Realizat de:• Croitoru Georgiana-Florentina• Dumitru Ioana-Madalina

Clasa:a XI aF

Ioan Slavici1848-1925

Cuprins• VIAŢA ŞI ACTIVITATEA LITERARĂ• Opera (1)• Opera (2)• Opera (3)• Aprecieri Critice: Al Philippide• Aprecieri critice: Tudor Vianu• Aprecieri critice: George Călinescu• Aprecieri critice : Pompiliu Marcea• Bibliografie• Ion Creanga-Preot

Ioan Slavici -VIAŢA ŞI ACTIVITATEA LITERARĂ-

• S-a născut în data de 18 ianuarie 1848, în comuna Siria, lângă Arad.

• Este al doilea copil al cojocarului Sava Slavici şi al Elenei.

• 1854 - Frecventează şcoala “greco-ortodoxă“ din satul natal,

avându-l dascăl pe D. Vostinari.

• 1860 - Urmează Liceul din Arad, stând la gazdă precum eroii

săi din Budulea Taichii.

• 1871 - Debutează la Convorbiri literare cu Fata de birău (comedie).

• 1872 - E publicată prima poveste Zâna zorilor .

• 1874 - Vine la Iaşi şi citeşte la Junimea Popa Tanda. Apoi pleacă la Bucureşti, unde se stabileşte.

• 1875 - Se căsătoreşte cu Ecaterina Szöke Magyarosy.

• 1875 - Călătoreşte la Viena şi Budapesta, iar toamna e numit, de Titu Maiorescu, profesor la Liceul “Matei Basarab” – Bucureşti.

• 1877 - Intră în redacţia ziarului Timpul.

• 1880 - Apare nuvela Budulea Taichii.

• 1881 – Apare volumul Novele din popor.

• 1881 - Apare capodopera Moara cu noroc.

• 1884 - Înfiinţează la Sibiu ziarul Tribuna, unde va veni şi G. Cosbuc.

• 1884 - Din cauza unor articole în care revendică drepturile românilor, e închis de către autorităţile maghiare, dar curtea de juriu îl eliberează.

• În localitatea Siria sunt două monumente legate de viaţa lui Ioan Slavici. Pe clădirea poştei este expusă o placă comemorativă de marmură, ce aminteşte de locul unde s-a aflat pe vremuri casa în care a văzut pentru prima dată lumina zilei marele scriitor, în anul revoluţiei din 1848.

• O altă placă comemorativă este expusă pe clădirea străveche a şcolii din localitate, unde Ioan Slavici s-a familiarizat cu tainele alfabetului.

Biblioteca din Siria

Interiorul muzeului

Biblioteca din Siria

Opera (1)

Cele mai reprezentative opere ale sale sunt: 1.Nuvele:-'Popa Tanda' (apare în 1875 în 'Convorbiri Literare')-'Scormon'-'Gura Satului'-'Budulea Taichii'-'Moara cu noroc'-'Pădureanca'-'O viaţa pierdută'-'O jertfă a vietii'

Opera (2)

2.Romane:-'Mara'-'Din 2 lumi'-'Cel din urmă armaş'-'Din bătrâni'

3.Drame istorice:-'Bogdan Vodă'-'Gaşpar Graziani'

Opera (3)

4. Poveşti:-'Doi feţi cu stea în frunte';-'Păcală în satul lui';-'Nărodul curţii';-'Spaima zmeilor';-'Zâna Zorilor';-'Ileana cea şireată';-'Rodul tainic';-'Băiet sărac';-'Petrea prostul' ; şcl.

Aprecieri Critice: Al Philippide

"Lumea satelor,la noi a găsit în Slavici unul dintre cei dintâi cronicari fideli si realişti" "Spre deosebire de poporanişti,Slavici nu a făcut literatura ţărănească cu program.Om al satului,el a descris satul cu simplitate,dragoste,râvna şi voie bună." "Slavici şi-a pus ţăranii să vorbească simplu,a observat bine mediul satelor,şi a descris acest mediu fără prea multă idealizare,fără multă artă,dar şi fără înconjur,urmărind adevărul"

Aprecieri critice: Tudor Vianu

"Ioan Slavici introduce oralitatea populară în scrierile sale înaintea lui Creangă." "Ceea ce apare nou şi fără asemănare în epoca începuturilor lui,e analiza psihologică pe care Slavici o practică intr-un limbaj abstract." "Chiar şi cu mijloacele acestea sărace,Slavici izbuteşte să dea personagiilor lui o viaţă interioară,surprinsă într-o adâncime care nu-l ispitise niciodată pe Creangă." "Imaginaţia lingvistică a lui Slavici este deopotrivă cu fantazia lui vizuală.În genere el evită cuvântul particular."

Aprecieri critice: George Călinescu

"E înainte de toate un autor pe deplin sănătos în concepţie,problemele psihologice pe care le pune sunt desemnate cu toată fineţea unui cunoscător al naturii omeneşti;fiecare dintre chipurile cari trăiesc în novelele sale e nu numai copiat de pe uliţele împodobite cu arbori ale satului,nu seamănă în exterior cu ţăranul român,în port şi în vorbă,ci cu fondul sufletesc al poporului,gândesc şi simt ca el." "Opera e remarcabilă [...] .Oamenii sunt dârzi,întreprinzători,intriganţi,cu parţi bune şi parţi rele,aşa cum trebuie să fie o lume comună."

Aprecieri critice : Pompiliu Marcea "Cunoaşterea concepţiei artistice a lui Slavici ne duce către înţelegerea mai adâncă şi mai limpede a marilor valori din opera sa şi ne explică multe dintre neîmplinirile ei.Ea fixeaza,în acelaşi timp,locul, important şi distinct,al autorului în istoria ideilor estetice din ţara noastră." "Slavici a fost o personalitate artistică proteică: povestitor,dramaturg,nuvelist,romancier.N-a reuşit să devină,în toate zonele abordate,un mare creator." "Slavici vedea în limbă un instrument fundamental de unitate spirituală a românilor de pretutindeni."

Ioan Slavici- antisemintism

Unul dintre marii clasici ai literaturii române a avut şi aspecte biografice mai neplăcute, puţin cunoscute în prezent. Antisemitismul virulent al scriitorului bănăţean l-a făcut să aibă un paragraf consistent şi în raportul despre Holocaust al lui Elie Wiesel.

Din păcate, antisemitismul furibund a reprezentat o constantă în gândirea marelui prozator: „Treizeci de ani mai târziu, un Slavici mai matur nu îşi domolise deloc tonul într-o serie de eseuri intitulată «Semitismul», scrisă în 1908. Învinovăţindu-i pe evrei pentru propria lor soartă - o tactică favorită a antisemiţilor - el îndemna la folosirea tuturor armelor împotriva lor şi sugera din nou că o soluţie violentă ar fi acceptabilă: «E firească ura, pe care au stârnit-o în inimile acestora, şi această ură uşor ajunge să se reverse asupra tuturor celor ce au bogăţii moştenite ori agonisite şi poate să ducă în cele din urmă la o groaznică vărsare de sânge»". Necugetatele cuvinte ale lui Slavici par profetice în contextul tragediei care a însângerat, mai târziu, secolul XX.

Închis şi de maghiari, şi de români

Un alt aspect mai puţin cunoscut în prezent din viaţa prozatorului ardelean este că acesta a fost un „abonat" al închisorilor epocii, fapt reflectat chiar într-o lucrare memorialistică intitulată „Închisorile mele", publicată în 1921. Astfel, în februarie 1885, are loc primul proces de presă al ziarului pe care-l conducea, „Tribuna", din cauza unor articole în care revendica drepturile românilor. Slavici este închis de autorităţile maghiare, dar curtea de juri îl eliberează. În mai 1886, au loc al doilea şi al treilea proces de presă al „Tribunei", iar Slavici este amendat cu 100 de florentini. În noiembrie 1886, odată cu al patrulea proces de presă al „Tribunei", Slavici este condamnat la trei zile de închisoare şi o amendă. Luna aprilie 1888 aduce al cincilea proces de presă al ziarului „Tribuna", iar Slavici, condamnat la un an de închisoare şi 100 de florentini amendă, este întemniţat la Vat (Ungaria).

Bibliografie: -Colecţia MARII SCRIITORI ROMÂNI:'Ioan Slavici Moara cu noroc,Pădureanca şi alte nuvele' editura ART ;2008,redactor:Carmen Florea

-'Biblioteca critică Ioan Slavici' editura eminescu;1977,C. Monahu

-http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Slavici

-http://www.ioanslavici.eu/