Ion Druță (n. 3 septembrie 1928, satul Horodiște, județul Soroca, în prezent în raionul Dondușeni, Republica Moldova) este un scriitor moldovean.

Fiul lui Pentelei Druță, zugrav bisericesc, și al Soficăi, de origine ucraineană. în 1939, familia Druță se mută în satul Ghica Vodă, de lîngă Bălți, unde viitorul scriitor va face clasele primare.

În 1945, urmează cursurile unei școli de tractoriști, A absolvit școala de silvicultură și Cursurile superioare de pe lîngă Institutul de Literatură "Maxim Capsa" al Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S.. Din 1960 locuiește la Moscova, Rusia.

Primele povestiri ale prozatorului sunt publicate la începutul anilor '50. Operele sale, adunate în 4 volume, "Frunze de dor", "Balade din cîmpie", "Ultima lună de toamnă", "Povara bunătății noastre", "Clopotnița", "Horodiște", "Întoarcerea țărînii în pămînt", "Biserica albă", "Toiagul păstoriei" ș.a. fac parte din fondul de aur al literaturii naționale contemporane.

Operele sale au fost traduse în: rusă, franceză, germană, engleză, ucraineană, bulgară, cazahă, gruzină, letonă, maghiară, lituaniană, georgiană, slovacă, armeană, uzbecă, azerbaidjană, letonă etc.

Din 1987 Ion Druță este președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din Moldova, post în care a fost ales unanim la Adunarea Generală a scriitorilor. Este decorat cu mai multe ordine și medalii, deține titlul de Scriitor al Poporului. În 1967, pentru piesa "Casa Mare", nuvela "Ultima lună de toamnă" și romanul "Balade din cîmpie", Ion Druță a primit Premiul de Stat al R.S.S. Moldovenești. A fost ales membru de onoare al Academiei Române, membru titular al Academiei de Științe a Republicii. A fost inclus în lista celor 10 scriitori din lume pentru anul 1990 ("Moldova Literară" din 26 iulie 1995).

În 1989 se angajează activ în procesul de înnoire din Republica Moldova, militînd pentru oficializarea limbii române și revenirea la grafia latină.

Ion Druță a lucrat la ziarele ”Țăranul sovietic”, ”Moldova socialistă” și la revista ”Femeia Moldovei”. Primul volum de schițe și nuvele, ”La noi în sat”, apare în anul 1953, urmat de alte lucrări de proză scurtă și de romanele ”Frunze de dor”, ”Povara bunătății noastre”. În anul 1969 se stabilește cu traiul la Moscova, publicînd și în limba rusă mai multe volume de proză, eseistică și dramaturgie.

Druță se vădește un autor profund implicat în viața neamului, scriind despre subminarea limbii române în Basarabia, despre istorie, ecologie, agricultură.

"Prin caracteristicile ei esențiale, opera lui Ion Druță... este în total o expresie a rezistenței spirituale și morale în fața a tot ce subminează naționalul, umanul, sacrul". În anii regimului totalitar comunist, Ion Druță a avut curajul să se ridice deasupra principiului abordării realității de pe pozițiile de clasă.

La 26 august 2008 i-a fost acordat Premiul de Stat pe anul 2008 și titlul de ”Laureat al Premiului de Stat” pe anul 2008, pentru contribuția de excepție la dezvoltarea culturii și literaturii naționale și universale.

Ion Druţă e una din legendele plaiului nostru, una din zidirile de rezistenţă ale Literaturii noastre naţionale. Iar eroii săi literari sau dramatici creează cu toţii o familie mare de oameni vii, reali, asemenea nouă, dar mai ales asemenea părinţilor şi bunicilor noştri. De la aceste personaje învăţăm ani de-a rîndul spiritul, nobleţea, demnitatea şi frumuseţea dragostei de om şi de viaţă. Creaţia lui Ion Druţă – integră, de o înaltă ţinută artistică, civică şi patriotică - se sprijină pe trei piloni esenţiali:

-    idealurile atotpurificatoare ale creştinismului;-    tradiţiile populare, culturale şi istorice ale neamului;-    preceptele unei gîndiri şi experienţe civilizate, de factură modernă.

Piesele  lui, traduse în mai multe limbi, au  fost şi sînt printre principalii mesageri spirituali ai poporului nostru pe meridianele globului pămîntesc. 

Maestrul ION DRUTA este anume acel chemat al Demiurgului care s-a impus prin marele har de prozator si dramaturg.

DRUTA s-a putut impune, inca din primele sale volume de schite si povestiri ca un adversar al conventiilor ideologice oficiale, gasindu-si timbrul propriu in interesul pentru valorile etice si religioase, pentru vremurile patriarhale.

Metoda de creeatie a lui Druta ne demonstreaza o adevarata lectie de exigenta literara.Fara teme si subiecte senzationale,fara exercitii frapante si alambicate ca forma, proza si dramaturgia lui ION DRUTA,prin talent si truda,s-au impus in tara si dincolo de hotarele PATRIEI noastre.

Ion druta ne apare in cartile lui ,ca o personalitate puternica care stie ce are de facut.Operele sale se sprijina pe trei piloni principali:ideile atotpurificatoare ale crestinismului;traditiile innobilatoare-populare,culturale si istorice-ale neamului;preceptele verificate ale unei gindiri si experiente moderne. Ion Druta isi consacra toata energia talentului sau exceptional promovarii imaginii poporului moldovenesc casa si in lume, zidind ,caramida cu caramida,edificiul demnitatii noastre.Astfel,orice intilnire cu proza lui DRUTA lasa o puternica senzatie de prospetime,profunzime,colorit irepetabil si intelepciune.

Noi am mai avut scriitori care au abordat teme majore,teme filozofice,sociale,psihologice.Dar nici unul din ei n-a facut acest lucru atit de profund.Ion druta a scris ,a plins,a militat pentru aceste valori cu maxima participare sufleteasca, a pus foarte multa substanta spirituala in fraza,in cuvintul si in viziunea sa artistica.Druta a dat expresie plenara sentimentelor noastre,aratind lumii ca noi avem viata intima profunda,atitudini emotionale si nationale,ca suntem firi complexe ,ca gindirea noastre are inflexiuni filosofice,iar aceasta e foarte important.

DEsi ne intilnim rar cu operele lui ,imi produce o mare satisfactie spirituala si estetica.IN lucrarile lui Ion DRUTA ma cucereste plasticitatea cu care sunt infatisate personajele.Cred ,ca prin operele sale proza moldoveneasca inscrie in literature contemporana una dintre cele mai pitoresti si mai interesante pagini.

Scriitorul vorbeste, in opera lui, despre lucruri frumoase si sfinte care ne unesc: sfinte sunt pamintul, aerul si apa, sfinte sunt dragostea si prietenia, mai afirma drama “Frumos si sfint”; in alte pagini de proza si dramaturgie sunt evocate alte valori care ne aduna, ne leaga, ne unesc.

Ion DRUTA este si un dramaturg valoros marcat de subiectivitate in anii cind se incadrase in procesul de trezire a constiintei nationale.Una din operele in care sciitorul a vadit o intelegere profunda a specificului artei teatrale si a abordat problemele etice de o importanta vitala este opera”CASA MARE”.Aceasta e o drama adinc psihologica si de mare rafinament sub divers aspect,o opera profund poetica cu un subtext bogat.

ION druta este unn scriitor al ideii,al ideii nedespartite de vesmintul ei artistic In raportul lor eroii lui Druta vesnic pun pe cintar omenia si frumusetea lor morala

,care se afla intr-un conflict permanent si necurmat de neomenia si neadevarul.

Alunecarea din real în mitic şi simbolic, susţinută cu umor de Ion Druţă, într-o frumoasă limbă românească, în varianta ei moldovenească, face din Ion Druţă un povestitor plin de farmec, dar şi un autor al unor mize existenţiale profunde. În lucrarea de mari proporţii “Toiagul Pastoriei” si romanul “Clopotniţa” (1972), cea mai importantă scriere a sa, Ion Druţă cultivă aproape fără excepţie un principiu baladesc, naraţiunea fiind intens colorată de atitudinea emoţională, de ataşamentul simpatetic faţă de eroi. Autorul şi personajele pe care le creează constituie o unitate plasmatică, actul identificării absolute făcînd dovada apartenenţei la un univers autarhic” Pentru personajul lui Ion Druţă este însă esenţial tocmai substratul sufletesc, interioritatea cea mai ascunsă, numai rareori şi insuficient luminată de raza conştiinţei lucide. Omul conceput de Ion Druţă e (...) o fiinţă profundă, capabilă să comunice cu lumea sa la un nivel de intensitate şi complexitate deosebite. Dacă am vrea să-l caracterizăm printr-o formulă lapidară, ar trebui, poate, să spunem despre el, în primul rînd, că este un homo religiosus. (...) Evlavia în faţa pămîntului pe care trăiesc şi în faţa lumii cu făptuirile ei caracterizează personajele lui Ion Druţă”.

Enigma dramaturgiei lui ION DRUTA e insusi sufletul autorului,Meritul incontestabil necesita identificare absoluta si valorificare la justa valoare,caci se spun multe lucruri despre scriitor,dar multe au ramas nespuse. Daca dragostea si recunoasterea noastra i-ar spulbera sau micsora aceasta amaraciune ? Imi exprim respectul, atasamentul si admiratia pentru o opera care ne exprima.