8/16/2019 Iov1

1/4

O prefigurare a lui Hristos este dreptul Iov, urma ul lui Avraam. Vechiul Testamentș

consemnează vrednicia acestuia în fa a lui Dumnezeu. tarea sa materială foarte !ună, faimaț

numelui său, familia numeroasă "avea #$ copii%, toate acestea sunt, în concep ia vechilor evrei,ț

semnul !inecuv&ntării lui Dumnezeu. 'eea ce îl face pe Iov plăcut de Domnul este însă iș

milostenia sa fa ă de săraci, dar i smerenia sa, căci se ruga i aducea (ertfă p&nă i pentruț ș ș ș

 posi!ilele păcate, cu g&ndul, ale fiilor lui, ca ace tia să nu cadă în vreo ispită. Din îngăduin a luiș ț

Dumnezeu, diavolul îl ispite te pe Iov i peste acesta se năpuste te o mare urgie) într*o singură ziș ș ș

toată averea lui este distrusă, iar copiii îi mor. +e c&nd !eau -i m&ncau în casa fratelui lor mai

mare, s*a pornit un v&nt puternic dinspre de-ert, a distrus casa -i i*a omor&t pe toi.

'el care se na-te -i cre-te în sărăcie este o!i-nuit cu lipsurile+, comentează fîntul Ioan

/ură de Aur într*o predică despre ră!dare. 0De asemenea, cel care pierde o parte din copiii săi,

oric&t de mare ar fi durerea sa, găse-te m&ngîiere în cei care i*au rămas.+1 Dar lui Iov 2 după ce

din om foarte !ogat a sărăcit într*o singură zi 2 toi cei zece copii i*au murit în acela-i timp.

Apoi, Dumnezeu a îngăduit ca el să se îm!olnăvească. *a umplut de răni înfrico-ătoare -i ur&t

mirositoare. Atunci, a luat un cio! ca să se scarpine -i -edea pe o grămadă de gunoi. Iar dacă

cineva îi aducea ceva de m&ncare, nici nu o atingea.+ufletul meu n*a voit să se atingă de ele3

inima mea s*a dezgustat de p&inea mea"Iov 4, 5%. 6irosul greos al rănilor sale -i suferinele

nealinate ale sufletului său îi alungau orice dorină de a mînca.

fîntul Ioan /ură de Aur spune +7l văd cu mintea cum -ade pe gunoi. Din rănile sale

curge s&nge -i puroi. Viermi fără număr mănîncă din carnea sa. 6îngîiere nu află nicăieri.

 8imeni nu*i arată milă. lu(itorii săi îl dispreuiesc. rietenii îl (udecă. 'hiar -i oamenii de nimic

î-i !at (oc de el) Acum am a(uns de !at(ocură pentru cei mai tineri decît mine -i pe ai căror 

 părini îi preuiam prea puin, ca să*i pun alături cu c&inii turmelor mele1 astăzi, iată că sînt

c&ntecul lor, am a(uns !asmul lor. 9e e groază de mine, s*au depărtat de mine -i pentru o!razul

meu n*au făcut economie cu scuipatul lor: "Iov ;$, #3

8/16/2019 Iov1

2/4

 !inecuv&ntat:+ "Iov #, =#%. 'ei apropia i lui se îndoiau de el i*l (udecau aspru, părăsindu*l, dar ț ș

nici atunci nu a c&rtit, ci s*a resemnat. >iind în cea mai de (os mizerie, Iov nu a avut nici măcar 

un g&nd de împotrivire în fa a lui Dumnezeu ci i*a mul umit, cert&ndu* i nevasta care căzuse înț ț ș

deznăde(de) +Vor!e-ti cum ar vor!i una din femeile ne!une: 'e? Dacă am primit de la

Dumnezeu cele !une, nu vom primi oare -i pe cele rele? +"Iov =, #$%.

Iov a fost, este i va răm&ne un e@emplu demn de urmat în suferin ă. 7ndelunga sa ră!dareș ț

 precum i în elepciunea pe care nu a lepădat*o nici în cele mai crunte moment ne i sunt pildă iș ț ș ș

reprezintă o reală m&ng&iere pentru to i cei care trec prin dureri, !oală, necaz. +8u e@istă nici oț

nenorocire care să nu primească m&ng&iere din pilda lui Iov.+# 

Din e@perien a lui Iov putem deduce c&teva învă ături) că suferin a este permisă de Dumnezeu,ț ț ț

dar că ea nu reprezintă mereu plată a păcatului, 0Iov a suferit nu pentru păcate, ci pentru a ne da

nouă lecii.+=, că suferin a presupune îndelungă ră!dare, chiar i atunci c&nd ni se pare căț ș

Dumnezeu ne*a părăsit. 7n fapt, Dumnezeu este mai aproape de noi atunci, în clipele de suferin ă.ț

...Totodată, Iov ne înva ă că fără a trece prin crucea necazurilor, nu putem să ne !ucurăm deț

7nviere. După îndelungată suferin ă, Iov este răsplătit cu multe daruri, aceasta fiind sim!ol alț

 !unătă ilor aiului pe care le prime te cel care +va ră!da p&nă la sf&r it.+... Iov este atfel nuț ș ș

numai model al ră!dării îndelungi, ci i al năde(dii neclintite pe care o are fa ă de !unătatea luiș ț

Dumnezeu. 08imeni nu iese din suferina pe unii îi tope-te, iar pe alii îi împietrite definitiv,înc&t ea devine un adevărat e@amen pe care îl treci sau nu. Iov mărturise-te că atunci c&nd era în

 !unăstare doar auzise de Dumnezeu dar prin e@periena directă l*a putut cunoa-te e@perenial cu

'reatorul său -i a putut discerne diferena dintre a auzi -i teoretiza -i a vedea cu proprii ochi,

adică a trăi e@periena cu Dumnezeu.+ ;

Iov este, după cum spun teologii contemporani, o prefigurare a lui Hristos. 0Iov îl prefigurează

 pe Hristos prin felul în care î-i îndură suferina. red&ndu*se deplin lui Dumnezeu, prin credină

-i năde(de statornică, ră!d&nd cu tărie loviturile suferinei -i neatins de ispitele aduse de diavol1 f. Ioan /ură de Aur, etcu II, p. B#4

2 I!id., p.#C5

3 I!idem, p. #$=

2

8/16/2019 Iov1

3/4

 prin mi(locirea ei, Iov îl preînchipuie pe Hristos la vremea pătimirii -i morii ale pe cruce. rin

ră!darea suferinei, Iov nu se m&ntuie-te dec&t pe sine, în timp ce Hristos, lu&nd asupra a, ca

Dumnezeu, întreaga natură omenească, este pentru toi oamenii nu doar pildă, ci izvor de

m&ntuire.+ B

+Iov preveste te noul t&lc al suferin ei, pe care*l va lumina deplin Hristos3 ca s*o priceapă, omulș ț

nu mai prive te de*acum spre trecut, văz&nd în suferin ă os&ndă a păcatului, ci spre cele ce*i stauș ț

înainte, făc&nd din ea unealtă a m&ntuirii.+C

Iov este considerat i o prefigurare a cre tinului, în general.ș ș 4 f&ntul Ioan /ură de Aur spune i elș

că, întărit prin harul lui Hristos primit la otez, cre tinul e mai !ine înarmat împotriva ispitelorș

iscate de suferin ă dec&t cei de su! 9egea Veche i se arată mai tare chiar i dec&t Iov.ț ș ș 5

 'it&ndu*l pe 6artin 9uther Eing, părintele emen spune că 0în raportul nostru cu semenii avem

nevoie de Dumnezeul dreptăii, iar pentru a răsplăti celor ce ne fac rău, dar în raport cu noi în-ine

avem nevoie de Dumnezeul milei, pentru a ne ierta gre-elile. Dar ar tre!ui să cerem Dumnezeul

milei , deoarece a-a cum alii ne gre-esc nouă -i noi gre-im altora, -i atunci, a-a cum se a!ate

dreptatea lui Dumnezeu asupra altora a-a se va a!ate -i asupra noastră.+F

oala i suferin a este o cale prin care se poate m&ntui. Dar dacă nu e acceptată, ea poate deveniș ț

instrument de pierzare. +rin !oală, omul este ispitit să*9 hulească pe Dumnezeu, asemenea lui

Iov, sau măcar să se depărteze de la Gl însă omul tre!uie din contră, să se întoarcă faă de

Dumnezeu -i să se deschidă Harului ău.+ <

4 're-tinul în faa suferinei, a !olii, ean 'laude 9archet, Gdit. ofia, ucure-ti, =$$B, p.#C4

5 . 'l. 9., Dumnezeu nu vrea suferina omului, p.5B

6

7. 'l. 9., Dumnezeu nu vrea suferina omului , p. #==

8 etre emen, p.#$B

9 're-tinul în faa suferinei, a !olii, ean 'laude 9archet, Gdit. ofia, ucure-ti, =$$B, p. 4F

3

8/16/2019 Iov1

4/4

f&ntul /rigorie de 8azianz ne sfătuie-te să cinstim pe cei ce în numele Domnului ra!dă tot ceea

ce primesc, poate chiar nevinovai fiind. 0ă cinstim !oala însoită de sfinenie -i să*i slăvim pe

cei pe care suferinele i*au adus la !iruină, că nu -tim dacă nu cumva ei nu se află vreunul ca

Iov.+#$

10 I!id., p.5B

4