVEIC+, cl. a X-aLiceul M. Eminescu, Sudarca,
Dondu[eni
B+
IAT
UL
CU
PIS
TR
UI
Li
lia
{C
HIO
PU, 1
4 a
ni
Ga
ng
ura
, Ia
love
ni
{COAL+ F+R+ REVISTA NOI
N u demult ne-au picat ]n m]n= ultimele dou= numere ale re-
vistei NOi. Ne-a p=rut interesant= [i util= pentrtu elevii din toate cla-sele. }n pauz=, ne-am gr=bit la bi-bliotec= s= r=sfoim [i alte numere de revist=, ]ns= am g=sit doar c]te-va colec\ii din anii trecu\i, la fel de curioase pentru noi. De ce oare di-rec\ia [colii se aboneaz= la fel de fel de publica\ii, ce-o intereseaz= doar pe ea, ]n mare parte, dar re-vista NOi a fost trecut= cu vede-rea? Consider=m c= NOi e nece-sar= [i profesorilor. E bine c= ]n [coala noastr= se schimb= geamu-rile [i u[ile, dar unde e NOi?
Oare atunci c]nd maestrul Ni-colae Bodgros, cons=teanul nos-tru, ]nv=\a la [coal=, tot lipsea aceast= revist=? Nu credem.
Un grup de elevi din Badicul Moldovenesc, Cahul
AMINTIRI DIN VAR+V ara trecut= am tr=it-o din plin.
M-am odihnit ]mpreun= cu al\i c][tig=tori ai concursului de crea- \ie al revistei NOi ]n tab=ra Priete-nia din Co[ni\a, Dub=sari. E o ex-perien\= pe care o voi p=stra pen-tru tot restul vie\ii. Am avut ocazia s= cunosc oameni deosebi\i, care mi-au oferit lec\ii de via\=. }mpre-un= cu noi s-a odihnit un grup de semeni din Rom`nia. Ne-am ]mpri-etenit, am discutat despre c=r\ile citite, despre preferin\e, am f=cut un schimb de adrese. Regret c=
unii copii, din lips= de educa\ie, strecurau glume de prost gust sau cuvinte ur]te ]n limba rus= la adre-sa lor. Aceste mici incidente nu au fost o piedic= ]n rela\iile noastre de prietenie. Ei [i-au dat seama c= nu-i po\i pune pe to\i ]n aceea[i oal=.
La ]ntoarcerea mea acas=, m= sim\em mai ]mplinit= [i mai apre-ciat=.
Ionela BEJENARU, cl. a XII-a,Bute[ti, Glodeni
6
COLEGI DE CLAS+
ETERNITATE R =scolind prin arhiva familiei,
am g=sit o poz= ]n care era o b=tr]n= cu un copil mic ]n bra\e. }n planul doi o cas= mic=, ]n dreapta, ni[te rufe ce at]rn= pe a\= ca omul de via\=. Sub cupola cerului, ]nc= umed dup= ploaie, o b=tr]nic= \ine ]n bra\e un copil ]n straie albe cu o umbrel= ]n m]n=. E str=bunica Ma-ria cu sora mea Valentina. Tata a f=cut poza.
}n fiecare zi v=d casa din fotogra-fie, a\a de care at]rn= rufele... dar nu o v=d pe str=bunica. Valentina deja e mare. M= bucur c= a r=mas fotografia – eternitate de-o clip=.
Paula CHIRIAC, cl. a XII-a{uri, Drochia
Nici un lucru important nu a fost vreodat= realizat f=r= pasiune.
HEGEL
2013, noiembrie NOi 7
noi [i voi
1. Cu ce \i se asociaz= no\i-unea de migra\ie?
2. Ai pe cineva dintre apro-pia\i, p=rin\i, rude, prieteni care muncesc peste hotare ori s-au stabilit ]ntr-o alt= \ar= ?
3. C]\i colegi din clasa ta au un p=rinte sau chiar ambii pleca\i peste hotare?
4. Ai avut sau ai [i dintre acei care au plecat ]mpreun= cu p=rin\ii [i ]nva\= ]ntr-o [coal= din str=in=tate? |ii leg=tura cu ei?
5. De regul=, ce lucruri ][i iau copiii cu ei la plecarea peste hotare?6. Cuno[ti cum se adapteaz= copiii ]n mediul str=in? S]nt [i dintre cei care nu rezist= acelui mediu [i se ]ntorc acas=?7. Cum se integreaz= ]n siste-mul de ]nv=\=m]nt din acea \ar=? La ce discipline s]nt mai tari? Dar la care dintre ele mai slabi?8. Colegii t=i care tr=iesc peste hotare c]nd revin ]n \ar= r=m]n la fel sau se schimb= (s]nt cu nasul pe sus, s]nt mai ]ncrezu\i sau, din contra, au r=mas prieteno[i ca mai ]nainte)?
9. Din c]te cuno[ti, de ce le este dor cel mai mult?10. Cei pleca\i peste hotare vor s= se re]ntoarc=? De ce?
11. }n cazul colegilor cu ambii p=rin\i pleca\i peste hotare, ace[tia ]n grija cui s]nt l=sa\i?
12. Cum crezi, ce schimb=ri de comportament, de atitudine se produc ]n cazul copiilor cu p=rin\i pleca\i peste hotare?
13. Ce crezi c= se va schimba ]n viitorul apropiat ]n acest sens: vor pleca [i mai multe persoa-ne, vor reveni tot mai mul\i sau nu se va schimba nimic?14. Care s]nt consecin\ele migra\iei pe termen scurt, dar pe termen lung?
CHESTIO NAR
UN GHIOZDAN {I JUM+TATEO dat= cu modernizarea [i tehnologizarea societ=\ii, inclusiv a ]nv=\=m]ntu-
lui, g=sirea unui ghiozdan pe potriv= pentru materiale de studiu s-a com-plicat. Deoarece s]nt prea mari [i grele, se ]nt]mpl= s= le creeze suficiente probleme elevilor: dureri de spate, senza\ie de oboseal=, ]n special, ]n cazul celor din clasele primare. Care s]nt criteriile de alegere ale unui ghiozdan adecvat ]n opinia cititorilor no[tri, g=si\i din r=spunsurile la chestionarul din nr. 8 a. c.
A utorii celor mai i n t e r e s a n t e
r=spunsuri la ches tionar vor fi premia\i ]n decem-brie curent. Succes!
DE CE V-A|I DUS?
A utorii celor mai i n t e r e s a n t e
r=spunsuri la chestio-nar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.
A utorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.
1. }mi plac ghiozdanele moderne, colo-rate care pot fi purtate pe um=r.2. Obi[nuiesc s=-mi achizi\ionez un ghioz-dan nou o dat= la doi ani.3. Atunci c]nd inten\ionez s=-mi cump=r un ghiozdan m= uit, ]n primul r]nd, dac= are multe buzunare [i, desigur, dac= e frumos [i nu prea scump.7. Spre exemplu, nu am luat o carte la [coal=, baz]ndu-m= pe cea a colegului de banc=.8. Nu am avut ocazia s= ajut pe cineva s= duc= geanta. }n general, cred c= acesta e lucrul b=ie\ilor.9. De mai mul\i ani port geanta pe um=r, pentru c= a[a-mi place. Dar cred c= mai corect este s-o ducem ]n spate.10. Cred c= ghiozdanele cu rotile s]nt foarte eficiente; [i greutatea c=r\ilor nu se simte at]t de mult. Mi-ar pl=cea s= am un astfel de ghiozdan.12. Cel mai mult ]mi place geanta pe care o am acum, deoarece o port pe um=r, e mare, ]nc=p=toare [i are [i un accesoriu decorativ dr=gu\.
Nicoleta NANIUlmu, Ialoveni
4. }mi plac ghiozdanele de calitate, dar, ]n acela[i timp, s= mi se potriveasc=.8. Am ajutat-o de mai multe ori pe prie-tena mea Gabi s= duc= geanta.
Mihaela NEGRUS=rata Galben=, H]nce[ti
1. }n fiecare an preferin\ele mele se schimb=. }n clasele primare ]mi pl=ceau acele ghiozdane care aveau imprimate p=pu[ile Barbie, iar acum prefer ghiozda-nele ortopedice, fie [i de culoare neagr=.2. }n fiecare an am avut ghiozdan nou, chiar dac= nu se uza, mama ]mi cump=ra altul. Ultimul meu ghiozdan, pe care ]l voi purta ]n acest an este unul
ortopedic. Mi l-au procurat din italia. E foarte comod [i l-am p=strat. Bunica spunea ]n glum= c= ar costa c]t trei pen-sii de-ale ei.9. N-o pot numi [iretenie. Diriginta ne-a sugerat s= convenim cu colegul de banc= care [i ce c=r\i aduce. ideea e foarte bun=.
Ioana ANDRIE{Ungheni
2. Nu obi[nuiesc s=-mi achizi\ionez un ghiozdan chiar ]n fiecare an. Depinde de calitatea [i de pre\ul acestuia: dac= e p=strat [i-mi place [i-n anul urm=tor ]l pot purta cu ]ndr=zneal=.9. Eu cred c= e corect s= purt=m ghioz-danul ]n spate.
Virgina D}RUL=pu[na, H]nce[ti
4. Am avut dureri de spate din cauza purt=rii neadecvate a ghiozdanului.6. Cred c= cele mai multe c=r\i ]n geant= le am acum. 8. Am ajutat colegele de clas= care tr=iau ]n apropiere de mine s= duc= geanta.11. Cele mai frumoase gen\i le au fetele, pentru b=ie\i s]nt mai pu\ine op\iuni.
Mihai CIOBANUOrhei
3. C]nd vreau s=-mi achizi\ionez un ghiozdan, ]n primul r]nd \in cont de cali-tatea acestuia, dar [i s= fie comod, s= se asorteze cromatic la restul vestimen-ta\iei [i, nu ]n ultimul r]nd, s= nu coste prea scump.10. Consider c= ghiozdanele cu rotile s]nt foarte binevenite ]n aceast= peri-oad=, deoarece elevii au multe manua-le, rechizite, iar cu timpul pot ap=rea probleme de s=n=tate.
Nicoleta |URCANUChi[in=u
NOi, noiembrie 20138
poezie
É щ щ «» ç Ö ”””
DIALOG DE IARN+
P=durea cade ]nspre stelecu iarba [i cu frunza moart=[i flutur= prin aer stemedin alte lumi ce-abia se-arat=.
Ulmi, carpeni, fagi, – cuprind ]n ramuri
partea din ceruri ]ntomnat=,frunza din tei ]nal\= flamuris-ating= luna argintat=.
Alunec= spre cer stejariicu luntrile zv]cnind ]n trunchi[i duhul p=s=rilor careazurul ]l adun=-n unghi.
Ce iarb=-n stele deas=, mareninge poleiuri – nestemate[i-n ram de soc doinesc cavaledureri din secole uitate.
Valeriu MATEI
VIZIUNE
Poetul [i istoricul Valeriu Matei s-a n=scut la 31 martie 1959, Cazangic, Leova. A absolvit cu men\iune {coala Medie Nr. 2 din ora[ul Leova. S-a remarcat ]n cadrul olim-piadelor [colare na\ionale la limba [i literatura rom`n= [i la istorie. A debutat ]n 1973 ]n revista NOI. A absolvit cu excelen\= Universitatea de Stat Mihail Lomonosov din Moscova, Facultatea de Istorie, specialitatea etnologie.Este autor a 14 volume de versuri, al unor eseuri, studii de istorie [i critic= literar=.Distins cu numeroase premii literare, printre care premiul George Bacovia (1991), Marele premiu pentru poezie contemporan= Nichita St=nescu (1995), premiul Mihai Eminescu al Academiei Rom`ne (1996), premiul pentru poezie al Academiei Interna-
\ionale Mihai Eminescu(1996), Marele premiu Nichita St=nescu pentru Opera Omnia [i Trofeul Nichita St=nescu (2002), premiul pentru literatur= al diasporei rom`ne din Germania (2004), premiul Frontiera Poesis la Festivalul Interna\ional Poesis de la Satu Mare (2007), premiul pentru poezie al Uniunii Scrii-torilor din Republica Moldova (2008, 2010), premiul Opera Omnia al Festivalului de Poezie Cezar Iv=nescu (2012). Este decorat cu medalia Mihai Eminescu (Rom`nia, 2000), Ordinul Na\ional Steaua Rom`niei ]n Grad de Comandor (2004), Ordinul Republicii (2010). Este membru de onoare al Academiei Rom`ne (din 2011).
Deputat ]n Parlamentul Republicii Moldova (1990-2001); vicepre[edinte al Parlamentului Republicii Moldova (1998-1999). Pre[edintele Comitetului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea European= (1998-2001).
}n prezent, director al Institutului Cultural Rom`n M. Eminescu din Chi[in=u.
ZORI DE ZI DESCRIPTIO MOLDAVIE|inutul meu ]nstr=inat de mare]l str=juie livezile de pruni,corola lor se-nal\= peste zare –aur= pe morminte de str=buni.
}n plopii mari din v=g=uni rote[teun vultur ame\it de frumuse\i,cucoarele vegheaz= peste crestec]ntul de dor n=scut ]n dimine\i.
S=m]n\a tainic=, negr=itoarese scutur= prin ierbile de leac.Alb de cire[ prin flori aromitoare[i-o lini[te str=in= acestui veac.
Aud cum trece peste oseminteploaia de-april cu izul ei celest,]mi sprijin respirarea de cuvinte,de aburii p=m]ntului acest.
POEMELE ADOLESCEN|EI
roua s-a a[ternut pe pleoapecu toate razele soarelui, cu c]mpiasporindu-[i verdele ca o albin=, trec]nd prin flori,polenul
s-au imprimat ]n eaumbrele norilor, glasurilep=s=rilor nocturne, linia colineloradormite ]n singur=tatea clipei[i acum se destram= ca un fum]n adierea v]ntului
tremur= ]n privirea uimit=diamantul de rou=,tremur= ]n v=zduh ca o pas=re la primul ei zbor,primind s=rutul zilei ca pe o m]ntuire]n marea de azur.
2013, noiembrie NOi 9
AMURG Il
ust
ra\i
e: V
iole
ta Z
AB
ULI
C+
Prins=-n plase de p=ianjen luna peste codri trece,v]rcolacii nop\ii poart= suflul mor\ii palid, rece,vechi c=r=ri colind= frica printre casele b=tr]ne,sat din ]nceput de lume cu abise [i genune.
Bufni\a se-nal\=-n strig=t peste al t=cerii h=u,ofili\ii pomi [i-arunc= floarea pal=-n v]nt mereu, ]ntunericul adun= o[ti de umbre pe coline,patimi vii din vechi credin\e re]nviate din ruine.
V]ntul spumeg= prin scorburi cu trist sunet de caval,norii s]nger]nd ]n lun= se agit= val cu val,peste orizontul nop\ii ce ]ntoarn= ceru-n luturi.
Din misterele b=tr]ne eu m= nasc de la-nceputuri
Pierdut ]n miez de codru aud trezirea ierbiinu m= g]ndesc la moarte, la r=ni ce m-au durut,se sfarm= ora-n clipe c]nd trec ]n goan= cerbii,se-ntoarn= viitorul cu fa\a spre trecut.
Renasc mereu mai t]n=r din murmurul s=lbatecal zilei de pe urm= ce-n mine-[i face loc,nu [tie nimeni dorul din sufletu-mi n=valnicce-n fr=m]ntarea lumii ][i caut= noroc.
Doar tu, iubire pur=, mi-aduci lumini sub pleoape, aura ta de vraj= d= farmec astei vie\i,]n ochii t=i ca cerul vecia-i mai aproape,
balsamul t=u potoale a sufletului sete [i flamura de vise se-nal\=-n dimine\i –nu-i loc pentru triste\e, nici timp pentru regrete.
C+R+RI
PLAIDealuri verzi ca ni[te bouri bl]nziadormi\i la marginea c]mpiei,\ar= unde po\i ca s= deprinzi dintr-un c]ntec legea ve[niciei.
Murmurul curat str=bate – arardin ad]ncuri tainice ale firiipeste zgura ce se-a[terne iaralter]nd culorile amintirii.
Doar pam]ntu-n prim=veri rena[te pl=m=dit ]n m]na de \=ran, ca isus ]n ziua cea de Pa[ted]nd speran\elor un nou elan.
Prin pulberea voastr= nu-s urme de pa[i,
c=r=ri ale copil=riei mele,m-am re]ntors la voi,m-a chemat dorulde-a trece iar=[i descul\de-a lungul c]mpiei.
Prin ierbile-naltece v-au acoperit ]n lipsa mea,nu mai valur= [erpi, nu mai zv]cnesc [op]rle,doar spini cu ghimpi amari[i [erpuirea voastr= curmat=de colinele ce-alunec= spre [esuri.
Cire[ii [i-au pierdut bra\ele,gutuii [i-au fr]nt r=d=cinile,via s=lbatec= s-a destr=maturc]nd spre ceruri.
Demult n-au mai p=[it ]n umbra lorcopii cu plete arse-n soare,demult n-au r=sunat acele trilurice lini[tii d=deau str=vechea vraj=,c=r=ri ale copil=riei mele.
Se n=ruie cernite-n ploist]ncile ce v= str=juiesc,se duc ]n p=m]nt odat= cu mama...Doar ea v= mai calc=merg]nd la cules de rou=,la sem=nat lacrimi.
}n a[teptare, ]ndurerate ca maic=-mea –
c=r=ri ale copil=riei mele.
* * *
10 NOi, noiembrie 2013
pa uz= de g]ndi re
GR+DINA DE BASM A BUNICILOR
"Bunicii mei au o gr=din= de basm”, a[a vede fiecare dintre noi atmosfera ]n care s]ntem primi\i de c=tre sf=to[ii no[tri bunici.
Precum ni[te comori binecuv]ntate, bunicii ne vegheaz= copil=ria, [tiu s= ne imortalizeze pe via\= cele mai minunate clipe.
Am rugat un grup de copii ce s-au odihnit vara aceasta la taberele din Vadul lui Vod=, mun. Chi[in=u s= ne spun= cu ce miracole ]i alint= bunicii lor [i ce au ei deosebit ]n gr=dina lor fermecat=. Ne-au spus de ce ][i iubesc at]t de mult bunicii [i c]t de mult au contribuit ace[tia la dezvoltarea lor. Mai jos v= oferim c]teva opinii:
Ana PRAJINA, 14 ani, {eptelici, Soroca: Bunicii mei au s=dit ]n gr=din= un pom atunci c]nd m-am n=scut eu. Avem aceea[i v]rst=, de[i roadele lui s]nt deja bogate [i foarte gustoase. La fel s]nt [i pove\ele bunicilor: pline de ]n\elepciune [i de r=bdare.
Onorina CALMA|UI, 9 ani, B=l\i: Gr=dina bunicilor mei este mic=, dar plin= cu bun=t=\i. Vara am par-te de cele mai bune fructe, iar toam-na str]ngem legume.
Adelina MALAI, 11 ani, M=l=ie[ti, Criuleni: }mi place s= merg vara la bu-nici, deoarece au un pom mare de cire[e care-mi ]ndulcesc an de an sufletul. Pe l]ng= odihn= le dau [i o m]n= de ajutor la str]ngerea recoltei din gr=din=.
Dumitri\a HARABAGIU, 9 ani, Cotiujenii Mici: Un vechi proverb spune: ”Cine nu are b=tr]ni s=-[i cumpere”. }n\elepciunea bunicilor mei este de nepre\uit. Afl]ndu-m= ]n bra\ele bunicilor, l]ng= un pom cu fructe, primesc cea mai mare dra-goste din lume.
Alina MARIAN, 11 ani, Cneazev-ca, Leova: Bunicii au o gr=din= de basm. Cu nuci r=muro[i, de zeci de ani, cu pruni, cu meri, cu c=pi\e de f]n, cu iarb= ]nalt= [i frumos mirositoare, cu flori, cu lini[te imens=. Este cel mai frumos loc de joac= pe care ]l am.
Nadejda HVOSTENCO, 12 ani, C=z=ne[ti, Telene[ti: Bun=voin\a, vorba tandr= [i protec\ia pe care
mi-o ofer= bunicii se exprim= prin libertatea pe care o am alerg]nd vo-ioas= ]n gr=dina lor, ca s= culeg c]-teva mere sau prune dulci. Eu ]i iu-besc enorm [i, de asemenea, le ofer gesturi frumoase pentru a le ]nseni-na chipurile.
Oxana GU|U, 11 ani, Victoria, Leova: Eu merg la bunici, pentru c= adesea mi-i dor de ei [i ]i ajut cu cel mai mare drag. Pove\ele lor s]nt cele mai bune. Gr=dina lor este ]mp=r=- \ia copil=riei mele. Pe l]ng= fructe am cules var= de var= z]mbetele mul\umite ale bunicilor [i sentimen-tul de dragoste [i de bun=tate.
Pentru NOI – Dana FLOREA
MODA VECHE} n una dintre zile am prins discu\ia a dou= fete care se ]ntorceau
de la [coal=. Una era blond=, cu o tunsoare modern=, cealalt= – brunet=, cu dou= cosi\e lungi [i frumoase. Blondu\a ]i spune bru-netei: e[ti de mod= veche cu cosi\ele tale...
I-am ]ntrebat pe elevii din Gimnaziul Borosenii Noi, R][cani, c]t de des apeleaz= la expresia de mod= veche [i fa\= de cine.
Alexandru EFRIM, cl. a VII-a: E o expresie pe care o utiliz=m din ce ]n ce mai rar. Str=duin\a tuturor de a se adapta, de a fi cool, de a fi ]n r]nd cu lumea, nu prea las= loc [i pentru moda veche.
Dumitri\a VASINE, cl. a VIII-a: S]nt multe privin\ele ]n care am pu-tea fi de mod= veche ]n felul de a ne primi musafirii, ]n moda vestimen-tar=, ]n comportamentul fa\= de prie-teni [i vecini [i ]n multe alte situa\ii. Dar moda nu e totul, mai s]nt [i luc-ruri sfinte care nu-[i pierd din valoa-re niciodat=.
M=d=lina CARABULEA, cl. a VI-a: Oric]te alte variante posibile ne ofer= via\a modern=, o f=r]m=, m=car, din moda veche se face prezent= une-ori involuntar. Trebuie s= lu=m partea bun= din tot ce-i vechi.
Victor LUNGU, cl. a VIII-a: Ci-neva spunea c= iubirea ne pune adesea ]n situa\ia de a fi de mod= veche. Floarea, plimbarea, condu-sul p]n= acas=, ducerea gen\ii, un bile\el de dragoste, r=m]n ]n topul procedeelor de cucerire a unei fete. Trebuie s= recunoa[tem, chiar dac= s]nt pa[i de mod= veche, te ajut= s= c][tigi simpatia unei domni[oare. Cred c= avea dreptate.
Dana G}NCESCU, cl. a VIII-a: Oric]t de moderni [i ]n\eleg=tori s]nt p=rin\ii no[tri [i ne doresc toat= li-bertatea pe care ei nu au avut-o, tot g=sesc prilejul ]n care moda ve-che s= se fac= prezent=.
Victoria SAJIN, cl. a VIII-a: Nu neap=rat hainele pe care le purt=m ne creeaz= imaginea, ci o privire sincer=, o atitudine pozitiv=, un z]m-
bet. Cine s-a g]ndit c= o s= revin= moda anilor ’60 – ’70? Totul se ro-te[te, cum spunea M. Eminescu, toa-te-s vechi [i nou= toate...
M=d=lina UNGUREANU, cl. a VIII-a: Moda veche are [i mai mul-t= savoare c]nd e combinat= cu tot ce e interesant [i cuceritor din lu-mea modern=. important e s= nu gre[im doza.
Daniel PLE{CA, cl. a VII-a: iar-na ]n [coal= nu ]nghe\=m de frig, gra\ie sobelor pe care le avem ]n fiecare clas=, de[i s]nt de mod= ve-che. Chiar dac= avem un cazan cu biomas=, acesta nu func\ioneaz=, probabil, s-a gre[it ceva la instala-re. Sobele s]nt salvarea noastr=.
Pentru NOI – Iuliana {CHIRC+Borosenii Noi, R][cani
2013, noiembrie NOi 11
EMO|II AMICALE
G abriela CARPENCO, 15 ani, Tigheci, Leova: De fiecare
dat= c]nd cineva dintre colegi iese ]n fa\a unui grup de persoane ca s= se prezinte, s= fac= un anun\, am emo\ii, de parc= a[ fi eu ]n locul lui.
Maria CARAULAN, 12 ani, Leova: }mi place s= joc fotbal. C]nd echi-pa noastr= are meciuri, eu s]nt cea cu emo\iile cele mai mari. }ns= ele nu s]nt pentru to\i, ci anume pentru portarul nostru. {i ori de c]te ori ]ncerc s= le controlez, nu pot.
Gabriela CARACU, 12 ani, Gura B]cului: Prezent=rile priete-nei mele, Valeria, pe scen= s]nt cele care m= emo\ioneaz= cel mai mult. Pentru nici un alt coleg, nici
pentru mine m=car, nu am a[a emo\ii cum am pentru ea.
Daniela REMCHEZ, 12 ani, Geam=na, Anenii Noi: S-a ]nt]m-plat acum, ]n tab=ra ]n care m=
odihnesc, s= am emo\ii at]t de pu-ternice pentru altcineva. Nu am crezut c= voi putea vreodat= s= stau cu sufletul la gur= [i s= m= rog ca ie[irea pe scen= a colegu-lui meu de banc= s= fie reu[it=.
Constan\a BLANARI, 9 ani, Orhei: Eu am avut emo\ii pentru colega mea de banc= atunci c]nd a sus- \inut examenul la pictur=. Ea era foarte calm=, eu ]ns= nu puteam sta locului din cauza emo\iilor pe care le aveam.
Lumini\a |UC+U, 14 ani, Fili-peni, Leova: Prima zi de [coal=. Mi-o amintesc ca pe cea mai emo- \ionant= zi din via\a mea. Ne \ineam de m]n= cu prietena mea,
eventuala coleg= de clas=. C]nd a p=[it ea prima pragul [colii, ceva ]n interior nu m= l=sa s= fiu lini[tit=. Acum am ]n\eles c= erau emo\iile.
Veronica R+DOI, Edine\: Nu s]nt o fire emotiv=. Nu am avut nici-odat= emo\ii nici pentru mine, nici pentru cei din jur. }ncerc s= fiu pu-ternic=, st=rile acestea nu fac bine.
Virgilia ORAC, 15 ani, Ale-x=ndreni, Edine\: De fiecare dat= merg ]mpreun= cu mama s= sus\i-n= examenele. Acele momente mi se par cele mai lungi, iar emo\iile cresc p]n= iese ea din sala de exa-minare.
Ana CURA{OV, 16 ani, Cahul: }n [coala noastr= se organizeaz=, deseori, competi\ii sportive. Atunci c]nd colegul de echip= din fa\a
mea trebuie s= dea [tafeta, eu ]ncerc s=-mi \in emo\iile ]n fr]u, dar nu prea ]mi reu[e[te.
Pentru NOI – Olesea CURMEI
DIVERGEN|EFotografie: Valerie TUDOR
} nc= din primele zile de [coal=, am ]nceput s= simt pe propria-mi piele ce ]nseamn= emo\iile, s= v=d [i s= ]n\eleg ce reprezint=
acestea. Eram o fire sensibil=, care se emo\iona chiar [i pentru in-secta ce zbura pe l]ng= mine. Dar, mai ales, c]nd cineva dintre colegi trecea ]n fa\a clasei s= recite, s= spun= ceva, de emo\ii nici nu m= uitam la el. Orice competi\ie, concurs, evolu\ie pe scen= m= ]nc=rca cu o doz= buna de emo\ii.
Curioas= fiind, am vrut s= aflu dac= mai s]nt [i ast=zi copii alde mine, care se emo\ioneaz= pentru prietenii, colegii [i semenii lor. R=spunsuri adecvate v]rstei ne-au fost oferite de c=tre mai mul\i copii din \ar=.
NOi, noiembrie 201312
calea spre Olimp
Rubric= sus\inut= de Mariana JITARI, profesoar= de limba [i literatura rom`n=
L a Veni, Vidi, Vici (Am venit, am v=zut, am ]nvins) s]nt a[tepta\i elevii claselor a Vi-a – a Xii-a. Ne vom
]nt]lni ]n [ase etape, din luna octombrie p]n= ]n aprilie, iar ]n iunie ne vom bucura de bilan\ul [i de premiile concursului. }n acest an, 2013-2014, ele vor fi generoase:
Premiul I (unul): Dic\ionarul universal ilustrat al limbii rom`ne (12 volume), Editura Litera. Donator: Editura Litera.
Premiul II (dou=): DEI Junior, Editura Cartier. Do-nator: Redac\ia NOI.
Premiul III (patru): Volumul Republica Moldova. Edi\ie enciclopedic=. Donator: Academia de {tiin\e a Republicii Moldova (Institutul de Studii Enciclope- dice).
Diploma revistei NOI se va acorda tuturor ]n-ving=torilor.
Fiecare etap= va cuprinde patru subiecte:i. O problem= de limb=;ii. Exerci\ii de cultivare a limbii;iii. Un subiect de literatur=;iV. O lucrare creatoare (un microeseu).Pentru fiecare subiect se acord= 10 puncte, adic=
etapa va fi evaluat= cu maximum 40 de puncte.
ETAPA a II-a
I. Formeaz= substantive (la plural) care s= nu-measc= locuitorii urm=toarelor localit=\i: Afganis-tan, Mongolia, Madrid, Roma, Paris, Budapesta, Giurgiu, Baia Mare, V=leni, Vulc=ne[ti;
II. Completeaz= spa\iile punctate cu formele po-trivite ale compuselor scrise al=turat:
Rezultatul ... a fost concedierea sa. (rea-credin\=) I-am pictat ... bra\ele delicate. (stea-de-mare) Am dresat mai mul\i ... . (c]ine-lup) To\i ... au fost ruga\i s= p=r=seasc= sala. (gur=-
casc=) I-a cerut ... s= aduc= salate din Gr=dina Ursului.
(Hapar-Alb) Incinta ... era plin= de vizitatori. (Gr=dina Bota-
nic=)III. Din dramaturgia c=rui autor s]nt extrase titlu-
rile: Bastarzii, Pomul vie\ii, Abecedarul, Tata? Nu-me[te genurile literare abordate de autor, cu exem-ple. Indic= cinci evenimente importante din via\a scriitorului. Citeaz= strofa ta preferat= din crea\ia acestuia.
IV. Elaboreaz= o compunere despre cartea de care nu po\i s= te despar\i.
Volum – jum=tate de pagin=.
A[tept=m r=spunsurile tuturor ]ndr=gosti\ilor de cuv]ntul [i de scrisul matern timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.
V= dorim inspira\ie [i angajare performant=!
VENI, VIDI, VICI
ex-libris
O NOU+ ANTOLOGIE A REVISTEI NOASTRE –
ACEIA{I NOIA utori: Ionela BEJENARU, Lu-
cia CHIRI|A, Marina CIO-BANU, Vasilisa CIOBANU, Cris-tina CLIMA, Irina CUCUTA, Marina DAMASCHIN, Maria F+R}M+, Dana FLOREA, Diana FRUMOSU, Ana IGNAT, Erica LAT}POVA, Ana MUSTEA|+, Natalia PO-CIUMBAN, Ana SPATARI, Doina ST}N+, Cristina |ARAN, Alisa VERDE, Cristina VREME{.
Unii dintre cititorii no[tri, pro-babil, nici nu [tiu c= o dat= la trei ani cele mai bune poezii pu-blicate ]n revista NOi apar ]ntr-o antologie editat= de redac\ie. Tradi\ia a ]nceput dup= depolitizarea publi-ca\iei [i schimbarea denumirii ei din Sc]nteia leni-nist= ]n NOi.
Prima antologie, cu titlul Dragoste amar=, a ap=rut ]n anul 1995. Ea a inclus texte poetice publicate ]n revist= din iulie 1992 p]n= ]n iunie 1995. Pe parcursul anilor [irul antologiilor nu s-a ]ntrerupt, fiind comple-tat de plachetele: Buletin de identitate, 1998; Pas=rea de cafea, 2001; Catargele luminii, 2004; Sufletul ca varul nestins, 2007; Alb-negru asimetric, 2010.
Antologia din acest an, numit= sugestiv Aceia[i noi, vine s= confirme ]nc= o dat= tradi\ia [i s= prezin-te cele mai bune lucr=ri poetice sosite la redac\ie ]n ultimii trei ani.
O parte forte a antologiei o constituie poeziile au-torilor care au fost publica\i [i ]n edi\ia anterioar=: Marina Ciobanu, Marina Damaschin, Dana Florea [i Ana Spatari. Desigur, poezia lor s-a maturizat, a de-venit mai atent= fa\= de lumea ]nconjur=toare, dar [i fa\= de propriile mi[c=ri suflete[ti.
}n mod firesc [i, am spune, chiar inevitabil apar ]ns= [i voci noi. C=ci fiecare genera\ie vine cu poe\ii s=i, cu viziunea sa asupra vie\ii, cu o sensibilitate aparte.
Ne bucur= c= autorii plachetei Aceia[i noi s-au do-vedit a fi preocupa\i nu numai de tema dragostei, care a fost una dintre temele centrale ale Dragostei amare (1995) sau de cea a autoidentific=rii prezent= ]n Buletin de identitate (1998), ci [i de alte aspecte ale vie\ii cum ar fi cele sociale, civice, existen\iale. Odat= cu l=rgirea limitelor tematice s-au extins [i cele ale expresiei artistice, nemaivorbind de limbajul elevat, rafinat sau u[or manierat.
Antologia, fiind ]ntr-o faz= de fierbere, cuprinde texte scrise ]n diverse tehnici poetice, de la versul cla-sic sau simbolist p]n= la cel modernist cu elemente de suprarealism sau postmodernism.
Decantarea urmeaz= [i, odat= cu ea, transforma-rea crisalidelor ]n fluturi multicolori.
Leo BORDEIANU
antologie NOI
ACEIAŞI NOI
Revista NOI, Editura IulianChişinău, 2013C
ezar
a ŢO
PA
Chişinău
antologie NOI
Dragoste amară1995
Buletin de identitate1998
Pasărea de cafea2001
Catargele luminii2004
Sufl etul ca varul nestins2007
Alb-negru asimetric2010
2013, noiembrie NOi 13
concurs-loterie
SOL LUCET OMNIBUSC}{TIG+ CU NOI
D rag= cititorule, dac= te-ai abonat la revista NOi pentru anul 2014, atunci ]ncearc=-\i norocul parti-
cip]nd la concursul-loterie. F= o copie a cotorului de abonament (particip= numai persoanele care au f=cut abonamente anuale), iar pe verso r=spunde la urm=toarele dou= ]ntreb=ri:
— Cine ]ngrije[te rubrica Carul-Mic?— }n ce num=r al revistei noastre a fost g=zduit
dialogul cu scriitorul Vladimir Be[leag=?A[tept=m copiile cotoarelor cu r=spunsurile corecte
p]n= la sf]r[itul lui ianuarie 2014. Vor fi extrase opt co-toare, iar c][tig=torii vor fi premia\i.
Premiile s]nt urm=toarele: 1. Enciclopedia Familiei tale. Lumea ]n date [i fapte
(Editura Prut interna\ional);2. Republica Moldova – Patrimonial (Editura Prin-
ceps); 3. Edi\ia Enciclopedic= Republica Moldova (institu-
tul de Studii Enciclopedice al Academiei de {tiin\e a Moldovei);
4. Unul dintre volumele Lumea vegetal= a Moldovei (Editura {tiin\a);
5. Unul dintre volumele Lumea animal= a Moldovei (Editura {tiin\a);
6. Enciclopedia ecologic= (Editura {tiin\a);7. Cartea Ro[ie a Republicii Moldova (Editura {tiin\a);8. O minge de fotbal;9. Un tricou sport [i un chipiu.Premiile au fost oferite de Federa\ia Moldoveneasc=
de Fotbal, de institutul de Studii Enciclopedice [i insti-tutul Patrimonial Cultural al Academiei de {tiin\e a Moldovei [i Editura Prut interna\ional.
Numele c][tig=torilor vor fi publicate ]n num=rul din martie 2014.
Abonamentul la revista NOi poate fi perfectat la ori-ce oficiu po[tal.
calea spre Olimp
Rubric= sus\inut= de Andrei MUNTEANU, doctor ]n biologie, profesor universitar
N atura este o comoar= armonios compus= dintr-o sumedenie de rela\ii dintre componentele sale
de diferite niveluri care func\ioneaz= conform legit=- \ilor create. Omenirea, pe parcursul secolelor, ]ncearc= s= p=trund= ]n secretele naturii pentru a le folosi ]n dezvoltarea civiliza\iei, ]ns= rezultatele ob\inute s]nt uneori modeste. Omul prin activitatea sa, con[tient sau incon[tient, c=ut]nd s=-[i m=reasc= profitul de pe contul naturii, duce la degradarea ecosistemelor natu-rale prin dispari\ia componentelor-cheie. La prima ve-dere, s-ar p=rea c= aceasta nu afecteaz= direct s=n=tatea omului. }ns= trebuie constatat c= anume acolo unde popula\ia nu respect= legile naturii bume-rangul este ]ndreptat asupra omului. Omenirea are exemple de urmat, din unele state dezvoltate, cum tre-buie protejate mediul ambiant [i func\ionalitatea na-turii. }n condi\iile noastre este necesar= o con[tientizare ]n mas= a popula\iei, prin acumularea cuno[tin\elor despre dezvoltarea durabil= a naturii [i a societ=\ii. Genera\ia t]n=r= este veriga principal= cu capacit=\i colosale de acumularea cuno[tin\elor noi ]n domeniul folosirii ra\ionale [i protec\iei naturii.
Concursul de fa\=, care se desf=[oar= mai mul\i ani la r]nd, are scopul de a atrage un contingent c]t mai mare de elevi, gimnazi[ti [i liceeni ]n procesul de acumulare a cuno[tin\elor despre natur= [i c=ile de protec\ie a ei. V= invit=m s= participa\i c]t mai activ.
Concursul se va desf=[ura ]n [ase etape. Fiecare din-tre ele con\ine trei ]ntreb=ri din biologie [i din ecologie.
ETAPA a II-a1. Care este avantajul speciilor de p=s=ri care
cuib=resc ]n colonii? Exemplifica\i.2. Care specie de plante lemnoase de tip medi-
teraneean este r=sp]ndit= ]n republic=? Carac-teriza\i-o succint.
3. Care s]nt rela\iile de simbioz= dintre p=s=rile indicatoride (fam. de cioc=nitori din Africa ) [i meli-vor (mamifer asem=n=tor cu bursucul)?
}nving=torii vor ob\ine premii b=ne[ti [i colete de
c=r\i cu tematic= ecologic=. Locul I – 400 de lei; Locul II – dou= premii a c]te 350 de lei fiecare; Locul III – trei premii a c]te 300 de lei fiecare. Al\i cinci participan\i activi se vor ]nvrednici de premii
de ]ncurajare – colete de carte cu tematic= ecologic=.Ministerul Mediului ]i va acorda liceului sau gimna-
ziului cu cel mai mare num=r de participan\i [i c][tig=tori Cartea Ro[ie a Republicii Moldova sau o alt= lucrare din domeniul protec\iei mediului.
Tuturor c][tig=torilor li se va oferi diploma revistei NOi.
A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.
Succes!
ˇ
NOi, noiembrie 201314
nimic altceva
Z}MBETUL UNEI VEDETE TV }NSEAMN+ JERTFIRE DE SINE
—Domnule Mir-cea Surdu,
s]nte\i o cunos-cut= personalita-te de televiziune, ]n special, tele-spectatorul v= a[-teapt= s=-l salu-ta\i ]n zilele de vineri prin inter-mediul emisiunii Bun= seara. A cui a fost ideea emisiu-nii [i c]\i ani au tre-cut de la apari\ia ei?
— ideea ]mi apar- \ine, iar autor [i prezentator al ei s]nt din 1990. La ]n-ceputuri, a fost un videomagazin, apoi – o emisiune cu actori, am avut o perioad= c]nd invita\ii mei erau nu-mai oameni de cultur=, o alt= perioad= – numai oa-meni de teatru, dar ]n ultimii ani emisiunea este mai mult una politic=. Probabil, m= voi ]ntoarce c]ndva iar=[i la cultur=, precum to\i b=tr]nii vor s= se ]ntoarc= la locul lor de ba[tin=.
— Cum selecta\i invita\ii la o emisiune concret=?— Mai ]nt]i stabilim tema emisiunii. Uneori, st=m p]-
n= joi seara [i ne g]ndim ca tema s= fie una de actua-litate pentru vineri seara. Dac= nu g=sim una care s= \in= de un eveniment deosebit, alegem o tem= general=, care e important= mereu, precum ar fi rela\iile cu Rusia sau cu Tiraspolul, bun=oar=. Ne str=duim ca subiectul s= fie de actualitate.
— Aproape ]ntotdeauna ave\i ]n studioul emisiunii foarte mul\i tineri. Cine s]nt ei?
— Acest tineret este barometrul emisiunii. Nu noi, cei din platou, ci ei s]nt seva [i mustul emisiunii. Chiar [i Stanislavski spunea c= importan\a regelui se vede prin ]nso\itorii s=i. Aplauzele, aprecierile [i dezapreci-erile celor din studio conteaz= foarte mult. Avem c]teva microfoane libere [i le punem la dispozi\ia tineretului, ca s=-[i spun= p=rerea, s= adreseze ]ntreb=ri. S]nt studen\i [i elevi, ]n func\ie de tema emisiunii. Adic=, s]nt tineri aviza\i ]n tema pus= ]n discu\ie.
— Pare-se, a trecut un an de c]nd a\i fost ales ]n func\ia de director al celui mai important post public de televiziune. Mul\i apreciaz= cu bine schimb=rile de la Moldova 1. {tiu c= au fost [i mai s]nt, probabil, probleme ]n acel colectiv. Cum e p]inea de [ef la TV Moldova 1?
— E amar=. Dar eu vin din interiorul colectivului dat. S]nt acolo oameni cu care eram ]n rela\ii rele, iar acum m= ]n\eleg foarte bine, dar s]nt [i din acei cu care tr=iam foarte bine, iar acum s-au schimbat rela\iile. Func\ia pe care o de\in m= face s= procedez nu a[a cum ]mi convine mie, ci cum e mai bine pentru institu- \ia pe care o conduc. Am mo[tenit un colectiv a[a cum este [i e foarte greu s= faci schimb=ri radicale. Din p=cate, nu s]ntem un post de televiziune printre cele mai bune din Europa. Spun asta, pentru c= aici, ]n Re-publica Moldova, nu prea avem cu cine ne compara.
Celelalte tele-viziuni au la baz= studiouri din Bucure[ti sau din Mosco-va [i nu putem concura cu ele. Ne-am permite asta doar cu dou= posturi ca-re au produc\ie local= pe tot parcursul zilei – Jurnal TV [i Publika.
De c]nd am venit ]n acest post, am reali-zat cu echipa
mea vreo zece campanii sociale, am lansat mai multe emisii ]n original [i, dac= m=car o mic= schimbare se observ=, m= bucur.
— Cum vi se par tinerii veni\i s= lucreze ast=zi ]n televiziune? Ce ar trebui s= fac= un adolescent care viseaz= s= ajung= la televiziune?
— Trebuie s=-[i doreasc= mult realizarea visurilor sale. Bun=oar=, avem ]n colectiv un t]n=r produc=tor care a venit la studioul Master clas pe c]nd avea vreo 18 ani [i a lucrat acolo timp de doi ani de zile f=r= bani. Apoi, l-am angajat ]n calitate de asistent la o emisiune [i primea doar 800 de lei pe lun=, cu care ][i acoperea doar cheltuielile de drum. Acum, Eugen Popovici este un element foarte important ]n mecanismul televiziunii – face [i regie, [i operatorie. Tineretul vine cu alte for\e, [tie [i s= filmeze, [i s= monteze, [i s= regizeze... Din p=cate, nu prea avem posibilit=\i de angajare, dar pentru candidaturi bune vom g=si solu\ii, mai ales c= tineretul ]ntotdeauna a reprezentat viitorul. Mai r=u e c= mul\i dintre asemenea tineri, pornind spre Dealul Schinoasei, se v=d, din start, vedete de televiziune. Gre-[esc amarnic. Z]mbetul unei vedete TV ]nseamn= jert-fire de sine [i tone de transpira\ii... Vreo cinci ani, ]m-preun= cu UNiCEF, am sus\inut studioul Master clas la care instruiam studen\i de la Jurnalism. La ]nceput, to\i se vreau vedete TV, dar c]nd au ]n\eles ce ]nseamn= aceasta, s-au retras tiptil-tiptil. Mul\i ]ncearc=, dar pu\ini rezist=. Adev=rul e c= ]n Republica Moldova nu putem vorbi de vedete, e cazul unor persoane publice. Se mai umfl= unii cu pretinsul lor vedetism, dar de-grab= se dezumfl=, c=ci la noi nu exist= un asemenea fenomen.
— {tiu c= a\i semnat [i c]teva filme documentare care au r=mas ]n memoria telespectatorilor. S= mai a[tept=m?
— Am f=cut c]teva filme ]mpreun= cu echipa de la emisiunile Focus [i Bun= seara. Dar am realizat ]n ulti-mii doi ani c]teva [i de unul singur – Marica, Filmele Vladei [i Apa noastr= cea de toate zilele. }n fotoliul meu de director t]njesc anume dup= filmele documen-tare. Asta m= cheam= ]napoi, ]n s=lile de montaj... iat=, a trecut un an, dar nu reu[esc s= montez un documen-tar despre un moldovean stabilit la Paris. Eroul are 93
Fotografie din arhiva personal=
DE VORB+ CU MIRCEA SURDU, DIRECTORUL POSTULUI NA|IONAL DE TELEVIZIUNE MOLDOVA 1
2013, noiembrie NOi
de ani [i trebuie s= fac un efort, ca s= reu[easc= [i el s= vad= cu ce ne-am ales. Filmul se nume[te Carnei Lup. Numele eroului era ini\ial Dionisie Boboc, dar, c]nd avea vreo 88 de ani, s-a rupt ceva ]n el [i l-a schim-bat ]n Carnei Lup, Lupu fiind numele bunicii sale din Durle[ti. A f=cut GULAG-ul [i pu[c=riile din Aiud, a fu-git ]n Fran\a ]n 1988 [i acum st= ]n centrul Parisului, unde l-am g=sit anul trecut... Dar cu echipa avem rea-lizate mai multe documentare, echipa ]nsemn]nd eu, Leonid Melnic, Diana Donic= [i, ]n ultimul timp, Eugen Popovici, despre care v-am spus.
— Ce vrea s= spun= oamenilor Mircea Surdu prin filmele sale documentare?
— Vreau s= ar=t soarta unor persoane deosebite, care tr=iesc printre noi sau care au plecat dintre noi. }n Apa noastr= cea de toate zilele ar=t via\a romilor din satul V=lc=ne[ti, care, r=ma[i cu f]nt]nile secate, a[teapt= s= le aduc= ap= cu c=ru\a un moldovean. Moldoveanul aduce apa ]n sat [i le-o vinde... Filmul a luat [i un premiu. Filmele Vladei este despre fosta mea asistent=, fiica scriitoarei Silvia Celac, stabilit= ]n Fran\a. Vlada a absolvit Academia de Teatru [i Film cu mul\i ani ]n urm= [i mereu spune c= vrea s= fac= film, dar filmele vie\ii sale bat orice film – ele ]nseamn= p=durile unde a copil=rit, g=inile din curtea casei, ]nt]l-nirile cu mama sa. Este un film cu profund dramatism, compus din opt filmule\e – Casa, Prietenii, Mama, P=durea... Marica este despre cunoscuta c]nt=rea\= Marica Balan, care s-a bucurat de toat= gloria pe sce-nele Moscovei, iar acum ][i tr=ie[te via\a ]ntr-un c=rucior cu rotile la un azil de b=tr]ni.
— Ce v= fr=m]nt= mai mult acum?— Lupta cu mine ]nsumi. Pentru c= eu nu pot fi omul
care s= dea ultima lopat= de \=r]n= peste speran\ele multora. Am f=cut filmele [i emisiunile pe bani proprii. Tot cu bani proprii am f=cut proiecte, am \inut o echip=. S]nt un administrator foarte bun ]n acest sens – calitate pe care m= str=duiesc s-o utilizez [i ]n func\ia de direc-tor al postului de televiziune.
— Vorbi\i des ]n anturajul prietenilor despre c=l=-toriile ]n str=in=tate. Merge\i peste hotare pe linie de serviciu sau din bani proprii?
— Rar de tot am mers pe linie de serviciu, mai re-cent – la Malmo, ]n Suedia, la Festivalul Eurovision. Dar fac parte dintr-o ga[c= [i, tradi\ional, o dat= pe an, alegem o \ar= sau mai multe \=ri, stabilim traseul [i mergem ]ncolo cu autoturismele. Prin Europa nu am fost doar ]n Spania [i Portugalia, care-s mai departe, dar vom ajunge [i acolo. Ceea ce ]mi place e c= astfel po\i s= vezi via\a obi[nuit= de prin satele lumii, c=ci ora[ele s]nt aproape toate la fel. Ajungi ]ntr-o \ar=, p=r=se[ti traseul, intri ]ntr-un sat [i vorbe[ti cu oame-nii. Chiar dac= nu cuno[ti limba lor, te ]n\elegi cu sufle-tul. Bun=oar=, ]n italia ne-am oprit ]n mijlocul unei mici localit=\i de munte pe unde nu mai intraser= str=ini de vreo 30 de ani. Ne-a ]nconjurat tot satul [i, p]n= la urm=, ne-am ]n\eles de minune. }ntr-un sat din Germa-nia, ne-am oprit la bar [i c]\iva localnici sau dovedit a fi foarte vorb=re\i, ]nc]t ne dureau m]inile de at]tea mi-mici ]n limba german=. Am mul\i prieteni care lucreaz= sau s]nt stabili\i ]n str=in=tate. Ceva timp ]n urm=, ni[te prieteni de studen\ie, care lucreaz= ]n Malaysia, m-au invitat la ei pentru trei s=pt=m]ni. Acolo, m-au ajutat s= ajung [i ]n Bangkok, [i pe insula Bali. Pentru mine, c=l=toriile s]nt importante, c=ci ele ]mi alimenteaz= cu-riozitatea...
— A\i citit mult ]n copil=rie? Care au fost c=r\ile preferate ]n acele vremuri?
— Am avut o profesoar= deosebit= – Varvara Bul-hac – [i asta m-a ajutat s= fiu cel mai bun elev la limb= [i literatur=, pe atunci, moldoveneasc=. Doamna Bul-hac era o doamn= bl]nd=, ]n\eleg=toare, [tia s= ]ncu-rajeze, dar [i s= fr]neze atunci c]nd trebuia. }n perioa-da copil=riei mele se citea foarte mult despre partizani. Cred c= am citit toate c=r\ile care existau atunci ]n bi-bliotec=. P]n= ]n clasa a patra am studiat la [coala din satul natal – Buda, C=l=ra[i – [i am citit toate c=r\ile pentru elevii din [coala primar= [i, folosindu-m= de privilegiul de a o avea ca bibliotecar= pe o veri[oar= a mea, cer[eam [i din c=r\ile destinate elevilor din clase-le mari. Una dintre c=r\ile preferate a fost Ghenka Pîjov, primul locuitor al Bratskului, scris= de Vasili Sîsoev.
Trebuie s= v= spun c=, peste mul\i ani, l-am cunos-cut pe acel Vasili Sîsoev. Eram deja student, lucram ca interpret pentru turi[tii rom`ni sosi\i ]n URSS, [i am mers la Novosibirsk, am ajuns [i la Bratsk. Eram toc-mai cu ghidul local c=ruia i-am spus despre cartea mea preferat= din copil=rie. Surpriz=: el ]l cuno[tea pe autorul c=r\ii [i seara am mers la el [i astfel am avut ocazia, la un ceai, s= vorbesc cu autorul c=r\ii Ghenka Pîjov, primul locuitor al Bratskului.
— La Buda a\i ]nv=\at doar patru clase, dup= care a\i trecut la [coala medie din satul vecin – P]rjolteni. Merge\i rar ]n satul de ba[tin=? Nu mai s]nte\i un budean?
— De[i profesorii din Buda erau contra, p=rin\ii m-au transferat la [coala medie din P]rjolteni, o locali-tate din apropiere. Zilnic parcurgeam pe jos doi kilo-metri ]ncolo [i doi ]napoi, inclusiv pe ploaie [i ninsoa-re. Nu circula nici un autocar. Pe atunci, nu func\iona nici m=car ruta Buda–Chi[in=u, iar cons=tenii veneau la P]rjolteni ca s= plece la Chi[in=u. Buda ]mi p=rea un sat ]n care se termin= lumea. Dup= el chiar exist= un s=tuc unde se termin= drumurile. Ca s= mergi mai de-parte, trebuie s= te ]ntorci ]napoi, spre C=l=ra[i. Sigur, cele mai frumoase locuri r=m]n acolo unde \i-ai petre-cut copil=ria, dar eu nu am prins r=d=cini la Buda. Dup= patru clase primare, am plecat la P]rjolteni, apoi – la Chi[in=u [i nu am reu[it, ca al\ii, s= slobod r=d=cini budene. Dup= absolvirea universit=\ii, am lucrat trei ani la postul public de radio, apoi am trecut la televizi-une. C]nd veneam acas=, cons=tenii nu m= priveau ca pe unul de al lor, ci ca pe unul de la televiziune [i t=b=rau asupra mea cu problemele lor. Credeau c= pot s= le rezolv orice problem=. Astfel, venit acas= s= m= odihnesc, s= m= relaxez, eu mai mult m= chinu-iam. Aceasta le explic celor care m= ]ntreab=: de ce mergi la munte, dar nu la Buda, unde, practic, e ca ]ntr-o zon= montan=? Totu[i, Buda e o a[ezare extraor-dinar de frumoas= [i ]mi place ba[tina mea. Cu ]nain-t=rile ]n v]rst=, mi-e dor tot mai tare de ea [i [tiu c= tot mai des voi dori s= revin acolo. Probabil, a[a se ]n- t]mpl= cu fiecare dintre noi. Am ]nt]lnit la Kiev un veri[or de-al meu, care s-a rupt de r=d=cinile budene de la v]rsta de 17 ani. Are acum vreo 70 de ani [i m= tot ]ntre-ba: Frate, ce mai face Dealul Boereasca? C]nd o s= urc=m pe Piscul |urc=ni\ei? Mi-a spus c= vede aceste dealuri tot mai des ]n visele-i nocturne. Probabil, acela[i lucru ne a[teapt= pe fiecare dintre noi…
Pentru NOI – Gheorghe BUDEANU
15
NOi, noiembrie 201316
LUMINA CANDELEI
S f]ntul Nicolae (Velimirovici) ne spune c= aprindem candela, ]n primul r]nd, deoarece credin\a noas-
tr= e lumin=. Hristos a zis: Eu s]nt lumina lumii. Lumina candelei ne aduce aminte de lumina cu care Hristos lumineaz= sufletele noastre.
}n al doilea r]nd, ca s= ne aduc= aminte de ca-racterul luminos al sf]ntului ]n fa\a c=ruia aprindem candela – fiindc= sfin\ii s]nt numi\i fii ai luminii.
}n r]ndul trei, ca s= ne slujeasc= drept mus-trare pentru faptele noastre ]ntunecate [i pentru g]ndurile [i do-rin\ele noastre rele, [i s= ne cheme la calea sfin\eniei evanghelice, ca astfel s= ne ostenim cu r]vn= pentru a ]mpli-ni porunca M]ntuitoru-lui: a[a s= lumineze lumina voastr= ]nain-
tea oamenilor, ca s= vad= lucrurile voastre cele bune.}n al patrulea r]nd, ca s= aducem o mic= jertf= lui
Dumnezeu, Care a jertfit totul pentru noi. Un mic semn al marii noastre recuno[tin\e [i luminoasei noastre dragoste pentru Cel de la Care cerem ]n rug=ciune [i via\=, [i s=n=tate, [i m]ntuire, [i tot ce ne poate da nu-mai nem=rginita dragoste cereasc=.
}n al cincilea r]nd, ca s= fie o sperietoare pentru puterile cele rele, care n=v=lesc uneori asupra noas-tr= [i la rug=ciune [i ne abat g]ndurile de la F=c=torul nostru – fiindc= puterilor celor rele le place ]ntunericul [i fug de orice lumin=, mai ales, de cea care este ]nchinat= lui Dumnezeu [i sfin\ilor Lui.
}n al [aselea r]nd, ca s= ne dea imbold la ardere de sine. Precum untdelemnul [i fitilul ard ]n candel=, su-puse voii noastre, a[a s= ard= [i sufletele noastre cu flac=ra dragostei ]n toate p=timirile, supuse totdeau-na voii lui Dumnezeu.
}n al [aptelea r]nd, ca s= ne ]nve\e c= dup= cum candela nu poate s= se aprind= f=r= m]na noastr=, nici inima noastr=, aceast= candel= l=untric= a noas-tr=, nu poate s= se aprind= f=r= sf]ntul foc al harului Dumnezeiesc, chiar dac= ar fi plin= cu toate virtu\ile – fiindc= toate virtu\ile noastre s]nt ca un combustibil, iar de la Dumnezeu este focul ce le aprinde.
Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU
M+SURA LA {COAL+
cei şapte ani de-acas=
Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU
lumin= din lumin=
CALENDAR CRE{TIN—ORTODOXDECEMBRIE
4 Intrarea ]n biseric= a Maicii Domnului.13 Sf. Ap. Andrei cel }nt]i Chemat; Sf. Irh. Fru-
mentie.19 Sf. Irh. Nicolae.
A m avut parte de un coleg cu un nume sonor ]n ale tr=sn=ilor ]n liceul nostru. Nu-l dau de gol, dar si-
gur se va recunoa[te dac= cumva num=rul de fa\= al revistei va nimeri la el. Colac peste pup=z=... mai avea [i pistrui! Nu [tiu cum se face (ba [tiu! [i mie ]mi pl=ceau peripe\iile), am intrat ]n c]rd=[ie cu el de c]teva ori [i ce am c=utat, aceea am [i g=sit. Un sunet fals dat ]n tim-pul unei lec\ii demonstrative m-a costat scump, dar... tot p=\itu-i priceput.
Atmosfera prielnic= ]n clas= [i rela\iile frumoase dintre elevi, profesori stimuleaz= acumularea cuno[tin- \elor pe lung= durat=. Educa\ia din familie [i succesul la [coal=, apoi integrarea armonioas= ]n colectiv s]nt ]ntr-o str]ns= leg=tur=. Rolul profesorului ]n acest sens este important. Dar [i al t=u, drag= cititor. Stabili\i ]m-preun= cu dirigintele vostru un set de reguli care va re-prezenta codul de comportament al clasei.
Salut= ]n fiecare diminea\= profesorii, colegii, dar [i personalul [colii. C]nd profesorul intr= ]n clas=, ridic=-te ]n picioare. }n fa\a profesorului este indicat s= adop\i o postur= respectuoas=: spatele drept [i antebra\ele spri-jinite pe marginea b=ncii. Chiar dac= uneori cele 45 de minute ]\i par o ve[nicie, ]ncearc= s= nu ]ncurci banca cu patul. Urmeaz= ]ntocmai indica\iile profesorului. Dac= vrei s=-\i impui punctul de vedere, f=-o politicos [i argumentat. Ascult= atent ]n timpul orei [i nu vorbi ne- ]ntrebat, nu ]ntrerupe discursul nim=nui. Cere\i permisi-unea ]nainte de a transmite vreun obiect str=in. }nva\= s= faci fa\= unui co-leg de banc= zgo-motos [i pus pe glu-me, ori ]l ignori, ori ]l invi\i s= discuta\i ]n pauz=.
Aten\ie, recrea\ia impune la fel disci-plin=. Fii amabil [i nu folosi cuvinte jig-nitoare la adresa nim=nui. Nu uita, bunele tale maniere la [coal= vorbesc despre eticheta fa-miliei din care vii. Nu risca s= fii acuzat c= nu ai cei [apte ani de-acas=, chiar dac= p=rin\ii ]\i tot repet= s= fii educat. Atitudinea politicoas= [i empatia sau capa-citatea de a nu trece cu vederea sentimentele [i dreptu-rile celorlal\i s]nt deprinderi care vor face s= fii apreci-at. Pe l]ng= aprecierea primit= de la profesori [i colegi, trebuie s= ]nve\i s=-\i dezvol\i stima de sine, un caracter demn [i un psihic echilibrat.
Respect= proprietatea altora [i nu ]\i ]nsu[i bunuri care nu-\i apar\in. Banca, scaunul, dul=piorul personal s]nt oglinda ta, iar m]zg=lelile de cerneal=, zg]rieturile, crea\iile proprii ]n[irate pe speteaz=, resturile de h]rtie nu-[i au locul aici. Actele de vandalism, precum [i de-senele pe pere\i, spargerea oglinzilor de pe hol, rupe-rea florilor din clas= s]nt de nejustificat. Asum=-\i regu-lile impuse ]n institu\ia ]n care ]nve\i. Jocul de-a [coala uneori poate deveni periculos, de la restan\e la exma-triculare. Orice gest indecent, fiecare fapt= nepermis= s]nt o bil= neagr= ]n defavoarea personalit=\ii tale. {i chiar dac= mai este loc de vreo glum=, ave\i grij= s= nu ]ntrece\i m=sura.
Ilustra\ie: Alexandru DIMITROV
2013, noiembrie NOi
C+
CIU
LI|A
RO
{IE
1 /
a s
peci
alit
=\ii
sa
le.
Fr]n
t d
e ob
o-se
al=
dup
= ]
ncer
c=ri
za
da
rnic
e,
dup
= o
tri
pl=
dez
am
=g
ire,
hot
=-
r]se
s=
apa
r= ]
nc=
o d
at=
]n
fa\a
pr
ivito
rilo
r, d
e[i e
i nu
ma
i cre
dea
u ]n
vic
tori
a lu
i. D
e d
ata
ace
ast
a lu
-a
se to
tul a
supr
=-[
i, ch
iar [
i pov
ara
ne
]ncr
eder
ii no
ast
re.
C]n
d a
ap=
rut p
e cu
lmea
tra
m-
bul
inei
, pri
ntre
bra
zi, m
ega
fonu
l a
]nce
put
s=-i
c]nt
e ”H
aid
ucea
sca
". To
nuri
le
asc
u\ite
, st
rid
ente
a
le
coru
lui
de
mun
teni
tre
bui
e s=
fi
aju
ns la
ure
chea
lui:
p=re
a c
= a
s-cu
lt=. A
ma
i sta
t ]n
c= m
ult
timp
[i
de
dou
= o
ri a
m f
ost
sig
uri
c= r
e-nu
n\=
s=
sa
r=.
Apo
i m
uzic
a a
]n-
ceta
t bru
sc. i
ar
el a
dis
p=ru
t. M
i-a
pier
it d
in o
chi..
.Pe
sem
ne
m=
or
bis
e so
are
le.
L-a
m z
=ri
t pe
Ma
rusa
rz a
bia
c]n
d
a c
=zu
t. S
-a p
r=b
u[it
c]t
era
de
lung
, cu
m]in
ile [
i pi
cioa
rele
]n
l=tu
ri;
corp
ul g
reu
i s-
a r
osto
gol
it ]n
p
ulb
erea
d
e z=
pa
d=
, sc
u-
fun
d]n
du-
se,
]nc]
t i
se
ved
eau
num
ai m
]inile
]ntin
se. A
r=
ma
s pe
ur
m=
nem
i[ca
t la
ca
p=tu
l pî
rtie
i.
Nu
s-a
put
ut r
idic
a.
De
und
eva
, o
fem
eie
a \i
pat p
relu
ng.
Am
v=
zut
c]nd
]l
rid
ica
u.
Se
cl=
tina
pe
pici
oare
le ]
ndoi
te d
e la
ge
nunc
hi, i
ar
una
din
m]in
i, fr
]nt=
, ]i
at]r
na m
oale
pe
um=
rul
cuiv
a.
Spu
nea
ce
va
]n
[oa
pt=
, r=
su-
fl]n
d g
reu.
L-a
u d
us s
pre
tri
bun
e;
]n u
rma
lui a
lerg
au
b=
ie\ii
cu
bin
o-cl
ul. C
el m
ai m
ic, ]
nl=
crim
at,
]i d
u-ce
a c
=ci
uli\a
ro[
ie.
{i
deo
da
t=,
din
toa
te p
=r\
ile a
iz
buc
nit
buc
uria
, ca
o
expl
ozie
; oa
men
ii ][
i a
r=ta
u un
ul
altu
ia
steg
ule\
ul m
uta
t m
ai
]na
inte
, ]n
tr-
un lo
c no
u: 9
1,5
! N
ou=
zeci
[i u
nu
de
met
ri [
i jum
=ta
te!
}l in
vid
iam
pe
Ma
rusa
rz p
entr
u s=
ritu
ra a
cea
sta
. D
e[i
c=zu
se [
i of
icia
l nu
i s
-a r
ecun
oscu
t re
cor-
dul
. D
ar
ce-i
poa
te f
i d
at
omul
ui
ma
i fr
umos
? S
=
sari
d
easu
pra
ca
pete
lor
celo
r ce
te p
rive
sc, s
= le
a
r=\i
cel
ma
i ]n
alt
zbor
om
enes
c.
Cu
o cl
ip=
ma
i ]n
ain
te,
s= a
scul
\i m
elod
ia p
refe
rat=
. {i p
e ur
m=
po\
i s=
[i c
azi
. Nim
eni n
u va
put
ea c
on-
da
mna
o a
sem
enea
c=
der
e.
8 /
Ka
zim
ierz
BR
AN
DY
S
}n
dim
inea
\a
ace
ea
Res
zel
d=
du
buz
na ]
n ca
mer
a m
ea,
f=r=
s=
ba
t= la
u[=
, str
ig]n
d:
—
Ord
in,
ma
estr
e!
Toa
t=
lu-
mea
la
tra
mb
ulin
=!
Sa
re S
tasz
ek
Ma
rusa
rz!
Vor
bin
d d
rept
, nu-
l pre
a a
vea
m
la
inim
=
pe
Res
zel.
Auz
isem
o
da
ta, ]
ntr-
un re
sta
ura
nt d
e no
apt
e,
cum
[ef
ul lo
calu
lui ]
i spu
nea
unu
i vi
oris
t ch
el c
a-n
pa
lm=
: ”M
aes
tre,
d
ac=
ma
i ]n
t]rzi
i, te
aru
nc p
e fe
r-ea
str=
” –
[i d
e a
tunc
i nu-
mi p
l=ce
a
de
loc
c]nd
mi s
e a
dre
sa c
inev
a c
u ”m
aes
tre”
.A
m ]n
cerc
at s
= m
= ]m
potr
ives
c,
da
r Res
zel m
i-a s
pus
hot=
r]t:
da
c=-
i vor
ba
a[a
, nic
i el n
u m
erg
e. P
]n=
la
urm
=,
tot
m-a
sco
s d
in c
as=
. E
ra o
zi m
inun
at=
, cum
po\
i ved
ea
num
ai ]
n m
un\i,
c]n
d ia
rna
se
]ng
]-n=
cu
prim
=va
ra.
Cer
ul f
ierb
inte
se a
[ter
nuse
pa
rc=
de-
a d
rept
ul
pe z
=pa
d=
, ia
r cr
este
le m
un\il
or,
ca [
i cu
m l
e-a
r fi
mut
at
cine
va ]
n tim
pul
nop\
ii m
ai
]n v
ale
, st
=te
au
la o
aru
nc=
tur=
de
b=
\, a
scu\
ite,
sc=
lda
te ]n
aer
ul p
roa
sp=
t, vi
zib
ile
p]n=
]n
cele
ma
i m
ici
am
=nu
nte.
Tr
=ia
m u
na d
in a
cele
clip
e d
ure-
roa
se c
]nd
min
una
ta s
tr=
luci
re a
lu
mii
umpl
e pe
om
de
ad
mir
a\ie
[i
-i st
reco
ar=
tot
oda
t= [
i un
str
op
de
ru[i
ne,
pent
ru c
= n
u e
[i e
l to
t a
t]t d
e fr
umos
ca
na
tura
.—
Spl
end
id=
zi,
a s
pus
Res
zel
[i m
-a lu
at d
e b
ra\.
Ave
a p
e ca
p o
c=ci
uli\=
de
l]n=
cu
cozo
roc
[i ]
n pi
cioa
re g
hete
nou
-nou
\e.
Tra
mb
ulin
a d
e sc
hi n
e-a
]nt]m
-pi
nat
cu g
lasu
l st
rid
ent
al
meg
a-
fonu
lui,
cu m
ul\im
ea d
e st
egul
e\e
[i
pulo
vere
co
lora
te.
Sus
, la
ca
p=tu
l ei
, m
i[un
au
silu
ete
ne-
N=
scut
]n 1
916,
la L
odz,
]ntr
-o fa
mili
e d
e in
tele
ctua
li; u
r-m
eaz=
Fa
cult
ate
a d
e D
rep
t la
Va
r[ov
ia. }
n a
nii 1
945-
1946
p
ublic
= t
rei
rom
ane
: N
a[t
erea
, C
alu
l d
e le
mn
[i O
ra[u
l ne
învi
ns,
ulti
mul
des
pre
Va
r[ov
ia ]
n a
nii
r=zb
oiul
ui,
pen
-tr
u c
are
a o
b\i
nu
t, ]n
194
8, P
rem
iul C
ap
ita
lei.
Tet
ralo
gia
}n
tre
r=zb
oaie
(19
48–1
951)
, a
lc=
tuit
= d
in r
oma
nele
Sa
m-
son
[i
An
tig
on
a,
Tro
ia –
ora
[ d
esc
his
[i
Om
ul
nu
mo
are
, ]n
f=\i
[ea
z= v
ia\a
soc
iet=
\ii
pol
onez
e ]n
tre
ani
i 19
34 [
i 19
47.
Pent
ru a
cest
rom
an
K.
Bra
ndys
a p
rim
it ]
n 19
50 P
rem
iul
de
Sta
t. Lu
cra
rea
s-a
ree
dit
at
]n a
nul
1962
su
b t
itlu
l Sa
mso
n [i
Ant
igon
a, f
iind
rev
=zu
t= d
e a
utor
.O
per
e:
rom
ane
le
Cet
=\e
nii
(195
3)
[i
Ma
ma
R
egilo
r 19
57),
volu
mel
e d
e p
oves
tiri
C=
ciul
i\a
ro[
ie (1
956)
, Scr
isor
i c=
tre
doa
mna
Z.
– ]n
tre
i vo
lum
e (1
957—
1961
) [i
Rom
an-
tism
(19
60).
{i-
a ]
ncer
cat
tale
ntul
[i
]n d
ram
atu
rgie
: O
a-
men
i dre
p\i
(195
3) –
pe
tem
a r
evol
u\ie
i din
190
5.
1. M
=ri
a K
onop
nick
a, s
criit
oare
cla
sic=
pol
onez
= (1
842—
1910
). M
ary
sia
– d
imin
utiv
de
la M
=ri
a.
NO
T+
NOi, noiembrie 2013
gre. Totul a
r=ta
foarte frum
os, da
r nu-m
i prea
st]rnea
interesul.
La
vremea
mea
, am
avut unele d
e-cep\ii la
s=ritura
]n ]n=l\im
e, apoi
a izb
ucnit r=zb
oiul – [i pe urm=
, sing
ur nu [tiu de ce, a
m ]nceta
t s=
ma
i fac sport.
Da
r tot ceea ce d
ai la
o parte
din via
\a ta
devine m
ai t]rziu un
motiv d
e nemul\um
iri. Am
cunoscut oa
meni ca
re ]n tinere\e s-au l=
sat
de tea
tru [i apoi, c]t a
u tr=it, s-a
re-sim
\it acea
sta ]n fa
milie; ]nclin=
rile tr=
da
te se cereau d
esp=g
ubite. C
u m
ine a fost a
ltfel: am
lansa
t teoria
ram
urilor t=ia
te. P]n
= la
o v]rst=,
]mi zicea
m, om
ul are la
dispozi\ia
sa
c]teva d
estine. Poate s=
ajung
=
milita
r de ca
rier= sa
u un siba
rit, un tip orig
inal sa
u, hai s=
zicem,
ceasornica
r. La un m
oment d
at, o
]nt]mpla
re sau un concurs d
e ]m-
prejur=ri ]l ]nd
reapt=
pe una d
in a
ceste c=i. {
i din clipa
aceea
totul ]n el a
c\ioneaz=
]n direc\ia
funda
-m
ental=
a
leas=
; d
evine tot
ma
i m
ilit=ros, tot m
ai convins sib
arit
sau
tot ma
i me[ter cea
sornica
r. }n
cepe s= sim
t= chem
area
]n el [i d
evine a[a
cum s-a
definit fa
\= d
e a
l\ii. Aleg
]ndu-[i a
stfel trunchiul [i ra
murile, celela
lte posibilit=
\i dis-
par pe nesim
\ite, se [terg [i, ]n cele
din urm
=, le poa
te t=ia
f=r=
du-
rere. ”Desig
ur, m=
g]nd
eam
, ma
i m
ult de o ra
mur=
de a
ctivitate a
r fi peste puterile noa
stre s= a
vem
]n via\=
, restul trebuie s=
r=m
]n=
mut.” {
i de a
ceea a
m t=
iat ]n m
ine ra
mura
sportului.A
pari\ia
mea
pe p]rtia d
e schi n-a
de[tepta
t aten\ia
nim=
nui. }n schim
b un roi d
e tineri bronza
\i l-a
]nt]mpina
t pe Reszel cu strig
=te [i
ag
it]nd m
]neci pestri\e. Pocitania
se b
ucura d
e simpa
tie. M=
uitam
cu d
ezgust cum
, care m
ai d
e care,
]l b=
teau pe um
=r. E
rau [i fete, un-
ele destul d
e dr=
gu\e.
Pe sub ochela
rii lui de b
ag
a,
Reszel a
runca priviri pline d
e sa-
tisfac\ie. }l a
uzeam
strig]nd
: ”E o
z=pa
d=
ca-n b
asm
e! Ca
-n ba
s-m
e!” A[a
a spus. Pe urm
=, c]nd
[i-a
b=
ga
t m]na
]n buzuna
r cu un g
est inten\ionat solem
n, [tiam
c=
dup=
o clip= va
ad
=ug
a: ”Lulea
ua
sco\ian=
nu-i rea d
e loc!—
Lulea
ua sco\ia
n= nu-i rea
d
e loc! a rostit R
eszel. Mi-a
venit s=
scuip, da
r tocma
i ]n clipa a
ceea
s-a a
uzit gl=
suind m
ega
fonul:—
A
ten\iune, aten\iune! S
are
Gonsienica
-Da
niel!”A
[ad
ar, G
onsienica, a
m m
ur-m
urat, cl=
tin]nd d
in cap – ei, [i
ce-i cu asta
?” Vorb
ind d
rept, [i d
in scutece da
c= [i-a
r da
drum
ul cineva
pe dou=
sc]nduri ]nd
oite, p]-n= la urm
= tot trebuie s= sar= c]\iva
metri.La
r=scruce, sus printre b
razi,
s-a z=
rit silueta m
=runt=
a unui
schior [i ]n acela
[i timp a
u ap=
rut nu
[tiu d
e und
e, sub
trib
una
noastr=
, trei b=
ie\a[i ca
de vreo
opt ani[ori, cu un cog
eam
ite bino-
clu str=vechi ]n m
]inile unuia.
— S
are Jend
rek! a strig
at R
eszel. M
onstrul ]ntreb
uin\a
dim
inutivul num
elor c]nd vorb
ea d
espre in[i m
ai cunoscu\i. O
da
t=, la
o ma
s=,
a[ putea
s= jur c=
a spus ”M
arysia
K
onopnicka”
1. Ce-i d
rept, se cutre-m
urase a
poi sub privirea
mea
.D
up= G
onsienica un schior cu
{i
deod
at=
totul
s-a
sf]r[it. M
ega
fonul a a
nun\at rezulta
tul: 89 m
etri. At]t c]t s=
rise [i prima
da
t=.
Nu ne venea
s= cred
em. B
=ie\ii
striga
u c= e o ]n[el=
ciune, unii au
]nceput s= fluiere. D
ar schiorii d
e pe pa
nt= a
r=ta
r= cu b
e\ele urma
proa
sp=t=
.E
ra cla
r c= M
arusa
rz nu va m
ai
s=ri ]n ziua
aceea
. Nu m
ai putea
. V
edea
m b
ine doa
r cum ]i sl=
biser=
puterile,
cum
a ]ngenuncheat
]n z=
pad
= [i a
poi, c]nd i-a
u scos schiurile, ce g
reu a r=
suflat; a
vea
ochii alb
i\i, orbi\i d
e sfor\are. C
u ul-tim
a s=
ritur= d
=d
use tot ce putea,
trebuia
s= renun\e; cel pu\in nou=
, celor d
in tribune, ne pierise orice
speran\=
, orice ]ncredere.
Ma
i a
[teptam
totu[i.
Meg
a-
fonul urma
s= a
nun\e sf]r[itul ]n-trecerii. C
iuda
t era c=
nimeni nu
se preg=tea
de pleca
re. Uneori ]\i
vine greu s= p=
r=se[ti locul proprii-
lor deza
m=
giri. B
=ie\a
[ii st=tea
u sprijini\i d
e st]lpul de lem
n al trib
-unei. B
inoclul r=m
=sese ]n m
]na
celui ma
i mic d
intre ei, un pu[ti cu c=
ciuli\a prea
ma
re, cu pompon.
— O
s= m
ai sa
r=, a
spus el, cu o u[oa
r= triste\e ]n g
las.
Ceila
l\i doi m
ai ]n v]rst=
nu i-au
r=spuns.Pu[tiul a
dus b
inoclul la ochi
[i a privit lung
spre v]rf. Pe p]rtie m
ai ]nt]rzia
u doa
r c]teva siluete
de schiori. To\i ceila
l\i cobor]ser=
spre trib
un=.
—
O s=
ma
i sar=
, o s= ved
e\i, a
repetat cel m
ic, suspin]nd.
—
Las=
prostiile, l-a d
ojenit cel m
ai m
are [i i-a
]nfunda
t c=ciuli\a
peste ochi.
Al treilea
r]dea
:—
Sa
ri tu. Al pa
trulea la
r]nd.
Da
c= \i s-a
ur]t cu via\a
.i-a
u lu
at b
ino
clul. M
icu\u
l se ]n
fierb]n
tase.
S-a
a
[ezat
ling
=
st]lp, m
u[c]nd d
intr-un bulg
=re d
e z=
pad
=.
— M
arusa
rz o s= sa
r=, [opti
el. O s=
sar=
. }[i scoase c=
ciuli\a,
privindu-[i pom
ponul smuls d
e la
locul lui.—
Aten\iune! url=
meg
afonul.
Ma
rusarz va
ma
i s=ri o d
at=
! Aten-
\iune!S
chio
rii s-au
]nto
rs ]na
po
i pe
p]rtie.
A
patra
s=
ritur=
a
lui M
a-
rusarz a
r=m
as celeb
r= ]n istoria
s=
riturilor cu schiurile. A fost una
d
in acele d
emonstra
\ii sportive pe ca
re speciali[tii [i-o a
mintesc m
ult tim
p, peste ani. A
[a se sa
re numa
i o d
at=
la un sfert d
e veac, d
up=
cum
mi
s-a
spus. M
arusa
rz se
n=scuse ]na
intea prim
ului r=zb
oi m
ondia
l. D
e cur]nd
, ca
mpionul
norvegia
n Birg
er Ruud
decla
rase
]ntr-un interviu acord
at zia
ri[tilor str=
ini c= M
arusa
rz ]ntruchipeaz=
un
fenomen
de
biruin\=
a
supra
timpului;
patruzeci
[i ceva
d
e a
ni, peste
dou=
zeci d
e a
ni d
e s=
rituri [i un loc neclintit p=stra
t printre frunta
[ii schiului mond
ial!
Birg
er Ruud
ad
=ug
ase c=
nu ma
i cuno[tea
un caz a
sem=
n=tor.
Da
r a
tunci, la
cea
d
e-a
pat-
ra s=
ritur=, M
arusa
rz a f=
cut [i m
ai
mult
dec]t
spusese B
irger
Ruud
. A a
juns la o rea
lizare ca
re d
ep=[e[te g
rani\a
presupunerilor specia
li[tilor; s-a rid
icat foa
rte sus, d
omin]nd
]ntind
erea
de
z=pa
d=
2/7 /
2013, noiembrie NOi
]nvi
ng=
num
ai p
e si
ne. C
= ]n
treg
ul
s=u
trec
ut,
ani
i d
e ex
peri
en\e
]n-
ver[
una
te,
voin
\a p
us=
la
]nc
er-
care
]n
at]t
ea v
echi
s=
ritu
ri,
toa
te
[i l
e va
ad
una
ca
s=
cuc
erea
sc=
a
cea
por
\iune
]ng
ust=
de
z=pa
d=
ca
re n
u i s
e su
puse
se p
]n=
atu
nci.
Ave
a ]
mpo
triv
= n
uma
i ur
ma
cel
ui
care
s=
rise
]na
inte
a l
ui [
i pr
ag
ul
alb
al
tra
mb
ulin
ei.
}n z
iua
ace
ea
aer
ul e
ra u
[or,
nu
opun
ea r
ezis
-te
n\=
. }nt
inse
bra
\ele
]n l=
turi
.A
s=
rit m
ai p
u\in
ca
]nt]i
a o
ar=
. C
]nd
a a
tins
z=pa
da
, tri
bun
ele
au
scos
un
ofta
t su
rd.
Pe c
]nd
]i
dez
-le
ga
u sc
hiur
ile,
a p
rivi
t cu
pa
lma
st
rea
[in=
la
och
i sp
re l
ocul
und
e r=
m=
sese
urm
a. M
i s-a
]ntip
=ri
t ]n
min
te c
um s
t=te
a c
u ca
pul
]n
tors
]n
dir
ec\ia
s=
ritu
rii f
=cu
te, s
ocot
in-
du-
[i
des
igur
fo
r\el
e pe
ntru
ce
a
urm
=to
are
; ]n
alt
[i z
velt,
dom
ina
cu
um
erii
s=i l
arg
i pe
cei c
e-i s
co-
tea
u sc
hiur
ile.
Nim
eni n
u a
ma
i ple
cat.
Am
]n-
\ele
s cu
to\ii
c=
el v
a lu
pta
ma
i de-
part
e. C
]\iva
in[
i ca
re v
enea
u to
c-m
ai d
in K
rupo
wki
, af
l]nd
]n t
rece
re
c= s
=rea
Mar
usar
z, s
e fu
ri[au
]n t
ri-
bun
e, ]
ntre
b]n
d ]
n [o
apt
= d
e ce
e
a[a
lin
i[te
. L]n
g=
min
e s-
a a
[eza
t o
cea
t= d
e m
unte
ni,
dup
= c
e ][
i l=
sase
r= s
=ni
ile l
]ng
= t
ram
bul
in=
. T=
cu\i,
cei
tre
i b
=ie
\a[i
\in
eau
sub
ob
serv
a\ie
v]r
ful,
trec
]nd
u-[i
pe
r]nd
b
inoc
lul d
in m
]n=
-n m
]n=
.”E
l es
te!
El
este
!”...
A
p=ru
se
foa
rte
sus,
la c
el m
ai ]
nalt
cap=
t al
pant
ei. C
inev
a a
pro
test
at,
spun
ea
c= e
o g
re[e
al=
... D
ar
b=
ie\ii
str
i-g
au,
ar=
tau
cu m
]na
. N
u er
a d
e lo
c u[
or
s=-l
dis
ting
i cu
oc
hiul
lib
er:
un
punc
t ne
gru
, a
proa
pe
nem
i[ca
t, la
]ng
em=
nare
a z
=pe
zii
cu v
=zd
uhul
.D
in n
ou s
-a a
[ter
nut
t=ce
rea
; se
a
uzea
u nu
ma
i cl
inch
etel
e ]n
-d
ep=
rta
te
ale
un
or
s=ni
i. E
l se
m
i[ca
. A
[tep
ta.
Uite
-l,
parc
=
a
r=m
as
pe
g]n
dur
i. N
imen
i d
in-
tre
cei
de
jos
nu-i
ved
ea
ochi
i, fa
\a.
Da
r el
sim
\ea
pri
viri
le n
oas-
tre.
{tia
c=
-l ve
dem
num
ai
pe e
l. N
ou=
, ini
mile
ne
s=re
au
din
pie
pt,
totu
[i e
l a
[tep
ta n
emi[
cat,
inim
a
lui
treb
uia
s=
se
lini[
tea
sc=
bin
e.
Om
ul ]n
ain
tea
s=
ritu
rii e
ste
sing
ur.
Nim
eni n
u-i p
oate
aju
ta; p
r=pa
stia
ca
re-l
des
part
e d
e sp
ecta
tori
nu
este
num
ai
o d
ifere
n\=
de
]n=
l\i-
me.
}ntr
e el
[i n
oi s
e a
fl= o
zon
= d
e t=
cere
, ea
des
part
e to
tal
pe o
mul
g
ata
s=
ia
o h
ot=
r]re
de
cei
care
-l pr
ives
c. D
ar
cum
pri
n s=
ritu
ra s
a
el
]nf=
ptui
e[te
ce
va
pent
ru
to\i,
no
i ne
id
entif
ic=
m d
e la
]nc
eput
cu
voi
n\a
lui
, cu
efor
tul
lui,
p=r]
nd
c= n
e d
espr
ind
em o
da
t= c
u el
din
pu
nctu
l cel
]na
lt...
Totu
l s-
a p
etre
cut
]ntr
-o f
rac\
i-un
e d
e se
cund
=:
a
f=cu
t o
]n-
toa
rcer
e a
bia
sim
\it=
cu
schi
urile
[i
s-a
aru
nca
t ]n
ain
te, ]
n jo
s. A
poi
i-am
z=
rit c
apu
l apl
eca
t dea
supr
a
noa
str=
, de
aco
lo d
e su
s. O
clip
= a
pr
ivit
spre
noi
din
v=
zduh
.A
]nv
ins!
str
iga
r= p
rivi
tori
i, si
-g
uri
c= W
iecz
orek
a f
ost
dep
=[i
t. C
u to
\ii s
-au
smul
s d
e la
loc
urile
lo
r. U
ndev
a, o
fat=
ca
re r
]dea
tare
a
fos
t ri
dic
at=
pe
bra
\e,
de
und
e ][
i flu
tura
ba
tista
vio
let=
dea
supr
a
cape
telo
r d
in j
ur.
Un
v]rt
ej n
e cu
-pr
inse
se p
e to
\i, a
me\
iser
=m
, ia
r b
=ie
\a[i
i ur
lau,
aru
nc]n
d b
inoc
lul
]n a
er.
Cin
eva
m-a
s=
ruta
t, m
i se
pa
re c
= R
esze
l.
3 /
6 /
— A
ten\
iune
! ur
l= m
ega
fonu
l. M
aru
sarz
va
ma
i s=
ri o
da
t=!
Ilus
tra
\ie:
Ad
ria
n M
OR
AR
U
NOi, noiembrie 2013
pulover negru a
s=rit [i el vreo
[aptezeci [i ceva
de m
etri, da
r fie c=
se sprijinise cu m]na
, fie c= a
a
juns cu picioarele str]m
be, nu i
s-a socotit totul. M
i-a [i p=
rut r=u
de el c]nd
l-am
v=zut scutur]nd
u-se d
e z=pa
d=
.Privitorii m
ai a
[teptau ceva
, poc-nind
cu picioarele ]n sc]nd
urile tri-b
unelor. Cei trei b
=ie\i se pocnea
u cu b
inoclul, iar R
eszel dem
onstra
stilul mi[c=
rii bra
\elor ]n mom
en-tul s=
riturii. Tocma
i voiam
s= plec,
c]nd un strig
=t fulg
er= d
e-a lung
ul trib
unelor: ”C
=ciuli\a
ro[ie!”...
[i d
eoda
t= se f=
cu t=cere.
Pe c=r=
ruia ]ng
ust= [i a
brupt=
ca
re [erpuia pe d
reapta
, spre v]rful a
lb a
l tram
bulinei, se urca
un nou concurent. B
a d
isp=rea
o clip= ]n
desi[ul d
e conifere, ba
ap=
rea d
in nou a
proape d
e v]rf [i atunci m
i se p=
rea c=
v=d
c=ciuli\a
lui de cu-
loarea
ma
cului de c]m
p cum urca
m
ereu, tot ma
i sus, spre bra
zi.B
=ie\a
[ii cu binoclul ]ncrem
e-niser=
; p=rea
u trei coma
nda
n\i ale
c=ror a
rma
te st=tea
u ga
ta s=
se a
runce la a
tac; ]nsu[i R
eszel t=cu,
str=juind
u-[i ochelarii cu m
=nu[a
sa
norveg
ian=
. U
n v]nt
c=ld
u\, b
l]nd se porni d
inspre p=d
urice, t=
indu-m
i o clip= r=
suflarea
. {i d
in nou r=
sunar=
]n tribune strig
=te d
e b
ucurie: sus, la ca
p=tul p]rtiei d
e z=
pad
=, pe m
uchia cerului, st=
tea
un om pe schiuri.
Nu-l
ma
i ved
eam
a
cum
pe R
eszel [i nici curcubeul d
e fete d
in jurul
lui. S
chiorul g
ata
s=
sa
r= d
evine singura
fiin\= vred
-nic=
de privirea
omenea
sc=. N
i-m
eni nu-i acolo a
t]t de puternic
ca om
ul care peste o clip=
se va
desprind
e de p=
m]nt. }nd
ep=rta
t [i ta
inic, mi[c=
rile lui ab
ia sim
\ite, ne]n\elese, ca
p=t=
pentru privitori o m
are ]nsem
n=ta
te. Lui ]i ajut=
a
cele mi[c=
ri, da
r dintre cei d
e jos, nim
eni nu le face. Lui ]i s]nt
necesare, el [tie b
ine de ce a
nume
are nevoie, ca
s= se preschim
be
]n pas=
re. A tres=
rit [i a rid
icat
bra
\ele. Da
, da
, a[a
se arunc=
o g
reutate d
e pe umeri. V
reme d
e o clip=
seam
=n=
cu o insect=, a
ten- \ie, scoa
te antenele... A
ten\ie ! Nu,
]nc= o secund
=, s-a
apleca
t pe schiuri... ]ndat=, nu... A
[a ! Da, da !
A s=
rit !A
s=rit 89 d
e metri, b
=t]nd
re-cord
ul la s=
rituri, pe care tot el ]l
stab
ilise c]ndva
. Zb
urase d
e sus, peste v]rfurile copa
cilor, [i o fr]n-tur=
de secund=, cu bra\ele ]ntinse ]n l=
turi, p=ruse a
g=
\at d
e bolta
cerului.
Apoi
b=
ie\ii cu
binoclul
au a
lerga
t s=-i d
ezlege schiurile.
El st=
tea sprijinit d
e umerii a
doi
concuren\i tineri, pu\in palid
, am
e- \it d
e zbor. C
]\iva privitori s=
rir=
peste b
alu
strad
ele tribu
nelo
r [i d
in to
ate p
=r\ile se a
uzir= ura
le.Pe p]rtia
alb
=, ]nclina
t=, se ]n-
gr=
m=
dea
u siluetele pestri\e: cer-ceta
u urma
s=riturii lui M
arusa
rz. C
]nd m
ega
fonul a a
nun\at rezul-
tatul, g
lasul cra
inicului tremura
de
emo\ie.E
ra a
proape d
e am
iaz=
, c]nd
mun\ii ]\i ia
u ochii cu luciul lor ]n soa
re. Urm
a s=
sar=
Wieczorek,
un concurent din S
ilezia, m
ai t]-
n=r
dec]t
Ma
rusarz
cu a
proape
dou=
zeci d
e a
ni. Trib
unele frem
=ta
u vesele, peste tot vedea
i
ba
tiste colorate [i fe\e b
ronzate,
z]mb
itoare. A
m intra
t ]n vorb=
cu cineva
care m
i-a spus c=
asta
a
fost ultima
s=ritur=
]n via\a
lui Ma
-rusa
rz. Pare-se c=
el ]nsu[i anun-
\ase cu o zi ]na
inte c= m
ai vrea
s=
simt= o dat= tram
bulina sub schiuri, [i pe urm
= nu-i m
ai r=
m]ne d
ec]t s=
se ocupe de cei tineri. ”{
tii dum
-nea
ta, spunea
cel de l]ng=
mine,
de c]te ori a
s=rit el d
e aici, c]\i a
ni a
dresa
t el nam
ila a
sta a
lb=
?”M
i-am
pus
ochelarii
ca
s=
privesc tra
mb
ulina.
}ntr-ad
ev=r,
era a
idom
a unui urs a
lb cu trupul
uria[ [i ca
pul cufunda
t ]ntre bra
zi. S
pinarea
nam
ilei, ]nclinat=
, slujea
schiorilor pentru s=rituri.
— A
ten\iune, aten\iune! a
nun\a
mega
fonul. S
are
Antoni
Wiec-
zorek!U
n fl=
c=u
musculos,
p]rlit d
e soa
re, ]ntr-un pulover cenu[iu cu reni a
lbi, uim
i tribunele cu s=
ritura
sa lung=
, splendid
=, 90 d
e metri!
Noul record
! Nim
eni nu se a[tepta
la
asta
. Sub
ochii no[tri stegule\ul ca
re ma
rca locul a
teriz=rii fu ]nfipt
cu un metru m
ai d
eparte. Privea
m
to\i plini de a
dm
ira\ie. D
e dou=
ori ]ntr-un sfert d
e or= tra
mb
ulina a
l=
sat s=
i se r=scolea
sc= z=
pad
a
ad
unat=
cu trud=
at]ta
vreme.
Socotea
m c=
totul s-a term
inat.
Mul\i p=
r=sea
u tribunele – se a
p-ropia
ora m
esei. Da
r din m
ega-
fon au ]nceput s=
r=sune ecouri
nedeslu[ite. C
rainicul d
iscuta cu
cineva m
ai la
o parte [i se putea
u d
istinge unele cuvinte: ”Cum
?... Nu,
z=u?... N
uma
idec]t, num
aid
ec]t!”... {
i, deod
at=
, vocea s-a
apropia
t, a
crescut, plin= d
e bucurie :
—
Da
! M
arusa
rz! M
arusa
rz a
tac=
record
ul pentru
a
doua
oa
r=!
Oa
men
ii au d
at b
uzna
]na
poi
]n tribune [i ia
r=[i s-a
u auzit ova
\ii prelung
i, ]n=b
u[ite. C=
ciuli\a ro[ie
se [i z=rea
la jum
=ta
tea pa
ntei.}n
sport exist=
un
frumos
principiu de lupt=
: cel ]nvins nu este tras la r=spundere. Victoria [i ]n- fr]ng
erea se exprim
= ]n cifre; cen-
timetrii [i secund
ele constituie o ]n-d
estul=toa
re satisfa
c\ie. Acea
st=
justi\ie precis= [i d
e nezdruncina
t a
atra
s ]ntotdea
una m
ul\imile pe
stad
ioane [i piste d
e alerg
=ri. A
m
v=zut
victorii r=
sun=toa
re [i
]n- fr]ng
eri minuna
te. Ce a
nume \i-a
r putea st]rni vreo ]ndoial=? C
lipa c]nd
ming
ea se a
runc= ]n p
las=
sau
c]nd pieptul a
lerg=
torului ating
e pa
nglica
este clipa unui a
dev=
r d
e net=g=duit, e un fapt de o des=v]r-[it=
clarita
te, care treze[te a
dm
i-ra
\ie sau d
isperare, d
ar niciod
at=
ur=
. Pe cine s= ]nvinov=
\e[ti oare?
Und
e ]n alt=
parte a
i putea g
=si
o ma
i ega
l= d
ezinteresare a
tri-um
fului [i a ]nfr]ng
erii? Aici nu e-
xist= vinova
\i. Jocul se desf=
[oar=
sub
semnul unit=
\ii mu[chilor [i a
voin\ei, a
ma
teriei [i efortului: s=
dep=[e[ti secundele, s= \inte[ti c]t ma
i b
ine, s= d
ai inim
ii [i pl=m
]nilor o m
i[care m
ai iute d
ec]t a g
]ndu-
lui, s= supui prin m
i[care tim
pul [i spa
\iul... }n acest joc d
rept st=
dem
nitatea
a
cestei a
rte, verid
ic om
eneasc=
, a sportului.
Ma
rusarz d
=d
ea d
e ast=
da
t=
lupta d
e unul singur cu tram
buli-
na. N
u avea
rivali. C
]nd a
ap=
rut la
r=sp]ntie [tia
m cu to\ii c=
vrea s=
se
4 /5 /
2013, noiembrie NOi 21
calea spre Olimp
HISTORIA EST MAGISTRA VITAE Rubric= sus\inut= de Adrian DOLGHI, doctor ]n istorie
Tudor CHIRIL+, actor, muzician, compozitor rom`n, a adresat pe blogul s=u o Scrisoare c=tre liceenii din Rom`nia. Este un apel profund, care con\ine mari adev=ruri, ce se preteaz= [i situa\iei din Republica Moldova. Public=m aceast= Scri-soare cu unele prescurt=ri.
N oi am pierdut. Dar voi, voi mai ave\i o [ans=. Noi am fost ferici\i c= am descoperit Coca-Cola [i ba-
nanele [i am crezut c= dac= noi citim, [i ei vor citi. {i c= to\i vom progresa [i \ara o s= aib= sc=pare. Noi ne-am ]n[elat. Unii dintre noi au plecat de aici. C][tig= bani acolo [i t]njesc dup= ora[ul =sta ]mpu\it. Voi ]ns=, voi ave\i o [ans=. Voi ave\i [ansa.
Nu v= g]ndi\i la furat. E calea cea mai simpl=. {tiu c= a\i aflat c= a[a te ]mbog=\e[ti. Dac= ai p=m]nt sau dac= faci afaceri cu statul. {ti\i voi ceva despre TVA [i cum ai putea s=-l furi, dar nu v= e ]nc= foarte clar. Nu =sta e drumul. Cu c]t se va fura mai mult, cu at]t se va construi mai pu\in, iar copiii copiilor no[tri vor mo[teni un imperiu de cenu[= (...)
Citi\i. Citi\i mult. Citi\i tot ce v= pic= ]n m]n=. Citi\i orice, f=r= discern=m]nt. Nimic nu e mai important ca lectura, acum (...) Dar nu cu g]ndul c= ve\i fura mai mult ca ei. Asta e calea simpl= care v= va sufoca mo[tenitorii. Ce-o s= face\i cu milioanele ]ntr-un ora[ mort? Ce-o s= cump=ra\i, cu banii gr=mezi? La ce-\i folose[te un Lamborghini c]nd n-ai o autostrad=? De ce s= ai o vil= ]ntr-un cartier sufocat de inunda\ii?
Nu v= du[m=ni\i profesorii. S]nt oameni am=r]\i, din ale c=ror drame pute\i ]nv=\a. }[i dau priceperea pe un salariu de nimic [i v= ]nva\= carte. Nu v= bate\i joc de ei. Au muncit, [i nu e vina lor c= p=rin\ii vo[tri s-au descurcat mai bine. N-ave\i nici un drept s=-i dispre- \ui\i. Nu le s]nte\i superiori. Banii p=rin\ilor vo[tri nu v= reprezint=. V= reprezint= doar ceea ce pute\i scoate pe gur=. Ave\i grij= ce scoate\i pe gur= (...)
Nu fuma\i iarb= [i nu v= da\i ]n cap cu alcool, cu orice pre\. O s= le da\i ap= la moar= incul\ilor [i ho\ilor de la putere. Le va fi mai simplu s= v= catalogheze drept o genera\ie de distru[i, iar banii destina\i salv=rii voastre ]i vor fura (...)
Nu alerga\i dup= bani cu orice pre\. Banii trebuie s= v= fie doar mijloc, nu scop. Scopul vostru trebuie s= fie
cunoa[terea. Cu c]t ve\i [ti mai multe, cu at]t ve\i fi mai ]nal\i. Orice carte citit=, orice lec\ie ]nv=\at= se vor a[eza sub voi [i v= vor ridica deasupra celorlal\i. Ve\i domina cu mintea. Nu e nimic mai frumos dec]t asta. Europa cump=r= inteligen\= (...)
S]nte\i tineri. Nu v= g]ndi\i c= s]nte\i slabi. Puterea voastr= st= ]n cur=\enie. S]nte\i cura\i, n-au apucat s= v= m]njeasc=, dar dac= dintre voi nu se vor ridica lupt=torii, o s= v= ]mproa[te cu noroiul str=zilor pe care nu le-au reparat. Fiecare pic=tur= de noroi s]nt
banii care n-au ajuns pe strada aia. Trebuie s= schimba\i asta. Care e ca-lea? S= citi\i. Literatura uni-versal= o s= v= ]nve\e s= deosebi\i Binele de R=u. Balzac, Stendhal, Dumas, Dostoievski, Dickens, Tolstoi, Goethe, to\i deosebesc Binele de R=u. Binele pute\i fi voi. {i cu c]t ve\i fi mai mul\i buni, cu at]t ve\i sufo-
ca r=ul. Nu e imposibil (...)Nu-i invidia\i pe oamenii cu bani. Nu v= faceti mo-
dele din b=ie\ii de bani gata, din b=ie\ii de ora[ (...)Nu v= resemna\i, asta nu duce nic=ieri. Capul ple-
cat sabia ]l taie. Protesta\i, lupta\i, protesta\i. Cu scop ]ns=. Nu degeaba, c= altfel se transform= ]n l=trat. }nv=\a\i legile. }nv=\a\i-v= drepturile (...) Ve\i [ti cum s= lupta\i dac= ve\i [ti legile. Apoi o s= vede\i c= legile s]nt proaste. {i ve\i ]ntelege c= trebuie s= le schimba\i. Pare greu [i cere timp. Dar, Doamne, voi ave\i timp [i pentru voi nimic nu e greu. Voi nu ]ntelege\i c= S}NTE|i SCHiMBAREA? (...) Alege\i dintre voi pe adev=ra\ii lideri. S=-i alege\i [i s= nu-i invidia\i. Lor le va fi cel mai greu. Vor avea gloria, dar [i co[marul. Vor fi sal-vatorii vo[tri, dar se vor pierde pe ei ]n[i[i. Liderii trebuie s= fie dintre voi. {i trebuie s=-i c=uta\i de pe acum. Uita-\i-v= unii la al\ii ]n fiecare zi [i c=uta\i-v= c=pitanii (...)
Salva\i-v=! Salva\i-ne! Este o singur= cale! Lupta cunoa[terii!! {i c]nd ve\i fi c][tigat lupta cunoa[terii, de-abia atunci ve\i cunoa[te s= lupta\i cu adev=rat!!!
Nu v= am=gi\i cu prezentul... Salva\i-v= ]n viitor. Noi am pierdut. Voi? Ce face\i?
Tudor CHIRIL+tudorchirilablogspot.com
ETAPA a II-a1. Nume[te dou= cauze [i dou= consecin\e ale evenimentului: Unirea Basarabiei
cu Rom`nia.2. Apreciaz= prin trei argumente rolul personalit=\ii lui Matei Basarab.3. Recunoo[te monumentul din imaginea al=turat=.A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la apari\ia revistei. Pe c][tig=tori ]i
a[teapt= colete de carte cu tematic= istoric= [i beletristic=. Succes!
SCRISOARE C+TRE LICEENI
apropo
NOi, noiembrie 201322
Carul-Mic
} n timpul expedi\iei ]n Antarctica a sta\iei ja-poneze Seva, nava a suferit un naufragiu. La
bordul ei se aflau unsprezece eschimo[i [i cinci-sprezece c]ini de sanie (de trac\iune). }n urma im-pactului toate produsele alimentare au fost pier-dute. Prin intermediul sta\iei de radio, japonezii au cerut ajutor americanilor, care dup= dou= ]n-cerc=ri au salvat eschimo[ii, cei cincisprezece c]ini ]ns= r=m]n]nd f=r= de ajutor. Dup= doi ani, cercet=torii din Japonia s-au re]ntors ]n Antarcti-ca. La cobor]re ace[tia au fost ]nt]mpina\i de doi dintre c]inii abandona\i. Animalele au supravie- \uit hr=nindu-se doar cu pinguini.
C ]nd avea timp, Hitler picta. El nu a devenit ]ns= niciodat= un mare artist, fiind chiar res-
pins de Academia de Arte, deoarece nu era capa-bil s= deseneze corect corpul uman.
Potrivit dasc=lilor lui, a fost un elev inteligent, dar f=r= nici o dorin\= de munc=. Nu-i pl=ceau [tiin\ele naturale [i matematica, avea talent mai mult ]n arte, pl=c]ndu-i, ]n special pictura [i muzi-ca clasic=. }n 1907, la 18 ani, Adolf avea ambi\ii s= devin= un cunoscut pictor, ca marii lui idoli. ilus-tra\iile sale cu diferite cl=diri din Viena, le vindea ]n cafenele.
C]\iva ani a dus o via\= singuratic= [i izolat=, c][tig]ndu-[i cu greu traiul din pictarea de c=r\i po[tale [i a unor reclame. Tat=l s=u a dorit s=-l fac= func\ionar public, ]ns= viitorul conduc=tor al Germaniei insist= tot mai mult asupra form=rii sale artistice.
C uvintele Fiat lux! s]nt originare din prima car-te a Bibliei unde se poveste[te facerea lumii:
Dumnezeu a zis: s= fie lumin= [i lumin= se f=cu! Dar, parc= presim\ind c= cel care va face lumin= va fi omul, genera\iile trecute au f=urit din aceste cuvinte biblice o deviz= a [tiin\ei [i nu numai. C=p=t]nd un sens profan, ele au devenit deviza ra\iunii care lumineaz= alung]nd ]ntunericul igno-ran\ei.
Deseori, ]nt]lnim ]n iconografie [i pe portrete aceast= inscrip\ie. De exemplu, Gutenberg, in-ventatorul tiparului, este reprezentat cu un sul de h]rtie desf=cut, pe care scrie Fiat lux! Dar expre-sia mai poate fi ]ntrebuin\at= c]nd se cere eluci-darea unui proces, a unei controverse, ]n care caz cuv]ntul lux (lumin=) cap=t= ]n\elesul figurat de clarificare, de deslu[ire.
D oamne, de am gre[it cu mintea sau cu g]ndul, cu cuv]ntul sau cu fapta, iart=-ne [i ne miluie[te pe
noi robii t=i.
MILUIE{TE-NE PE NOI!
C}NTEC A venit un lup din cr]ng{i-alerga prin sat s= fure,{i s= duc= ]n p=durePe copiii care pl]ng.A venit la noi ]n poart={i-am ie[it eu c-o nuia:— Lup flam]nd cu trei cojoace, Hai la maica s= te joace!Eu chemam pe lup ]ncoace, El fugea-ncotro vedea.
ieri pe drum un om s=rac}ntreba pe la vecine:— Poart=-se copiii bine?Dac= nu, s=-i v]r ]n sac!{i-a venit la noi la poart={i-am ie[it eu [i i-am spus:— Puiul meu e bun [i tace Nu \i-l dau [i du-te-n pace!Du-te, du-te [i s-a dus.
{i-a venit un negustorPlin de bani, cu v]lv= mare, Cump=ra copii pe care Nu-i iube[te mama lor.{i-a venit la noi la poart={i-am ie[it [i l-am certat:— N-ai nici tu, nici ]mp=ratulBani s=-mi cumpere b=iatul!Du-te-n sat c= mare-i satul, Du-te, du-te [i-a plecat.
FIAT LUX!
George CO{BUC
2013, noiembrie NOi 23
Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI
— E u cred, frate, c= e tocmai timpul s= ne ]n-t=rim [i noi un pic voin\a, ]i spuse Kostea
]ntr-o zi bunului s=u prieten Sevka.— Dar... cum? ]l ]ntreb= acesta mirat.— Foarte simplu: f=c]ndu-le pe toate de-a-ndoa-
selea.— Cum adic=... de-a-ndoaselea?— P=i... iat= cum: sim\i tu, de-o pild=,
c= \i-e poft=, uite, de ceva dulce; tu ]ns= nu bagi, cum \i-e obiceiul, linguri\a ]n borc=na[ul cu miere, ci ]n cel cu... mu[tar; ungi o felie de p]ine [i o ]nfuleci tot atunci... Dar [i mai potrivit ar fi s= te ]nfrup\i nu-mai din mu[tar, f=r= p]ine... O s= zici c=-i amar, frate, [tiu, ]ns= n-ai ]ncotro, hapul trebuie ]nghi\it!
— Nu... eu nu ]nghit a[a ceva... Mai bine m=n]nc o feliu\= de p]ine cu unt sau cu ca[caval.
— }nseamn= deci c= e[ti pur [i simplu un om lipsit de voin\=. Ai s=-mi fii toat= via\a un pap=-lapte, ce mai... Vorba sf]nt=-a celor mari: nu po\i avea, frate, o fire voluntar= dac= nu-\i antrenezi zilnic voin\a... Eu, spre exemplu, continu= Kos-tea s=-[i ]ndrume tovar=[ul pe calea cea bun=, stau ]n fiecare diminea\= ]ntr-un pi-cior pre\ de vreo dou=zeci de minute... Apoi ies pe balcon, s=... [tii ce? nu [tii!... s= privesc ]n jos tocmai de la etajul unspre-zece.
— {i la ce-\i folose[te?— A[a ]mi exersez eu voin\a. Pentru c=
la ]nceput, atunci c]nd ne-am mutat ]n acest bloc, ]mi era groaz=, frate, s= m= uit ]n jos de la o asemenea ]n=l\ime. Ba chiar, z=u, nu ie[eam deloc pe balcon. }mi era fric=, ce mai... iar dac= se ]nt]mpla totu[i s= privesc uneori de acolo ]n jos, imediat m= apucau ame\elile... Acum ]ns= nu mai am nici o team=, frate.
— {i dac=, s= zicem, ]n vreme ce tu-\i preg=te[ti temele pentru acas=, “pe sticl=”, iat=, se d= ceva foarte mi[to, ce faci, ]nchizi... “cutia cu maimu\e” sau cum? ]l ]ntreb= Seva.
— Bine]n\eles c= o ]nchizi! Doar ]\i antrenezi voin\a, nu?... De[i vrei foarte mult s= te ui\i la teleu,
trebuie s= procedezi exact invers, frate... Te dez-lipe[ti de el! Ai priceput?
— Priceput..., c=zu de acord Seva. Dar dac=..., ezit= el. Sper c= n-ai s= spui asta nim=nui, nu?... Ce s= fac eu, uite, dac=... nicidecum nu-mi pot dezlipi acum ochii, iat=, de la Lena {ev\ova?...
{i acum Kostea se cam pierdu cu firea.
— De la... Lena, zici? a[tept= acesta confirma-rea.
— P=i... da, se ]mbujor= Seva.— De la... Lena {ev\ova?...— }h].— ... dezlipi ochii, zici?— Da.— Ei... ce pot s=-\i spun eu... Asta-i cu totul alt=
treab=.
ASTA-I CU TOTUL ALT+ TREAB+
Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC [i Sergiu PUIC+
Alexei GLEBOV
Traducere din rus= de Valentin GU|U
NOi, noiembrie 201324
HAIN+ FESTIV+ TIVIT+ CU DIAMANTE LICHIDE
Continuare ]n pag. 30, 31
U n cititor de-al revistei noastre ne scria acum c]teva luni: Timp de dou= s=pt=m]ni, c]t m-am aflat la
mama, nevoit= s= se angajeze temporar ]n Fran\a, pe l]ng= multe minun=\ii pe care mi-a fost dat s= le v=d [i s= le aud, mi-a atras aten\ia [i un titlu dintr-un ziar lo-cal – Moldova face s= fie vizitat= numai datorit= beciu-rilor de la Cricova. V= rog, povesti\i-ne ]n revista NOi despre aceste pivni\e misterioase.
C]\iva ani la r]nd, tot ]mi notam dintr-un carne\el ]n altul – Combinatul Cricova. Mereu am]nam plecarea ]ncolo, probabil, din motivul c= or=[elul cu acela[i nume se g=se[te la nici dou=zeci de kilometri de capitala repu-blicii. Dolean\a b=iatului, ]n sf]r[it, m-a f=cut s= las totul la o parte [i chiar a doua zi s= merg la Regatul Vinului.
Combinatul de Vinuri Cricova este declarat prin lege obiectiv al patrimo-niului cultural-na\io-nal al Republicii Moldova. El repre-zint= un complex subteran unic, da-torit= pivni\elor care
dep=[esc toate pivini\ile din lume, demn de Cartea Re-cordurilor, [i, desigur, e cunoscut prin vinurile sale de excep\ie. Francezii au numit Combinatul de la Cricova Artisan du grand vin ori A[a ceva nu a v=zut Parisul. Labirinturile s]nt un or=[el subteran vinicol, o adev=rat= metropol= ]n centrul c=reia exist= kilometrul zero. Tune-lurile se ramific= sub Cricova [i M=gd=ce[ti, ajung]nd aproape de sectorul R][cani al Chi[in=ului. Suprafa\a total= a galeriilor e de 53 de hectare, lungimea inte-gral= fiind de 120 de kilometri; p]n= ]n ziua de azi s]nt utilizate 80 de kilometri pentru producerea [i p=strarea vi-nului. Str=zile s]nt iluminate, cu indicatoare rutiere, unde te po\i deplasa u[or nu numai cu o ma[in= mic=, dar [i cu camionul, ce-i drept, cu viteza maxim= de 10 km/or=.
Publicistul [i scriitorul Zamfir Arbore men\iona des-pre Cricova c= provine de la Cric=u sau Cricovul S=rat
(unii istorici ]ns= sus\in c= prima denumire a fost Vadul Petrei). La ]nceput aici erau doar trei cocioabe [i o pu[c=rie, ca mai apoi s= se transforme ]ntr-o suburbie modern= a Chi[in=ului [i ]ntr-un adev=rat ora[ subte-ran al vinului.
}nceputul ]nceputurilor al or=[elului subteran al au-rului lichid e considerat anul 1952. Anume atunci, doi mari enologi, Petru Ungureanu [i Nicolae Sobolev, au venit cu ideea de a folosi ]n calitate de depozit de vinuri galeriile din min= din care se extr=gea piatra de costruc\ie. Vinul, pentru a atinge [i a p=stra cele mai bune calit=\i, are nevoie de o temperatur= redus= [i constant= tot anul. Cosult]ndu-se cu geologi, construc-tori [i cu al\i speciali[ti, au ajuns la concluzia c= subso-lurile de la Cricova s]nt de ne]nlocuit pentru p=strarea [i maturarea vinului. La ]nceput a fost adus [i pus la p=strare primul butoi cu vin. Peste doi ani aici erau deja patru cisterne, iar peste cincizeci de ani erau pline 2000 de cisterne. }n prezent s]nt 54 de rezervoare de inox, cu un volum de 4100 de decalitri fiecare [i dou= rezervoare a c]te 12 000 de decalitri (decalitru – unitate tradi\ional= de m=sur= a volumului de vinifica\ie, egal= cu zece litri). Vinul se matureaz= ]n butoaie baric doar din stejar de 200-500 de litri. Butoaiele se fac ]n Fran\a, din stejar deosebit din partea locului. Nu mai t]n=r de 150 de ani. Mai ]nt]i stejarul se cur=\= de coaj=, se usuc=, se debiteaz= [i iar se pune la uscare. De la t=ierea copacului p]n= la butoiul gata e nevoie de 3-4 ani. Azi la Cricova se p=streaz= 30 de milioane de litri de vin ]n cisterne, butoaie [i sticle. }n colec\ii s]nt circa un milion trei sute de mii de sticle de vin, acestea fiind mereu re]nnoite. }n total exist= 160 de denumiri de vin (unele ]n cantit=\i foarte mici), din Fran\a, italia, Rom`nia, Spania, Portugalia, Ungaria, Bulgaria, state-le ex-sovietice... Cea mai mare cantitate de vinuri din cele mai mai multe soiuri de struguri, ]n num=r de 20, este din \ara noastr=. Sticlele se p=streaz= orizontal, ca dopul s= fie mereu umed, pentru a nu admite un exces de oxigen, care provoac= ]mboln=virea [i o\etirea vinului. Apropo, [i dopul de la sticl= e unul special, produs ]n str=in=tate – ]n Portugalia – din coaja stejarului de plut=.
F=r= ]ndoial=, m]ndria hrubelor de la Cricova s]nt vinurile spumante, asem=n=toare celor franceze, nu-mite [ampanii. Aceste vinuri, datorit= unei ferment=ri suplimentare controlate, lente, se ]mbog=\esc cu bioxid de carbon, care, la deschiderea sticlei ]ncepe s= joace ]n [iraguri de bule mici, aidoma unor m=rgele aurii. Ele confer= vinului un [arm deosebit, cu alur= aristocra-tic=, fiind apreciate ]n ]ntreaga lume. }n 1957, ]n gale-riile de la Cricova au fost depozitate primele sticle cu vin spumant fabricat ]n Republica Moldova. }n iulie 1980 are loc punerea ]n func\iune a fabricii de vinuri spumante ]n conformitate cu metoda clasic= francez=, inventat= de celebrul c=lug=r Dom Pierre Pérignon – Methode Champeniose – prin fermentarea secundar= ]n sticl= [i maturarea ulterioar= ]n pozi\ie orizontal= cel pu\in trei ani [i este prima ]ntreprindere a vinurilor spu-mante ]n R. Moldova.
Dac= la ]nceputuri Combinatul de Vinuri Cricova dispunea de c]teva zeci de hectare de planta\ii de vie,
STRAD+ SECUNDAR+
totul e o minune
MUZEUL
2013, noiembrie NOi 25
CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!
calea spre Olimp
Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU
abc juridic
Rubric= sus\inut= de Tamara PL+M+DEAL+, avocat parlamentar pentru protec\ia drepturilor copilului
E ram ]ntr-un market din raionul nostru. Mergeam al=turi de un copil care era cam de v]rsta mea.
Acesta avea dou= sticle de b=uturi aloolice [i un pa-chet de \ig=ri, dintre cele mai scumpe. M-am uitat ]n jurul nostru, crez]nd c= este ]nso\it de cineva matur. }ns= ajung]nd la casier, s-a dovedit c= b=iatul era singur. Doamna nu ]l ]ntreb= pe b=iat dac= are vreun act la el, care i-ar confirma v]rsta. Pune cump=r=turile ]n pung= [i ]l las= s= plece fericit, f=r= a con[tientiza ce consecin\e pot aduce acele \ig=ri [i acele sticle de alcool. Nu am putut s=-i spun nimic doamnei, dar v= rog pe Dvs. s=-mi explica\i ce s= fac atunci c]nd m= voi afla ]n astfel de situa\ii.
Alex V., 15 aniCimi[lia
Drag= Alex, la ]ntrebarea adresat= men\ion=m c= se interzice prin lege comercializarea de c=tre mi-nori a produselor din tutun [i a b=uturilor alcoolice. Aceast= prevedere se con\ine ]n art. 91 al Codului contraven\ional.
}n cazurile ]n care v]nz=torul ]ncalc= aceste nor-me legale, corect ar fi s= anun\a\i inspectorul de sec-tor din localitate sau inspectoratul raional de poli\ie.
V ecinul nostru, mo[ ion, e un b=tr]n singuratic. De dou= ori pe s=pt=m]n= merg la magazin ca
s=-i cump=r p]ine. O fac cu pl=cere. Doar c= v]n-z=toarea are obiceiul s= rotunjeasc= suma. i-am ce-rut restul, dar d]nsa a ]nceput s= m= batjocoreasc=, cic= b=nu\ii nu au nici o valoare. Pentru mo[ ion au [i nu vreau ca el s= cread= c= eu m= l=comesc la ei.
Sandu R., 13 aniDrochia
Drag= Sandu, apreciem foarte mult gestul t=u de a avea grij= de o persoan= singuratic= ]n etate, iar ac\iunile v]nz=toarei pot fi calificate ca ilicite. V]nz=toarea este obligat= s= elibereze un bon de plat= [i restul, ]n caz contrar poate fi sanc\ionat= contraven\ional de c=tre agentul constatator (inspec-torul de poli\ie).
Nota redac\iei: Dac= ave\i anumite ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa re-vistei NOI.
AC|IUNI ILICITE
abonament
D ragi copii, ]n aceast= ultim= lun= de toamn= d=m start unei noi edi\ii a concursului cu ]n-
treb=ri [i, evident, r=spunsuri din sport. Concursul p=streaz= tradi\ionalul generic Citius, Altius, Fortius! S]nte\i la v]rsta la care [ti\i foarte bine c= sportul este, p]n= la urm=, expresia n=zuin\ei noastre spre perfec\iune, spre performan\=. C= ]ns=[i via\a este o competi\ie ]n care ne vedem ]nving=tori, ne vedem pe treapta de sus a podiumului, ne vedem aplauda\i de tribune ridicate ]n picioare. Sportul, al=turi de toate celelalte activit=\i ale vie\ii noastre, ne scoate ]n eviden\= ca personalitate, ca echip=, ca \ar=.
Ca [i ]n celelalte edi\ii, concursul din acest an va avea [ase etape. Fiecare etap= va include c]te trei ]ntreb=ri – o ]ntrebare din sportul moldovenesc [i dou= ]ntreb=ri din sportul interna\ional.
La finele concursului v= a[teapt= premii. Primii [ase clasa\i se vor ]nvrednici de articole sportive ofe-rite de Comitetul Na\ional Olimpic, Federa\ia Moldo-veneasc= de Fotbal, Federa\ia Moldoveneasc= de Hochei pe Ghea\=, de alte asocia\ii sportive. R=s-punsurile corecte vor fi notate cu 5, 4 [i 3 puncte, ]n func\ie de gradul de complexitate al ]ntreb=rii.
A[adar, START!
ETAPA I
1. Care este numele atletului moldovean califi-cat ]n finala probei de alerg=ri pe distan\a de 3000 de metri cu obstacole la Campionatul Mondial de Atletism din Moscova? (5 puncte)
2. Ce \ar= a reprezentat c][tig=toarea turneului de tenis US Open edi\ia 2013? (4 puncte)
3. A jucat sau nu Wayne Mark Rooney ]n meciul contra selec\ionatei Moldovei din septembrie 2013? (3 puncte).
R=spunsurile urmeaz= s= fie expediate ]n termen de 20 de zile de la apari\ia num=rului revistei.
Succes!
NOi, noiembrie 201326
pa gi na mu ze lor
FERGIE
F ergie Duhamel, n=scut= cu numele Stacy Ann Ferguson, este o c]nt=rea\= de origine ameri-
can=, cunoscut= ca fiind vocalista trupei The Black Eyed Peas. A cochetat cu dansul de c]nd era mic= [i a ]nceput prin a face vocile unor personaje din desenele animate. }ntre anii 1984 - 1989 a luat parte la emisiunea Kids incorporated. A f=cut parte din forma\ia Wild Orchid. }n martie 1997, Wild Orchid a lansat primul album, peste un an pe cel de-al doi-lea. Dup= ce au terminat [i cel de-al treilea album, casa de discuri a refuzat s=-l lanseze, iar Fergie s-a retras din forma\ie.
}n 2003 Trupa The Black Eyed Peas a invitat-o pe Fergie s= interpreteze melodia Shut Up de pe primul lor album. }n anul urm=tor, era deja vocalista aces-tei trupe. A urmat hit-ul Where is the Love, care s-a bucurat de un enorm succes. Melodia Don't Phunk with My Heart a ajuns pe locul iii ]n topurile muzi-
cale din America [i le-a adus [i un premiu Grammy. }n 2007, Fergie a fost nominalizat= la premiile Grammy pentru cea mai bun= voce feminin= de mu-zic= pop.
Primul debut solo al lui Fergie a avut loc cu albu-mul The Dutchess, lansat ]n septembrie 2006, care s-a bucurat de un succes enorm ]n topurile muzi-cale. A cochetat [i cu actoria, ]n 2006 a ap=rut ]n filmul Poseidon, ]n 2007 – ]n Grindhouse [i ]n 2009 – ]n musicalul Nine.
}n 2013, cu trupa The Black Eyed Peas a lansat single-ul A Little Party Never Killed Nobody, fiind coloana sonor= pentru filmul The Great Gatsby.
Fergie s-a c=s=torit ]n 2009 cu actorul Josh Du-hamel, iar la sf]r[itul acestei veri a devenit mama unui b=ie\el.
Ana BRADU
2013, noiembrie NOi 27
ELENA ISINBAEVA
M oment istoric pentru atletismul din Rusia la Cam-pionatul Mondial de la Moscova din acest an:
Elena isinbaeva, regina s=riturii cu pr=jina, pune punct carierei sportive, cucerind la 31 de ani al treilea titlu mondial, trec]nd uimitor de spectaculos peste [ta-cheta ]n=l\at= la 4,89 m. De[i, a ]ncercat un nou record la 5,07 m, insinbaeva nu a reu[it s= bifeze aceast= performan\=, ]n=l\imea fiind cu un centimentru peste realizarea stabilit= anterior. A[adar, o retragere de aur! ”Con[tientizez c= aceast= evolu\ie ar putea fi ul-tima din cariera mea. S]nt foarte fericit=, am ob\inut un rezultat bun [i am cucerit aurul. Chiar dac= nu voi mai reu[i s= revin ]n sport, voi [ti c= am plecat cu suf-letul ]mp=cat”, a declarat sportiva imediat dup= victo-rie, fugind plin= de emo\ii ]n bra\ele antrenorului ei, Evgheni Trofimov. Recunoa[te c= dac= nu l-ar fi ]nt]lnit pe el, ast=zi nu ar exista legenda isinbaeva.
Atleta rus=, n=scut= la 3 iunie 1982, Volgograd, este singura s=ritoare cu pr=jina care se poate l=uda cu trei titluri mondiale. Dubl= campioan= olimpic= (Ate-na 2004, Beijing 2008); campioan= european= (Gote-borg 2006); medaliat= cu bronz la Londra 2012, este considerat= cea mai bun= s=ritoare cu pr=jina din is-
torie. Are 29 de recorduri mondiale ]nscrise ]n pal-maresul ei, fiind prima femeie din lume care a dep=[it 5 m la s=ritura cu pr=jina, record stabilit ]n iulie 2005. Victorii dup= victorii, dar [i sup=r=ri, orgolii, ]nfr]ngeri cu reveniri spectaculoase, cum este [i performan\a din acest an. {i totul a ]nceput cu o medalie... una nu oare-care, una din ciocolat=, ag=\at= la g]t pe la [ase-[apte ani, la gimnastica sportiv=, unde p=rin\ii au dus-o ca s= nu umble brambura.
Federa\ia interna\ional= de Atletism (iAAF) o nume[te Atleta Anului ]n 2004, 2005 [i 2008, dar [i Sportiva Anului Laureus ]n 2007 [i 2009. Se num=r= prin-tre cei [apte atle\i (al=turi de Valerie Adams, Usain Bolt, Veronica Campbell-Brown, Jacques Freitag, Jana Pitt-man, Dani Samuels) care au c][tigat campionatul mondi-al la tineret, juniori [i seniori la o prob= de atletism.
De[i a anun\at c= se retrage dup= Mondialele din acest an, inten\ion]nd s= ]ntemeieze o familie, ea nu ex-clude c= ar putea participa totu[i la Olimpiada de la Rio din 2016. Cine [tie, poate ne mai surprinde cu ges-turile ei de concentrare, ascunz]ndu-se sub prosop!
Daniela COJOCARU
time-out
28 NOi, noiembrie 2013
II
L a ]nceputul erei noastre, imperiul Roman, extins pe trei continente, racola cei mai buni me[te[ugari din teritoriile ocupate, oferindu-le condi\ii priel-
nice de aplicare a abilit=\ilor lor. Printre ace[tia erau [i sticlarii sirieni, care cutreierau ]ntinsurile nem=rginite ale imperiului, ]ntemeiau ateliere de sticl=rie, construiau cuptoare de topire a sticlei [i ]mp=rt=[eau localnicilor tainele pro-ducerii obiectelor din sticl=. Astfel, deja ]n sec. i d.Hr., ]n Europa au ap=rut re-giuni ]ntregi cu o dezvoltare ]nfloritoare a sticl=riei [i unul dintre cele mai pros-pere era cel din valea Rinului cu centrul ]n Köln. }n diferite zone arta sticl=riei avea aspectele sale dominante – fie prin obiectele fabricate, fie prin tehnicile uti-lzate, fie prin culorile preferate. Aceasta a contribuit la diversificarea obiectelor de sticl= [i la cre[terea solicit=rilor. }n scurt timp, sticl=ria se r=sp]ndi [i pe teritoriile de azi ale Fran\ei, Belgiei, Marii Britanii (vesel=, bijuterii, vitralii pentru biserici).
}n laguna vene\ian= din italia exist= o insul= – Murano –, renumit= pentru obiectele de sticl= produse, adev=rate opere de art=. Se zice c=, dup= c=derea Bizan\ului (1453), cei mai buni me[teri-sticlari s-au refugiat ]n Vene\ia. Aici ei au adus artizanatul sticl=riei la cele mai spectaculoase ]n=l\imi, obiectele produse fiind apreciate ]n ]ntreaga Europ=. ini\ial, me[te[ugarii ][i aveau ate-lierele ]n Vene\ia, dar frecven\a ]nalt= a incendiilor i-a determinat pe conduc=torii Republicii Vene\iene s= dispun= amplasarea cuptoarelor de topit sticl= [i ate-lierele ]ntr-un loc izolat. Astfel, insula Murano a devenit s=tucul me[terilor sti-clari. Erau asigura\i cu tot necesarul pentru a crea opere de art= inedite, care constituiau o surs= foarte important= de venit. Me[te[ugarilor li s-au oferit drepturi largi, ca nobilimii, ]ns= nu aveau dreptul s= p=r=seasc= insula [i, sub pericolul mor\ii, li se interzicea s= divulge tainele me[te[ugului. Deosebit de apreciate erau vasele, pocalele [i cupele decorate cu smal\uri colorate [i din aur. Un timp ]ndelungat Murano era produc=torul monopolist [i al oglinzilor.
Sticlarii au determinat c= o culoare final= a sticlei depinde, pe l]ng= condi- \iile de topire ]n cuptoare, [i de adaosuri, de natura [i de cantitatea lor. Ad=u- g]nd oxid de cupru, puteau fi ob\inute culorile azuriu, verzui sau ro[u opac. Manganul [i cobaltul confereau culorile purpuriu [i, respectiv, albastru. impu-rit=\ile de fier, mereu prezente ]n materia prim=, erau responsabile de culorile verzui, brun [i g=lbui. Sticlele plate de diferite culori au generat o nou= art= – a vitraliilor, solicitat=, ]ndeosebi, de biserici [i m=n=stiri. Le admir=m [i azi, mi-nun]ndu-ne de m=iestria sticlarilor medievali.
Me[terii din Boemia (o regiune a Cehiei [i a Slovaciei actuale), unde prime-le sticl=rii au ap=rut ]n anii 1200, s-au ]nv=\at s= produc= din materia prim= local= sticl= de o transparen\= de invidiat, aidoma cristalului. Tradi\iile secu-lare, p=strate [i dezvoltate de me[te[ugarii din Boemia, au adus regiunii o faim= mondial=, [i azi fiind un reper important ]n industria sticlei.
}n 1615, ]n Anglia, a fost propus= utilizarea c=rbunelui pentru a ]ncinge fur-nalele de topire a sticlei ]n loc de lemne, ceea ce a permis s= fie atinse tem-peraturi mai ]nalte ale cuptoarelor. Aceasta, la r]ndul s=u, a contribuit la pro-ducerea sticlei cu rezisten\= sporit=.
}n 1784, ]n Fran\a, artizanii din partea locului au inventat o sticl= cu con\inut sporit de oxid de plumb, mai grea dec]t cea obi[nuit=, dar [i mai lucioas=, cu un joc feeric de lumini – sticla de cristal. Din ea realizau pocale [i vaze deose-bite, candelabre superbe. La astfel de re\ete s-a ajuns [i ]n Anglia, [i ]n Germa-nia – deja experiment=rile aveau scopul de a se ob\ine sticl= cu propriet=\i deosebite. Dar, cu adev=rat [tiin\ifice, aceste cercet=ri au fost ini\iate de ger-manul Otto Schott, care, ]n mod sistematic, a studiat dependen\a propriet=\ilor sticlei ]n func\ie de compozi\ia chimic= [i de condi\iile de fabricare. Astfel, ]n 1881 i-a reu[it s= ob\in= sticla termorezistent=, care suporta temperaturile ]nalte [i salturile termice. }mpreun= cu Abbe [i Carl Zeiss a fondat, ]n 1884, un atelier, devenit mai t]rziu fabrica de sticl= Schott & Cie, renumit= [i ]n prezent pentru calitatea deosebit= a sticlei de laborator. Care sticl= este supus= unor ]ncerc=ri mai dure dec]t cea de laborator? Noi realiz=m ]n vasele chimice reac- \ii ]n cele mai agresive medii [i condi\ii – ]n acizi agresivi la temperaturi ridi-cate, care ”perforeaz=” metalele c]t ai clipi din ochi, ]n medii bazice, caustice, sau cu cele mai violente substan\e organice. Altfel, cum am ajunge s= desco-perim [i s= implement=m materiale sintetice noi, cu cele mai diverse propriet=\i?
Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e
}NTR-UN CIOB DE STICL+ – MII {I MII DE ANI
aventura cunoa[terii
Ilustra\ie: Violeta ZABULIC+
292013, noiembrie NOi
anticamera fotografiei alb-negru
Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR
PROB+ DE DANS
30 NOi, noiembrie 2013
totul e o minune
]n prezent, podgoriile lui cuprind peste 900 de hectare, din-tre care 200 ha chiar ]n preajma Cricovei, [i planific= ]n vii-tor s= m=reasc= planta\iile de vie p]n= la 1000 de hectare.
}n subterane, ca [i ]ntr-un ora[, ]\i atrag imediat aten\ia denumiri de str=zi: Cabernet, Chardonnay, Sauvignon, Feteasca, Aligoté, Muscat, Merlot, Trami-ner, Rar= neagr=... Fiec=rei str=zi ]i corespunde denu-mirea vinului din ni[ele ]n care se p=streaz=. L=\imea galeriilor variaz= ]ntre 6 [i 7,5 metri, ]n=l\imea e de 3–3,5 metri, ad]ncimea lor de la suprafa\a p=m]ntului
variaz= de la la 30 de metri la intrare p]n= la 80 de metri, iar ad]ncimea la fabrica pentru producerea vinu-lui spumant dep=[e[te o sut= de metri; temperatura aerului, [i var=, [i iarn=, variaz= ]ntre 12 [i 14 C°, umi-ditatea fiind de 97–98%, ceea ce corespunde unor con-di\ii optime de p=strare a vinului.
}n 1998, Combinatul fondeaz= [i un Centru de busi-ness [i turism Cricova – vin S.A. Orice ghid de aici, de regul=, te conduce, ]n primul r]nd, la un vitraliu cu o singur= sticl= de vin, care se nume[te ierusalim de Pa[ti, produs ]n Palestina, [i e din recolta anului 1902. E cea mai veche sticl= cu vin care se p=streaz= aici [i americanii inten\ionau ini\ial s-o cumpere cu o sut= de mii de dolari, apoi erau gata s= bat= palma cu trei sute de mii de dolari. La sigur c=, treptat, pre\ul ei va cre[te, ]ns= conducerea combinatului sus\ine c= nici un pre\ nu poate clinti sticla din loc.
Multe dintre vinurile de colec\ie, ]ndeosebi, cele ]n-vechite de-a binelea, nu mai prezint= un interes gastro-nomic, deoarece degradeaz= ireversibil. Ele ]ns= p=s-
treaz= ”aroma” unei epoci, soarele podgoriilor, m=iestria vinificatorilor, ”amprentele” tehnologiilor de adineaori [i constituie mesajul istoric [i cultural al ani-lor trecu\i. Cu anii, valoarea acestor vinuri cre[te.
}n ]mp=r=\ia subteran= se p=streaz= o colec\ie de sticle cu vin, care i-au apar\inut generalului Hermann Goering, succesor oficial al lui Hitler, un mare criminal de r=zboi, care avea o sl=biciune pentru capodopere de art=, femei frumoase [i pentru vinuri de elit=. La sf]r-[itul celui de al Doilea R=zboi Mondial a fost g=sit=
colec\ia lui de zece mii de sticle de vin, fiind ]mp=r\it= ]ntre \=rile U.R.S.S. Republicii Moldova i-au revenit dou= mii de sticle cu vinuri excep\ionale care dateaz= cu prima jum=tate a secolului dou=zeci: Moselle, de Rhein, de Bourgogne... O alt= parte din colec\ia lui Goe-ring se afl= ]n Crimeea.
Pe marginea unei ni[e, ]n capul unei colec\ii de vi-nuri, recunoa[tem stegule\ul de stat al Germaniei. Co-lec\ia din 460 de sticle apar\ine Cancelarului Angela Merkel, c=reia aceasta i-a fost d=ruit= fiind ]n vizit= la Chi[in=u. Al=turi, observ=m stegule\ul cu simbolistica Federa\iei Ruse. Circa 700 de sticle ]i apar\in Pre-[edintelui Rusiei Vladimir Putin, oferite cu ocazia afl=rii sale ]n \ara noastr= [i a jubileului s=u de 50 de ani. Putin, c=ruia ]i place mult vinul moldovenesc, cu anu-mite prilejuri, trimite pe cineva sau roag= s= i se trans-mit= o sticl=-dou= din aceast= colec\ie (b=nuim c= face acest lucru f=r= consim\=m]ntul lui Ghenadii Oni[cenko, medicul sanitar principal al Rusiei). }n beciurile de la Cricova se p=streaz= colec\ii de vin [i ale altor demni-tari [i mari personalit=\i din ]ntreaga lume.
SALA PREZIDEN|IAL+
Urmare din pag. 24
TURNUL DE LA INTRARE
SALA CASA MARE
SALA FUNDUL M+RII INTERSEC|IE DE STR+ZIIERUSALIM DE PA{TI
312013, noiembrie NOi
Av]nd ocazia s= fii ]n metropola subteran= de la Cricova, ]n afar= de colec\ii de vin, magazine [i resta-urante, e p=cat s= nu vizitezi [i cele cinci s=li: Prezi-den\ial=, European= sau Gagarin, Casa Mare, Fundul M=rii [i Sala cu {emineu. Reconstruc\ia capital= din anii 2005–2007, pe care a suportat-o Combinatul Crico-va, a schimbat cu totul [i aspectul s=lilor pentru acei 70-80 de mii de oaspe\i [i turi[ti anual. Un perete late-ral al S=lii Preziden\iale, cea mai mare dintre s=li, unde, adeseori, au loc diferite ]ntruniri neoficiale cu diferi\i demnitari de peste hotare, este decorat cu pa-nouri care redau cultura vinific=rii de la Zeul Dionisos
p]n= la producerea [i savurarea lui de s=rb=tori. Pe pe-retele de vizavi observ=m locuri istorice din Moldova – m=n=stiri [i cet=\i. Sala Casa Mare e decorat= cu ele-mente culturale na\ionale – covoare, tapiserii, instrumente muzicale, vesel=... }n Sala cu {emineu, de obicei, se pot retrage dou= sau c]teva persoane pentru discu\ii cu caracter personal. Sala Fundul M=rii, cu nuan\e ]mpru-mutate de la ad]ncurile m=rilor, cu acvarii cu pe[ti [i plante acvatice, vine s= ne aminteasc= de valurile M=rii Sarmatice, care acopereau aceste locuri cu mili-oane de ani ]n urm=. U[ile s=lilor au fost deschise de mul\i degust=tori de vin [i dornici de a vedea aceste fabuloase catacombe, printre care [i demnitari din ]n-treaga lume: pre[edin\i de \ar=, parlamentari, mini[tri, primari de metropole... Aici s-au rezolvat multe proble-me majore, iar unii politicieni str=ini care au cobor]t mai ]nt]i ]n pivni\e nu au mai ajuns s= p=[easc= [i pra-gurile Pre[edin\iei, Parlamentului sau ale Guvernului nostru. Uneori, dup= un pahar de vin, se f=ceau [i pro-misiuni, cum se mai ]nt]mpl=, care nu erau onorate ni-ciodat=. Pe l]ng= politicieni, galeriile au fost vizitate [i de alte personalit=\i cu renume din \ar= [i de pe ]ntre-gul mapamond: actori, interpre\i, scriitori, sportivi,
cosmonau\i... Aici se p=streaz= zeci de tomuri cu im-presiile celor cobor]\i ]n pivni\e. iat= c]teva dintre ele: Aici nu se bea... ap=; Comunismu n-o muritu, doar un \]r s-o hodinitu; Acei care coboar= aici s]nt dornici doar de o s=rb=toare a sufletului, de valori spirituale... iurie Gagarin, care a vizitat Chi[in=ul ]n octombrie 1966, a intrat ]n beciurile de la Cricova pentru dou= ore, dar a ie[it a doua zi, exprim]ndu-se astfel: A fost mai u[or s= zbor ]n cosmos dec]t s= ies de aici. }mi doresc s= se umple aceste galerii cu diferite medalii, iar dac= va lipsi metalul pe P=m]nt, ]l vom aduce de pe Lun= sau de pe alte planete... Num=rul medaliilor [i al altor dis-tinc\ii ob\inute de Combinatul de la Cricova e imens, nu [tiu dac=-l cunoa[te cineva cu exactitate.
Minele au fost s=pate ]n piatr= de de\inu\ii de la pe-nitenciarul Cricova. Exploat]nd noi galerii, pe pere\i se ]nt]lnesc desene [i fraze l=sate de pu[c=ria[i cu lac-rimi: Vreau mai repede acas=... Mam=, peste dou= luni ne vedem... Mi-i dor de copii... [i ]n prezent aici conti-nu= s= se extrag= piatr= ]n cea mai mare parte de c=tre condamna\i, l=s]nd dup= ei alte tuneluri, care m]i-ne-poim]ine vor fi completate cu tehnologii performan-te de fabricare a vinului, cu noi s=li de degusta\ie, cu noi colec\ii de vin... }ntr-un cap=t, de\inu\ii bat cu cioca-nul [i taie cu fier=str=ul ]n calcar, dornici la nebunie s= ias= mai repede la lumin=, iar ]n alt cap=t, al\i oameni, plini de libertate, a[teapt= cu mare ner=bdare s= co-boare mai repede ]n subterane pentru a se relaxa, a se distra, pentru a se ]mbr=\i[a, a rosti toasturi [i a ciocni pahare. Aici, sub p=m]nt, mult= lume ][i face noi prie-teni, ca, m]ine, sus, la lumin=, s= pun= \ara/\=rile la cale. O subteran= imens=, ]n care vorba c]ntecului: La un col\ de mas= c]nt=, la alt col\ de mas= pl]ng.
O delega\ie guvernamental= din China, vizit]nd be-ciurile de la Cricova, a decis s= realizeze un asemenea proiect [i la ei ]n \ar=. Chinezii s]nt o na\iune care [tie s=-[i respecte cuv]ntul.
Nu am povestit nimic despre tehnologia producerii vinului [i a vinului spumant, dar s]nt sigur c= cititorul nostru nici nu se intereseaz=, deocamdat=, de aseme-nea lucruri. }n schimb, r=sfoind mai mult= literatur= cu maxime [i aforisme despre b=utur= [i be\ie, m-am con-vins c= majoritatea nu s]nt prietenoase cu acestea: Be\ia o vindec= sapa [i lopata; D=-mi un prieten de la-crimi, un prieten de be\ie ]mi pot g=si singur; Feri\i-v= de animalele care merg s= bea [i de oamenii care se ]ntorc de la b=ut; Mai degrab= te ]neci ]n pahar dec]t ]n mare; Punga vecinului este sticla; Trecut-au pe la cramele de-aici [i voievozii,/ dar de-mb=tat s-au ]m-b=tat numai nerozii; Vinul este de la Dumnezeu, dar be\ia este de la diavol...
Valerie VOLONTIRFotografii de autor
Cricova, mun. Chi[in=u
P.S. Titlul de mai sus nu-mi apar\ine. Aceast= afir-ma\ie a f=cut-o dl Valentin Bodiul, director general al Combinatului de Vinuri Cricova S.A., ori, cum i se mai zice, patron al marelui vin sau generalul beciurilor. D]nsul a spus nu o singur= dat=: Cricova [i-a pus haina tivit= cu diamante lichide, pentru a ]nt]mpina oaspe\ii dragi de pretutindeni. Cei care [tiu c= Egiptul ]nseamn= Piramidele, iar China – Marele Zid, Basarabia ]nseamn= Vin de Cricova, care, spre deo-sebire de piramidele mute, are grai.
V. V.
COLEC|IA ANGELEI MERKEL PROASP+T }MBUTELIATE
VIN DE COLEC|IE
32 NOi, noiembrie 2013
Rubric= sus\inut= de Elena LEAH
ex-libris
DIC|IONAR GENERAL DE SINO-NIME AL LIMBII ROM~NE. Doina Cobe\, Laura Manea. Chi[in=u: Gu-nivas, 2013, 2112 p.
Prin num=rul mare de cuvinte lu-ate ]n studiu (74 673), dic\ionarul dep=[e[te ca volum toate celelalte lucr=ri lexicografice de acest gen ap=rute p]n= ]n prezent. Lucrarea a fost conceput= ca una explicativ= de sinonime, ]n care ordinea sen-surilor cuvintelor nu se face av]ndu-se ]n vedere etimologia cuv]ntului sau criteriul istoric, ci uzul, frecven\a actual= ]n limb=. Noutatea dic\ionaru-lui const= ]n faptul c= sensurile [i vocabulele livre[ti, rare, neliterare, cele cu o anumit= valoare stilistic= etc. nu mai s]nt simple cuvinte literare, ci devin fie sen-suri livre[ti, rare, figurate etc. la cuvintele respective, fie cuvinte-titlu cu schem= proprie. Astfel, cititorul nu mai este nevoit s= caute la fiecare cuv]nt literar, la care se face trimiterea, sensul unde se g=sesc astfel de cuvinte pentru a se edifica asupra rela\iei lor cu acesta. Ca noutate absolut= ]n lexicografia sinoni-mic= rom`neasc=, ]n dic\ionar s-au utilizat paranteze cu preciz=ri explicative pentru ]n\elegerea sensului la toate p=r\ile de vorbire.
FOLCLOR DIN MOLDOVA. Lud-mila Romaniuc-Dutcovschi. Chi[i-n=u: Arc, 2012, 328 p.
Aceast= carte re\ine [i descrie, prin viul grai al informatorilor, tot ce e mai frumos ]n etosul popular: obi-ceiurile [i tradi\iile, formulele versifi-cate, c]ntecele [i colindele, desc]nte-cele, ora\iile, ur=rile rostite cu prilejul unor evenimente sau s=rb=tori. Pri-ma parte a c=r\ii include descrierea tradi\iilor [i zicerilor ce \in de ciclul vie\ii: na[tere, botez, cununie, nunt=, construc\ia casei, ]nmorm]ntare. Al doilea comparti-ment insereaz= datini, eresuri [i mostre de poezie ce ]nso\esc ciclul s=rb=torilor populare [i cre[tine – zile de sfin\i, legenda sfin\ilor, tradi\iile de Cr=ciun, Pa[ti, ur=turi, colinde etc.
ISTORIA BASARABIEI de la ]nce-puturi p]n= ]n 2003. Coord.: Ioan Scurtu. Bucure[ti : Editura Institutu-lui Cultural Rom`n, 608 p.
Aceast= carte, dup= cum afirm= coordonatorul lucr=rii, a fost g]ndit= [i scris= ]n contextul evenimentelor care au urmat Revolu\iei Rom`ne din decembrie 1989 [i afirm=rii viguroase a con[tiin\ei na\ionale a rom`nilor din st]nga Prutului. istoria Basarabiei este analizat= ]n conexiune cu eveni-mentele din ]ntreg spa\iul rom`nesc [i ][i propune drept scop restabilirea adev=rului, cunoa[terea realit=\ii privind trecutul acestui str=-vechi teritoriu rom`nesc.
punctul de pornire
—C um \i se par concuren\ii din alte \=ri? — }n ficare \ar= s]nt sisteme diferite de educa-
\ie [i de preg=tire. Am ]nt]lnit concuren\i mai slabi, dar [i mai puternici. Am realizat c= mai am mult de muncit ca s= ajung la un nivel ]nalt. Cu c]t mai mult [tii, cu at]t mai mult ]\i dai seama c= nu cuno[ti aproape nimic.
— De unde a pornit pasiunea ta pentru cifre?— Dragostea pentru cifre mi-a ap=rut de mic copil,
la gr=dini\=, ]nc= de c]nd ]ncepeam s= fac opera\ii simple de adunare [i sc=dere. Am ]nv=\at totul pe par-curs, cred c= pe la cinci ani am ]nceput a num=ra p]n= la 100, cu ajutorul unui joc. Tabla ]nmul\irii am ]nv=- \at-o ]n clasa ]nt]i. Aceast= pasiune a crescut cu c]t m= aprofundam mai ad]nc ]n materie.
— Matematicienii s]nt mai calcula\i?— Ca to\i oamenii, matematicienii au emo\ii. }n
via\= nu poate fi totul calculat, doar unele momente le calcul=m.
— Ai pe cineva drept model?— }ncerc s= iau c]te ceva bun de la toate persoanele
care ]mi plac, ]ns= un model unic nu am.— }n agenda ta se reg=sesc note insuficiente?— Desigur, ca orice elev am luat note de doi, ]ns=
mereu am lucrat pentru a le corecta.— |i se ]nt]mpl= s= fii ]n criz= de timp? — Dedic mult timp lec\iilor [i ]mi r=m]ne pu\in timp
pentru prieteni, sport, lectur=.… — Care-i cartea de pe noptiera ta?— Diamonds in inequalities. E o carte de mate-
matic=.— }n liceul ]n care studiezi, ]nva\= numai b=ie\i.
Nu v= lipsesc fetele?— Ne-am obi[nuit f=r= de fete ]n liceu, de[i le sim-
\im lipsa. Dac= nu s]nt fete ]n preajma ta, te concen-trezi mai u[or asupra unor discipline.
Pentru NOI – Iuliana BUNU
PRIETEN CU CIFRELEDeonisie NIPOMICI, elev la Liceul Orizont din Chi[in=u. Premiant al olimpiadelor In-terna\ionale (medalii de bronz matematica – Colum-bia, 2013; matematica – Ar-gentina, 2012; [tiin\e (fizic=, biologie, chimie) juniori – Africa de Sud, 2011) [i la Balcaniade (medalia de ar-gint – matematica, Cipru,
2013; medalia de bronz – matematica, Turcia, 2012; medalia de argint – matematica juniori, Cipru, 2011; medalia de aur – Clock Tower School Mathe-matical, Rom`nia, 2011.
332013, noiembrie NOi
fii s=n=tos!
AFEC|IUNI DE SEZON
poft= bun=!
I deea acestui articol mi-a venit av]nd ]n fa\= o far-furie cu migdale. Rude cu nucile, delicioase [i
aromate, migdalele constituie gustarea mea prefe-rat=, care am grij= s= nu lipseasc= niciodat= din cas=. Este o pl=cere s= le savurezi una c]te una, mai ales, atunci c]nd e[ti stresat sau obosit, s= le adaugi ]n cerealele de la micul dejun, s= le presori peste salate [i nu ]n ultimul r]nd s= g=te[ti cu ele deserturi deosebite — pr=jituri, ]nghe\ate, torturi, biscui\i etc. De[i s]nt extrem de s=n=toase [i ne aduc at]tea ben-eficii, cu regret, ]n \ara noastr= migdalele s]nt consu-mate mai mult ocazional.
Depozit de proteine deosebit de valoroase, de vi-tamine (A, C, D, E), precum [i de minerale (calciu, magneziu, fier, fosfor [i potasiu), migdalele intr= ]n categoria alimentelor de sezon. Prin contribu\ia lor la construirea unui sistem imunitar puternic, acestea ne asigur= o protec\ie sigur= fa\= de virozele [i gripa care ]ncepe s= se instaleze. Ba mai mult, o cantitate de 100 de grame de migdale consumate zilnic ajut= la energizarea organismului, ]nl=tur]nd st=rile de oboseal=, at]t fizic=, c]t [i intelectual=. Dar meritul migdalelor de a fi l=udate nu se opre[te aici. S]nt generoase ]n vitamina E, omega 3, ]n special ]n cal-ciu. }mpreun=, acestea ne ofer= frumuse\e [i s=n=tate pielii, p=rului [i din\ilor. Dintre toate alimentele ve-getale, migdalele constituie cea mai bogat= surs= de calciu. Pare de necrezut, dar o m]n= de migdale (aproximativ 25-30 de migdale) con\in echivalentul de calciu al unui sfert de pahar de lapte. Migdalele ascund ]n miezul [i ]n pieli\a lor [i un con\inut ridicat de acizi gra[i omega 6 — esen\iali pentru buna func\ionare a creierului, [i anume pentru sporirea nive-lului intelectual [i a capacit=\ii de memorare. Nu au colesterol, ]n schimb, con\in gr=simi monosaturate, deci s]nt prietenoase inimii [i ]ntreg sistemului cardiovascular. Vestea bun= este c= migdalele nu con\in gluten, fiind o alter-nativ= pentru cei alergici la gr]u. Totu[i, o anumit= categorie de persoane ar trebui s= le evite. Din cauza con\inutului ridicat de oxala\i, celor care sufer= de calculi biliari sau renali consumul de migdale le este interzis.
Cel mai bine migdalele se p=streaz= ]ntr-un me-diu ]ntunecat [i rece. }nchise ermetic ]n pungi de plastic, ]n frigider acestea pot fi p=strate chiar [i un an.
Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN
P e zi ce trece temperaturile scad tot mai sim\itor, iar v]ntul [i precipita\iile s]nt la ele acas=. Oric]t
de multe haine am pune pe noi, contactul fe\ei cu v]n-tul [i frigul este de neevitat, chiar dac=, din c]nd ]n c]nd, mai arunc=m un fular peste nas. Marea pro-blem= care ne afecteaz= pe to\i ]n sezonul rece s]nt buzele cr=pate. Acestea au de suferit cel mai tare — se usuc= [i crap= ]ndat= ce ai ie[it din cas=.
Fiind foarte sensibile, buzele cr=pate au nevoie de o ]ngrijire special=. Dac= nu se iau m=surile nece-sare, ele pot s]ngera [i provoca durere atunci c]nd ]ncerci s= vorbe[ti. Mai mult dec]t at]t, r=nile se pot infecta.
Atunci c]nd ]mi simt buzele uscate, le tratez cu miere de albine — cel mai dulce [i mai simplu reme-diu. Acest produs este un adev=rat elixir pentru buzele cr=pate. Procedura este una simpl=, tre-buie doar s= aplici un strat sub\ire de miere pe buze [i s= a[tep\i circa 20 de minute. Dac= rezi[ti [i nu o m=n]nci, o po\i ]ndep=rta cu ap= c=ldu\=. Mierea are un efect hidra-tant [i datorit= propriet=\ilor antibacteriale previne apari\ia infec\iei acolo unde exist= ran=.
Dac= stau s= caut ]n frigider, g=sesc [i acolo ceva remedii. Unul dintre ele ar fi untul, care este o surs= generoas= de gr=simi [i pe care ]l folosesc cu ]ncre-dere de foarte multe ori. Efecte miraculoase ]n trata-rea buzelor cr=pate are uleiul de m=sline. Acest ali-ment este bogat ]n acizi gra[i omega 3, care ajut= la ]nmuierea buzelor. Se recomand= s= se aplice ]n fie-care sear= c]teva pic=turi de ulei de m=sline pe buze. De[i este gras, nu trebuie ]ndep=rtat p]n= nu se va absorbi singur. La fel de bune s]nt uleiul de in [i u-leiul de ricin, care se aplic= u[or pe buze cu ajutorul unui disc de vat=, f=r= a se cl=ti apoi cu ap=.
O mare ]ncredere am ]n plante. De la un timp am descoperit propriet=\ile t=m=duitoare ale plantei de aloe, pe care o am chiar la mine acas=. Nu trebuie dec]t s= tai o frunz= [i s= aplici direct pe buze gelul extras din ea. La fel de eficiente s]nt [i florile de g=lbenele, aplicate pe buze sub form= de crem=, care este ]n farmacii.
Uneori buzele pot cr=pa [i din cauza unei deficien\e serioase de vitamine. }n acest caz este bine s= se ia un supliment de multivitamine sau s= se respecte un regim alimentar din care s= nu lipseasc= vitaminele, ]ndeosebi B [i C.
SIMBOLUL S+N+T+|II — MIGDALELE
34 NOi, noiembrie 2013
abc-ul Af ro di teisimbolistica accesoriilor
SUB UMBREL+D e e soare, de plou=, de bate v]n-
tul, acest accesoriu ne este me-reu la ]ndem]n=. indiferent dac= este vorba despre umbrele de ploaie sau de soare, povestea acestora a luat na[tere cu c]teva mii de ani ]naintea erei noastre. Trebuie men\ionat ]ns= c=, la ]nceput, umbrelele nu aveau forma cunoscut= ast=zi, ci sem=nau mai degrab= cu un evantai mult mai mare sus\inut de un m]ner ]nalt, iar aspectul modern a fost adoptat urm]nd principiul formei corturilor utilizate ]n Antichitate pentru diferite festivit=\i.
Umbrelele erau cel mai des aso-ciate cu regalitatea, dovad= fiind basorelie-furile [i imaginile ]nf=\i[]nd regi ]nso- \i\i de slu-jitori care ]i protejau de soare cu ajuto-rul unor u m br e le m=rginite de ciucuri. Mai t]rziu, ]n basoreliefuri au fost reprezentate umbrelele prev=zute cu o perdea din p]nz= brodat= sau din m=tase. Egip-tenii aveau [i umbrele confec\ionate din frunze de palmier sau din pene colorate, ata[ate unui m]ner lung. La greci, pe l]ng= faptul c= era nelipsit= dintre accesoriile femeilor de rang ]nalt, umbrela era utilizat= [i ]n ritu-aluri religioase, desf=[urate ]n cins-tea lui Dionis (zeul vinului [i al vi\ei-de-vie), acesta fiind reprezentat ]ntr-un basorelief cu un astfel de obiect ]n m]n=. De asemenea, preotesele Ate-nei (zei\a ]n\elepciunii ]n mitologia greac=), ]n timpul s=rb=torilor dedi-cate acestei zeit=\i, ][i acopereau ca-petele cu umbrele confec\ionate cel mai adesea din piele.
Mult mai t]rziu, ]n secolul al XVii-lea, umbrela este reinventat= de ita-lieni, care au denumit aceste acce-sorii umbrellaces, fiind confec\ionate din piele [i av]nd o form= ase-m=n=toare cu cea a unui baldachin – cu ajutorul c=ruia se fereau de soa-re mai-marii ora[elor.
Ulterior, pe parcursul aceluia[i secol, umbrelele au devenit un acce-soriu din ce ]n ce mai utilizat de fe-meile din zona nordic= a Europei,
din cauza ploilor dese din aceast= regiune. Un secol mai t]rziu, scriito-rul englez Jonas Hanway s-a afi[at timp de treizeci de ani purt]nd um-brel=, astfel schimb]nd conceptul care sus\inea c= umbrelele s]nt ac-cesorii strict feminine [i populariz]nd obiceiul [i printre b=rba\i. Primul magazin de astfel de obiecte s-a deschis ]n Londra anului 1830 – Ja-mes Smith & Sons, iar primele um-brele erau confec\ionate din oase de balen= sau stinghii de lemn, acope-rite cu alpaca sau p]nz= uns= cu gr=sime, pentru a fi impermeabile. Umbrela cu spi\e din metal a fost in-ventat= la mijlocul secolului al XiX-lea, creatorul ei, Samuel Fox, ex-plic]nd c= ideea i-a venit ]n urma c=ut=rii unei solu\ii pentru a utiliza surplusul de suporturi folosite pentru crinolinele [i corsetele rochiilor pur-tate de femeile acelui secol.
Dac= ]n trecut o reg=seam la curtea regilor, printre accesoriile ghei-[elor sau ]n crea\iile unor pic-tori celebri (de ex. celebra La Pro-menade, la femme à l 'ombrelle,
1875 de Claude Monet), ast=zi este unul din-tre cele mai po-pulare obiecte personale. Se remarc= prin diversitatea ma-terialelor din care s]nt con-fec\ionate, for-me, culori sau m]nere. iat= c]teva crea\ii mai neobi[nu-
ite ale unor designeri ]n materie de umbrele: umbrela “cer senin”, um-brela transparent=, umbrelele cu imprimeu (fie c= s]nt imprimate ni[te pagini de ziare, fie c= reg=se[ti pe ele printuri florale etc), umbrela fashion (exist= um-brele cu dantel=, broderii, pietrice-le, panglici [i alte materiale care le dau un aer foarte elegant), um-brela dubl= (umbrela pentru dou= persoane), umbrela hands-free (aceasta nu ]\i protejeaz= doar podoaba capilar= de ploaie, dar [i spatele, [i fa\a, are forma unui se-miglobule\ invizibil [i se pozi\io-neaz= pe umeri, astfel ]nc]t ai me-reu m]inile libere).
PRIMA PE LIST+
D e c]te ori nu a\i v=zut per-soane care se implic= ]n tot
[i ]n toate. E[ti [i tu poate una dintre ele? Ai nevoie s= te sim\i indispensabil=, s= controlezi to-tul. Fiica [i nepoata perfect=, model ]n clas=, cea mai bun= prieten=. }n acest ritm cu u[urin\= ajungi la epuizare. Po\i s= fii res-ponsabil=, f=r= a fi indispensa-bil=.
}\i place ca lumea s= aib= ne-voie de tine, s=-\i cear= sfaturi, s=-i aju\i. }\i dore[ti s= fii prima pe list=! Probabil, crezi c= asta ]\i d= valoare [i nimeni nu-i ca tine. Dar las=-i [i pe ceilal\i s= se implice, ar avea de c][tigat toat= lumea. Nimeni nu este in-dispensabil – de[i impresia este c= numai tu po\i face anumite luc-ruri, cu u[urin\= vei observa c= te poate ]nlocui oricine, oric]nd.
}nva\= s=-i implici [i pe al\ii, uneori ei pot s= o fac= poate chiar mai bine dec]t tine. De unde po\i s= [tii, dac= nu ]i la[i s= se implice? }nva\= s= realizezi sarcinile [i s= ]\i organizezi mun-ca acas= [i la [coal= ]n a[a fel ]nc]t s= nu devii suprasolicitat= sau chiar epuizat=.
“}nva\= diferen\a dintre valo-ros [i indispensabil“, spune Mar-cia Eckard, specialist ]n dezvol-tare personal=. O persoan= valoroas= este acea care are abilit=\i [i realiz=ri ce s]nt pre- \uite de cei din jur. Ea [tie s= dea prioritate cererilor celorlal\i [i munce[te ]ntr-un ritm care i se potrive[te. O persoan= indispen-sabil= este bun= la toate, de ]ncredere, dar nu este neap=rat cea care ob\ine vreun trofeu. Cu c]t te sim\i “mai indispensabil“, cu at]t e[ti mai vulnerabil: to\i trag de tine. E ca [i cum s-ar fo-losi de tine f=r= s= ]\i recunoasc= talentul, s= te respecte, s= \in= cont de nevoile [i de dorin\ele tale.
Rubric= sus\inut= de Elena LEAH
352013, noiembrie NOi
SPADA CODATRONCA – ZBUR+TORUL CODAT
ieri [i azi
DECEMBRIE
P u\ini s]nt cei care au v=zut vreun supercar cu sigla ”Spa-
da”. Nimic straniu – istoria com-paniei produc=toare – Spada Vetture Sport nu a reu[it s= se acopere de pulberea anilor. Unul dintre animatorii firmei este ]nsu[i Ercole Spada, un faimos designer
italian de auto-mobile (n=scut ]n 1937), care a contribuit la as-pectul unor mo-dele Fiat, Lan-cia, Audi, BMW, Nissan, Aston Martin, Ford, ba chiar [i Ferrari,
acumul]nd un bagaj impresionant ]n designul automobilistic. De mic copil era pasionat de automobile-le Zagato [i visa s= ajung= odat= [i el creator de automobile. Soar-
ta i-a oferit o [ans= incredi-bil= – dup= absolvirea stu-diilor la institutul Tehnic Fertineli din Milano [i a ser-viciului militar, ]n 1961, vine s=-[i ]ncerce norocul la stu-dioul lui Zagato. Fiind ]ntre-bat dac= poate desena un automobil ]n m=rime natu-ral= [i dac= are permis de condu-cere, Spada r=spunde afirmativ [i este angajat. Astfel, a ]nceput ca-riera spectaculoas= a lui Ercole Spada ]n industria automobilis-tic=.
}n 2007, ]mpreun= cu partene-rul Domiziano Boschi, [i cu Spa-daconcept, atelierul de design auto al lui Paolo Spada, fiul lui Er-
cole, designer la Smart [i Honda, [i Woitek Sokolovski, au elaborat la Torino un model care a rupt pia\a – Spada Codatronca TS. Rar de g=sit un alt prototip, l=udat [i blamat de speciali[ti [i auto-mobili[ti ]n aceea[i m=sur=! As-pectul original, ]ndeosebi al p=r\ii posterioare, asem=n=toare unei cozi sau unei pic=turi ]n c=dere, dar [i interiorul, au l=sat publicul mut: dac= realizarea lui nu s-ar fi datorat unor personalit=\i notorii ]n domeniu, dup= cum afirmau unii jurnali[ti, lesne ar fi putut fi catalogat drept un proiect studen- \esc nereu[it. Dar caracteristicile tehnice nu l=sau loc pentru dubii: motorul V8 de 6,6 l, 630 c.p., pro-pulseaz= bolidul p]n= la 344 km/or=, pentru a atinge prima sut= ]n doar 3,4 secunde. Av]nd o dina-mic=, stabilitate [i manevrabilita-
te de invidiat, las= impresia c= zboar=. Nu, nu diletan\ii l-au proiectat. }n scurt timp a fost lansat= [i o modifi-ca\ie cu motor de 700 c.p. Recent compania a surpins cu modelul Spada Coda-tronca Monza – o ”fiar=” decapotabil= [i f=r= par-briz! Accelera\ia 0-100 km/or= – ]n doar 2,7 secunde! Un vulcan de adrenalin= este garantat [i pentru pi-
lot, [i pentru pasager. iar aceast= pl=cere cost= – fiecare exemplar personalizat, din edi\ia limitat=, ”sub\ie” contul viitorului st=p]n cu cel pu\in 250 de mii de euro. Ori-cum ]ns= pretenden\i s]nt mai mul\i dec]t num=rul anun\at de ”furii zbur=toare”.
Iurie SCUTARU
335 de ani de la prima atestare documentar= a M=n=stirii H]ncu (9 dec. 1678).
320 de ani de la stingerea din via\= a lui Dosoftei (Dimitrie Bari-la), c=rturar, poet, traduc=tor, teo-log, mitropolit al Moldovei (26 oct. 1624 – 13 dec. 1693).
510 ani de la na[terea lui Nostradamus, pe numele s=u real Michel de Nostredame, un faimos medic, cabalist [i farmacist fran-cez (14 dec. 1503 – 2 iul. 1566).
100 de ani de la na[terea lui Nicolai COSTENCO, poet, proza-tor, publicist [i traduc=tor, mem-bru de onoare al Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova (21 dec. 1913 – 20 iul. 1993).
80 de ani de la na[terea lui Dan ZAMFiRESCU (Adamescu), teolog, editor, publicist, istoric lite-rar rom`n (21 dec. 1933).
190 de ani de la na[terea ento-mologului [i scriitorului francez Jean Henri FABRE (22 dec. 1823 – 11 oct. 1915).
290 de ani de la na[terea lui Carl Friedrich ABEL, compozitor [i instrumentist german (22 dec. 1723 – 20 iun. 1787).
90 de ani de la na[terea picto-rului [i graficianului igor ViERU (23 dec. 1923 – 24 mai 1988).
180 de ani de la na[terea picto-rului [i desenatorului rus Vasili PEROV (23 dec. 1833 – 29 mai 1882).
70 de ani de la na[terea lui Alexei COL~BNEAC, pictor, grafi-cian, cadru didactic ]n domeniul ]nv=\=m]ntului artistic universitar (25 dec. 1943).
70 de ani de la na[terea picto-rului Boris iSAC (26 dec. 1943).
170 de ani de la na[terea Regi-nei Elisabeta a Rom`niei (pseu-donim literar – Carmen Sylva), poet=, prozatoare, dramaturg [i traduc=toare, membru de onoare al Academiei Rom`ne (29 dec. 1843 – 18 febr. 1916).
125 de ani de la ap=ri\ia la Bucure[ti a foii literare F]nt]na Blanduziei, condus= de un comi-tet de redac\ie ]n frunte cu Mihai Eminescu (dec. 1888).
calendar
NOi, noiembrie 201336
un de dai [i un de crap=
Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU
ORIZONTAL: 1. Protejeaz= corpul pe[telui – Chef de ceart=. 2. V]nzare – Adversativ. 3. A doua pe scara muzi-cal= – Slav – Parcel=. 4. V=zduh – De-al lui Bachus. 5. Angajate la ziare. 6. Exerseaz= pe tinerii solda\i. 7. Ei ]nse[i – Unit=\i romane de cavalerie. 8. Piept=n=tur= femeiasc= – Cursuri – inel. 9. Eur! – izvor fierbinte. 10. Cu dou= so\ii – Unitate de m=sur= (pl.).
VERTICAL: 1. Paznici – Corp geome-tric. 2. Olga Rucan-Enescu – Substan\e uleioase. 3. Pe sol – Os al picio- rului mielului. 4. P]nze vechi – Silaba g]scanului. 5. Scoate aur din nisip – Octavian Heliade-Marcu. 6. P]rp]-lit – Apucare. 7. Dup= do – Dram= biblic=. 8. Tabele – Dup= diminea\=. 9. Sum= de garan\ie – S]rguin\=. 10. Sub cap – Gre[eal=.
Cuv]ntul cutum= ]nseamn=:
1. Norm= de drept;2. C=ru\=;3. Obicei.
dezlegarea
cuvintelor
]ncruci[ate
publicate
]n nr. 9, 2013
ORIZONTAL: 1. Du[umea. Ol. 2. Esofagieni. 3. Roi. Ga. Mo\. 4. E. R. C=ldare. 5. Tipar. inar. 6. Alie-nare. 7. Car=. Utre. 8. Aripi. Ai. 9. Ramolit. Pi. 10. Ereditate.
VERTICAL: 1. Dereticare. 2. U[ori. Arar. 3. Soi. P=rime. 4. Uf. Calapod. 5. M=gari. ili. 6. Egal. Eu. it. 7. A. i. Din\at=. 8. Eman=ri. 9. Onorare. Pe. 10. Litere. Mi.
Cuv]ntul expia\ie ]nseamn= a isp=[i o vin=; a deceda.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
fr=m]nt=ri de minte
trei variante – un r=spuns
trei variante – un r=spuns
fr=m]nt=ri de minte
}ntr-un co[ s]nt cinci mere. Cum pot fi ele ]mp=r\ite egal ]ntre cinci persoane, pentru ca dup= aceas-ta ]n co[ s= r=m]n= un m=r?
Simplu de tot. Atunci c]nd scoate capul afar= prin oberliht.
ochiul al treilea
DIN NUM+RUL URM+TOR:
Daniel F. GERHARTZ (1965): SALCII }N NOIEMBRIE
Pictor american. }[i face studiile la Academia American= de Arte din Chicago. L-au inspirat pictorii francezi [i impresioni[tii americani, manifes- t]nd un interes deosebit [i pentru arta modern= rus=.
Picturile lui Daniel cuprind o gam= larg= de subiecte, decoruri pastorale sau spa\ii intime, ]ns= cele mai vizibile fiind subiectele despre sexul feminin. Crea\iile sale s]nt caracterizate prin atemporalitate, idealism, sensibilitate, intimitate [i onestitate. {i-a permis s= exploreze suprafa\a ]ntr-un mod liber [i pictural, ]ns= nu a uitat s= p=streze ]n acela[i timp sim\ul lumesc.
Lucr=ri: COMPASiUNE, iNDiGO, }NCEPUTUL TOAMNEi, }NF+{URAT iARNA, V}NTURiLE CALDE, PARFUM, APERiA, MAGNOLiA {i AMiNTiRi.
Bilan\ul concursurilor noi [i voi [i unde dai [i unde crap=.proz=: MARK TWAiN C+TRE FiiCA LUi SUSiE.Lerui Ler: Colinde culese [i ]ngrijite de folcloristul Andrei TAMAZL~CARU.nimic altceva: De vorb= cu artistul plastic Alexandru DiMiTROV.calendarul ilustrat 2014.pro [i contra: PRiMATUL SCRiSULUi SAU AL VORBiRii.dincolo de aparen\e: S+ CREDEM }N HOROSCOP?pagina muzelor: Naomi CAMPBELL.
time out: Reinhold MESSNER.
FON DA TOR:Mi NiS TE RUL EDUCA|iEi
Fondat 1930Serie nou= 1990
Re dac tor-[ef:Va le rie VO LON TiR
iuliana {CHiRC+secretar responsabil
Leo BOR DEiANUre dac tor de sec\ie
Elena LEAHre dac tor ar tis tic
Valentin GU|Ustilizator
Ana CEAP+co rec tor
Alina BODROVAcontabil-[ef
Olesea CURMEiope ra tor
Sergiu FRUNZ+[ofer
Co man da 2067For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.
WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers
AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta NOi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: [email protected]/ Revistanoi Noiwww.revistanoi.md
Ti pog ra fia EdituriiUNiVERSUL
}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713
V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-
ple t=, nu m= rul de te le fon.
indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 13 lei
}NTOARCERE }N TIMPFotografie: Teodor RADU PANTEA