investeşte în oameni - fedei.ro · 2.1.5.zootehnia 19 2 ... judeţul iaşi este mărginit la vest...
TRANSCRIPT
1
Investeşte în
OAMENI
STUDIU ASUPRA OPORTUNITĂŢILOR DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A MEDIULUI RURAL DIN JUDEŢUL IAŞI
PROIECT Activităţi non-agricole în Zona Metropolitană Iaşi
Cod 39437
2
Cuprins
Capitol Pagina Proiect Activităţi non agricole în Zona Metropolitană Iaşi
5
Prezentare 5 Cap. I : Prezentarea judeţului şi a Zonei Metropolitane Iaşi
7
1.1. Aşezare geografică, relief, climă, resurse naturale ale judeţului Iaşi
7
1.2.Date geografice (climă, relief, resurse naturale, hidrografie etc.) despre Zona Metropolitană Iaşi
7
1.2.1 Date geografice despre Zona Metropolitană Iaşi 8 1.3. Structura administrativă a judeţului Iaşi 10 1.3.1 Organizarea administrativă 10 1.3.2 Date despre comune 10 1.4.Populaţia Judeţului Iaşi 10 1.5.Evoluţia populaţiei 10 1.5.1.Populaţia pe medii, la 1 ianuarie în judeţul Iaşi 11 1.5.2.Evoluţia populaţiei în Municipiul Iaşi 11 1.5.3. Evoluţia populaţiei în Zona Metropolitană Iaşi 11 1.6. Mişcarea naturală a populaţiei în 2007 (rate la 1000 locuitori)
12
1.7. Densitatea populaţiei 12 1.8. Structura pe sexe a populaţiei urbane şi rurale 13 1.9.Structura pe grupe de vârste a populaţiei 13 1.10.Structura populaţiei din ZMI, pe vârste la recensămintele din 2002
14
Cap. II: Cadrul socio-economic al judeţului şi al ZMI Iaşi
15
2.1.Agricultura 15 2.1.1. Prezentarea activităţilor agricole 15 2.1.2.Fondul funciar al judeţului Iaşi 16 2.1.3.Situaţia fondului funciar in ZMI 16 2.1.4.Producţia vegetală 17 2.1.5.Zootehnia 19 2.1.6.Valoarea serviciilor prestate în agricultură 19
2.2. Industrie, comerţ, servicii 19 2.2.1. Unităţi după cifra de afaceri 19 2.2.2. Unităţi pe clase de mărimi şi numărul de salariaţi 21 2.2.3. Personalul angajat în industrie 21 2.3. Turism 22 2.3.1. Structuri de cazare 22 2.3.2. Turism în ZMI 23 2.3.3. Atracţii turistice în ZMI 25 2.4. Profilul ocupaţional al ZMI 30 2.4.1. Unităţile economice din ZMI 31 2.4.2. Domeniul Industrie in ZMI (2000-2007) 31 2.4.3. Domeniul Agricultură în ZMI (2000-2007) 33
3
Cap. III: Infrastructura 34 3.1. Infrastructura fizică 34 3.1.1 Infrastructura rutieră 34 3.1.2 Retele de transport feroviar 35 3.1.3 Retea de cai aeriene - aeroporturi 36 3.2. Infrastructura de utilităţi 36 3.2.1. Alimentarea cu apă potabilă 36 3.2.2. Sisteme de canalizare 37 3.2.3. Alimentarea cu gaze naturale, conducte de transport şi staţii de predare
38
3.2.4. Alimentarea cu energie electrică 39 3.3. Telecomunicaţii 39 3.4. Internet 39 3.5. Managementul deşeurilor 39 3.6. Infrastructura de sănătate 40 3.7. Calitatea mediului (poluarea, colectarea si depozitarea deseurilor, terenuri degradate, situri industriale abandonate, poluate etc.)
41
3.7.1. Calitatea aerului 41 3.7.2. Calitatea apelor-Apele de suprafaţă 41 3.7.3. Calitatea solurilor 42 Cap. IV: Resurse umane 44 4.1. Educaţie şi formare profesională în ZMI 45 Cap. V: Mediul social şi infrastructura socială 47 5.1. Structura populaţiei ocupate, pe medii şi după statutul profesional (%)
47
5.2. Ponderea populaţiei în sectoarele mari ale economiei 47 5.2.1. Populaţia ocupată în agricultură în judeţul Iaşi 48 5.2.2 Populatia ocupată in industrie in judetul Iasi 49 5.3. Gradul de ocupare în ZMI 49 5.4. Situaţia şomajului 50 5.4.1.Şomajul în ZMI 51 5.5. Situaţia pensionarilor din ZMI 51 5.6. Structura forţei de muncă în ZMI 51 5.7. Gradul de acoperire a cheltuielilor în gospodării 52 5.8. Venitul pe cap de locuitor lunar în ZMI 53 5.9. Protecţia socială şi săracii rurali 53 5.9.1.Nivelul de sărăcie din ZMI 54 Cap. VI Dezvoltarea rurală neagricolă şi crearea de locuri de muncă neagricole în zona rurală
55
Raportul diagnostic 60
Liniile directoare pentru dezvoltarea de activitati non
agricole in ZMI 60
Cap. VII Analiza chestionarelor 63
ANEXE
Anexa nr. 1: Structura populaţiei pe sexe 70
Anexa nr. 2: Unităţi de învăţământ 71
4
Anexa nr. 3: Structura agenţilor economici (societăţi
comerciale) în ZMI conform activităţilor
72
Anexa nr. 4: Echiparea teritoriului ZMI 73
Anexa nr. 5: Baza de date 74
5
În ultimele decenii ale secolului al XX-lea, în România a avut loc o migraţie masivă din
agricultură şi rural spre industrie şi urban, ceea ce a dezechilibrat structura pe vârste a populaţiei. După 1990 acest proces migratoriu s-a diminuat considerabil. A apărut migraţia inversă, din industrie şi oraş spre rural şi agricultură. Dezechilibrul pe vârste nu s-a resorbit, populaţia rurală fiind mai îmbătrânită decât în urban, iar resursele de muncă sunt diminuate. De fapt, ambele grupe extreme de vârstă sunt mai puternic reprezentate în rural.
În rural, şi mai ales în agricultură, avem de-a face cu o subocupare cronică, datorată lipsei activităţilor în anumite perioade ale anului, productivităţii scăzute a muncii, dependenţa de sezonalitatea agriculturii clasice în spaţiu deschis, şi a slabei dotari tehnice a lucrărilor agricole, respectiv a lipsei resurselor materiale pentru efectuarea lucrărilor necesare şi pentru investiţii.
Pe de altă parte, reţine atenţia numărul mic din rural de persoane înregistrate ca şomer, din populaţia activă.
Discrepanţa urban-rural se manifestă puternic în domeniile instrucţiei şcolare şi al accesului la forme de pregătire liceală şi de învăţământ superior. Circa 67% din populaţia satelor a absolvit cel mult studii gimnaziale, faţă de 55% în urban (INS, 2005).
După cum arată o serie de cercetări la nivel european, România comparativ cu ţările U.E. se situează pe penultimul loc în privinţa multor indicatori referitori la condiţiile de viaţă ale populaţiei, iar mediul rural atârnă greu la balanţa nefavorabilă în cazul ţării noastre. În societăţile dezvoltate, apropierea satului de oraş în privinţa confortului şi a standardului de viaţă a devenit atât de mare, încât percepţia tradiţională a ruralului ca zonă slab dezvoltată şi-a pierdut semnificaţia. Unele zone exterioare centrului urban oferă adesea un nivel de confort asemănător sau chiar superior celui din oraşe. Acest confort nu caracterizează, deocamdată, decât în foarte mică măsură situaţia din România (cazul grupurilor de vile la periferia oraşelor sau localizate în diverse zone pitoreşti ale ţării).
Proiectul „Activităţi non-agricole în Zona Metropolitană Iaşi”, ID 39437, urmăreşte dezvoltarea integrată a mediului rural, prin diminuarea gradului practicării agriculturii de subzistenţă, dezvoltarea resurselor umane şi creşterea gradului de ocupare. Educarea persoanelor din mediul rural, orientarea acestora către desfăşurarea de activităţi economice non-agricole, creşterea potenţialului de dezvoltare al acestora va conduce la creşterea ratei de ocupare şi, implicit, creşterea calităţii vieţii. Astfel, proiectul se încadrează în obiective le stabilite de promovare a unor măsuri care urmăresc creşterea gradului de ocupare al persoanelor active, inclusiv a celor din mediul rural, îmbunătăţirea calităţii resurselor umane, prin identificarea în primă fază a potenţialului de care acestea dispun. Pentru îmbunătăţirea calităţii resurselor umane, în faza a doua a proiectului, a fost planificat un program de informare şi conştientizare despre oportunităţile din sfera activităţilor non agricole. Acest program va fi orientat cu precădere către membrii familiilor care practică o agricultură de subzistenţă. De asemenea, proiectul se integrează în obiectivele domeniului major de intervenite al axei prioritare, de creştere a oportunităţilor de ocupare, prin sprijinirea unor noi forme ocupaţionale pentru lucrătorii independenţi din zonele rurale, prin promovarea culturii antreprenoriale în desfăşurarea de activităţi non-agricole. Prin creşterea gradului de ocupare în mediul rural, prin orientarea populaţiei către activităţi non-agricole, va creşte nivelul de trai al populaţiei rurale, odată cu obţinerea unor venituri suplimentare, prin transformarea zonelor cu agricultură de subzistenţă în agricultură organizată, ecologică, practicată prin structuri independente sau asociative între membrii aceleiaşi familii, creşterea valorii adăugate, prin transformarea produselor agricole sau dezvoltarea afacerilor în sfera non agricolă.
Proiectul urmăreşte identificarea de noi forme de ocupare pentru lucrătorii independenţi din zonele rurale, în vederea creşterii gradului de ocupare în regiune prin desfăşurarea de activităţi non-agricole.
Prezentarea proiectului „Activităţi non-agricole în Zona Metropolitană Iaşi”, ID 39437şi a scopului acestuia
Obiectivul general al proiectului:
6
identificarea potenţialului tinerilor si femeilor care fac parte din nuclee de familie din
agricultura de subzistenţă, pentru reconversia activităţilor agricole spre activităţi non-agricole;
identificarea activităţilor non-agricole care pot fi dezvoltate în mediul rural şi/sau a posibilităţilor de ocupare;
identificarea şi susţinerea sesiunilor de formare a persoanelor din mediul rural pentru a sprijini dezvoltarea integrata rurală;
constituirea sistemelor informative pentru motivarea populaţiei rurale în a se îndrepta spre activităţi non-agricole.
comunele din Zona Metropolitană Iaşi.
persoane în căutarea unui loc de muncă; persoane ocupate în agricultura de subzistenţă; şomeri de lungă durată; şomeri tineri. Prezentul studiu asupra oportunităţilor de dezvoltare integrată a mediului rural din judeţul Iaşi a fost elaborat prin parcurgerea următoarelor etape :
stabilirea metodologiei de cercetare: elaborarea instrumentelor de analiza, chestionare, fise de lucru) ;
stabilirea responsabililor si a termenelor de culegere a datelor; culegerea datelor: cercetare de teren (chestionare) şi/sau birou (cercetare rapoarte
regionale, judeţene, statistici, etc.) ; analiza datelor ; obţinerea rezultatelor si elaborarea interpretărilor.
al studiului constă in elaborarea unei imagini globale despre:
familiile implicate în agricultura de subzistenţă: număr, repartizare regională,
venituri;
potenţialul membrilor familiilor de subzistenţă;
nevoile educaţionale si informaţionale pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor populaţiei;
situaţia femeilor cu potenţial în demararea unor activităţi antreprenoriale;
constrângerile regionale.
Studiul a fost realizat pe baza următoarelor instrumente:
surse directe: aplicarea cu sprijinul Consiliilor Locale a unui număr de 510
chestionare in comunele aparţinând de Zona Metropolitană Iaşi;
surse indirecte: rapoarte regionale, judetene, statistici, etc. prognoze privind
evoluţia economică externă şi internă.
estimate pentru membrii comunităţilor rurale sunt :
dezvoltarea integrată a mediului rural prin diminuarea gradului praticării agriculturii de subzistenţă;
dezvoltarea resurselor umane şi creşterea gradului de ocupare; identificarea si educarea potenţialului de dezvoltare al acestora; orientarea către desfăşurarea de activităţi economice non-agricole va conduce la creşterea
ratei de ocupare si implicit creşterea calităţii vieţii.
Studiul a fost realizat pe domeniile cuprinse şi in funcţie de priorităţile operaţionale ale
Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013:
Aria de acţiune a proiectului:
Obiective specifice:
Grupul ţintă:
Obiectivul specific
Beneficiile socio-economice
7
Situat în partea de Nord - Est a României, Judeţul Iaşi este mărginit la vest de râul Moldova şi la est de râul Prut (care constituie şi graniţa cu Republica Moldova). Cu o suprafaţă de 5476 Km2, Iaşul este un judeţ mediu ca întindere, reprezentând 2,3% din suprafaţa ţării (ocupând locul 23 între celelalte judeţe ale României). Relieful judeţului este deluros. Partea centrală şi nord-estică este dominată de dealuri şi podişuri interfluviale joase, udate de râurile Bahlui şi Jijia, având versanţi afectaţi de alunecări de teren şi lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase şi platouri înalte (de peste 400 m), având şi zone reprezentate de luncile râurilor Siret şi Moldova. Partea de sud are un relief înalt şi masiv (350 – 450 m), străbătut de afluenţii râurilor Bârlad şi Vaslui. Clima este temperat – continentală, cu variaţii ale temperaturii între -360C + 400C, media anuală în perioada 1901 – 2000 fiind de +9,50C. Reţeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile şi iazuri rezultate din lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundaţiilor şi stocarea excesului de apă necesară pentru perioadele secetoase. Resursele naturale ale judeţului sunt de interes local (nisipuri, pietrişuri, argile, ape minerale etc.). Vegetaţia naturală este specifică silvo – stepei, iar cea silvică este reprezentată de păduri de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic: capra roşie, mistreţul, lupul, vulpea, iepurele, păsări de penaj ş.a. Localizarea principalelor resurse naturale este următoarea:
- ape minerale sulfuroase şi feruginoase: Strunga, Nicolina; - calcare: Bărbăteşti, Costeşti, Ipatele, Păun, Schitu Duca, Deleni, Strunga; - argile: Vlădiceni; - nisipuri pentru construcţii: Lespezi.
Bogăţia solului este dată de existenţa a peste 380,3 mii ha teren agricol, din care: 67,2%
teren arabil(255,7 mii ha);28,3 % păşuni şi fâneţe (107,8 mii ha) ha; 4,4 % vii şi livezi (16, 8 mii ha).Pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră însumează cca. 99 mii ha, apele 12,6 mii ha, drumuri şi clădiri 27,8 mii ha (statistică 2009 ) .
Suprafaţa totală a judeţului Iaşi: 5476 km ² Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi
a fost constituită la 8 aprilie 2004. Este situată în Nord-Estul ţării, în partea central-estică a judeţului Iaşi, reprezentând în acest moment aproximativ jumătate din populaţia judeţului şi 15% din teritoriul acestuia. ZMI cuprinde, pe lângă municipiul Iaşi, comunele Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomeşti, Ungheni, Valea Lupului şi Victoria. Limitele Zonei Metropolitane Iaşi sunt: - în partea de Nord, Republica Moldova prin râul Prut; - în partea de Vest, vecinii comunelor care fac parte din Zona Metropolitană Iaşi sunt comunele: Ţigănasi,
Movileni, Româneşti, Dumesti, Horlesti, Voinesti, Mogosesti; - în partea de Sud, comunele: Grajduri, Dobrovăţ, judeţul Vaslui (în sudul comunei Schitu Duca), Ciortesti stabilesc limita cu Zona Metropolitană;
Capitolul I Prezentarea judeţului şi a Zonei Metropolitane Iaşi
1.1. Aşezare geografică, relief, climă, resurse naturale ale judeţului Iaşi
1.2. Zona Metropolitană Iaşi
8
- în partea de Est, Zona Metropolitană laşi se învecinează cu Comuna Costuleni, Comuna Comarna, Comuna Ţuţora, Republica Moldova prin râul Prut, Comuna Golăesti.
Din sistemul Zona Metropolitană laşi fac parte: Municipiul laşi, Consiliul Judeţean Iaşi şi 13 comune: Comuna Aroneanu, Comuna Bârnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomeşti, Ungheni, Valea Lupului şi Comuna Victoria. Suprafaţa totală a Zonei Metropolitane Iaşi este de 80,8 mii ha ceea ce reprezintă aproximativ 15% din suprafaţa judeţului Iaşi , din care suprafaţa Municipiului Iaşi este de 9, 470 mii ha.
Clima Teritoriul zonei se încadrează într-un climat de tip temperat-continental, de nuanţă mai excesivă în zona colinară si mai moderată în zona de podiş, caracterizat prin diferenţieri ale elementelor climatologice atât în timp cât si în spaţiu. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 9° si 10° C în câmpia colinară si între 8° si 9° C în podiş, având un maxim mediu în luna iulie între 21 ° si 22° în câmpie si sub 21 ° C în podiş si un minim mediu în luna ianuarie situat între -3° si -4° C în câmpie şi în jur de -3° în podiş. Valorile termice absolute au înregistrat la laşi un maxim de +40° C si un minim de -36° C, acestea având însă un caracter accidental. Amplitudinile termice anuale sunt de 24°+25° C în câmpie şi în jur de 24° C în podiş şi arată caracterul continental al climatului.Caracteristica termică specifică intervalului noiembrie-martie este îngheţul, primul producându-se în medie toamna, în luna octombrie. Relieful
Relieful zonei metropolitane laşi se integrează ansamblului Podişului Moldovei. El se prezintă în partea de nord sub forma unei câmpii colinare cu altitudini medii de 100+150 m, ce corespunde subunităţii geomorfologice a Câmpiei Jijia-Bahlui şi sub forma unor dealuri si platouri cu altitudini medii de 300+350 m în sud, ce corespunde Podişului Central Moldovenesc. Contactul dintre aceste două unităţi îl constituie Coasta laşului, o denivelare de peste 200 m, având la sud de laşi o largă retragere. Altitudinile maxime depăşesc 200 m în zona câmpiei colinare în câteva puncte izolate la nord si nord-est de laşi (dealul Cârlig - 202 m, dealul Breazu - 206 m, dealul Aroneanu - 215 m, dealul Coasta Stâncii - 222 m) si 400 m în zona de podiş (dealul Repedea-Păun - 407 m, dealul Movila - 416 m, dealul Podisu-415 m). Altitudinile minime ating 32 m la confluenţa Bahluiului cu Jijia si 30+31 m în lunca Prutului. Principalele categorii de relief sunt reprezentate de forme structurale, sculpturale si de acumulare.
Relieful structural este generat în principal de alcătuirea si structura geologică, fiind reprezentat prin platouri structurale si cueste.
Relieful sculptural este constituit din interfluvii sculpturale şi versanţi.
Relieful de acumulare este reprezentat prin lunci şi terase. Vegetaţia
Vegetaţia naturală aparţine zonei forestiere în sud si zonei de silvostepă în nord. Limitele acestor zone sunt dificil de trasat, datorită tranziţiilor difuze, pătrunderii adânci a văilor în podiş şi modificărilor antropice.
Zona forestieră este caracteristică sectoarelor înalte de podiş din sud, fiind
reprezentată prin păduri de foioase, ce aparţin etajului stejarului si gorunului, iar în părţile cele mai înalte, limitei inferioare a fagului.
Zona de silvostepă este caracteristică câmpiei colinare, unde climatul este de un
continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenuşii. Vegetaţia naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (şleauri) şi pajişti, puternic transformate şi modificate antropic.
I.2.1. Date geografice (climă, relief, resurse naturale, hidrografie etc.) despre Zona Metropolitană Iaşi
9
Fauna Elementele faunistice ale judeţului laşi sunt strâns legate de specificul învelişului vegetal,
putându-se deosebi o faună caracteristică pădurilor, silvostepei – stepei si luncilor, precum si o faună acvatică. Resursele naturale ale subsolului sunt mai puţin variate, fiind reprezentate de roci si
materiale de construcţii de interes local (calcare, gresii, argile, nisipuri, pietrişuri) şi ape minerale, cu valenţe pentru consum si tratamente medicale.
Hidrografia
Apele subterane din teritoriul periurban sunt de două categorii: captive (de adâncime) si libere. Apele minerale sulfuroase si feruginoase de la Nicolina, cu importante calităţi terapeutice, au favorizat apariţia si dezvoltarea staţiunii balneare Nicolina – Municipiul Iaşi. Apele subterane libere includ straturi acvifere fără presiune, cantonate în depozitele secţionate de văi si sub influenţa precipitaţiilor. Ele pot fi grupate în următoarele unităţi hidrogeologice:
o Ape subterane de luncă, întâlnite în depozitele aluvionare ale râurilor
principale sub forma a două strate acvifere: unul principal cantonat în nisipurile si pietrişurile din bază si unul secundar, lenticular si discontinuu, cantonat în depozitele de la suprafaţă. Sunt ape dure, bogate în săruri solubile, considerate nepotabile conform STAS 1342/92. Luncile râurilor secundare conţin un singur strat acvifer în baza aluviunilor, cu debite reduse si variabile, în cea mai mare parte necorespunzător calitativ.
o Ape subterane de terase, cantonate în nisipurile si pietrişurile din baza
acestora. Sunt uşor alcaline, admise ca potabile, constituind principala sursă de alimentare a localităţilor rurale situate pe terase. In trecut au fost folosite si pentru alimentarea parţială a oraşului laşi, în prezent funcţionând doar captarea Ciric- Aroneanu.
o Ape subterane de interferenţă si versanţi, cantonate în depozitele deluvio-
coluviale si eluviale cuaternare, sau în intercalaţiile lenticulare sarmaţiene. Au debite reduse si variaţii mari pe verticală, sunt bogate în săruri, fiind în general nepotabile sau la limita potabilităţii. Unele din aceste ape care spală argile si marne sarmaţiene bogate în săruri, dau ape minerale cu compoziţii chimice variate si mineralizări de la sub 1 g/l la 20 g/l. Astfel de izvoare minerale se întâlnesc la Grădina Botanică laşi, Breazu, Victoria, Tomeşti, Bârnova. Exploatate ca ape de masă, prin îmbogăţire cu CO2, sunt două izvoare din Grădina Botanică.
Apele de suprafaţă sunt reprezentate prin râuri si lacuri. Teritoriul Zonei Metropolitane laşi este limitat la extremitatea estică de râul Prut, care are ca afluent principal râul Jijia cu care confluează în zona localităţii Chipereşti. La rândul său, râul Jijia are ca principal afluent râul Bahlui. Partea sudică a zonei este situată în bazinul superior al râului Bârlad, afluent al râului Siret. Alimentarea principală a râurilor provine din precipitaţii, fapt ce conduce la variaţii mari de debite atât în cursul unui an cât si de la un an la altul. Scurgeri permanente se înregistrează pe râul Prut, Bahlui si Jijia, celelalte râuri (Vasluieţul, Dobrovăţul, Rebricea (în zona de podiş) având un caracter temporar sau semipermanent.
Sursa: ZMI
10
1.3.1. Organizarea administrativă
1.3.2. Date despre comunele metropolitane
1.4. Populaţia Judeţului Iaşi metropolitane
1.5. Evoluţia populaţiei Iaşi metropolitane
a judeţului Iaşi cuprinde un număr de 2 municipii (Iaşi şi Paşcani), 3 oraşe (Hârlău, Podu Iloaiei şi Târgu Frumos), 93 comune şi 418 sate. Reşedinţa judeţului este municipiul Iaşi, unul dintre cele mai importante oraşe ale României (cu o populaţie la 1 iulie 2008 de 313.994 locuitori, acesta ocupă locul II, după municipiul Bucureşti). Este un important centru universitar cu cele şapte instituţii de învăţământ superior. Tot aici, este dezvoltat şi un important nucleu de cercetare-dezvoltare, orientat spre sectorul industrial.
în 2008 (furnizate de către ZMI în baza datelor de la Direcţia judeţeană de Statistică Iaşi): Zona Metropolitană Iaşi, în structura căreia se află Municipiul Iaşi şi alte 13 comune adiacente reprezintă aproximativ 15% din suprafaţa şi cca. 50% din populaţia judeţului Iaşi.
Comuna Componenta
(nr. sate)
Suprafaţa (ha)
Poziţionare (distanţa în km)
Aroneanu 4 3.300 4,5 km N de Iaşi
Bârnova 6 4.122 Limita sud-estică a teritoriul administrativ al Municipiului Iaşi
Ciurea 7 4.772 În imediata apropiere a Municipiului Iaşi, în partea de S
Holboca 7 5.937 Partea de E a Municipiului Iaşi, la 5km
Leţcani 4 5.855 15 km V de Municipiului Iaşi
Miroslava 13 8.257 SV de Municipiul Iaşi
Popricani 9 6.926 Limita de NE a Municipiului Iaşi
Rediu 4 4.320 Partea de NV a Municipiului Iaşi
Schitu Duca 8 12.000 La 20 km SE de Municipiului Iaşi
Tomeşti 4 3.711 Partea de SE a Municipiului Iaşi la 10 km
Ungheni 4 4.614 La 15 km E de Municipiului Iaşi
Valea Lupului 1 1.300 1 km V de Municipiului Iaşi
Victoria 7 6.216 La 23 km N de Municipiului Iaşi
Sursa: www.zmi.ro
la 1 ianuarie 2008 era de 818.929 locuitori, reprezentând 3,8% din populaţia totală a României. Din total populaţie, 385.137 de persoane reprezentând 47,03%, trăiesc în mediul urban, în timp ce, numărul locuitorilor în mediul rural este de 433 .792 persoane, adică 52,97% din total. Pentru comparaţie, la nivelul României, 55,2 % dintre locuitori trăiesc în mediul urban, iar diferenţa de 44,8% în mediul rural, existând tendinţa permanentă de creştere a populaţiei din mediul urban.
În perioada 1990 - 2008, populaţia judeţului a crescut cu 3.011 locuitori, reprezentând 1,2%. În perioada 1995-2000 se remarcă creşterea populaţiei urbane, după care aceasta urmează un ritm descendent. În mediul rural, populaţia înregistrează o creştere de 3,8%.
Populaţia judeţului Iaşi, pe medii de
rezidenţă la data de 1 ianuarie 2008
Urban
385137
Rural
433792
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Rural
Urban
1.3. Structura administrativă a judeţului Iaşi
11
1.5.1. Populaţia pe medii, la 1 ianuarie în judeţul Iaşi Iaşi metropolitane
1.5.2. Evoluţia populaţiei în Municipiul Iaşi: Iaşi metropolitane
1.5.3. Evoluţia populaţiei în Zona Metropolitană Iaşi : Iaşi metropolitane
Perioada Modificare 1990-2008
1990 1995 2000 2005 2006 2007 2008 Absolută Relativă
Total judeţ
815918 817743 836255 813505 814198 813731 818929 +3011 +1,2
- Urban 398207 415746 419718 376519 384801 382974 385137 -13.070 -3,3
- Rural 417711 401997 416537 436986 429397 430757 433792 +16081 +3,8 Sursa: Direcţia judeţeană de Statistică Iaşi
În perioada 1992 – 2007 se remarcă descreşterea populaţiei Municipiului Iaşi cu cca. 12%.
Perioada 01.01.1992 01.07.1996 01.07.2001 18.03.2002 01.07.2004 01.07.2006 01.01.2007
Total din care
344.425 346.613 348.705 320.888 317.812 316.716 303.979
M 167.687 167.588 167.115 151.812 150.322 149.299 144.228
F 176.738 179.025 181.590 169.076 167.490 167.417 159.751
Comuna/An 1992 1996 2001 2002 2006 2007 2008
Aroneanu 2.376 2.397 2.509 2.884 2.927 2.967 3.044
Bârnova 2.935 3.130 3.360 3.935 4.261 4.304 4.540
Ciurea 8.043 8.270 9.344 10.092 10.566 10.660 10.954
Holboca 11.123 11.605 12.371 11.662 12.416 12.474 12.701
Leţcani 5.874 6.049 6.456 6.620 6.724 6.744 6.866
Miroslava 5.911 5.762 6.488 8.073 8.756 8.936 9.561
Popricani 5.537 5.525 6.091 6.735 7.354 7.433 7.677
Rediu 3.369 - - 3.421 3.839 3.874 3.750
Schitu Duca 3.909 4.065 4.112 4.337 4.453 4.459 4.507
Tomeşti 11.245 11.506 12.430 11.866 12.201 12.280 12.397
Ungheni 3.567 3.660 3.781 3.989 4.162 4.190 4.285
Valea Lupului 2.078 - - 3.075 3.627 3.737 4.028
Victoria 3.771 4.034 4.212 4.293 4.365 4.399 4.427
Total rural 69.738 66.003 71.154 80.982 85.651 86.457 88.737
Municipiul Iaşi 344.425 346.613 348.705 320.888 316.716 303.979 306.561
Total ZMI 414.163 412.616 419.859 401.870 402.367 390.436 395.298
Pentru perioada analizată rezultă că populaţia din mediul rural a Zonei Metropolitane se înscrie pe următoarele coordonate:
cunoaşte în general o evoluţie crescătoare, într-un interval cuprins între 10% (Tomeşti) şi 38% (Popricani);
comunele Bârnova, Miroslava si Valea Lupului cunosc o evoluţie demografică spectaculoasă în procente de 54%, 62%, respectiv 94%, fenomen justificat de polarizarea zonelor rezidenţiale în jurul acestor comune;
se remarcă trei comune mari cu peste 10.000 de locuitori: Ciurea, Holboca si Tomesti (aceste comune au cartiere cu blocuri de locuit: Lunca Cetăţuii, Dancu si Tomeşti).
populaţia din mediul rural ZMI creşte în perioada 1992-2008 de la 69.738 la 88.737 locuitori, ceea ce reprezintă un spor de 127,8%.
La nivelul anului 2007, populaţia Zonei Metropolitane Iaşi reprezenta 47,32% din populaţia judeţului Iaşi, iar în anul 2008 era de 47,82%. Apariţia fenomenului de creştere demografică în zona metropolitană a fost determinată, în principal, de încetarea migraţiei spre oraş şi întoarcerea populaţiei migrată iniţial din rural, consecinţă a dificultăţilor pe care le au persoanele disponibilizate prin restructurarea economiei
12
1.6. Sporul natural al populaţiei în 2007 (rate la 1000 locuitori) Iaşi metropolitane
1.7. Densitatea populaţiei Iaşi metropolitane
urbane. Un alt factor îl reprezintă stabilirea rezidenţei unei părţi a populaţiei din zonele urbane în zone rurale.
Cu sporuri naturale peste media judeţului înregistrăm comunele Bârnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, Popricani, Rediu şi Tomeşti. Cu un spor natural mic găsim comunele Aroneanu (1,0), Schitu Duca (0,5) şi Victoria (0,9). Municipiul Iaşi se situează, cu un spor natural de 3,3 la 1000 de locuitori, peste media judeţului.
Sporul natural al populaţiei în 2007 (rate la 1000 locuitori)
Locaţie Rate la 1000 de locuitori
Natalitate Mortalitate Spor
Natural
Judeţ Iaşi 12,7 9,8 2,9
Municipiul Iaşi 11,6 8,3 3,3
Aroneanu 9,9 8,9 1,0
Bârnova 16,5 10,6 5,9
Ciurea 13,7 9,3 4,4
Holboca 10,7 6,6 4,1
Leţcani 15,1 7,9 7,2
Miroslava 13,5 7,2 6,3
Popricani 15,3 8,2 7,1
Rediu 16,8 10,7 6,1
Schitu Duca 14,9 14,4 0,5
Tomeşti 10,8 7,0 3,8
Ungheni 12,9 10,6 2,3
Valea Lupului 9,3 6,5 2,8
Victoria 12,9 12,0 0,9 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi; Anuarul Statistic al judeţului Iaşi, 2008
În mediul rural aceasta este în general mult mai scăzută, comparativ cu densitatea medie din
urban. Densitatea populaţiei în zonele rurale este influenţată de distanţa faţă de oraşe, existenţa utilităţilor în zonă, a investiţiilor, a preţului terenurilor pentru construcţii de locuinţe etc.
Densitatea populaţiei în perioada 2002 şi 2007
Localitate
2002 2007 % 2007:2002
Nr. locuitori
Densitate (loc/km2)
Nr. locuitori Densitate (loc/km2)
Populaţie Densitate
Judeţ Iaşi 816910 149,2 - -
Municipiul Iaşi 320.888 3367,157 303.979 3199,726 0,95 0,95
Aroneanu 2.884 73,945 2.967 89,909 1,03 1,22
Bârnova 3.935 95,463 4.304 104,414 1,09 1,09
Ciurea 10.092 211,484 10.660 223,386 1,06 1,06
Holboca 11.662 196,435 12.474 210,106 1,07 1,07
Leţcani 6.620 113,066 6.744 115,183 1,02 1,02
Miroslava 8.073 97,772 8.936 108,223 1,11 1,11
Popricani 6.735 97,242 7.433 107,320 1,10 1,10
Rediu 3.421 79,189 3.874 89,675 1,13 1,13
Schitu Duca 3.421 79,189 3.874 89,675 1,13 1,13
Tomeşti 11.866 319,752 12.280 330,908 1,03 1,03
Ungheni 3.989 86,454 4.190 90,810 1,05 1,05
Valea Lupului 3.075 236,538 3.737 287,461 1,22 1,22
Victoria 4.293 69,064 4.399 70,769 1,02 1,02 Total ZMI 401.870 497,363 390.436 483,212 0,97 0,97
Sursa : ZMI
13
390.436
825.100
3.726.642
187.927
407.161
1.842.670
202.464
417.939
1.883.972
0
500.000
1.000.000
1.500.000
2.000.000
2.500.000
3.000.000
3.500.000
4.000.000
Total populaţie M F
Structura populaţiei pe sexe în 2007
ZMI
Judeţ Iaşi
Regiunea NE
1.8. Structura pe sexe a populaţiei urbane şi rurale Iaşi metropolitane
1.9. Structura pe vârste a populaţiei
Şi din această statistică se constată scăderea continuă a populaţiei urbane din municipiul Iaşi şi creşterea populaţiei, respectiv a densităţii acesteia din toate comunelor componente ale ZMI. Per total populaţia din ZMI scade în perioadă cu 2,85 %, ceea ce reprezintă în sumă absolută un număr de 11.434 locuitori.
Este relativ echilibrată, numărul femeilor fiind aproape egal cu cel al bărbaţilor. Pentru ZMI se constată o evoluţie inversă a structurii populaţiei, astfel încât, dacă în mediul urban populaţia de gen feminin este dominantă, în mediul rural populaţia de gen masculin este dominantă. Structura populaţiei pe sexe şi vârste
Structura populaţiei pe sexe (2007)
Unitatea Total
populaţie M F M % F %
Regiunea NE 3.726.642 1.842.670 1.883.972 49,45 50,55
Judeţ Iaşi 825.100 407.161 417.939 49,30 50,70
Municipiul Iaşi 303.979 144.228 159.751 47,45 52,55
ZMI rural 86.457 43.744 42.713 50,60 49,40
Total ZMI 390.436 187.927 202.464 48,14 51,86
Sursa: www.neamt.insse.ro; www.iasi.insse.ro Structura populaţiei în 2007 după sex:
Din datele statistice, rezultă că proporţia populaţiei pe sexe s-a modificat imperceptibil în perioada 1930 -2007:
Anul 1930: 49,2 5% bărbaţi şi 50,8% femei.
Sursa: www.neamt.insse.ro; www.iasi.insse.ro
În judeţul Iaşi se constată scăderea natalităţii, având ca repercursiuni îmbătrănirea populaţiei. Acest fenomen este atenuat în urban, dar devine din ce în ce mai pregnant în rural.
Structura populaţiei pe grupe de vârste din judeţul Iaşi, în perioada 2002-2007:
Grupa de vârstă
Anul
2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total 805330 816003 821621 813943 824083 825100
0-4 ani 51214 51089 50504 49946 49483 49647
5-9 ani 48112 48406 48538 49434 50166 50773
10-14 ani 63613 58647 54275 49922 48896 47764
Total grupa 0-14 ani 162939 158142 153317 149302 148545 148184
% grupa 0-14 ani 20,23 19,38 18,66 18,34 18,03 17,98
15-19 68719 73026 76283 73095 71180 65085
20-24 70854 74646 75625 69770 75671 77858
25-29 68068 70004 71721 71103 71825 70808
30-34 70795 66725 64854 64939 65956 67351
35-39 42417 51376 57475 62420 66913 69493
40-44 49020 45998 43541 42169 40915 41656
45-49 55363 55477 55335 52857 50682 47957
50-54 50285 53346 52102 52697 52748 53420
14
1.10. Structura populaţiei din ZMI, pe vârste la recensămintele din 2002:
55-59 31223 31653 36191 41410 44974 48036
Total grupa 15-59 ani 506744 522251 533127 530460 540864 541664
% grupa 15-59 ani 62,92 64 64,89 65,17 65,63 65,64
60-64 37164 34978 32636 29260 29093 29128
65-69 35090 35623 36064 36447 34988 33550
70-74 29461 29512 29502 29703 30144 30094
75-79 19801 20477 20996 21766 22335 23222
80-84 8615 10196 11004 11837 12574 13105
85 şi peste 85 5516 4824 4975 5168 5540 6153
Total grupa 85 şi peste 85 ani 135647 135610 135177 134181 134674 135252
% grupa 85 şi peste 85 16,84 16,61 16,45 16,48 16,34 16,39
Total general 805330 816003 821621 813943 824083 825100
Structura pe grupe mari de vârstă (conform datelor statistice de la recensămintele din 1992 si 2002) pune în evidenţă o scădere relevantă a populaţiei tinere (0-14 ani) în mediul urban, în timp ce aceasta a înregistrat o usoară crestere în mediul rural. O evoluţie crescătoare a populaţiei adulte (15 – 59 ani) si o usoară crestere a populaţiei vârstnice (de 60 ani si peste) se constată în întregul areal al zonei metropolitane. În viitor se prognozează o scădere a numărului populaţiei tinere, iar efectele demografice si economice ale acestei evoluţii se vor resimţi în timp si vor atrage schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia scolară, populaţia de vârstă fertilă, populaţia în vârstă de muncă). Comunele Schitu Duca, Rediu, Ungheni, Victoria şi Aroneanu au un procent al populaţie de vârstă mai mare de 60 de ani, cuprins între 26, 38 şi 22,12 %. Sunt urmate de Popricani (18,22), Bîrnova (17,43 %) , Leţcani (16,77 % ) şi Miroslava ( 16,15).La polul opus se situează comunele tinere: Holboca (9,94%) şi Tomeşti (7,74%). Municipiul Iaşi şi comuna Valea Lupului au un procent de populaţie îmbătrânită de cca. 12,5%.
Structura populaţiei din ZMI ,pe vârste la recensămintele din 2002
Sursa .ZMI
Localitatea
Grupe de vârste – anul 2002
Total 0-14 ani % 15 – 59 %
peste 60 de ani
%
Municipiul Iaşi 45821 14,28 234663 73,13 40404 12,59 320888
Aroneanu 664 23,02 1582 54,85 638 22,12 2884
Bârnova 928 23,58 2321 58,96 686 17,43 3935
Ciurea 2563 25,4 6176 61,2 1353 13,41 10092
Holboca 2444 20,96 8959 69,1 1159 9,94 11662
Leţcani 1706 25,77 3804 57,46 1110 16,77 6620
Miroslava 1836 22,74 4933 61,1 1304 16,15 8073
Popricani 1615 23,98 3893 57,8 1227 18,22 6735
Rediu 717 20,96 1943 56,89 761 22,34 3421
Schitu Duca 930 21,44 2263 52,18 1144 26,38 4337
Tomeşti 2604 21,95 8343 70,31 919 7,74 11866
Ungheni 867 21,73 2237 56,08 885 22,19 3989
Valea Lupului 609 19,8 2056 66,86 410 13,33 3075
Victoria 1035 24,11 2248 52,36 1010 23,54 4293
ZMI rural 18518 22,87 50758 62,67 12606 15,56 80982
Total ZMI 64339 16 285421 71,1 53010 13,19 401870
15
CAPITOLUL II CADRUL SOCIO-ECONOMIC al judeţului şi al ZMI Iaşi
Deoarece aspectele economice influenţează rezultatul cercetărilor privind studiul şi direcţiile de dezvoltare, se impune o caracterizare a cadrului economic al judeţului Iaşi şi al ZMI. Aceasta va fi prezentată din punct de vedere al principalelor ramuri economice. Astfel vor fi prezentate caracteristicile agriculturii, industriei, turismului şi mediului de afaceri din judeţul Iaşi şi ZMI. De reţinut este faptul că, în cadrul Judeţului Iaşi, activitatea economică din Zona Metropolitană Iaşi are pondere covârşitoare la toate capitolele (servicii, comerţ, industrie etc.), cu excepţia agriculturii, unde deţine o pondere mai puţin însemnată, asa cum rezultă din datele mai jos menţionate referitoare la cifra de afaceri realizată de firmele care desfăşoară activităţi economice în ZMI.
Cifra de Afaceri – în 2007 (Eur)
Domeniul Judeţ Iaşi ZMI
% ZMI / judeţ
Cercetare – Dezvoltare High tech
155.850.799 135.957.063 87,2
Industrie 1.018.674.360 828.093.800 81,3
Agricultură , pescuit , piscicultură
80.700.522 37.269.499 46,2
Construcţii 621.627.764 576.854.195 92,3
Servicii 554.534.181 520.490.213 93,9
Comerţ şi turism 1.817.239.127 1.636.399.497 90,0
Total 4.248.626.753 3.735.064.267 87,9
Ponderea populaţiei ocupate în agricultură în anul 2006, în regiunea NE, era foarte ridicată, de cca 34%, superioară celei naţionale. Din total populaţie ocupată în agricultură la nivel naţional, 20,19% provine din Regiunea Nord-Est. Ca pondere în activitatea economică a Zonei Metropolitane Iasi, agricultura are un rol secundar, fiind totodată afectată de schimbarea destinaţiei terenurilor din zona limitrofă municipiului către proiecte imobiliare, ansambluri rezidenţiale si facilităţi industriale si comerciale.
Deşi judeţul Iaşi deţine o mare suprafaţă de teren agricol, această resursă nu poate fi eficient
valorificată, productivitatea fiind scăzută la toate tipurile de culturi, datorită influenţei următorilor factori: calitatea terenului (cu o diversitate pronunţată), alternanţa categoriilor de sol, fragmentarea acestora, în comparaţie cu alte unităţi de suprafaţă similare din ţară; forţa de muncă îmbătrânită (mai mult de 28% din populaţia rurală are peste 60 ani), migrarea tineretului către centrele urbane; gradul mare de sărăcie a proprietarilor care întâmpină mari dificultăţi în realizarea culturilor şi creşterea animalelor; lipsa capitalului pentru restructurarea şi modernizarea agriculturii; instabilitatea şi eroziunea solului, numeroasele alunecări de teren.
Sectorul privat în agricultură a luat naştere prin aplicarea Legii fondului funciar. Modul în care aplicarea Legii fondului funciar a fost gândită şi pusă în aplicare, întârzierea cu care s-a realizat, au generat o serie de factori perturbatori, respectiv:
fărâmiţarea exploataţiilor agricole; necorelarea aplicării Legii fondului funciar cu
apariţia pieţei funciare, aceasta apărând cu întârziere, în anul 1998 (Legea 54/1998 privind circulaţia juridica a terenurilor);
lipsa mijloacelor adecvate pentru efectuarea lucrărilor agricole;
blocarea circuitului terenurilor agricole.
2.1.1. Prezentarea activităţilor agricole
2.1. Agricultura
16
Suprafaţa agricolă a judeţului Iaşi, în anul 2007, era de 380,3 mii de hectare, ceea ce reprezintă 69,4,2% din suprafaţa totală a judeţului. Pentru evidenţierea acestui lucru a fost prezentată situaţia fondului funciar după modul de folosinţă din perioada 2001-2006. Din tabelul alăturat se observă că suprafeţele de teren arabil, păşunile şi fâneţele sunt în creştere, în timp ce suprafeţele acoperite cu vii şi livezi scad continuu.
Evoluţia fondului funciar după categorii de folosinţă al judeţului Iaşi
Specificaţie u.m.
1990 2000 2005 2007
Suprafaţa totală ha 547558 547558 547558 547558
Suprafaţa agricolă , din care:
ha 377668 380697 381396 380301
-arabil ha 254024 248664 253243 255743
-păşuni ha 81133 85407 88110 85484
-fâneţe ha 19939 20058 19608 22326
-vii ha 13216 12678 12293 10767
-livezi ha 9356 9074 8142 5981
Sursa – Statistică teritorială 2009, Institutul Naţional de Statistică
Suprafaţa agricola (Ha) Arabil (Ha)
Localitatea/ Anul
1996 2001 2005 2006 2008 1996 2001 2005 2006 2008
Municipiul Iaşi 3749 3653 3079 3864 3017 1123 1169 1040 1217 1020
Aroneanu 2958 2948 2502 3118 2927 1548 1689 1455 1886 1833
Bârnova 2090 2245 1904 1955 2364 925 1002 803 802 1014
Ciurea 2683 2749 2518 2878 2589 1636 1709 1464 1754 1686
Holboca 4137 3999 3983 4203 3855 3268 2889 3197 3418 3002
Leţcani 4945 5294 4297 5216 4998 3076 3442 2649 3367 3260
Miroslava 6116 6510 6507 6638 6039 3949 4077 4227 4362 3847
Popricani 5482 5631 5282 5924 5334 3489 3432 3232 3809 3133
Rediu 4511 5195 4479 3915 3381 2426 2855 2376 2083 1656
Schitu Duca 4848 4701 4572 5104 6355 2829 2240 2759 3243 4538
Tomeşti 2328 2115 1934 2139 2149 953 1095 672 1163 1163
Ungheni 3524 3821 3519 3632 2060 2433 2437 2102 2355 2060
Valea Lupului - - 0 784 1012 - - 0 492 609
Victoria 4243 4277 3780 4544 4560 3355 3396 2879 3595 3697
Total urban 3749 3653 3079 3864 3017 1123 1169 1040 1217 1020
Total rural 47865 49485 45277 50050 47623 29887 30263 27815 32329 31498
Total general
ZMI 51614 53138 48356 53914 50640 31010 31432 28855 33546 32518
Sursa Direcţia Judeţeana de Statistica Iaşi
Sursa : Direcţia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Iaşi
2.1.2. Fondul funciar al judeţului Iaşi
2.1.3.Situaţia fondului funciar după categorii de folosinţă in ZMI
17
Dacă suprafaţa arabilă a judeţului Iaşi rămâne relativ constantă, în ZMI aceasta scade. Cauza constă în scoaterea suprafeţelor din intravilan pentru construirea de case şi chiar de cartiere de vile.agricolă vegetală
Structura de organizare a producţiei agricole a judeţului Iaşi combină exploataţii agricole mici fără
personalitate juridică, orientate către auto-consum, cu exploataţii agricole mari şi foarte mari, de tip
comercial, rezultate pe baza arendei sau concesionării terenului. Culturile care ocupă cea mai
mare suprafaţă din terenul arabil sunt culturile de porumb, grâu şi secară şi de floarea soarelui.
Structura culturilor agricole din judeţ a suferit modificări din cauza schimbării formei de proprietate
de la începutul anilor '90 dar şi din cauza sărăciei populaţiei care foloseşte porumbul în cantităţi
mari, nemăcinat, ca furaj pentru animale şi ajunge să fie de multe ori în surplus. În plus, fermierii nu
au şanse mari să opteze pentru o cultură mai profitabilă cum ar fi sfecla de zahar, datorită cotelor
impuse de Uniunea Europeană.
În anul 1990, în judeţul Iaşi se cultivau aproape 82.000 de ha de porumb, iar în 2005,
111.000 de ha. Conform Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală Iaşi (DADR), această cultură
se află, alături de grâu, printre cele mai puţin productive, cu o rată a profitului de doar 1% chiar în
anii cu precipitaţii. O evoluţie pozitivă ascendentă a structurii suprafeţelor cultivate, se remarcă în
perioada 1990 – 2005 la următoarele culturi: de la 3% la 16% la plante uleioase de la 1% la 12%
la floarea soarelui şi de la 2,5 la 4,9 % la legume.
Suprafeţele cultivate, cu principalele culturi, 2007, ha în judeţul Iaşi.
Specificaţie 1990 1995 2000 2005 2007
Suprafeţe cultivate
total
254821 250076 248021 238669 242905
Cereale pentru boabe,
din care:
160959 175470 168192 160055 152620
-Grâu şi secară 63949 64047 35195 39129 42194
-Orz şi orzoaică 13503 8743 6618 4685 5380
-Porumb boabe 81928 97409 119753 111294 99382
Plante uleioase, din
care:
6679 7084 18717 37837 45207
-Floarea soarelui 3728 5880 15394 29210 28243
Sfeclă de zahăr 6470 7528 4123 1661 2910
Cartofi 9871 7418 9640 9031 9908
Legume 6528 8259 12541 11773 12253
Sursa – Statistică teritorială 2009, Institutul Naţional de Statistică
Conform DADR, culturile care s-ar putea dovedi profitabile pentru fermierii ieşeni ar fi cele
de rapiţă, aceasta putând fi utilizată în producţia de biodiesel.
Din punct de vedere cantitativ, situaţia este prezentată mai jos, cu menţiunea că evoluţia
producţiilor la hectar este similară evoluţiei producţiilor anuale, fiind evidentă scăderea masivă a
producţiilor medii la hectar la nivelul anului 2007, din cauza secetei. Acest factor se corelează cu
capacitatea redusă a producătorilor agricoli de a interveni pentru a diminua impactul negativ al
factorilor climatici, datorită lipsei şi insuficienţei dotărilor pentru agricultură: sisteme de irigaţii,
lucrări antierozionale, îndiguiri, etc.
2.1.4.Producţia agricolă vegetală
18
Producţia agricolă vegetală în judeţul Iaşi, la principalele culturi, tone
Specificaţie 1990 1995 2000 2005 2007
Cereale pentru
boabe, din care: 431087 553125 344163 502341 136319
-Grâu şi secară 183915 205910 69150 120573 54216
- Orz şi orzoaică 41237 30838 12902 9886 4934
- Porumb boabe 203974 305572 254439 362970 73321
Floarea soarelui 4724 22781 18823 39705 17525
Sfeclă de zahar 139468 84435 56516 40010 64930
Cartofi 120299 82458 101585 107715 49809
Struguri 58434 77281 68794 40893 26740
Fructe 55457 47183 47697 85972 26912
Legume 117544
Sursa – Statistică teritorială 2009, Direcţia judeţeană de Statistică Iaşi
Putem realiza o serie de aprecieri sub aspectul productivităţii la hectar: fluctuaţia
producţiilor pentru diferitele plante de cultură este determinată, pe de o parte de fluctuaţiile
suprafeţelor cultivate, iar pe de altă parte de condiţiile pedoclimatice ale anilor respectivi. Pentru
toate culturile se constată o scădere dramatică a productivităţii în anul 2007, din cauza secetei.
Pentru ceilalţi ani, concluzionăm că productivităţile la ha sunt mici datorită fărâmiţării
terenurilor şi practicării unei agriculturi de semisubzistenţă pe cca 60% din terenul arabil.
Producţia medie la ha la principalele culturi agricole, în judeţul Iaşi, Kg/ha.
Specificaţie
2005 2006 2007
Total
Din care
proprietate
majoritar
privată
Total
Din care
proprietate
majoritar
privată
Total
Din care
proprietate
majoritar
privată
Grâu şi secară 3081 3081 2694 2689 1286 1286
Orz si
orzoaică 2110
2108 2181 2181 917 917
Ovăz 1760 1751 1857 1854 674 673
Porumb boabe 3261
3263 3322 3321 738 737
Mazăre boabe 1793
1809 2037 2037 1057 1057
Fasole boabe 1089
1097 1191 1191 676 676
Floarea
soarelui 1359
1361 1737 1744 621 613
Soia boabe 1925
1943 2075 2061 427 421
Sfeclă de
zahar 24088
24088 31087 31089 22313 22313
Cartofi 11795
11866 14591 14592 4776 4772
Cartofi de
toamnă 12109
12195 14560 14561 4890 4889
Tomate 18023
18419 14364 14355 13855 13856
Ceapă uscată 13488
13581 10037 10041 7189 7192
Varză 22372
22497 30103 30128 17618 17618
Pepeni verzi şi
galbeni 18855
18855 24080 24073 8370 8371
Lucernă 19440
19432 15911 15820 10824 10794
19
Trifoi 17074
17074 17460 17473 8901 8901
Sursa – Statistică teritorială 2009, Direcţia judeţeană de Statistică Iaşi
Din analiza datelor prezentate în tabelul următor, se observă la nivel de judeţ o scădere
constantă a numărului capetelor de bovine şi o creştere însemnată a numărului de porcine,
începând cu anul 2005. Referitor la efectivele de caprine putem spune că şi numărul acestora este
în creştere.
La specia păsări, se constată o creştere reală în perioada 2000-2007.
Se remarcă faptul că numărul ovinelor a scăzut considerabil pe parcursul întregului interval
studiat. Scăderea numărului de ovine se datorează preţurilor foarte mici oferite pentru lână, dar şi
secetelor care au redus rezervele de hrană din păşuni şi fâneţe. Faţă de anul 1990, numărul
ovinelor s-a redus cu 41 % în 2007.
Efectivele de animale şi păsări, la sfârşitul anului - capete
Specia u.m.
1990 1995 2000 2005 2007
Bovine Capete 192700 126900 114453 107337 105151
Porcine Capete 349900 284800 111532 180560 188715
Ovine Capete 543200 433700 364751 259880 319973
Caprine capete 6221 6125 11629 12293
Păsări Mii capete 2782 2390
Familii de albine Mii 28,9 21,8 20,2 31,8
Surse – Statistică teritorială 2009, Direcţia judeţeană de Statistică Iaşi, DADR Iaşi
Pe ansamblu judeţului Iaşi se înregistrează o redresare a sectorului zootehnic, în special în
rândul marilor producători particulari.
Conform sursei MADR - Programul naţional de dezvoltare rurală 2007-2013, populaţia rurală la
nivelul României, ocupată în activităţi non-agricole este de cca 31,7%. Din totalul Intreprinderilor
mici şi mijlocii, care-şi desfăşoară activitatea în rural, 56% activează în comerţ iar 3,5% în sfera
serviciilor.
Ponderea serviciilor în total agricultură, reprezintă un procent infim, care variază între 1 şi 2 %.
Acest lucru denotă pe de o parte faptul că:
acest sector este aproape inexistent; firmele nu externalizează în general activităţile de servicii sau nu apelează la servicii
profesionale; sectorul are un potenţial de dezvoltare foarte mare.
Producţia agricolă de bunuri şi servicii agricole mii lei, preţuri curente
Anii Total Vegetală Animală Servicii agricole % servicii
2001 961052 627526 323834 9692 1,0
2002 1165237 736061 419096 10080 0,86
2003 1226605 762268 456680 7657 0,62
2.1.5.Zootehnia
2.1.6.Valoarea serviciilor prestate în agricultură
20
2004 1636338 1074496 554300 7542 0,46
2005 1618430 1005521 601129 11780 0,72
2006 1778190 1150788 609374 18029 1,01
2007 1268150 693856 548615 25679 2,02
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi
Nu există date cu privire la ponderea populaţiei ocupate cu servicii în agricultură, pentru a
se putea determina o productivitate.
Datorită caracteristicilor teritoriale, cele mai importante ramuri ale industriei dezvoltate în judeţul
Iaşi sunt: industria chimică, farmaceutică, metalurgică şi de utilaje grele, textilă şi industria
alimentară. Domeniul Construcţiilor se înscrie în tendinţa generală la nivel naţional, deficitul de
unităţi locative corelat cu infuzia de capital extern în domeniul imobiliar fiind la originea unei
dezvoltări spectaculoase. Domeniul Serviciilor este o consecinţă normală a profesionalizării
firmelor, tot mai multe dintre acestea alegând externalizarea unor servicii specializate (pază,
întreţinere etc.) sau apelând la servicii de consultanţă (accesare programe, management,
marketing, formarea resurselor umane etc.)
Evoluţia numărului de salariaţi urmează trendul cifrei de afaceri si al numărului de firme active în
ceea ce priveşte cele mai dezvoltate 3 domenii de activitate: High- Tech, Servicii, Construcţii. La
polul opus se situează Agricultura, urmare a migraţiei forţei de muncă, si Industria, din cauza
restrângerii marilor capacităţi industriale.
Pe grupe mari de activităţi, se constată că în anul 2006 pe primul loc, în ceea ce priveşte cifra de afaceri pe judeţ, se situează comerţul şi serviciile 47,34, urmate de industria prelucrătoare cu 26,80%, şi construcţii cu 8,17% din total. În 2007, ierarhia se păstrează dar comerţul câştigă în dauna industriei prelucrătoare şi a construcţiilor.
Cifra de afaceri a unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi ale economiei naţionale
Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) 2005 2006 2007
Valoare % Valoare % Valoare %
Total 11.115 100 13829 100 1665 100
Industrie extractivă 17 0,15 23 0,17 15 0,09
Industrie prelucrătoare 2952 26,80 3247 23,48 3560 21,43
Energie electrică şi termică, gaze şi apă
732 6,65 1025 7,41 754 4,54
Construcţii 900 8,17 1183 8,55 1687 10,15
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice
5262 47,77 6518 47,13 8292 49,91
Hoteluri şi restaurante 148 1,34 191 1,38 242 1,46
Transport, depozitare şi comunicaţii 507 4,60 586 4,24 807 4,86
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în
451 4,09 864 6,25 1005 6,05
2.2.Industrie, comerţ, servicii
2.2.1.Unităţi după cifra de afaceri
21
principal întreprinderilor
Învăţământ 1) 5 0,05 9 0,07 10 0,06
Sănătate şi asistenţă socială 1) 19 0,17 41 0,30 60 0,36
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale
22 0,20 142 1,03 183 1,10
Ponderea unităţilor o au cele foarte mici (87,03 %) urmate de cele mici (10,58%) ,mijlocii cu 2,00 % şi intreprinderi mari cu 0,39 %. Ca domeniu de activitate, cele mai multe intreprinderi foarte mici sunt din sfera comerţului şi a serviciilor cu 42,13 % urmate de activitatea de industrie prelucrătoare cu 7,74 %şi construcţii cu 6,37 % Unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi şi clase de mărime, în anul 2007
Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) Total
număr unităţi
din care: pe clase de mărime, după numărul de salariaţi
0-9 10-49 50-249 250 şi peste
Judeţul Iaşi 16115 14025 1706 323 61
Industrie extractivă 14 11 3 - -
Industrie prelucrătoare 1782 1248 380 124 30
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 18 9 3 2 4
Construcţii 1333 1027 228 66 12
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice
7515 6790 663 59 3
Hoteluri şi restaurante 627 511 106 10 -
Transport, depozitare şi comunicaţii 936 819 93 17 7
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor
3025 2821 161 39 4
Învăţământ 1) 95 87 8 - -
Sănătate şi asistenţă socială 1)
318 300 17 1 -
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale
452 402 44 5
În perioada analizată se remarcă scăderea numărului persoanelor angajate în industria prelucrătoare şi creşterea numărului persoanelor care lucrează în construcţii, comerţ şi servicii.
Personalul unităţilor locale active, din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi ale economiei naţionale
Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) Judeţul Iaşi
Personalul (număr persoane)
2005 2006 2007
Total 127933 130076 134596
Industrie extractivă 57 70 97
Industrie prelucrătoare 48246 44335 40673
2.2.3. Personalul angajat în industrie
2.2.2.Unităţi pe clase de mărimi şi numărul de salariaţi
22
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 5385 5640 3992
Construcţii 14592 15709 19347
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice
29908 32066 34429
Hoteluri şi restaurante 3246 3685 4044
Transport, depozitare şi comunicaţii 11818 12154 13207
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor
10822 12242 14205
Învăţământ 2) 299 414 421
Sănătate şi asistenţă socială2) 675 923 1108
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 2885 2838 3073
Patrimoniul cultural al Judeţului Iaşi este impresionant (locul II pe ţară după Bucureşti), incluzând situri arheologice, case memoriale, monumente istorice si arhitecturale, complexe muzeale, reprezentând un număr de 1.641 monumente istorice de importanţă locală si naţională (40% din potenţialul Regiunii Nord – Est) si 128 monumente istorice de importanţă naţională (20% din potenţialul Regiunii Nord – Est). Turismul judeţului Iaşi este caracterizat printr- o durată medie de şedere de 2,3 nopţi/turist, media naţională fiind în anul 2007 de 3,0 nopţi/turist. În structura activităţii de turism au fost identificate principalele tipuri de turism practicat în judeţul Iaşi şi anume: turismul cultural, ecleziastic, ştiinţific, balneo-terapeutic, de agrement, tranzit şi agroturism. Sursa: Planul Regional de Acţiune pentru Turism Nord Est 2008 – 2013
Deşi modernizarea capacităţilor de cazare, trecute în proprietate privată s-a realizat într-un procent mai mare de 90%, punerea în valoare a zonelor cu potenţial turistic şi a bazelor de tratament printr-o activitate promoţională adecvată şi serviciile oferite turiştilor ,au fost la un nivel scăzut, fapt ce a determinat existenţa unei durate medii de şedere inferioară celorlalte regiuni şi a unui indice de utilizare a capacităţii de cazare foarte redus.
Structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare, 2007, număr unităţi
Unitate teritoriala
Total Hoteluri Cabane Camping Vile Tabere de elevi
Pensiuni turistice
Pensiuni agro-
turistice
Iaşi 54 17 1 2 2 3 11 9
Regiunea Nord-Est
459 86 11 11 36 14 83 196
2.3.Turism
2.3.1 Structuri de cazare
23
În intervalul 2000-2007 a avut loc o creştere a numărului de pensiuni turistice si agroturistice, ceea ce denotă dezvoltarea spiritului antreprenorial în sectorul turistic. Creşterea spectaculoasă a numărului de pensiuni agro-turistice este extrem de importantă, căci activităţile turistice din mediul rural reprezintă o alternativă economică pentru locuitorii din mediul rural si contribuie la creşterea economica şi poate fi o consecinţa a accesării Programelor SAPARD şi FEADR.
Indicatori statistici cu privire la activitatea de turism în judeţul Iaşi
JUDETUL Iaşi
TOTAL INNOPTARI 2007(turisti)
TOTAL SOSIRI
2007(turisti)
DURATA SEDERE
2007
CIFRA DE AFACERI
2006 -TOTAL-MIL. LEI RON
PRETURI CURENTE
CIFRA DE AFACERI -
HOTELURI SI RESTAURANTE-
2006
PONDERE %
Iasi 372147 159520 2,3 13829 191 1,4
România 20593349 6971925 3,0 625275 7331 1,2
Turismul în Municipiul Iaşi Iaşi este în expansiune sub formele sale cele mai importante:religios, de afaceri, de relaxare, clădit pe o infrastructură în plină dezvoltare şi pe servicii moderne. Principalele hoteluri şi pensiuni din Iaşi sunt: Hotel Unirea (***), Hotel Traian (****), Hotel Europa (****), Ramada Iaşi City Center (***), Hotel Astoria (***), Hotel Moldova (***), Hotel Amadeo ***, Popas Turistic Păcurari, Pensiune Little Texas (***), Pensiunea Moldotour (**) etc (Anexa 6). Restaurantele care oferă un meniu tradiţional românesc sunt: Bolta Rece şi Trei Sarmale, Carafa sau Onyx. La acestea se adaugă cele cu specific străin: Little Texas (mexican), Club RS (grecesc), Irish Pub (irlandez), Moon Palace (francez), Tosca (italian), La Cao (chinezesc), Phenicia (libanez). În Iaşi îşi desfăşoară activitatea 4 oficii de informare turistică, care asigură legătura oraşului cu turiştii, realizează informarea cât mai obiectivă şi completă a acestora, precum şi promovarea Iaşului ca destinaţie turistică prin toate mediile posibile (Centrul de Informare Turistică Iaşi, Centrul de Promovare a Turismului de Afaceri Transfrontalier România -Moldova, Asociaţia Naţională a Turismului Rural Ecologic şi Cultural, Centrul de Pelerinaj “Sf. Parascheva”, Centrul de Informare Turistică). Efortul acestora este susţinut prin activitatea a aproximativ 60 de agenţii de turism prezente pe piaţa Iaşului.
Municipiul Iasi la (nivelul anului 2007) deţine o pondere de aproximativ 91% din total judeţ în privinţa numărului sosirilor turistilor în structurile de cazare turistică şi o pondere de aproximativ 92 % din total judeţ în privinţa numărului de înnoptări în structurile de cazare turistică.
Un număr important de turişti este atras anual şi de manifestările importante care au loc la Iaşi (Sărbătoarea Cuvioasei Parascheva, Ocrotitoare a Moldovei,13-16 octombrie), la care participă, anual, peste un milion de pelerini din România, Catedrala Mitropolitană devenind pentru câteva zile centrul spiritual al ortodoxiei; în fiecare an, municipalitatea organizează Sărbătorile Iaşului, cu acţiuni de mare anvergură ce acoperă toate domeniile de interes (cultural, ecumenic, economic, artistic, educaţional). a) Turismul de evenimente (ecumenism - pelerinaj, cultura, tradiţii, artă, sărbători) Un număr important de turişti este atras anual de manifestările importante care au loc la Iaşi (Sărbătoarea Cuvioasei Parascheva, Ocrotitoare a Moldovei, 13-16 octombrie), la care participă, anual, peste un milion de pelerini din România, Catedrala Mitropolitană devenind pentru câteva zile centrul spiritual al ortodoxiei. Pe lângă vizitele in scop de pelerinaj sau rugăciune, majoritatea vizitelor turiştilor la obiective turistice sunt de preferinţa orientate către monumentele religioase (biserici, mănăstiri, catedrale – peste 100 numai în Municipiul Iaşi). Acestea formează „coloana vertebrală tradiţională”* (*Sursa -
2.3.2.Turism în ZMI
24
Planul Regional de Acţiune pentru Turism 2008 - 2013) a atracţiilor turistice nu numai din Iaşi, ci si din întreaga Regiune Nord Est. În fiecare an, municipalitatea organizează Sărbătorile Iasului (coincid cu Sărbătoarea Sf. Parascheva), cu acţiuni de mare anvergură ce acoperă toate domeniile de interes (cultural, ecumenic, economic, artistic, educaţional). De asemenea, se desfăşoară cu o periodicitate anuală o serie de evenimente culturale: “Târgul de ceramică Cucuteni 5000”, “Festivalul Cătălina”, “Târgul Meşterilor Populari” etc. Meşteşugurile tradiţionale sunt reprezentate mai ales în zonele rurale: olărit – Valea Lupului, împletituri din papură, nuiele si sfoară - Pârliţi – Holboca Sursa : ZMI (Extras din Studiul privind potenţialul turistic din zona transfrontalieră Iaşi – Republica Moldova).
b) Turismul de afaceri În ultimii ani, ca urmare a aderării României la UE si a creşterii valorii fondurilor care pot fi accesate, s-a înregistrat un trend ascendent al turismului de afaceri, un număr destul de mare de vizitatori din ţară si din străinătate fiind atraşi la astfel de evenimente. Acest fapt se datorează si nivelului de preţ scăzut al taxei de management, al serviciilor de traducere, al serviciilor tehnice si al chiriei sălilor. Locaţiile pentru aceasta formă de turism este Municipiul Iaşi (în cadrul marilor hoteluri din oraş). c) Turismul de agrement Pe raza Municipiul Iaşi si a comunelor adiacente se află principalele locaţii de agrement, cum ar fi: Lacurile Ciric, Dorobanţi, Iezăreni, Ciurbesti, Dealul Repedea (Bucium), Pădurea Breazu, unde, în general, se practică turismul de week end. Cea mai populară dintre ele, Zona de agrement Ciric, deţine de jur împrejurul lacului numeroase locuri amenajate pentru camping, câteva terase si o tabără de copii. Pe lac se pot face plimbări cu barca si hidrobicicleta. De asemenea, Ciricul face obiectul unui master plan de reabilitare a infrastructurii zonei si de dezvoltare a potenţialului turistic. În Pădurea Breazu sunt amenajate grătare si locuri pentru picnic. La Dorobanţi se află baza nautică unde se practică sporturi nautice, iar în capătul Copoului (înspre Şorogari) este amenajată o pârtie de schi. Comunele
Localitate Unitati de cazare (total) -numar Locuri in Localitatea unitati de cazare
1996 2001 2006 1996 2001 2006
Aroneanu
Barnova 2 3 19 34
Ciurea
Holboca 1 1 0 64 55 0
Letcani 1 1 1 44 38 48
Miroslava
Popricani
Rediu
Schitu Duca 1 1 1 38 48 16
Tomesti
Ungheni
Valea Lupului
Victoria (Analiză sintetică – Anexa 12 – Turism in ZMI; informaţii preluate de la DJS Iaşi)
25
COMUNA ARONEANU
Satul Aroneanu, centrul de comună, datează din secolul al XVI-lea şi şi-a primit numele de la domnul Moldovei Aron Vodă (1591-1592, 1592-1595), care în anul 1594 a ridicat în acest loc o mănăstire. Comuna Aroneanu este atractivă datorită peisajului cu cele două lacuri, dar mai ales pentru potenţialul acestora, ce poate atrage numeroşi turişti, amatori de pescuit şi sporturi nautice. În plus există posibilitatea organizării agroturismului. Turiştii pot fi atraşi de aerul curat, consumul de alimente proaspete, precum şi de produsele care fac parte din gastronomia ţărănească. Turismul rural este un factor economic de dezvoltare locală ce rezultă din serviciile prestate clienţilor în vederea satisfacerii nevoilor acestora. Prin dezvoltarea agroturismului pe teritoriul comunei Aroneanu, economia comunei se relansează, deoarece:
populaţia comunei desfăşoară o activitate care suplimentează veniturile rezultate din activitatea depusă în agrigultură;
are loc o activitate de atracţie a turiştilor prin diverse metode specifice traiului rural; aceste activităţi se pot realiza întâmplător sau coordonat, în scopuri turistice.
OBIECTIVE TURISTICE BISERICA ARONEANU, cu hramul Sf. Nicolae, a fost ridicată în anul 1594 de către
domnitorul Aron Vodă (1591-1592, 1594-1595), în satul Aroneanu, din apropierea municipiului Iaşi. Biserica se află pe drumul care iese din Iaşi prin nord –est, pe malul lacului Ciric. Biserica "Sf. Nicolae" de la Aroneanu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi din anul 2004 având codul de clasificare IS-II-m-A-04098. Pereţii Bisericii Aroneanu sunt decoraţi cu elemente de ceramică (teracote) smălţuite de culoare verde cu reflexe albăstrui, de forma unor stele cu şase colţuri, a frunzelor de stejar, a vârfurilor de lance şi a discurilor circulare, descriind motive geometrice complicate şi fiind folosită o tehnică aparte. Teracotele sunt incizate în tencuială. Acest decor realizat în relief (astăzi dispărut) este considerat ca fiind o posibilă sursă de inspiraţie pentru broderia în piatră de pe faţada Bisericii Trei Ierarhi şi a Mănăstirii Dragomirna. Biserica nu este pictată pe interior, având o frumoasă catapeteasmă lucrată în lemn.
ŞCOALA "ARON-VODĂ"-ARONEANU a fost construită în anul 1869, iar azi funcţionează
în aceeaşi clădire. Este amplasată în centrul comunei, alaturi de Primăria Aroneanu, Dispensarul de Medicină de Familie, Poliţie, Poştă.
În incinta căminului cultural funcţioneaza PUNCTUL MUZEAL ION BUZDUGAN. Punctul
muzeal a fost constituit prin contribuţia proprie şi benevolă a moştenitorilor lui Ion Buzdugan;
IAZURILE ARONEANU SI DOROBANŢ alimentate în cea mai mare parte cu ape provenite
din precipitatii.
EVENIMENTE : Programul Zilelor Comunei Aroneanu 20-27 iulie 2009
COMUNA LEŢCANI
BISERICA ROTONDA DE LEŢCANI (Religia Ortodoxă), situată in satul Letcani, unică in Europa,
este monument unic architectural în România şi printre puţinele din lume, construită de boierul Constantantin Lupi de Balş, impreuna cu sotia sa Ana, la 1790, dupa un plan circular. Din punct de vedere arhitectonic, se incadreaza in stilul neoclasic, aparut la sfarsitul veacului al XVIII-lea.
Conform spuselor unor specialisti, este construita dupa planul bisericii de la Sfantul Mormant. Desi se afla la doar 10 kilometri de municipiul Iasi, pe un traseu de intensa circulatie, Biserica rămane un monument prea puţin cunoscut, nefiind trecută în traseele turistice. Biserica are
2.3.3.Atracţii turistice în ZMI
26
hramul Sfantului M. Mc. Dimitrie, Izvoratorul de mir - 26 octombrie, insa ocrotitor al Bisericii este considerat a fi si Sf. Ier. Spiridon – sărbătorit la 12 decembrie.
BISERICA "SCHIMBAREA LA FATA" CUCUTENI (Religia Ortodoxă), situată în satul Cucuteni,
este construită în jurul anului 1777 şi are hramul Schimbarea la Faţă pe 6 August.
LACUL DE ACUMULARE CUCUTENI, sat Cucuteni, cu o suprafaţă de
112 ha luciu de apă, este înconjurat de peisajul minunat oferit de frumuseţea Pădurii Dumbrava, a Dealului Holm si de satul Cogeasca oasezare rurală în plină dezvoltare. Acumularea Cucuteni are un
potenţial turistic dezvoltat.
ZONE PROTEJATE
SĂRĂTURILE DIN VALEA ILENEI (o portiune), din satul Letcani, reprezintă o rezervaţie
floristică cu soluri saturate, aflată pe o suprafaţă de 5,90 ha, unde se întâlnesc "Champhorosma annua" şi "Artemisietum maritime" - asociaţii halofile care apar sub forma de pâlcuri şi cuprind suprafeţe mici de câţiva m2. Sărăturile din Valea Ilenei situate pe teritoriul comunelor Dumeşti si Leţcani, constituie o arie protejată si o resursă turistică naturală a judeţului Iaşi.
FÂNEŢELE SECULARE DIN VALEA LUI DAVID este o rezervaţie floristică, cu suprafaţă
de 46,36 ha. În comuna Leţcani funcţionează următoarele unităţi cu profil turistic: Popas Gabriel şi Pensiunea-Restaurant Styl House.
Pentru ca resursele naturale ale solului din comuna Letcani sunt bogate în nămol cu proprietăţi balneare, iar în zona de luncă a Bahluiului, la 20 m adâncime, se găseşte apă sărată, în comuna poate fi înfiinţată o staţiune balneară. De asemenea, sunt create toate conditiile pentru încurajarea
agroturismului in zonă si a activităţilor destinate schimburilor de experienţă din diferite domenii. COMUNA MIROSLAVA OBIECTIVE TURISTICE/ZONE PROTEJATE/MONUMENTE SITURI ARHEOLOGICE:
LA BULGARII”- aşezare din epoca neolitică; CASA STURZA” din sec XIX ; CETĂŢUIA”-fortificatie de pământ ; LA RÂPĂ”- aşezare din epoca neolitică;
LOCAŢII DE CULT – MONUMENTE : MUZEUL DIMITRIE ANGHEL din Cornesti REZERVATIA ARHEOLOGICA DEALUL BARCA BISERICA DE LEMN “SF. NICOLAE” (1806) a
fost construită în anul 1806 în satul Ciurbeşti din comuna Miroslava (judeţul Iaşi. Biserica de lemn din Ciurbeşti a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi din anul 2004
BISERICA “SF. VOIEVOZI” (1769) BISERICA DIN CORNESTI (1833) BISERICA “NASTEREA MAICII DOMNULUI”
(1811) se află în curtea Liceului Agricol "Mihail Kogălniceanu" din Miroslava.
CASA STURZA (sec XIX) :Palatul se află în prezent în curtea Liceului Agricol "Mihail
27
Kogălniceanu" din Miroslava, aici funcţionând Muzeului Etnografic al Agriculturii Moldovei şi biblioteca şcolii.
BISERICA DE LEMN “SF. GHEORGHE” este localizată în cimitirul satului Voroveşti din
comuna Miroslava. NATURA:
REZERVAŢIA FLORICOLĂ FÂNEŢELE SECULARE “VALEA LUI DAVID”
PADUREA SECULARA “VALEA URSULUI” DIN URICANI
PARCUL DENDROLOGIC DIN CADRUL LICEULUI AGRICOL MIROSLAVA
258 ha luciu apă cuprinse în acumulările
de la Ciurbeşti,Corneşti,Ezăreni,Valea Ursului,Uricani,care pot fi valorificate si din punct de vedere economic(piscicol si
agrement) EVENIMENTE :
Zilele Comunei Miroslava Zilele satelor Uricani şi Corneşti (august)
COMUNA BÂRNOVA Turismul rustic are o foarte bună perspectivă de dezvoltare din următoarele motive:
este o zona relativ înaltă, cu multă pădure, deosebit de pitorească; este amplasată în apropierea Municipiului Iaşi, oferind şansa unui plăcut sfârşit de
săptămână; este o zonă foarte generoasă prin oferta de terenuri pentru construcţii uşoare de vacanţă
sau chiar rezidenţiale; în apropiere se află motelul Bucium şi o cabană în mijlocul codrilor de la Bârnova; sunt câteva obiective de importanţă locală în apropiere sau din localităţile componente:
Schitul Tărâţa, Mănăstirea Bârnova, muzeul Inculeţ cu biserica şi parcul dendrologic, rezervaţia paleontologică Repedea;
este un perimetru cinegetic deosebit de valoros; în partea sudică a localităţii Bârnova se poate amenaja un complex turistic: construcţii
specifice, luciu de apă, pârtie de schi etc., la care se adaugă prezenţa pădurii; Bârnova se poate constitui în locul de început pentru vizitarea unei zone mult mai largi cu
excelente caracteristici turistice si de agrement spre Poieni, Dobrovăţ, gara şi sanatoriul Bârnova etc.
localitatea Bârnova ar putea să devină un centru atractiv pentru vizitatori străini, prin dezvoltarea activităţii de asistenţă socială pentru persoane cu handicap.
ATRACŢII TURISTICE
BISERICA "SF. IOAN BOTEZĂTORUL" - INCULEŢ
A fost construită între anii 1942-1947 de către fraţii Ion I. Inculeţ şi Georgel I. Inculeţ, fiii marelui om politic Ion C. Inculeţ şi ai soţiei acestuia, Ruxandra Inculeţ. Iniţial capelă familială, ea a fost ridicată pe terenul familiei Inculeţ imediat după trecerea la Domnul a celor doi soţi: Ion C. Inculeţ - Profesor Academician, Preşedinte al Sfatului Ţării în perioada 1917-1918, Vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri între 1936-1937 al României Mari şi Ruxandra Inculeţ - înainte de căsătorie Principesa Ruxandra Başotă. Pictura bisericii, inedită, a fost realizată în anul 1947 de Profesorul Universitar Ştefan Constantinescu de la Facultatea de Belle Arte din Bucureşti. Aici nu s-a slujit până în anul 1992 decât de două ori pe an, la hram, biserica parohială fiind la Mănăstirea Bârnova, desfiinţată ca mănăstire până după 1989.
28
MĂNĂSTIREA BÂRNOVA Amplasată în satul Bârnova, comuna Bârnova. Ridicată în anul 1628 sub domnia lui Miron
Barnovschi şi terminată până în anul 1661 în timpul domniei lui Dabija Vodă. Este împrejmuită cu un zid de piatră ridicat în anul 1728 de către domnitorul Grigore Vodă.
Aici se află mormântul domnitorului Dabija Vodă, acoperit cu o piatră funerară aşezată vertical, frumos sculptată, cu chenar de struguri de vie, pe margini albă, cu scris slavon, datată 11 septembrie 1665. Alături se găseşte fiica lui, principesa Maria, al cărei mormânt este acoperit cu o lespede de piatră împodobită cu flori de acant şi cu scriere pe margini, datată 3 octombrie 1677.
În curtea Mănăstirii Bârnova se află palatul Doamnei Dafina, soţia domnitorului Dabija Vodă.
MÂNĂSTIREA PIATRA SFÂNTĂ Amplasată în satul Pietrărie, comuna Bârnova, judeţul iaşi. Ridicată în anul 1732 sub domnia lui Grigore II Ghica şi terminată în 1754 de către domnitorul Matei Ghica. BISERICA "SF. APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL" - PĂUN
Amplasată în satul Păun, comuna Bârnova, judeţul Iaşi. Ridicată în anul 1812. ZONE ŞI SITURI NATURALE PROTEJATE
Conform hotărârii nr. 8/1994 a Consiliului Judeţean Iaşi cu privire la instituirea unor arii protejate, în teritoriul Comunei Bârnova au fost identificate: •REZERVAŢIA PALEONTOLOGICĂ
REPEDEA, în care se protejează fauna fosilă pe care
o conţin calcarele oalitice de Repedea, localizată la limita de N-E a satului Pietrăria, pe o suprafaţă de 4,98 ha. (perimetru cu regim sever); Amplasată în apropierea Releului de televiziune pe dealul Repedea, unde se află un afloriment şi unele cariere de piatră care scot la lumină rocile calcaroase şi gresii calcaroase puternic fosilifere datate aparţinând Sarmaţianului (aproximativ 10 milioane ani). Profesorul Grigore Cobălcescu de la Universitatea Al. I. Cuza cercetează zona carierelor de piatră de la Pietrărie-Repedea în anul 1862 şi publică lucrarea "Calcariul de la Răpidea" în care descrie fauna fosilă descoperită în rocile respective. Această lucrare reprezintă actul de naştere al geologiei româneşti.la est de aceasta există o zonă de protecţie (zonă tampon) de 4,12 ha. Rezervaţia se extinde şi pe teritoriul administrativ al Municipiului Iaşi, atât ca zonă cu regim sever (0,82 ha.), cât mai ales zonă-tampon (37,55 ha.); DEALUL REPEDEA a constituit obiectul a numeroase studii paleontologice, lito şi
biostratigrafice, sedimentologice şi geochimice. Fosilele şi calcarele existente atestă că pe acest teritoriu a existat fundul Mării Sarmatice. Dintre fosile cele mai importante sunt cele de Mactra Podolica. Dealul Repedea prezintă importanţă şi sub aspectul vegetaţiei, faunei, morfologiei reliefului şi a peisajului, datorită poziţiei sale la limita Podişulu i Central Moldovenesc cu Câmpia Moldovei şi a contactului dintre silvostepă şi pădure. Din aceste motive, zona a fost declarată rezervaţie naturală şi pusă în protecţie prin Hotărâre a Consiliului de Miniştri în 1955 şi prin Hotărârea Consiliului Judeţean Iaşi în anul 1994. Prin frumuseţea peisajului, a reliefului şi a naturii, Dealul Repedea a devenit punct de atracţie al turiştilor şi zonă de refugiu pentru populaţia Iaşului.
29
ARIA AVIFAUNISTICĂ REPEDEA-BÂRNOVA - cuprinzând masivul forestier cu acelaşi nume (deci şi zona de pădure din partea de sud a comunei) - în care sunt ocrotite 120 specii de păsări.
PARCUL DENTROLOGIC AL DOMENIULUI INCULEŢ care mai păstrează elemente floristice valoroase ce necesită a fi protejate (monumente ale naturii): un stejar de 150 ani, un salcâm japonez şi doi nuci negri de 100 ani; Această rezervaţie înconjoară casa memorială Ion Inculeţ, fost ministru şi Preşedintele Sfatului Ţării a Republicii Democratice Moldova, semnatarul Unirii României cu Basarabia din anul 1918.Tot aic i se află şi biserica ridicată în anul 1947 de către familia Inculeţ, în incintă găsindu-se şi mormintele lui Ion Inculeţ şi al soţiei sale Rucsandra Inculeţ.
MONUMENTE ALE NATURII: un tei argintiu la Mănăstirea Bârnova de 350 ani, doi tei
argintii de 150 ani şi un castan de 150 ani în satul Vişani (proprietatea Donici Constantin), trei stejari de 250 ani (stejarii lui Movilă), un stejar de 200 ani în satul Cercu, doi stejari de 300 ani pe proprietatea Potop - satul Bârnova;
PERIMETRE SPECIALE FORESTIERE, reprezentate de trupurile de pădure cu rol
deosebit de protecţie, în principal de protecţie a solului (respectiv plantaţiile antierozionale şi de consolidare a versanţilor instabili), localizate la S şi N de satul Păun, între Todirel şi Bârnova, între Cercu şi Bârnova, în lungul DJ 247 spre Iaşi (conform Romsilva - filiala Iaşi).
Deşi nu sunt nominalizate în hotărârea nr. 8/1994 a CJI, în teritoriul comunei au mai fost identificate, conform Regiei pădurilor, păduri cu rol deosebit de protecţie, respectiv de recreere pentru Municipiul Iaşi, reprezentate de toate amenajamentele situate în lungul DN 24, DC 47 şi DJ 247 şi care necesită o protecţie specială.
COMUNA SCHITU DUCA OBIECTIVE TURISTICE/ZONE PROTEJATE/MONUMENTE
Rezervaţia arheologică “Crîngul lui Patraşcu”, sat Dumitreştii Galatii; Biserica Duminica Tuturor Sfinţilor, sat Pocreaca; Biserica de lemn Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, sat Poiana; Biserica Sf. Nicolae, Ansamblul de clădiri al spitalului, sat Poieni; Biserica Adormirea Maicii Domnului, sat Schitu Duca.
SAT POIENI Din pacate nu ne putem lauda cu nici o ramura a industriei, poate doar cu Staţiunea de Cercetări Apicole. Putem vorbi insa cu mandrie de unele obiective turistice, chiar daca nu sunt destul de cunoscute de cei ce ar putea sa ne viziteze satul. Intre acestea se numără
BISERICA SF NICOLAE, care datează din anul 1841; este localizată în cimitirul satului. A fost inclusă din 2004 pe lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi;
Ansamblul de clădiri ce au aparţinut Principesei Ileana, datând din aceeaşi perioadă cu biserica;
PARCUL DENDROLOGIC POIENI-CĂRBUNARIE, care aparţine Academiei Romane,
cu un important fond de vânătoare si Cabana de Vânătoare.
Ca spaţii de cazare, există o pensiune agroturistică şi un popas turistic dotat cu căsuţe sau posibilitatea de camping.
COMUNA VICTORIA ATRACŢII TURISTICE
MONUMENTUL EROILOR STÂNCA-ROZNOVANU; BISERICA CU HRAMUL "SF. NICOLAE" – LUCENI; ARIILE PROTEJATE SUNT TEIVA VIŞINA ŞI PĂDUREA MEDELENI.
30
COMUNA HOLBOCA Istoricul zonei: În componenţa comunei Holboca intra urmatoarele sate: Sat Holboca – sat centru de comuna suburbană, datată ca aşezare din anul 1640. ATRACŢII TURISTICE
în localitate s-au descoperit aşezări din prima perioada a epocii fierului si a migrarii populatiilor.
BISERICA :SF. NICOLAE”, reclădită în anul 1805 pe ruinele vechii biserici. Satul Dancu este situat la 2 km vest de centrul comunei si la numai 3 km de municipiul Iasi, este
atestat ca asezare din 1541, dar primele documente cunoscute mentioneaza Podul Dancului in 1583 si Odaia Dancului in 1639 Cristesti – sat situat la 3 km de centrul comunei, fiind atestat documentar din 1803.S-a dezvoltat in special dupa instalarea caii ferate din anul 1874 Sat Orzeni - situat la 3 km de centrul comunei este atestat in 1890 Sat Rusenii Vechi si Rusenii Noi – sate situate la 3, respectiv 5 km de centrul comunei. Denumirea lor provine de la colonistii ruteni (rusaneni) veniti aici din zona Ucrainei intre anii 1710-1712.
In satul Rusenii Vechi este BISERICA “ADORMIREA MAICII DOMNULUI,
construita in anul 1820. Sat Valea Lungă – este aşezat la nord-vest de centrul comunei, dateaza din anul 1772. Aici se
găseşte rezervaţiea botanică Valea Lungă, în care este protejat salcâmul galben. COMUNA REDIU OBIECTIVE TURISTICE/ZONE PROTEJATE/MONUMENTE
- nu exista obiective de importanţă majoră. COMUNA POPRICANI ATRACŢII TURISTICE :
BISERICA “SF. NICOLAE” (SEC XIX) REZERVATIA NATURALA “TEIVA VISINA”
COMUNA UNGHENI
Nu există monumente şi atracţii turistice. Evenimente: Ziua comunei Ungheni - 8 noiembrie
În ceea ce priveşte profilul ocupaţional al populaţiei, localităţile zonei metropolitane pot fi grupate astfel:
Municipiul laşi, cu profil mixt, respectiv industrie, servicii, comerţ, construcţii; comunele Leţcani, Holboca, Tomeşti, Miroslava, Rediu şi Valea Lupului: sectoarele
secundar (industrie), terţiar (servicii) şi primar (agricultura); Comunele Schitu Duca, Bârnova: turism, agricultură; comunele metropolitane Ciurea, Popricani, Schitu-Duca, Ungheni: sector primar
(agricultura); comuna Victoria:profil preponderent agricol, completat de comerţ.
Aşezările rurale sunt caracterizate printr-o dispersie spaţială a activităţilor economice, în special a agrosistemelor predominantă de regula fiind agricultura.
In spaţiul rural se practică profesii manuale, care solicită policalificare profesională. Este o caracteristică a populaţiei rurale să lucreze concomitent în sectoare agricole şi neagricole.
In spaţiul rural predomina, de asemenea, proprietatea privata familială. Diviziunea proprietăţii private şi dezvoltarea simţului proprietăţii au consecinţe pozitive asupra spiritului antreprenorial al locuitorilor rurali.
Spaţiul rural are o viaţă socială mai apropiată iar participarea cetăţeanului la problemele comunităţii este mai accentuată.
2.4. Profilul ocupaţional al ZMI
31
Număr de firme din judeţul Iaşi în 2006
Cercetare – Dezvoltare
High tech
Industrie
Agricultură , pescuit ,
piscicultură
Construcţii
Servicii
Comerţ şi turism
Total
Peisajul natural al ruralului constituie un patrimoniu inestimabil al umanităţii. Peisajul aerisit prin flora si fauna sa este incomparabil mai sănătos pentru oameni. Liniştea, pacea, climatul, aerul curat, peisajul liniştitor, de calm social, nu pot fi cuantificate pentru a măsura habitatul rural. Modul de viata rural, tradiţiile si obiceiurile, formează laolaltă cultura populară locală sau regională.
Economia si ecologia adaugă şi ele valoare spaţiului rural. În anul 2006 , în judeţul Iaşi au desfăşurat activitatea (au depus bilanţ) un număr de 14983 de firme. Domeniile de activitate cu cea mai mare pondere judeţeană sunt: comerţ şi turism (46,5%); servicii (28,2%); agricultură (2%); industria prelucrătoare (10,55%); construcţii (8,09%); cercetare – dezvoltare ( 4,7).
Număr de firme în 2006
Domeniul Judeţ Iaşi ZMI
Cercetare – Dezvoltare High tech 704 633
Industrie 1581 1249
Agricultură , pescuit , piscicultură 296 142
Construcţii 1213 1021
Servicii 4222 3887
Comerţ şi turism 6967 5368
Total 14983 12300
Analizând per ansamblu ponderea economiei din Zona Metropolitană în economia judeţului, rezultă o evidentă polarizare majoră, Zona Metropolitană deţinând peste 80% la toate capitolele: număr de firme active, cifră de afaceri si număr de salariaţi.
Domeniul Industrie este caracterizat de dispariţia marilor capacităţi industriale si apariţia pe piaţă a unor firme de gabarit mai mic, mai flexibile si orientate spre nevoile pieţei. În cadrul acestui domeniu se evidenţiază industria produselor primare (farmaceutice, chimice), industria construcţiilor metalice, industria mobilei, precum si editurile si tipografiile.
Analiza sectorului SC din ZMI (an fiscal 2007)
Nr.
Localizare
SC
T
Intreprind
mari IMM-uri
M MJ MC MR
1 Aroneanu 50 0 0 1 49
2 Bârnova 126 0 1 5 120
3 Ciurea 236 0 0 10 226
2.4.2.Domeniul Industrie în ZMI (2000 – 2007)
2.4.1. Unităţile economice din ZMI
32
Agenti economici 2007
Judetul Iasi
%
ZMI
%
34828 100% 26862 77.13%
4 Holboca 252 0 0 11 241
5 Leţcani 90 1 0 11 78
6 Miroslava 247 0 4 14 229
7 Popricani 95 0 1 8 86
8 Rediu 11 0 0 0 11
9 Tomeşti 326 0 0 27 299
10 Schitu Duca 32 0 0 3 29
11 Victoria 36 0 0 2 34
12 Ungheni 19 0 0 0 19
13 Valea Lupului 193 0 5 11 177
14 Municipiul Iaşi 18822 44 231 1167 17380
Total rural 1713 1 11 103 1598
Total urban 18822 44 231 1167 17380
Total 20535 45 242 1270 18978
Ponderea agenţilor economici în ZMI este în localităţile: Holboca cu 15,64 % (rural ) şi 1,46 %(total
ZMI ), Tomeşti 18,28 % (rural ) şi 1,70 %(total ZMI ), Ciurea 12,97 % (rural ) şi 1,21 %(total
ZMI),Miroslava 12,97 % (rural ) şi 1,21 %(total ZMI ) Victoria 9,78 % (rural ) şi 0,91 %(total ZMI ) .
Ca mărime, unităţile economice din spaţiul rural al ZMI sunt foarte mici de i tip familial PFA, AF,
IIA, 31,62 % şi microintreprinderi 63,39 %.
Agenţi economici in ZMI: număr, structura si localizare (an fiscal 2007)
Locaţie T AF PF IIA T
SC Total
agenţi
economici
Intrepr.
Mari IMM
M MJ MC MR Municipiul Iaşi 5535 1103 4395 37 18822 44 231 1167 17380 24357
Aroneanu 19 7 12 0 50 0 0 1 49 69
Bârnova 44 12 32 0 126 0 1 5 120 170
Ciurea 89 42 46 1 236 0 0 10 226 325
Holboca 140 53 86 1 252 0 0 11 241 392
Leţcani 63 29 34 0 90 1 0 11 78 153
Miroslava 78 24 53 1 247 0 4 14 229 325
Popricani 46 21 25 0 95 0 1 8 86 141
Rediu 53 35 18 0 11 0 0 0 11 64
Schitu Duca 38 6 32 0 32 0 0 27 29 70
Tomeşti 132 50 82 0 326 0 0 3 299 458
Ungheni 20 10 10 0 19 0 0 0 19 54
Valea Lupului 52 19 33 0 193 0 5 11 177 39
Victoria 18 9 9 0 36 0 0 2 34 245
Total urban 5535 1103 472 37 18822 44 231 1167 17380 24357
Total rural 792 317 4395 3 1713 1 11 103 1598 2505
33
Total general ZMI 6327 1420 4867 40 20535 45 242 1270 18978 26862
Sursa: ZMI ,Prelucrare după documente de la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Iaşi (an fiscal 2007)
Legenda:
T – Total AF – Asoc. familiale PF – Pers. fizice II - Intreprinderi individuale SC – Societăţi om. IMM - Intrepr. mici si mijlocii M – Intrepr. mari (peste 250 de angajaţi) MJ –Intrepr. mijlocii (50 – 249 angajaţi) MC – Intrepr. mici (10 – 49 angajaţi) MR - Microintreprinderi (0 - 9 salariaţi)
Ca domeniu, conform datelor prezentate în Anexa nr.3 unităţile din ZMI rural au activitate în:
agricultură – 2,57 % (rural ) şi 0,21 % total ZMI
producţie industrială -6,77 % (rural ) şi 0,56 % total ZMI
construcţii -6,19 % (rural ) şi 0,51 % total ZMI
servicii-19,78 % (rural ) şi 1,65 % total ZMI
comerţ-25,86 % (rural ) şi 2,16 % total ZMI
neclasificate -38,82 % (rural ) şi 3,19 % total ZMI
Ca pondere in activitatea economică a Zonei Metropolitane Iaşi, agricultura are un rol secundar, fiind totodată afectată de schimbarea destinaţiei terenurilor din zona limitrofă municipiului către proiecte imobiliare, ansambluri rezidenţiale si facilităţi industriale si comerciale. Chiar si in aceste condiţii, însă, numărul firmelor active din cadrul ZMI s-a dublat, iar in anii 2006 si 2007 s-a înregistrat un salt important si in ceea ce priveşte cifra de afaceri. Efectivul salarial total în agricultură a scăzut simţitor, pe tendinţa generală de a susţine reforma si retehnologizarea sectorului.
2.4.3.Domeniul Agricultură în ZMI (2000 – 2007)
34
Capitolul III INFRASTRUCTURA
Infrastructura, incluzând starea drumurilor aprovizionarea cu utilităţi, comunicaţiile şi serviciile, au un impact important asupra dezvoltării în general şi asupra stimulării investiţiilor neagricole în particular. Infrastructura are, de asemenea, un impact imediat asupra accesului populaţiei la serviciile de bază, incluzând învăţământul şi sănătatea.
Judeţul Iaşi este străbătut de o fracţiune de coridor rutier european, Roman -Tg. Frumos cu
ramificaţie către Botoşani (E58) şi Iaşi (E 583).
Analizând situaţia drumurilor publice din judeţ, se constată, din punct de vedere cantitativ,
judeţul Iaşi deţine o densitate relativ mare de drumuri, de aproximativ 43 km/100 km2.
Judeţul Iaşi are un grad bun de acoperire a judeţului cu infrastructură de tip rutier ce asigură
accesibilitatea necesară, însă cu un grad insuficient de modernizare, în special la nivelul drumurilor
judeţene şi comunale, situaţie ce determină timpi de deplasare crescuţi către acestea.
Extinzând analiza spre partea calitativă, se observă că ponderea drumurilor publice
modernizate este în judeţul Iaşi de cca. 17%.
Drumurile publice pe judeţe, la 31.12.2007, km.
Drumuri
publice
Din care: Din total drumuri publice:
Densitatea
pe 100
kmp modernizate
Drumuri
Naţionale
Din care: Drumuri
judeţene
şi
comunale
Din care:
modernizate modernizate
Iaşi 2390 401 345 317 2045 84 43.6
Regiunea
Nord-Est 13524 3527 2674 2428 10850 1099 36.7
Sursa: Anuarul Statistic al României 2008, Institutul Naţional de Statistică
Drumurile judeţene au rolul de a asigura, pe de o parte, legăturile rutiere între principalele localităţi ale judeţului şi pe de altă parte, de a colecta şi dirija, către drumurile naţionale traficul rutier local, care se desfăşoară pe drumurile comunale. Analizând datele existente, se observă că în toate cele 13 comune ale Zonei Metropolitane laşi gradul de accesibilitate rutieră este bun şi nu există comune izolate. Menţionăm, de asemenea, lipsa unor relaţii rutiere directe între est şi vest, legăturile între anumite localităţi efectuându-se pe rute lungi ocolitoare. In Zona Metropolitană există un punct de control şi trecere a frontierei rutiere la Sculeni-Victoria.
Situaţia reţelei rutiere în municipiul Iaşi
Denumirea Total km Km modernizaţi
Km ce urmează a fi modernizaţi până în
2015
Străzi urbane 502 348 154
Cale rulare tramvaie 75 (cale simplă) 25,871 49,129
Căile rutiere judeţene aferente ZMI însumează 164 km, dintre care 103 km sunt drumuri modernizate, 22 km drumuri pietruite iar 39,5 drumuri din pământ. Drumurile rurale care cad în
responsabilitatea comunelor acoperă aproximativ 169 km, din care: 30 km modernizaţi, 35 pietruiţi şi 103 din pământ. Aceste drumuri deservesc satele şi comunităţile împrăştiate şi asigură accesul
3.1.1. Infrastructura rutieră
3.1. Infrastructura fizică
35
sătenilor la terenurile agricole. În fapt, drumurile săteşti sunt în proprietatea comunelor, dar în practică, nimeni nu şi-a prea asumat responsabilitatea pentru ele, ceea ce explică starea lor precară. Acest lucru se observă uşor din analiza statistică. Din totalul drumurilor comunale, cca 61% o reprezintă drumurile din pământ pe când în cazul drumurilor judeţene, acestea reprezintă un procent de numai 24%.
Situaţia reţelei rutiere în zona metropolitană (fără municipiu)
Total km pe drumuri judeţene Total km pe drumuri comunale
Modernizaţi Pietruiţi Din pământ Modernizaţi Pietruiţi Din pământ
103,340 21,713 39,567 30,150 35,382 103,228
Total km modernizaţi: 103,340 Total km modernizaţi: 30,150
Total km nemodernizaţi: 61,28 Total nemodernizaţi: 138,61
Total km pe DJ: 164,62 Total km pe DC: 168,76
Total km modernizaţi zona metropolitană (fără municipiu): 133,4
Total km nemodernizaţi zona metropolitană (fără municipiu): 199,89
Zona Metropolitană Iasi este legată de capitala ţării prin Magistrala 600 - Bucuresti - Iasi –
Ungheni - Republica Moldova iar cu centrul ţării conexiunea se va realiza prin Autostrada Vest – Est Târgu Mures - Iasi. În context european, Zona Metropolitană Iasi are apartenenţă la Coridorul 9 european. Sursa : ZMI
Reţeaua de căi ferate se prezintă la un nivel comparabil cu media pe ţară în ceea ce priveşte
dotarea tehnică şi lungimea tronsoanelor, dar condiţiile geografice şi de amplasament impun unele
restricţii de circulaţie.
Judeţul este traversat de una din cele opt magistrale feroviare care facilitează un acces
direct şi relativ rapid către Iaşi.
Bucureşti - Iaşi – Ungheni spre Republica Moldova – magistrala 600. Din prisma reţelei feroviare ce străbate judeţul, se observă că judeţul Iaşi este bine deservit,
cu o densitate de 52,8% reţea /1000km2.
Liniile de cale ferată în exploatare, pe judeţ, la 31.12.2007, km.
Judeţ Total Din care:
electrificate
Densitatea pe
1000 kmp
Iaşi 289 137 52.8
Sursa: Anuarul Statistic al României 2008, Institutul Naţional de Statistică
Gări în Zona Metropolitană Iasi sunt la Ungheni, Cristesti, Holboca, Letcani si în Municipiul Iasi (Gara Nicolina si Gara Mare). Infrastructura căii ferate în zona metropolitană este bine dezvoltată (linie simplă si dublă cu ecartament normal, linie simplă încălecată cu ecartament normal si ecartament larg), cu un număr considerabil de km (285,016 km la nivel de judean), electrificată în cea mai mare parte si care face legătura între România si tările foste CSI. Gara Mare Iasi, trecută printr-un amplu proces de reabilitare si modernizare este principala poartă feroviară a ZMI care asigură accesul înspre/ dinspre orasele importante ale ţării.
3.1.2.Reţele de transport feroviar
36
Aeroportul Municipiului laşi este cel mai vechi din România, fiind înfiinţat în anul 1926. Este amplasat la 8 km Nord de Iaşi, pe teritoriul administrativ al comunei Aroneanu, la o altitudine de 120m şi este destinat traficului aerian intern şi traficului aerian extern de pasageri . Aeroportul dispune de: aerogara de pasageri, bloc tehnic, turn de dirijare şi control trafic, reţea electrică, termică şi gospodărie de apă, utilităţi, drumuri de acces. Numar pasageri: dacă în anul 2000 se înregistrau 9.000 de călători/an, în 2005 s-au înregistrat
15.000, iar în 2007 acest număr s-a dublat (conform unui studiu al unei firme de consultanţă din Hamburg).
În prezent, infrastructura aeroportuară nu poate deservi zborurile comerciale de anvergură.
Transporturile aeriene de care beneficiază judeţul sunt susţinute de o infrastructură, aeroportul Iaşi
operând curse Tarom cu destinaţia Bucureşti şi curse Carpatair cu escală la Timişoara, având ca
destinaţii Germania (Düselldorf, Frankfurt, München, Stuttgart), Italia (Milano, Torino, Verona,
Veneţia, Bologna, Florenţa, Ancona, Roma, Bari), Grecia (Atena, Salonic), Ucraina (Kiev, Odessa),
Ungaria (Budapesta).
De asemenea, Aeroportul Iaşi are ca partener compania de linie Austrian Airlines, care
operează curse directe Iaşi – Viena.
Platforma de parcare şi debarcare – îmbarcare poate primi cel mult 4 aeronave simultan,
ceea ce conduce la serioase limitări operaţionale, solicitările pentru permisiuni de operare la Iaşi,
îndeosebi în regim neregulat venite din partea altor companii fiind numeroase şi cu mult peste
capacitatea disponibilă.
Din acest motiv, pe viitor se are în vedere ca Aeroportul Internaţional Iaşi să urmeze un întreg proces de modernizare şi dezvoltare. Astfel, conform studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic existent: - pista curentă va fi folosită doar pentru zboruri charter şi de agrement; - se va realiza o nouă pistă de 3000 m pentru decolare şi aterizare avioane medii şi mari, o nouă aerogară, un nou terminal (cargo); - se vehiculează atingerea unui număr record de pasageri (1 milion/ an). Poartă importantă de acces în această parte a ţării, Aeroportul Internaţional Iasi nu dispune în prezent de infrastructura necesară pentru a face faţă noilor cerinţe impuse de evoluţia dezvoltării economico – sociale.
Localităţile din mediul urban dispun de reţea de
alimentare cu apă potabilă, care deserveşte cea mai mare parte a populaţiei. Mai mult, o serie de
municipii şi oraşe au beneficiat de proiecte de reabilitare/modernizare/dezvoltare a reţelei de apă
potabilă finanţate din programul de preaderare ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de
Pre-Aderare).
În mediul rural, situaţia este gravă, întrucât numărul comunelor şi satelor care dispun de
reţea de alimentare cu apă potabilă este foarte redus, reprezentând 2-4% din totalul acestora.
Reţeaua de distribuţie a apei potabile, pe judeţ, la 31.12.2007
Judeţ
Localităţi cu instalaţii de alimentare
cu apă potabilă, nr Lungimea totală simplă a
reţelei de distribuţie a apei
potabile, km Total Din care: municipii şi
oraşe
Iaşi 52 5 1244
Sursa: Anuarul Statistic al României 2008, Institutul Naţional de Statistică
3.1.3. Reţeaua de căi aeriene - aeroporturi
3.2. Infrastructura de utilităţi
3.2.1 Alimentarea cu apă potabilă
37
Resursele de apă din rural şi sistemele de salubritate publică au un impact direct şi imediat asupra sănătăţii membrilor gospodăriei, în afară de efectul lor potenţial exercitat asupra stimulării investiţiilor neagricole. Aceste sisteme sunt insuficiente în zona rurală, serviciile asigurate şi administrarea fiind de calitate slabă, iar finanţarea deficitară. Lungimea reţelei de distribuţie a apei în Municipiul Iaşi este de 479,5 Km cu 84,5% gospodării deservite, iar în comune de 120 km cu 15,45% gospodării deservite. Majoritatea populaţiei rurale se aprovizionează cu apă din fântânile proprii sau publice, iar restul (aproximativ 17%) au mici sisteme comunale de cişmele publice. Unele localităţi rurale au acces limitat la resursele de apă, deoarece apa freatică se găseşte doar la adâncime medie (20-30 metri), iar fântâna proprie sau publică nu satisface cererea. Oamenii trebuie să colecteze apa din văile din apropriere, cel puţin în perioadele secetoase ale anului.
Situaţia reţelelor de alimentare cu apă în ZMI
Localitatea Lung. reţea
distrib.(m)
Nr. total gospod
arii
Nr. gosp.
Deservite %
Nr. ag. ec.
deserviţi
Nr. inst. publ.
deservite
Municipiul Iaşi 479550 17565 14834 84,5 2196 619
Aroneanu 8488 1074 377 35,1 7 6
Bârnova 20300 1685 497 29,5 15 7
Ciurea 9576 2438 154 6,3 17 4
Holboca 7140 1930 220 11,4 41 3
Leţcani 32300 1906 644 33,8 21 12
Miroslava 0 3081 78 2,5 1 0
Popricani 0 2522 0 0 0 0
Rediu 0 1405 45 3,2 1 1
Schitu Duca 0 1492 0 0 0 0
Tomeşti 5860 1210 248 20,5 43 7
Ungheni 7351 1571 83 5,3 2 1
Valea Lupului 10452 1408 1085 77 64 4
Victoria 18539 1711 191 11,2 13 0
Total ZMI rural 120006 23433 3622 15,45 224 45
Total ZMI 599556 40998 18456 45 2421 664
Calitatea inferioară a apei din zonele rurale şi cauzele acesteia. Agricultura intensivă şi
activitatea de creştere a animalelor înainte de 1989 au avut drept rezultat o poluare serioasă a pânzei freatice de mică adâncime, care este principala sursă a apei potabile din zonele rurale. Poluarea cu nitraţi în special reprezintă o problemă serioasă. În unele zone, aproape toate fântânile de mică adâncime (15 metri sau mai puţin) au un conţinut de nitraţi cu mult peste nivelul acceptabil, iar statisticile disponibile privind sănătatea confirmă că intoxicarea cu nitraţi este încă o problemă pentru copiii sub vârsta de 1 an din zonele rurale. Grupurile vulnerabile (pensionarii şi persoanele în vârstă) suferă cel mai mult de pe urma calităţii slabe a apei sau a accesului la resursele de apă. Din lipsă de fonduri sau de acces la o sursă alternativă de apă, ei continuă să se bazeze pe propria lor sursă de apă poluată.
CONCLUZII: Lungimea reţelei de distribuţie în Municipiul Iasi este de 479,5 km, deservind doar 84,5% dintre gospodăriile orasului. Lungimea reţelei de distribuţie în rural este de 120 km (15,45% gospodării deservite). Vezi Anexa 4 – Utilităţi în ZMI
Numărul localităţilor din judeţeul Iaşi, acoperite de
reţele de canalizare este mult mai redus, decît cel
al reţelelor de alimentare cu apă potabilă, fiind de aproape un sfert din numărul acelora care au
reţea de apă potabilă. Din nou, situaţia este bună pentru mediul urban şi gravă pentru mediul rural.
3.2.2. Sisteme de canalizare
38
Canalizarea publică a judeţului, la data de 31.12.2007
Judeţ
Localităţi cu instalaţii de canalizare
publică, nr Lungimea totală simplă a
conductelor de canalizare
publică, km Total Din care: municipii şi
oraşe
Iaşi 14 5 562
Sursa: Anuarul Statistic al României 2008, Institutul Naţional de Statistică
În prezent, în Zona Metropolitană laşi există sistem centralizat de canalizare doar în municipiul laşi şi în câteva dintre comune. Canalizarea este rezolvată în sistem unitar în municipiul laşi. Lungimea totală a colectoarelor de canalizare este: - în Municipiul laşi de 427,5 km (71,2% gospodării racordate); - în comune de 29,2 Km (1,70% gospodării racordate).
Lungimea reţelelor de canalizare în ZMI în 2007
Localitate
Lung. reţea
canalizare (m)
Nr. total Gosp.
Nr gosp.
deservite
% Nr. ag.
ec. deserviţi
Nr inst. publ.
deservite
Municipiul Iaşi 427400 17565 12498 71,2 2125 613
Aroneanu 0 1074 0 0 3 0
Bârnova 0 1685 11 0,7 8 0
Ciurea 8792 2438 70 2,9 11 4
Holboca 9438 1930 152 7,9 0 0
Leţcani 0 1906 0 0 9 0
Miroslava 0 3081 0 0 0 0
Popricani 0 2522 0 0 0 0
Rediu 0 1405 12 0,9 1 1
Schitu Duca 0 1492 0 0 0 0
Tomeşti 11000 1210 152 12,6 35 6
Ungheni 0 1571 0 0 0 0
Valea Lupului 0 1408 0 0 18 0
Victoria 0 1711 0 0 0 0
Total ZMI rural 29230 23433 397 1,7 85 11
Total ZMI 456630 40998 12895 31 2210 625
În prezent, în Zona Metropolitană lasi există sistem centralizat de canalizare doar în municipiul lasi si în câteva dintre comune. Schema tehnologică si funcţională a acestui sistem cuprinde colectarea si transportul apelor uzate menajere/pluviale, epurarea si evacuarea în emisar. Canalizarea este rezolvată în sistem unitar în municipiul lasi.
Lungimea reţelei de canalizare în Municipiul Iasi este de 427,5 km (71,2% gospodării racordate). În prezent, pentru atingerea unui grad important se impune extindere reţelei existente cu încă 12 km. În comune, reţeaua de canalizare este de 29,2 km (doar 1,70% gospodării deservite).
Reţeaua de alimentare cu gaz metan acoperă o mică parte din judeţ, doar municipiile şi oraşele mari fiind racordate.
3.2.3. Alimentarea cu gaze naturale, conducte de transport şi staţii de predare
39
Reţeaua gazelor naturale distribuite în judeţ, la 31.12.2007
Judeţ
Localităţi în care se distribuie gaze
naturale, nr. Lungimea totală simplă a
conductelor de distribuţie a
gazelor naturale, km Total Din care: municipii şi
oraşe
Iaşi 21 5 751
Sursa: Anuarul Statistic al României 2008, Institutul Naţional de Statistică
Prin conductele de transport se asigură transportul gazelor naturale de la locul de producere, până la staţiile de predare. În prezent, pe teritoriul Zonei Metropolitane laşi este în exploatare conducta de transport Gherăieşti - laşi - Dn = 400 mm - 2 fire. Conductele de transport Gherăieşti - laşi, traversează teritoriile comunelor Mirceşti, Hălăuceşti, Alexandru I. Cuza, Strunga, Tg. Frumos, Bălţaţi, Podu Iloaiei şi Leţcani. La conductele de transport sunt racordate următoarele localităţi: Municipiul laşi şi localităţile Bârnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Rediu, Tomeşti, Valea Lupului.
Zona Metropolitană laşi este atât un producător cât şi un consumator important de energie electrică. Atât Municipiul Iaşi cât şi celelalte localităţi din Zona Metropolitană sunt acoperite din punct de vedere al infrastructurii de energie electrică (iluminat public, iluminatul locuinţelor private, iluminatul instituţiilor publice, al agenţilor economici etc.) excepţie făcând doar câteva cazuri izolate (locuinţe care au fost de curând construite şi care urmează a fi racordate la reţeaua de energie electrică). Pentru producerea energiei electrice capacităţile existente acoperă necesarul de consum actual.
Atât Municipiul Iasi cât si celelalte localităţi din Zona Metropolitană sunt acoperite din punct de vedere al infrastructurii de energie electrică (iluminat public, iluminatul locuinţelor private, iluminatul instituţiilor publice, al agenţilor economici etc.)
Reţelele de intercomunicaţie existente sunt realizate cu linii aeriene, cabluri din cupru şi fibră optică. Numărul abonaţilor din zona Metropolitană laşi în august 2005 era de 87237, conform datelor furnizate de ROMTELECOM IAŞI. În prezent această cifră este cu mult diminuată ca urmare a intrării pe piaţă a altor furnizori de telefonie fixă, cum ar fi RDS sau Zapp. Pe teritoriul judeţului laşi există mai mulţi operatori privaţi de telefonie mobilă care au apărut pe piaţă după anul 1990 şi anume: Orange, Vodafone, Cosmote, Zapp. În ultimii ani au apărut pe piaţă firme de cablu TV( Astral, RDS ) care oferă abonaţilor şi servicii de telefonie. Cifra abonaţilor la telefonia mobilă din judeţul laşi nu a fost transmisă oficial.
Principalii furnizori de Internet din judeţul Iaşi, ZM Iaşi enumerăm: Astral Telecom, Telebit, Electron M-Bit la nivel local şi Romtelecom, RDS şi UPC la nivel naţional. Pe lângă aceştia la nivelul cartierelor există reţele mai restrânse de Internet.
După provenienţa lor, deşeurile urbane includ: - deşeuri menajere de la populaţie;
3.2.4. Alimentarea cu energie electrică
3.5. Mangementul deşeurilor
3.3. Telecomunicaţii
3.4. Internet
40
Unităţi sanitare proprietate de stat în 2007
Spitale
Creşe
Farmacii
Dispensare
medicale
Policlinici
Spitale Policlinici Dispensare medicale Creşe Farmacii
- deşeuri menajere de la agenţii economici; - deşeuri stradale. Procentual, ponderea deşeurilor urbane în totalul deşeurilor generate în judeţul Iaşi a crescut în ultimii ani, deoarece cantităţile de deşeuri industriale, deşeurile din agricultură şi zootehnie au scăzut foarte mult. Deşeurile urbane sunt eliminate prin depozitare. În fiecare localitate a judeţului există cel puţin un depozit pentru eliminarea deşeurilor municipale, care constituie o sursă de contaminare a factorilor de mediu şi de disconfort pentru populaţie.
Cantitatea de deşeuri orăşeneşti generată pe cap de locuitor – tone/cap de locuitor
Judeţul Iaşi 2003 2004 2005 2006 2007
0,28 0,37 0,47 0,46 0,38
Marea majoritate a depozitelor de deşeuri de pe teritoriul celor 13 comune sunt necontrolate şi neamenajate, sau numai parţial amenajate, constituind surse de poluare a solului şi nu numai a solului. Reziduurile de orice fel rezultate din multiplele activităţi umane constituie o problemă de o deosebită actualitate datorită atât creşterii continue a cantităţilor şi felurilor acestora (care prin degradare şi infestare în mediul natural prezintă un pericol pentru mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei), cât şi însemnatelor cantităţi de materii prime, materialele refolosibile şi energie care pot fi recuperate şi introduse în circuitul economic.
În municipiul Iaşi sunt amenajate un număr de 597 puncte gospodăreşti de colectare a deşeurilor municipale de la populaţie, din care un număr de 110 puncte amenajate pentru colectarea selectiva a deşeurilor de ambalaje. Deşeurile din municipiu sunt colectate si transportate spre depozitul Tomeşti Iaşi. Deşeurile colectate selectiv merg direct către reciclatori. De asemenea, deşeurile menajere colectate din mediul rural sunt transportate si depozitate tot la depozitul Tomeşti Iaşi. Depozitul funcţionează pe acest amplasament din anul 1968, prin scoaterea din circuitul agricol a unei suprafeţe de 4 ha. Datorită dezvoltării social-economice a municipiului Iaşi, respectiv creşterii volumului de deşeuri menajere generate a fost necesar ca suprafaţa afectata depozitarii deşeurilor menajere sa se mărească, astfel încât aceasta a ajuns în 1989 la cca. 22 ha, iar in 1992 la 24 ha. Depozitul Tomeşti poate fi considerat un depozit controlat datorita dotărilor pentru monitoring pe care le deţine: - cântar basculă de 30 tone – pentru cântărirea deşeurilor
- sistem electronic de monitorizare (camere video, computere) - foraje de observaţie pentru calitatea apei freatice
În domeniul sănătăţii Judeţul laşi, prin Municipiul laşi, creează relaţii pe întreg teritoriul Moldovei, atât prin baza materială (peste 6.820 paturi în spitale în anul 2007), cât si prin specialişti (circa 2831 medici în acelaşi an). Municipiul Iaşi este bine reprezentat prin numărul de spitale si importanţa lor regională (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe “Sf Spiridon”, Spitalul Clinic de
3.6. Infrastructura de sănătate
41
Urgenţe “Sf. Ioan”, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Sf. Maria”, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva”, Spitalul Clinic de Neurologie, Spitalul Clinic “Dr. C.I. Parhon”, Spitalul Clinic de Recuperare, Spitalele de obstretică – ginecologie “Cuza - Vodă” si „Elena Doamna” etc.), policlinici (private si publice), ambulatorii si cabinete medicale (medicină de familie, stomatologice etc.). Finanţarea spitalelor se face într-o proporţie de peste 90% prin contracte de servicii încheiate între conducerile spitalelor şi Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. În baza OG 124/1999, s-a realizat până în prezent privatizarea aproape 100% a asistenţei medicale primare, în mediul urban şi în mediul rural, şi într-o proporţie de peste 70% a asistenţei de specialitate ambulatorii.
De menţionat este faptul că această statistică se referă doar la unităţile sanitare în
proprietate publică. În prezent, în judeţul Iaşi există şi unităţi medicale private, însă numărul
acestora este relativ redus (cu excepţia farmaciilor şi cabinetelor medicale).
Numărul unităţilor sanitare în proprietate majoritar de stat, în anul 2007
Unitate teritorială
Spitale Policlinici Dispensare medicale Centre
de sănătate
Creşe
Farmacii1) Total Teritoriale
Iaşi 20 1 3 13 19
Regiunea Nord-Est
62 4 23 0 1 33 65
1) Inclusiv puncte farmaceutice
Cu capital majoritar privat subliniem existenţa a 8 de policlinici, 1427 de cabinete medicale,
914 cabinete stomatologice, 127 de laboratoare medicale, 198 laboratoare de tehnică dentară si 1012 de farmacii. Nu există afişate date pentru judeţul Iaşi.
În cursul anului 2005, au fost amplasate cinci staţii de monitorizare automată a calităţii aerului (Pod de Piatră, Decebal – Cantemir, Oancea – Tătăraşi, Copou –Sadoveanu, Tomesti) prin intermediul cărora, analizând evoluţia emisiilor din atmosferă s-a constatat următoarele: - emisiile de SO2 din atmosferă prezintă tendinţă de scădere în 2000 - 2005 si o scădere spectaculoasă în 2006 cu 50% faţă de 2005; - emisiile de la CET au scăzut în anul 2007 cu circa 60% faţă de anul 2006; - in anul 2007, emisiile de NOx au scăzut cu 20,6% faţă de anul 2006; - emisiile de amoniac s-au menţinut în general, în jurul aceluiaşi ordin de mărime; - aglomerarea Iaşi este poluată cu pulberi sedimentale (mai ales Păcurari si Gară); - concentraţia poluanţilor gazoşi în aer este situată sub valoarea legală prevăzută în legislaţie.
În mediul urban, ca urmare, atât a scăderii drastice a producţiei la marile unităţi industriale, a încetării activităţii la unele unităţi (ex. Terom, Unirea), cât si datorită unor măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii apelor evacuate, emisiile de substanţe poluante rezultate s-au încadrat în indicatorii de calitate avizaţi. În mediul rural, se înregistrează accidental scurgeri de ape meteorice care spală si antrenează substanţe poluante din zonele de depozitare a deşeurilor menajere si a dejecţiilor zootehnice.
3.7. Calitatea mediului (poluarea, colectarea si depozitarea deseurilor,terenuri
degradate, situri industriale abandonate, poluate etc.)
3.7.1 Calitatea aerului
3.7.2.Calitatea apelor – Apele de suprafaţă
42
Solul, ca rezultat al interacţiunii tuturor elementelor mediului si suport al întregii activităţi umane, este influenţat puternic de acestea, atât prin acţiuni antropice, cât si ca urmare a unor fenomene naturale. Influenţele negative pe care le suportă solul datorită acestor acţiuni si fenomene reprezintă ceea ce se cunoaşte sub numele de poluarea si degradarea solurilor. Poluarea solurilor
Principalele cauze care contribuie, direct sau indirect, la poluarea solurilor sunt reprezentate de următoarele activităţi umane: depunerea si deversarea de sol a unor reziduuri solide si lichide; administrarea de substanţe chimice pentru fertilizare sau pentru combaterea dăunătorilor; poluarea aerului cu gaze toxice si pulberi.
Marea majoritate a depozitelor de deşeuri de pe teritoriul celor 13 comune sunt necontrolate si
neamenajate, sau numai parţial amenajate, constituind surse de poluare a solului si nu numai a solului. Scăderea sau încetarea activităţii la marii operatori industriali, mai ales din arealul urban, a determinat diminuarea suprafeţelor de sol afectate de poluare. În arealul rural, se remarcă o scădere a poluării chimice ca urmării a folosirii în proporţie din ce în ce mai mică a îngrăşămintelor chimice, în timp ce poluările importante se datorează depozitelor de deşeuri neamenajate si necontrolate sau parţial controlate.
Situri industriale poluate si surse majore de poluare în ZMI
Nume proprietar/
detinător sit contaminat
Natura poluant Tipul activ. ce a
provocat poluarea
Suprafaţa (ha)
Localizarea
Consiliul Local Municipal Iasi/SC SALUBRIS SA Iaşi
grele, fenoli, substanţe extractibile, substanţa organica(CCOCr), fosfor total, sulfuri,
Depozitarea DSU 12
12 DN 28 Iaşi- Albita, km 1,2]
CONSILIUL Local Tomesti/Reg. Autonoma apa canal Iaşi/Consiliul Local Tomeşti
nămol umed Epurare ape uzate 18,9 Comuna Tomeşti
CL Iaşi/ SC CET SA
cenuşi, zguri, săruri Industrie energetică 40 Şoseaua Iaşi – Ungheni, km 13, confluenţa râurilor Jijia si Bahlui
S.C. ANTIBIOTICE S.A.IASI
substanţa organica, metale grele,azotati,azotiţi substanţa organica, azotati,azotiti
Ind. chimica 0,3 43,29
Valea Lupului-Iasi
S.C.FORTUS S.A.
dioxid de siliciu, metal topit, oxizi de metale-
Industria metalurgică
5,232
-haldă industriala Ciurea,com.Ciurea Vecinătatea
3.7.3.Calitatea solurilor
43
Si-Al,MCa dioxid de siliciu, metal topit, oxizi de metale- Si-Al,MCa
30,637 de vest FORTUS
S.C. MITTAL STEEL IASI
hidrocarburi petroliere; metale:Fe,Zn,Pb, ţunder si şlam
Activitate industriala Ind. metalurgica: fabric are ţevi si profile din benzi de otel, zincare ţevi si profile depozitare deşeuri industriale
50,3 0,3
Calea Chişinăului nr 132, Iaşi Strada Aurel Vlaicu
SCDCB Dancu substanţe organice în descompunere
Creştere, exploatare taurine
0,15 Dancu
S.C.Avicola Iaşi S.A.
substanţă organică si amoniu, metale grele
Creşterea păsărilor 18,5 Comuna Leţcani
Sursa :ZMI
44
Populaţia şcolară prezintă interes pentru analiza realizată în cadrul proiectului, întrucât
reflectă potenţialul uman viitor, parte din acesta urmând să contribuie la dezvoltarea
antreprenoriatului în mediul rural a întreprinderilor agricole şi a celor non-agricole. În medie, 70%
din persoanele ocupate în mediul rural lucrează în sectorul agricol şi realizează în principal
activităţi agricole primare.
Infrastructura actuală de învăţământ este destul de restrictivă privind accesul une i bune
părţi a populaţiei şcolare la serviciile de învăţământ de nivel mediu, motiv pentru care tranziţia de la
învăţământul gimnazial, pentru care există o infrastructură relativ densă în mediul rural, la
învăţământul secundar, reprezintă un punct critic. Ratele de tranziţie între cele două paliere este cu
mai redusă în localităţile rurale mai îndepărtate de localităţile unde există licee sau şcoli
profesionale.
În mod firesc, distribuţia în profil teritorial a unităţilor de învăţământ de nivel mediu conduce
la un nivel modest de instruire a resurselor umane din rural, scăzând sensibil şansele acestui
capital uman important de a accede pe piaţa locurilor de muncă.
Un alt factor care contribuie la diminuarea nivelului global de instruire a resurselor umane
din judeţ este „migraţia de materie cenuşie” în afara graniţelor ţării, dar şi spre alte oraşe mai
atractive din punct de vedere economic. Acest fenomen este unul actual, afectând mai ales
segmentul mai bine pregătit profesional şi mai dinamic al resurselor umane din judeţ.
Pe de altă parte, un proces similar poate fi considerat şi cel care a însoţit exodul din
perioada industrializării, care a afectat inclusiv judeţul Iaşi, şi care a antrenat tot indivizii tineri şi
calificaţi la un nivel mediu sau superior predilect pentru sectorul industrial.
Populaţia angrenată în procesul de şcolarizare în anul şcolar 2007-2008.
Judeţ/
Regiune
NE
Învăţământ
Total Preşcolar Primar Gimnazial special
(cl. I-VIII) Liceal Profesional
Post
liceal Superior
Iaşi 21259
5 28714 38892 39760 775 27941 10494 3144 52875
Regiune
Nord-Est
74760
8 127213 173564 181969 2942 127707 43989 6706 83518
Sursa: Anuarul Statistic al României 2008, INS
În judeţul Iaşi există 77 de unităţi şcolare de învăţământ profesional şi tehnic ce califică
anual cca. 19399 elevi, în următoarele domenii: agricultură, construcţii, mecanică şi
electromecanică, industria textilă, turism-alimentaţie publică, transport feroviar, chimie industrială.
În judeţul Iaşi există 8 unităţi IPT( învăţământ profesional si tehnic), autorizate de către
CNFPA (Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor), care au derulat la nivelul anului
2007 23 programe (cursuri) autorizate de formare profesională. Numărul de persoane instruite este
relativ mic, de 244 de persoane fapt ce denotă o mobilitate mică a persoanelor şi un nivel scăzut
de reconversie profesională.
Formarea adulţilor în scoli IPT, 2007
Unitatea
teritorială
Nr. şcoli IPT
autorizate
CNFPA
Şcoli IPT
autorizate
CNFPA din
total şcoli IPT
Nr. programe
(cursuri) autorizate
derulate în 2007
Nr.
beneficiari
în 2007
Iaşi 8 10.39 23 244
Capitolul IV Resurse umane
45
Regiunea Ne 30 10.31 98 2059
Sursa: Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic Nord-Est 2009-2013,
DJS Iaşi, www.iaşi.insse.ro
Informaţii privind formarea profesională a adulţilor deţinem doar în ceea ce priveşte
învăţământul profesional şi tehnic, datele fiind preluate din Planul regional de acţiune pentru
dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic 2006-2013.
Informaţii privind formarea profesională a adulţilor deţinem doar în ceea ce priveşte
învăţământul profesional şi tehnic, datele fiind preluate din Planul regional de acţiune pentru
dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic 2006-2013.
Studiul arată că mai puţin de 25% dintre unităţile de învăţământ profesional şi tehnic de
nivel 3 (SAM, grupuri şcolare, colegii tehnice) din judeţul Iaşi, sunt acreditate pentru formarea
adulţilor, fiind concentrate, cu o singură excepţie, în municipiul reşedinţă de judeţ.
Unitatea de învăţământ Domenii de calificare
Colegiul Tehnic "Gh.Asachi" Iaşi Dulgher, tâmplar, parchetar
Zidar, pietrar, tencuitor
Grup Şcolar "C. Brâncuşi" Iaşi Tâmplar universal
Grup Şcolar "Virgil Madgearu" Iaşi PHARE - dezvoltare resurse umane, servicii
Grup Şcolar "Ion Holban" Iaşi
EUROMES - frizer, coafor, manichiurist, pedichiurist
EUROMES – bucătar
EUROMES - croitor îmbrăcăminte după comandă
Grup Şcolar "I.C. Ştefănescu" Iaşi Confecţioner
Grup Şcolar "H.Vasiliu" Podu Iloaiei
Sursa: Planul Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic 2006-
2013
Nivelul de instruire a populaţiei (în particular a forţei de muncă) rămâne sensibil inferior
mediei europene, motiv pentru care se impun ca priorităţi, formarea şi instruirea continuă a forţei
de muncă adulte, iar pe de alta corelarea mai bună a ofertei educaţionale (şi deci a calificării forţei
de muncă) cu cererea specifică pe piaţa forţei de muncă.
Învatamântul superior, cu nivel de deservire international, national si local pe tipuri: ştiinte umaniste, economice, medicina, tehnic, agronomic, artistic, teologic. Toate institutiile de învatamânt superior, au si colegii cu învatamânt la zi cu durata de 3 ani. Spatiile de învatamânt au si dotarile conexe (cazare, cantine, terenuri de sport, etc.).
Polarizarea relaţiilor social – educaţionale de către centrele urbane din judeţ si în special de către Municipiul laşi se datorează rolului de coordonare în teritoriu a activităţilor de învăţământ, sanitare etc, cât si de atracţia locuitorilor din mediul rural pentru unităţile de care dispune mediul urban. Municipiul laşi concentrează unităţi de învăţământ superior care creează relaţii pe o arie care cuprinde în special zona Moldovei. Existenţa unui învăţământ mediu foarte dezvoltat atrage spre Municipiul laşi elevi din ZMI, judeţ, dar si din judeţele limitrofe. Numărul total al elevilor din învăţământul primar gimnazial şi liceal scade de la an la an, atât din cauza natalităţii mai mici, dar si a abandonului şcolar, a lipsei mijloacelor financiare pentru elevii cu domiciliul în rural, fapt care îi împiedică să urmeze cursurile de liceu.
4.1. Educaţie şi formare profesională în ZMI
46
Elevi şi studenţi în Zona Metrolitană Iaşi
Nr. crt
Localitatea
Elevi înscrişi total din care
Elevi înscrişi învăţământ primar gimnazial
Elevi înscrişi în învăţământul liceal
Studenţi înscrişi
1996 2001 2006 1996 2001 2006 1996 2001 2006 1996 2001 2006
1 Mun Iaşi 73559 62097 51526 43207 33420 22513 21074 19555 21564 38774 56942 60102
1 Aroneanu 262 356 322 262 356 322 0 0 0 0 0 0
2 Bârnova 305 311 306 305 311 306 0 0 0 0 0 0
3 Ciurea 1203 1308 1036 1203 1308 1036
4 Holboca 2285 1758 1087 1904 1361 846 131 132 118
5 Leţcani 794 976 890 765 928 875
6 Miroslava 1241 1403 1064 624 689 673 420 481 252
7 Popricani 790 902 772 790 795 701
8 Rediu 568 612 287 568 612 272
9 Schitu Duca 514 507 482 514 507 482
9 Tomeşti 2591 1710 893 2591 1710 893
11 Ungheni 397 475 415 397 475 415
12 Valea Lupului
0 0 221 0 0 221
13 Victoria 526 618 602 487 566 602
ZMI rural 11476 10936 8377 10410 9618 7644 551 613 370 0 0 0
Total ZMI 85035 73033 59903 53617 43038 30157 21625 20168 21934 38774 56942 60102
Învatamântul mediu este concentrat în proportie de 75,0% (din total judet) în zona metropolitana. Învatamântul tehnic de maistri si postliceal de specialitate este în general concentrat în municipiul Iasi, deoarece dispune de dotarea si echiparea necesara. Învăţământul universitar Municipiul Iaşi este unul din cele mai vechi şi mari centre de cultură şi educaţie din România. Dimensiunea universitară actuală a Iaşului este dată atât de învăţământul superior de stat, reprezentat de cele cinci mari universităţi, cât şi de universităţile private. Iaşul este al doilea centru universitar al ţării şi atrage un număr total de aproximativ 60.000 de studenţi. În Iaşi funcţionează 5 instituţii de învăţăţământ superior de stat (Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi, Universitatea Agronomică şi de Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad", Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa", Universitatea de Arte "George Enescu") în care învaţă 51.727 studenţi îndrumaţi de 3.397 cadre didactice (Anexa 4). În oraş, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", care are 15 facultăţi, cca 40.000 de studenţi şi 870 de cadre didactice. Cercetarea se desfăşoară la nivel de top, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" deţinând poziţia fruntaşă într-un clasament naţional al cercetării realizat pe baza standardelor internaţionale în anul 2007 . Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi are în componenţa sa unsprezece facultăţi, în cadrul cărora studiază aproximativ 14.000 de studenţi (studii universitare şi postuniversitare), care sunt îndrumaţi de aproximativ 1.100 cadre didactice.
47
Statisticile reflectă faptul că RGA (rata generală de activitate) a crescut în România, în perioada 1999-2004, de la 56,8% la 65,9 %. În Regiunea Nord Est cifrele rămân modeste, RGA atingând în perioadă cifre cuprinse între 42,1% şi 49,6 % per total. Diferenţele cresc însă între urban şi rural.
Acest lucru se explica prin accentuarea fenomenului de îmbătrânire demografică a populaţiei şi prin migraţia în afară a populaţiei tinere active. Acest fenomen s-e manifestat prin majorarea ponderii populaţiei vârstnice si are ca efect creşterea însemnată a numărului pensionarilor (deci a populaţiei inactive din punct de vedere economic), fenomen care nu a fost contracarat în suficientă măsura de intrarea în activitate a generaţiilor tinere.
Statutul profesional
1999 2000 2001 2002 2003 2004
R NE R NE R NE R NE R NE R NE
Salariaţi Total 56,8 42,1 55,1 40,8 57,4 40,8 61,7 46,5 62,5 46,9 65,9 49,6
Urban 59,8 44,6 57,3 42,1 56,7 42,2 63,0 47,9 63,2 48,7 65,8 51,1
Rural 53,4 39,3 52,5 39,3 52,4 39,0 60,1 44,9 61,5 44,8 66,1 47,9
Non salariaţi
Total 43,2 57,9 44,9 59,2 45,3 59,2 38,3 53,6 37,5 53,1 34,1 50,4
Urban 40,2 55,4 42,7 57,9 43,3 57,6 37,0 52,1 36,8 51,3 34,2 48,9
Rural 46,6 60,7 47,5 60,7 47,6 61,0 39,9 55,1 38,5 55,2 33,9 52,1
Sursa : INS AMIGO, cu observaţia ca datele la nivel naţional pentru anii 1999-2001,au fost recalculate avându-se in vedere estimarea populaţiei la Recensământului Populaţiei si Locuinţelor din martie 2002 R- România NE- Regiunea de Nord Est
Deşi în ultimii ani ponderea populaţiei ocupate în agricultură s-a redus, aceasta continuă să fie de peste 6 ori mai mare decât media UE-15. Astfel, dacă ponderea populaţiei ocupate în sectorul agricol era în România în 2004 de 31,6,%, în UE -15 aceasta nu depăşeşte 5% (înregistrând peste 10% numai în Grecia şi Portugalia). Ea este în scădere atât la nivel naţional cât şi regional dar continuă să fie mare comparativ cu alte state membre. În Regiunea Nord Est ponderea populaţiei ocupate în agricultură are un caracter majoritar, fiind mult mai mare faţă de media pe ţară.
Referitor la distribuţia pe sexe, se observă că la nivel regional, femeile au un grad mai mare de ocupare în agricultură şi servicii, în timp ce bărbaţii au rata de ocupare mai mare în industrie şi construcţii. Parţial, descreşterea ponderii agriculturii în gradul de ocupare totală poate fi explicată prin creşterea deschiderii economice a României, care, încet dar sigur, face neprofitabilă agricultura de subzistenţă.
Ponderea populaţiei în sectoarele mari ale economiei %
Domeniul 1999 2000 2001 2002 2003 2004
R NE R NE R NE R NE R NE R NE
Agricultură Total 42,8 57,0 43,9 57,6 43,5 57,5 36,4 51,1 35,7 51,2 31,6 48,3
M 39,9 54,0 41,4 55,5 41,0 55,0 34,6 49,2 34,3 48,9 31,0 46,4
F 46,2 60,4 46,8 59,9 46,3 60,2 38,5 53,3 37,3 53,7 32,3 56,8
Industrie şi construcţii
Total 27,1 19,9 25,7 19,7 25,7 19,4 29,5 23,3 29,8 23,5 31,2 23,8
M 32,0 23,7 30,1 22,6 29,6 22,6 33,7 27,2 33,9 27,7 35,5 28,2
F 21,4 15,7 20,5 16,5 21,1 16,0 24,4 18,9 24,9 18,9 26,1 19,9
Servicii Total 30,1 23,1 30,4 22,7 30,8 23,1 34,1 25,6 34,5 25,3 37,2 27,9
5.1. Structura populaţiei ocupate, pe medii si după statutul profesional (%)
5.2. Ponderea populaţiei în sectoarele mari ale economiei
CAPITOLUL V Mediul social şi infrastructura socială
48
0
50
100
150
200
250
300
350
400
mii
pers
oan
e
1990 1995 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Evoluţia populaţiei ocupate în sectorul primar
TOTAL SECTOR PRIMAR
M 28,1 22,3 28,5 21,9 29,4 22,4 31,7 23,6 31,8 23,4 33,5 25,4
F 32,4 23,9 32,7 23,6 32,6 23,8 37,1 27,8 37,8 27,4 41,6 23,3
Sursa : INS AMIGO, cu observaţia ca datele la nivel naţional pentru anii 1999-2001,au fost recalculate avându-se in vedere estimarea populaţiei la Recensământului Populaţiei si Locuinţelor din martie 2002
Principala dificultate vine din dimensiunile segmentului de agricultură ţărănească asupra căruia trebuie acţionat. O tipologie a celor 148.659 de exploataţii individuale, care exploatează 237.884 ha în judeţul Iaşi, arată că gospodăriile ţărăneşti, deţin cea mai mare
parte a terenului agricol, dar mărimea fermei este foarte mică, însemnând 1,6 ha / suprafaţă medie pe fermă.
Specificul gospodăriei ţărăneşti este dat în principal de integrarea incompletă pe pieţe, pieţe
care la rândul lor sunt imperfecte. Pentru gospodăriile ţărăneşti, dezvoltarea micilor afaceri nu este
esenţială câtă vreme autoconsumul este preponderent, pieţele de capital şi a pământului sunt
fragmentate sau inexistente, piaţa informaţiilor şi cunoştinţelor le oferă un acces limitat la tehnologii
şi informaţii de piaţă, iar piaţa muncii le limitează utilizarea forţei de muncă proprii. O abordare cu
şanse de succes a transformării ţăranilor în fermieri trebuie să aibă în vedere asocierea acestora în
vederea rentabilizării fermelor şi practicarea unei agriculturi moderne.
Judeţul Iaşi deţine o populaţie ocupată în agricultură de aproximativ 32%, în descreştere
anuală.
Datorită mutaţiilor din economia naţională şi judeţeană, populaţia ocupată în sectorul primar
(agricultură, silvicultură, piscicultură) din judeţul Iaşi a înregistrat în ultimii ani o tendinţă
descrescătoare constantă, în favoarea sectoarelor de construcţii, comerţ şi alte servicii.
Populaţia ocupată în sectorul primar - mii persoane.
Populaţie 1990 1995 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Total Judeţ 363,2 342,6 309,7 318 316,2 302,8 298,2 290,5 296,4
Sector
primar
110,6 125 133,1 136,8 134,9 115,6 110,2 100,9 102,7
Pondere % 30,45% 36,48% 43% 43% 42,66% 38,17% 36,95% 34,73% 34,64%
Sursa: Anuarul Statistic al judeţului Iaşi 2006
Se observă că, după momentul reprezentat de anul 1989, numărul persoanelor ocupate în
agricultură în judeţul Iaşi înregistrează o creştere continuă până în anul 2000, ca urmare a
restructurării sectorului industrial şi
întoarcerii unei părţi a populaţiei urbane în
mediul rural. Din anul 2000 însă, se
înregistrează o involuţie a numărului
persoanelor ocupate în agricultură.
Procentul rămâne destul de ridicat,
în condiţiile în care contribuţia agriculturii
la PIB este mică, situându-se în anul
2002, la o valoare de 15,9%. Cauza o
reprezintă procentul mare de gospodării
care produc doar pentru consumul propriu
şi nu „intră" în zona agriculturii fiscalizate. Prin urmare, domină o agricultură de subzistenţă, cu un
indice redus al productivităţii muncii. Concluzia este că zona rurală cunoaşte o reducere anuală a
populaţiei ocupate în agricultură.
5.2.1. Populaţia ocupată în agricultură în judeţul Iaşi
49
Variaţia populaţiei ocupate în industrie %
0
10
20
30
%
% 21.1 18.83 18.14 17.44
2004 2005 2006 2007
Analizând populaţia ocupată în industrie, în perioada pentru care sunt prezentate datele statistice (2004-2007), se constată o reducere anuală uşoară a acesteia în judeţ, ceea ce denotă un transfer către zona serviciilor.
Sursa – Statistică teritorială 2009, Institutul Naţional
de Statistică
După medii de rezidenţă, ponderea salariaţilor din municipiul Iaşi în anul 2002 era de 87,8%, indicând faptul că cea mai mare parte a populaţiei urbane ocupate era salariată, iar în mediul rural, în anul 2002, 75.4% din populaţia ocupată era non-salariată, indicând astfel ocuparea în agricultura de subzistenţă şi gradul ridicat de sărăcie ( 40.7 % în anul 2001 conform metodologiei CAPSIS în Planului Naţional Antisărăcie şi Promovarea Incluziunii Sociale în cadrul căruia Regiunea NE are cel mai înalt nivel de sărăcie) . Ocuparea populaţiei din ZMI conform recensământului populaţiei din martie 2002
Localitate Populaţia totala
Populaţia activă Populaţia inactivă
Populaţia activă total
Populaţie ocupată
Şomeri Elev/
studenţi Pensionari Casnică
întreţinut de alta
persoană
întreţinut
de stat sau de
org.
privata
Alta situaţie
ec.
Municipiul Iaşi 320888 136504 119791 16713 84885 59256 12365 20388 1501 5989
Total 320888 13650 119791 16713 84885 59256 12365 20388 1501 5989
Aroneanu 2884 1247 1172 75 471 501 285 347 3 30
Bârnova 3935 1557 1498 59 667 661 462 529 29 30
Ciurea 100092 4578 3863 715 2072 1271 880 1183 13 95
Holboca 11662 5524 4911 613 3038 1267 710 1021 31 71
Leţcani 6620 2552 2265 287 1188 1166 817 856 13 28
Miroslava 8073 3741 3741 342 1460 1273 559 990 5 45
Popricani 6735 2672 2154 524 1228 1346 625 805 19 34
Rediu 3421 1151 1099 52 542 904 392 354 5 73
Schitu Duca 4337 1689 1618 71 586 1093 421 516 13 19
Tomeşti 11866 5396 4453 943 3139 1326 849 1028 26 111
Ungheni 3989 2340 2294 46 598 391 193 439 6 22
Valea Lupului 3075 1269 1166 103 608 563 300 287 1 47
Victoria 4293 1385 1314 71 653 1110 586 534 9 16
Total ZMI rural 80982 35107 31206 3901 1624 12872 7079 8889 173 621
Total ZMI 401870 171611 150997 20614 101126 72128 19444 29277 1674 1812
Din datele prezentate în tabel, rezultă că în Zona Metropolitană Iasi la nivelul anului 2002:
ponderea medie a populaţiei active în populaţia totală este de 42,7%; cea mai mare proporţie se înregistrează în comunele: Ciurea (45,36%),Miroslava (43,23
%), iar cea mai mică pondere se înregistrează în comuna Rediu (34%); în cadrul populaţiei inactive cei mai numeroşi sunt elevii si studenţii, mai precis 101.126
persoane (43,9%) din total populaţie inactivă, iar cele mai puţine persoanele întreţinute de stat sau de organizaţii private, care reprezintă 0,72%;
5.2.2. Populaţia ocupată în industrie în judeţul Iaşi
5.3.Gradul de ocupare în ZMI
50
4.5
5
5.5
6
6.5
martie 2007 martie 2008 martie 2009
Rata şomajului martie 2007-2008-2009 %
0
10000
20000
30000
40000
50000
Somajul în procente şi cifre absolute, în
judeţul Iaşi
% 4 13 10.9 9.5 7.1 7.2 6.5 5.6
Număr persoane 15293 49939 38993 31294 22289 23117 20231 17695
1991 1995 2000 2003 2004 2005 2006 2007
la nivelul întregii zone studiate pensionarii au o pondere de 17,94 % din totalul populaţiei, iar şomerii de 5,12%.
Analiza evoluţiei şomajului, pentru prezentul proiect este un factor relevant, întrucât oferă o
serie de indicii legate de presiunile existente pe piaţa muncii în general, cât şi pe anumite zone
ocupaţionale.
Astfel, au fost luate în analiză două perioade – pe de o parte orizontul de timp 2003-2007
(pentru care există date
statistice oficiale anuale) şi care
a fost marcat de o creştere
economică susţinută, iar pe de
altă parte perioada recentă
(ianuarie-martie 2009),
confruntată cu condiţii
economice şi financiare noi,
severe, care au determinat o
contracţie a tuturor domeniilor
de activitate.
Sursa – Statistică teritorială
2009, Institutul Naţional de
Statistică
Pentru prima perioadă
menţionată anterior, se constată o
reducere anuală constantă a ratei
şomajului, acesta coborând la
5.6% la nivelul anului 2007.
Pe lângă factorul menţionat
(creşterea economică), la
reducerea şomajului a contribuit şi
emigrarea pe alocuri masivă,
predominant din arealele rurale,
oraşele mici şi cele mono-industriale a personalului calificat către alte State Membre, ceea ce a
determinat în final o reducere a presiunii pe pieţa muncii.
Cea de-a doua perioadă (analizată prin comparaţii la nivel lunar), reflectă intrarea
economiei în procesul de recesiune, ca urmare a efectelor crizei financiare (lipsa de lichidităţi cu
implicaţii asupra regimului creditării) şi economice (scăderea dramatică a cererii de consum şi
investiţii pe piaţa internă cât şi cea externa). Astfel în judeţul Iaşi, rata şomajului a ajuns la nivelul
lunii martie 2009 la 6.2%.
Sursa – Buletine statistice lunare ale judeţului Iaşi, Institutul Naţional de Statistică
Rata şomajului înregistrat în luna ianuarie a fost de 8,1%, faţă de 7,8% in luna decembrie 2009. Numărul total al şomerilor înregistraţi in evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de munca a fost de 740.982 de persoane, din care 306.977 femei. In următoarele judeţe rata şomajului a fost sub procentul înregistrat la nivel naţional: Bucureşti (2,4%), Ilfov (2,6%), Timiş (4,4%), Bihor (6,2%), Cluj (6,5%), Constanta si Maramureş (câte 6,7%), Arad si Satu-Mare (7,0%), Iaşi (7,4%), Giurgiu (7,5%), Botoşani şi Vrancea (7,7%).
5.4.Situaţia şomajului
51
Sursa –Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de muncă
Sub acest aspect, ZMI se caracterizează printr-o rată a şomajului scăzută, între cele două limite înregistrate pe Municipiul Iaşi (2,22%) si pe Judeţul Iaşi (4,9%). Ca urmare a evoluţiei fluctuante viitoare a pieţei forţei de muncă datorată, pe de o parte crizei financiare si economice mondiale, si pe de altă parte datorată întoarcerii muncitorilor români din statele Europei de Vest, se prognozează o creştere a ratei şomajului si în arealul metropolitan Iaşi.
Conform datelor furnizate de către Casa Judeţeană de Pensii Iasi, la data de 30.06.2008, situaţia pensionarilor din Zona Metropolitană Iasi se prezenta astfel:
Nr crt
Localitatea Total
pensionari nr.
Din care pe sexe
F M
Municipiul Iaşi 66415 40890 25525
1 Aroneanu 668 384 284
2 Bârnova 780 456 324
3 Ciurea 1805 1047 758
4 Holboca 1861 1033 828
5 Leţcani 1163 648 515
6 Miroslava 1854 1049 805
7 Popricani 1309 719 590
8 Rediu 1632 965 667
9 Schitu Duca 1015 579 436
10 Tomeşti 1646 929 717
11 Ungheni 528 355 173
12 Valea Lupului 235 144 91
13 Victoria 999 604 395
Total ZMI rural 15495 8912 6583
TOTAL 81910 49802 32108
% 100 60,80 39,20
Din datele prezentate, rezultă creşterea numărului pensionarilor în perioada 2002 – 2008 la 113 % în Municipiul Iaşi, 120,37 % în ZMI rural şi cu 113,56 % total ZMI, deci o îmbătrânire a populaţiei. Dacă la nivelul anului 2002, la o populaţie totală a ZMI de 401.870 locuitori erau 72.128 pensionari (17,94%), la nivelul anului 2008, la o populaţie totală a ZMI de 395.298 locuitori, numărul pensionarilor se ridică la 91.910 (23,25%).
Populaţia e angrenată în principal în domeniul serviciilor, al comerţului si industrie, la polul opus fiind angajaţii din sectorul primar. Ulterior anului 2002, structura populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale reflectă faptul că, în ultimii ani, sectorul serviciilor a înregistrat o curbă ascendentă, proporţia persoanelor ocupate crescând de la an la an. În contrast, sectorul agricol (primar) a înregistrat un declin, populaţia care lucrează în agricultură aflându-se în scădere.
5.5.Situaţia pensionarilor din ZMI
5.6. Structura forţei de muncă în ZMI
5.4.1.Şomajul în ZMI
52
Anexa nr.
Locuinţe
Locaţie Suprafaţă totală - ha Locuinţe existente – total
număr Suprafaţă locuibilă -mp
1996 2001 2006 1996 2001 2006 1996 2001 2006
Municipiul Iaşi 9391 9391 9391 106376 109357 110476 3464217 3913832 3985611
Aroneanu 3900 3900 3900 770 916 1015 22335 35544 41215
Bârnova 4122 4122 4122 1050 1552 1716 38534 57710 69130
Ciurea 4772 4772 4772 2659 3046 3182 94265 116477 124322
Holboca 5004 5004 5004 2936 3169 3233 95035 115906 119837
Leţcani 5855 5855 5855 1648 1956 2014 54899 68047 71394
Miroslava 8257 8257 8257 1837 2530 2745 57756 87847 105510
Popricani 6962 6962 6962 1589 2011 2083 45041 77906 81105
Rediu 5573 5573 4510 1660 2186 1346 54922 91272 45949
Schitu Duca 11454 11454 11454 1477 1636 1680 40993 50968 53588
Tomesti 3711 3711 3711 3172 3502 3706 105715 126877 139249
Ungheni 4614 4614 4630 1152 1245 1295 35382 48411 51019
Valea Lupului 0 0 1063 0 0 1196 0 0 70431
Victoria 6216 6216 6216 1307 1444 1465 32610 46740 47872
Total rural 70440 70440 70456 21257 25193 26676 677487 923705 1020621
Total urban 9391 9391 9391 106376 109357 110476 3464217 3913832 3985611
Total general ZMI 79831 79831 79847 127633 134550 137152 4141704 4837537 5006232
Surse: Directia Judeteana de Statistica Iasi
Sursa: Sursa ZMI
Tendinţa capacităţii gospodăriilor de a acoperi în întregime cheltuielile necesare şi de economisire reprezintă un indicator al dezvoltării generale a veniturilor într-o societate. Pentru România, ponderea gospodăriilor capabile să acopere aceste cheltuieli din venitul lor disponibil a crescut de la 8,4% în 2002 la 10,2% în 2004 În timp ce acestea sunt valori medii, o împărţire pe zone de rezidenţă indică faptul că tendinţa de îmbunătăţire a fost mult mai pronunţată în zonele urbane (11,4%, în creştere de la 8,1%) decât în zonele rurale, unde ponderea gospodăriilor care sunt capabile să acopere pe deplin toate cheltuielile necesare a fluctuat în jurul valorii de 9%.
Gospodării după modelul de acoperire a cheltuielilor, pe zone de rezidenţă din România
Zone de rezidenţă
Anul
% din totalul gospodăriilor care îşi acoperă cheltuielile Acoperirea
totală a cheltuielilor
şi posibilităţi de economisire
Utilizarea veniturilor disponibile
A fost necesar să se apeleze la
economiile gospodăriilor
A fost necesar un împrumut
Total 2002 8,4 59,7 6,9 25,0
2003 9,9 61,4 5,7 23,0
5.7. Gradul de acoperire a cheltuielilor în gospodării
53
2004 10,2 62,7 5,5 21,7 Urban 2002 8,1 55,5 6,9 29,6
2003 9,5 57,7 5,7 27,1
2004 11,4 59,3 5,6 23,7
Rural 2002 8,7 65,3 6,9 19,1
2003 10,2 66,0 5,8 18,0
2004 8,7 67,2 5,1 19,0
Sursa: Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România, INS, 2005.
Localitatea Castig 2008
RON/ locuitor
Venitul pe cap de locuitor în ZMI în lunar ZMI variază de la o localitate la alta comuna cea mai bogată fiind Aroneanu. Cele mai mici venituri pe cap de locuitor se înregistrează în comunele Ciurea, Popricani şi Victoria . Mai multe studii privind cheltuielile gospodăriilor pentru perioada 1997-2000 oferă următoarea caracterizare a săracilor rurali din România: Capi de gospodărie romi. Gospodăriile de romi sunt mai
sărace decât restul gospodăriilor. Această caracteristică etnică se corelează cel mai bine cu cheltuielile scăzute, iar efectul este cu 50% mai ridicat în zonele rurale decât în cele urbane. Gospodăriile conduse de femei şi cele monoparentale au, de asemenea, tendinţa de a fi mai sărace.
Mărimea mai mare a gospodăriei şi familiile cu mai mulţi copii. Numărul mediu de copii sub 18 ani a fost de aproape 7
ori mai mare pentru gospodăriile din cvintila cea mai săracă decât pentru cele din cea mai bogată.
Nivel înalt al ocupării pe cont propriu şi al şomajului. În mod
paradoxal, ocuparea pe cont propriu atât în domeniul agricol, cât şi neagricol face să scadă venitul gospodăriei. Participarea scăzută la piaţa muncii formale, aşa cum se indică prin lipsa unui salariat în gospodărie, are o legătură puternică cu cheltuielile scăzute ale gospodăriei.
Nivelul educaţional scăzut al capului gospodăriei. Nivelul educaţional are un puternic impact asupra cheltuielilor gospodăriei: un nivel educaţional scăzut sporeşte riscul sărăciei.
Municipiul Iaşi 1549
Aroneanu 1110
Bârnova 547
Ciurea 449
Holboca 564
Leţcani 609
Miroslava 747
Popricani 491
Rediu 729
Schitu Duca 544
Tomesti 621
Ungheni 612
Valea Lupului 745
Victoria 584
Sistemul de protecţie socială din România a avut o rază de acţiune semnificativă la sfârşitul anilor 1990, atât în zona urbană, cât şi în cea rurală. Aproximativ 80% din totalul de familii din România încasau o alocaţie socială, cum ar fi o pensie, alocaţie de sprijin sau asistenţă socială.Mediul rural se caracterizează printr-o pondere relativ ridicată a persoanelor defavorizate şi a celor care beneficiază de ajutor social conform Legii 416/2001, dar şi printr-un număr mare de copii daţi în plasament maternal. Din punct de vedere al serviciilor sociale oferite, fiecare unitate administrativă locală are un departament care are ca atribuţiuni prevenirea/ combaterea fenomenelor sociale negative.
5.8. Venitul pe cap de locuitor în ZMI în lunar ZMI
5.9. Protecţia socială şi săracii rurali
54
Nivelul de sărăcie - Municipiul Iaşi : - persoane beneficiare de ajutor social, conform Legii nr. 115/2006 pentru completarea Legii
nr.416/2001 privind venitul minim garantat – 676 beneficiari, respectiv 523 ajutoare sociale plătite la nivelul lunii octombrie 2008; - pensionarii agricultori - 345 persoane (cu o pensie de pana la 350 lei).
Pentru cele două categorii mai sus menţionate se aplică din 2008 şi prevederile H.G. nr.410/2008 privind furnizarea de produse alimentare (zahăr şi făină) din stocurile de intervenţie comunitară: - în evidenţele Direcţiei de Asistenţă Comunitară Iaşi, există un număr de aproximativ 11.000 pensionari, cu vârsta sub 65 ani, cu o pensie până la suma de 500 lei. Aceştia beneficiază de gratuitate pe mijloacele de transport urban, conform H.C.L. Iaşi nr.159/2008. - în categoria "persoanelor fără adăpost" sunt înregistrate aproximativ 110 persoane cazate temporar in Adăpostul Primăriei Municipiului Iaşi, dar pot fi incluse şi persoanele beneficiare de ajutor social înregistrate la "fără domiciliu" (cu carte provizorie pe municipiul Iaşi) - 43 persoane sau cu adresa în fapt în zona Şes Bahlui/Cicoarei - 15 persoane (în construcţii fără autorizaţii, fără forme legale). - se mai pot înregistra zone cu persoane defavorizate, în general chiriaşi în imobile retrocedate/ce urmează a fi retrocedate. Mediul rural se caracterizează printr-o pondere relativ ridicată a persoanelor defavorizate şi a celor care beneficiază de ajutor social conform Legii 416/2001, dar şi printr-un număr mare de copii daţi în plasament maternal. Din punct de vedere al serviciilor sociale oferite, fiecare unitate administrativă locală are un departament care are ca atribuţiuni prevenirea/combaterea fenomenelor sociale negative.
Analiza mediului social si a infrastructurii sociale în ZMI – 2008: Unitate In
CP Copii in AMP prov din ZMI
Copii in AMP in ZMI
Copii plas fam din ZMI
Copii plas fam in ZMI
In CZ
Copii diz
Adult diz neinst
Adult diz inst
CZ C plas
C rez adult
Unit med soc
C batr ani
U 302 382 163 251 460 207 958 8925 66 12 13 0 0 2
R 181 139 127 100 191 140 340 1993 11 3 2 1 1 0
ZMI 483 521 290 351 651 247 1298 10818 77 15 15 1 1 2
În Municipiul Iaşi problemele sociale diverse sunt ţinute în schimb sub control de către municipalitate prin Direcţia de Asistenţă Comunitară, care oferă o gamă largă de servicii sociale, coroborate cu o infrastructură tehnică dezvoltată (12 Centre de zi,13 centre de plasament, 2 Centre de bătrâni etc.) Municipiul Iaşi se caracterizează şi prin numărul mare de ONG-uri si fundaţii (ADV, Bethany etc) care activează în sfera serviciilor sociale. În comune, pondere ridicată o au persoanelor defavorizate si cele care beneficiază de ajutor social. Aceste fenomene sunt ţinute sub control prin departamentele proprii ale primăriilor de comună, dar si prin activitatea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială si Protecţia Copilului Iaşi.
5.9.1. Nivelul de sărăcie din ZMI
55
Politica socială se numără printre competenţele partajate între statele membre şi Uniune, în
unele dintre componentele acesteia, Uniunea fiind chemată să asigure numai o coordonare a politicilor naţionale, în timp ce în altele poate iniţia măsuri ale căror modalităţi de aplicare concrete sunt lăsate în seama statelor membre. Carta Socială Europeană (atât în forma sa iniţială, semnată la Torino în 1961, cât şi în cea revizuita în 1996), Cartea Alba „Politica Socială Europeană” (1993), precum şi „Carta comunitară privind drepturile sociale fundamentale” (1989) au stabilit obiectivele politicii sociale. Obiectivele se refera la:
promovarea ocupării forţei de muncă; îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă; protecţie socială corespunzătoare; asigurarea unui dialog între angajaţi şi angajatori; dezvoltarea resurselor umane în vederea obţinerii şi menţinerii unei rate înalte de
ocupare a forţei de muncă; combaterea excluderii sociale.
Obiectivul referitor la obţinerea şi menţinerea unei rate înalte de ocupare a forţei de muncă se va face fără subminarea concurenţei. Pentru atingerea acestui obiectiv, Comunitatea şi statele membre au dezvoltat Strategia europeană de ocupare a forţei de muncă, strategie axată pe următoarele linii directoare:
măsuri şi acţiuni de ocupare a forţei de muncă; spirit antreprenorial; adaptabilitate; şanse egale.
Într-o analiză succintă, spaţiul rural românesc are o importanţă deosebită, sub aspectul elementelor pozitive şi negative, datorită ponderii relativ mari a suprafeţelor agricole şi forestiere pe care o deţine România faţă de suprafaţa Uniunii Europene, a ponderii populaţiei ocupate în agricultură, a tradiţiilor şi obiceiurilor specifice. În România în anul 2005, agricultura, silvicultura si piscicultura (clasificare CAEN) au angajat 2,9 milioane de persoane, reprezentând 32,2% din totalul locurilor de muncă (faţă de 30,3% in industrie si construcţii si 37,5% in sectorul servicii). Odată cu creşterea economică începută în 2000, agricultura a pierdut din forţa de munca, aceasta migrând către sectoarele secundar si terţiar. Totuşi, sectorului primar prezintă importanţă în ceea ce priveşte furnizarea locurilor de muncă din spaţiul rural. Majoritatea celor care lucrează în agricultură sunt proprii lor angajaţi. Numărul locurilor de munca din sectorul non-agricol rural s-a diminuat in intervalul 1998-2005. Acest declin se explică prin micşorarea sau restructurarea sectoarelor rurale non-agricole, creşterea migrării in exterior, din rândul populaţiei active. Veniturile medii scăzute din zona rurală generează mai puţină ocupare si mai puţine oportunităţi de diversificare. Diversificarea activităţilor din zona rurală rămâne o problema care trebuie rezolvată deoarece numai aprox. 10 % dintre locuitori rurali lucrează in sectorul meşteşugăresc, iar economia rurală non-agricolă utilizează numai 24,5% din populaţia rurală activă. O ancheta structurală a sectorului agricol indica faptul că, în anul 2005, nu mai puţin de 8,5 milioane de persoane au contribuit la producţia agricola. Aceasta cifră cuprinde persoanele pentru care agricultura reprezintă activitatea principală, dar şi cele pentru care agricultura este o activitate secundară, dar care nu sunt cuprinse în statisticile oficiale ale forţei de muncă. Majoritatea acestora muncesc în exploataţii individuale (8,4 milioane de persoane), în timp ce un procent minoritar lucrează în ferme cu personalitate juridică .În medie, persoanele implicate în activităţi agricole au o performanţă de numai 30% din potenţialul unui angajat cu norma întreagă, fie din cauza ca agricultura constituie o ocupaţie secundară, fie din cauza slabei productivităţi obţinute din numeroasele exploataţii individuale, de mici dimensiuni, fără dotare tehnică agricolă adecvată. Restructurarea activităţilor la nivelul fermelor şi intensificarea capitalului pentru fermele comerciale va conduce inevitabil, la utilizarea unei forţe de muncă mai reduse pentru îmbunătăţirea competitivităţii. Experienţa din alte sisteme agricole, din Statele Membre sau din alte ţări, reprezintă o dovadă importantă în acest sens. Aceste schimbări cu impact negativ asupra şomajului arată încă o dată nevoia de creare de locuri de muncă în sectoarele non-agricole, pentru a putea absorbi forţa de muncă eliberată din agricultură. Această situaţie ilustrează şi o altă problemă deosebit de
Capitolul VI. Dezvoltarea rurală neagricolă şi crearea de locuri de muncă neagricole în zona rurală
56
importantă, cea a ajustării forţei de muncă agricole, care cel mai probabil se va extinde pe o perioadă destul de mare de timp. Pentru a evita exportul de nonocupare rurală spre zonele urbane, trebuie acordată prioritate creării de oportunităţi de locuri de muncă pentru locuitorii rurali în cadrul noii economii rurale neagricole. Sursele potenţiale de creştere a locurilor de muncă în zona rurală vor fi asigurate de întreprinderile neagricole nou create
Pentru a ajuta populaţia din mediul rural să se reorienteze către afaceri mai profitabile, Com isia Europeană a propus mutarea unei părţi a subvenţiei pentru producţia agricolă către activităţi economice alternative pe care intenţionează să le încurajeze în mediul rural. Dezvoltarea rurală a căpătat o atenţie sporită în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), devenind, astfel, al doilea pilon al acesteia.
Atingerea obiectivului de dezvoltare rurală durabilă impune abordarea spaţiului rural într- o manieră integrată multisectorială care să susţină dezvoltarea durabilă prin:
identificarea rolurilor-cheie pe care le pot juca zonele rurale în spijinul competitivităţii la nivel regional şi naţional;
identificarea domeniilor şi zonelor-cheie care sprijină dezvoltarea rurală durabilă; promovarea valorificării resurselor endogene pentru diversificarea bazei economice; creşterea accesibilităţii şi asigurarea de servicii publice şi cu specific agricol; protejarea caracterului specific şi elaborarea de strategii diferenţiate pe tipuri de zone
rurale; sprijinirea dezvoltării agriculturii şi turismului ca activităţi vitale în mediul rural, concomitent
cu păstrarea echilibrului ecologic, conservarea naturii şi a peisajelor; dezvoltarea capitalului uman; sprijinirea regenerării identităţii şi specificului local, a comunităţilor locale rurale; sprijinirea aşezărilor izolate în prezervarea valorilor.
Prin noua orientare a PAC, un obiectiv major este implementare a unei dezvoltări rurale durabile, prin asigurarea pe termen lung a dezvoltării şi stabilităţii sociale, economice şi culturale a spaţiului rural, în intercondiţionalitate cu protecţia şi conservarea mediului şi peisajelor, a păstrării tradiţiilor şi patrimoniului cultural românesc. Acest obiectiv a stat la baza Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 prin care vor fi aplicate măsurile de dezvoltare rurală, finanţate din fondurile naţionale şi cele europene (PNADR 2007 – 2013). Conceptul de dezvoltare rurală este fundamentat pe cel de dezvoltare durabilă şi are câteva trăsături fundamentale, referindu-se la:
Dezvoltarea rurală sustenabilă, care presupune dezvoltare economică echitabilă şi
echilibrată, cu un nivel ridicat al coeziunii sociale şi al includerii şi asumarea responsabilităţii pentru folosirea resurselor naturale şi a protecţiei mediului;
Dezvoltarea rurală extensivă sau integrată, care se referă la dezvoltarea mediului rural
prin extinderea mijloacelor de comunicare şi informare şi prin extinderea activităţilor din mediul rural spre sectorul non-agricol şi promovarea agriculturii extensive, a cărei coordonată esenţială este transferul informaţional (conceptul de agricultură extensivă aici este diferit de cel tradiţional, care definea opusul agriculturii intensive);
Dezvoltarea rurală multisectorială, care se referă la crearea de reţele şi parteneriate între
organizaţii internaţionale, agenţii naţionale sau organizaţii ale societăţii civile, în vederea abordării multisectoriale.
Analiza chestionarelor
Activitatea de cercetare derulată în cadrul proiectului a urmărit obţinerea rezultatelor si elaborarea interpretărilor în scopul elaborării unei imagini globale despre:
Situaţia socio- economică a judeţului Iaşi; Profilul familiilor şi persoanelor implicate în agricultura de subzistenţă: număr, repartizare,
venituri, ocupaţii; potenţialul, dorinţa şi voinţa membrilor familiilor de subzistenţă din mediul rural privind
depăşirea statutului social prin găsirea de locuri de muncă sau iniţierea de mici afaceri, generatoare de venituri suplimentare;
57
identificarea de noi forme de ocupare pentru lucrătorii independenţi din zonele rurale in vederea creşterii gradului de ocupare in zonă prin desfăşurarea de activităţi non-agricole
nevoile educaţionale si informaţionale ale membrilor grupului ţintă, pentru elaborarea modulelor de informare a populaţiei, având ca scop îmbunătăţirea cunoştinţelor acesteia şi facilitarea accesului la informaţii;
situaţia femeilor din ZMI, potenţialul lor în demararea unor activităţi antreprenoriale; constrângerile regionale legate de protecţia mediului înconjurător, birocraţie, lipsa
infrastructurii şi a utilităţilor necesare demarării de afaceri în domenii specifice, alte piedici ; identificarea oportunităţilor şi condiţiilor necesare dezvoltării unor afaceri, în domenii non
agricole, în arealul cercetat; mijloacele de finanţarea puse la dispoziţie de UE şi România care pot fi accesate de
populaţia rurală pentru demararea şi dezvoltarea micilor afaceri în domenii non agricole în ZMI etc.
Elaborarea cercetării a fost realizată în 2 faze pe un eşantion reprezentativ de persoane cu domiciliul stabil în zona ţintă a proiectului respectiv ZMI. Cercetarea s-a desfăşurat în perioada aprilie martie - aprilie 2010 şi a cuprins :
cercetarea de birou: rapoarte regionale, date statistice şi cercetarea de teren - aplicare chestionare.
Instrumentul de teren utilizat in elaborarea cercetării a fost chestionarul. Aplicarea
chestionarelor a fost administrată de operatorii de interviu desemnaţi din cadrul FEDEI Iaşi cu participarea partenilor din proiect respectiv Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Iaşi şi Asociaţia ZMI, prin colaborare cu Oficiul Judeţean de Consultanţă Iaşi - Camera Agricolă, Organizaţia World Vision Iaşi şi Primăriile din ZMI. Volumul eşantionului pe care au fost aplicate chestionarele este de 510 de persoane, cu domiciliul în cele 13 comune care fac parte din ZMI respectiv: Aroneanu, Bîrnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, Tomeşti, Popricani, Rediu, Schitu Duca Valea Lupului, Victoria şi Ungheni. Prelucrarea si analiza datelor a fost realizată de experţii desemnaţi în cadrul proiectului, iar rezultatele cercetării, concluziile, precum si recomandările specifice obiectului cercetării sunt integrate in cadrul prezentului Studiu privind oportunităţile de dezvoltare integrată a mediului rural din ZMI extrapolat asupra judeţul Iaşi. Urmare analizei s-au identificat :
Puncte puternice :
Teritoriu cu o puternica vocaţie agricolă (calitatea solului, precipitaţiile, prezenţa pânzei freatice);
Apartenenţa zonei ţintă la ZMI Iaşi, includerea ei în Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de creştere Iaşi 2007- 2015;
Au fost individualizate următoarele puncte critice:
ferme de dimensiuni mici; grad scăzut de asociere la nivelul producţiei agricole, cât si al prelucrării si transformării materiilor prime;
slaba diversificare a tipologiei funcţionale a aşezărilor rurale, marea lor majoritate având funcţiuni predominant agricole;
multe suprafeţe de teren sunt abandonate, nelucrate sau insuficient utilizate. Această stare de fapt coroborată cu lipsa formelor profesionale de asociere, constituie un factor determinant la realizarea unei agriculturi neperformante, de subzistenţă;
procentul mare al persoanelor ocupate încă în agricultură, mai ales în cea de subzistenţă şi semisubzistenţă;
rentabilitatea scăzută a producţiei agricole; lipsa resurselor financiare ; experienţa modestă în managementul tehnic şi in marketing; lipsa infrastructurii logistice de piaţă; utilizarea de tehnologii învechite şi gradul redus de mecanizare al proceselor agricole; numărul mic de IMM-uri care operează în sectorul serviciilor;
58
nivelul scăzut de educaţie şi de formare profesională; orientare puternică pentru autoconsum şi implementarea la nivel scăzut a standardelor de
calitate pentru produse şi serviciile cerute de piaţă; dificultăţi în respectarea cerinţelor de calitate, siguranţa alimentară, sănătate şi bunăstare
animală, precum şi de mediu, necesare pentru respectarea angajamentelor luate în momentul aderării la UE;
deficienţa sistemului tehnico – edilitar si dotarea cu unele utilităţi de bază (apă - canal, gaz metan). În acest caz, diferenţele sunt semnificative de la o comună la alta. Astfel, dacă Leţcani, Valea Lupului, Tomesti, Bîrnova, Miroslava, Ciurea (comune puternic dezvoltate rezidenţial) cunosc un anumit progres în privinţa infrastructurii utilitare, altele precum Schitu Duca, Victoria, Ungheni au nevoie stringentă de utilităţile respective;
starea deficitară a infrastructurii rutiere pe zone analizate; lipsa unor gropi ecologice în marea majoritate a comunelor; problemele sociale definesc un anumit grad de sărăcie accentuat în comunele mai
îndepărtate de municipiul Iaşi; servicii pentru populaţie slab dezvoltate în mediul rural; ponderea mică a serviciilor în zonă
din total activităţi economice; Servicii deficitare în domeniul turismului mai ales în rural; Polul de Creştere pentru Zona Metropolitană Iaşi gravitează în jurul municipiului Iaşi; disproporţia foarte mare între ponderea activităţii economice a Municipiului Iaşi în total ZMI
si ponderea activităţii economice a comunelor în total ZMI; imbătrânirea populaţiei; slaba promovare a obiectivelor turistice; slaba semnalizare a obiectivelor turistice; servicii turistice de calitate scăzută ;Informare si promovare turistica insuficienta; slaba dezvoltare a produselor turistice complexe; numeroase monumente istorice în stare avansată de degradare.
Puncte tari :
existenta ecosistemelor diversificate care permit cel puţin din punct de vedere al potenţialului, diferenţierea producţiei agricole (cereale, legume-fructe, acvacultură etc). Rezultatele producţiei agricole pot constitui materii prime valoroase pentru procesare în produse tradiţionale;
dezvoltarea cartierelor de locuinţe concomitent cu migrarea populaţiei urbane în comunele limitrofe din ZMI: Miroslava, Ciurea, Breazu, Aroneanu, Bârnova etc.
tradiţie gastronomică în zonă; existenţa unor tradiţii meşteşugăreşti în zonă olărit în comunele Miroslava şi Ciurea şi
împletituri papură în Holboca; existenţa unui număr mare de monumente cultural - istorice în zonă; preţuri avantajoase la achiziţionarea terenurilor extravilane şi intravilane; forţă de muncă cu un nivel mediu de educaţie şi pregătire ocupaţională ridicată la un cost
mic pe piaţa forţei de muncă; amplasarea comunelor Victoria şi Ungheni pe zona de graniţă cu Republica Moldova; distanţe mici de transport între comunele ZMI şi Iaşi; existenţa pădurilor în raza de accesibilitate a municipiului, care în afara interesului ştiinţific
au si funcţii de recreere si agrement:Ţicău - Brânduşa - Cârlig (312 ha.), Breazu - Munteni (71 ha.), Dancu (11 ha.), Valea lui Darie (22 ha.), Mârzesti (110 ha.), Vulturi (21 ha.), Vânători (198 ha.), Ciric (252,2 ha.), Dorobanţ (48 ha.), Aroneanu (305 ha.), Uricani (107 ha.), Galata (90 ha.), Păun (2725 ha.), Bârnova - Pietrărie (183 ha.), Poieni (1166 ha.), Vlădiceni - Tomeşti (80 ha.) si Valea Lupului (118 ha.).
râurile Bahlui, Jijia si Prut aduc un plus de atractivitate, si împreuna cu salba de amenajări piscicole constituie locuri de atracţie pentru cei dornici de pescuit.
Municipiul Iaşi, în calitate de Pol de Creştere, conform HG 998/2007 accesează fonduri nerambursabile prin programul "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere", Axa I din Programul Operaţional Regional, după elaborarea si avizarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale si Locuinţei a Planului Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creştere Iaşi.
59
O parte din obiectivele şi programele din PIDPCI sunt extinse în zona rurală a ZMI:
PIDPC are în vedere construcţia de drumuri noi si modernizarea celor existente în zona metropolitană, precum si extinderea transportului public în comun si dotarea acestuia cu autovehicule, ţinându-se cont de dezvoltarea demografică în zonă.
Managementul deşeurilor se poate rezolva prin extinderea sistemului de management integrat al deşeurilor solide la nivelul întregii Zone Metropolitane, chiar si la nivelul întregului judeţ. Crearea si dezvoltarea unui sistem integrat eficient de management al deşeurilor la nivelul polului de creştere;
Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructură - apă si canalizare la nivelul ZMI; asigurarea infrastructurii de mediu se va realiza pe baza corelării intervenţiilor cu problemele de mediu din teritoriu si orientarea spaţială corespunzătoare a acestora în următoarele domenii: gestiunea riscurilor, gestiunea deşeurilor, ocrotirea si valorificarea naturii, protejarea peisajului, protejarea biodiversităţii, gestionarea resurselor de apă, gestionarea durabilă a terenurilor, asigurarea serviciilor de apă si canalizare;
Alimentare cu apă si canalizare - Zona Metropolitană Iaşi (inclusiv extindere sistem de canalizare în Municipiul Iaşi);
Proiect integrat de înfiinţarea reţelei de canalizare pentru satele din componenta comunei Bârnova, extinderea reţelei de alimentare cu apa;
Modernizare drumuri comunale din comuna Bârnova; infiinţarea unui centru social in comuna Bârnova,
Împrejmuirea Rezervaţiei Naturale - Locul fosilifer Dealul Repedea din comuna Bârnova;
Alimentare cu apa si canalizare in comuna Rediu; Sistem integrat de alimentare cu apă, canalizare, epurare ape uzate
menajere in comuna Ciurea; Canalizare si epurare ape uzate menajere, modernizare drumuri comunale
DC 26 A din DJ 248B – Cogeasca, construire centru de zi (creşa copii) si dotare cămin cultural în comuna Leţcani, judeţul Iaşi;
Înfiinţare sistem de canalizare menajeră în comuna Miroslava; Modernizare prin asfaltare DC 39 pe o lungime de 1 km. Reabilitare clădire
existentă pentru înfiinţarea unui centru de zi pentru copii. Modernizare cămin cultural prin achiziţionarea de costume populare în comuna Miroslava;
Proiect integrat privind alimentare cu apa si canalizare in satul Cristesti, construire grădiniţă în satul Orzeni, construire Cămin Cultural în cartierul Dancu si asfaltare drum comunal Orzeni.
Creşterea competitivităţii economice prin crearea si dezvoltarea unor structuri de sprijin a afacerilor, transferului tehnologic si promovării industriilor noi, creative. Crearea suportului logistic pentru sectorul productiv, prin proiectul Înfiinţare piaţa de gros, în localitatea
Vulturi, comuna Popricani; Realizarea unui serviciu profesionist integrat de transport la nivelul întregului areal
metropolitan care să realizeze conexiunea rapidă între punctele de interes ale populaţiei; Crearea /dezvoltarea/ valorificarea potenţialului turistic natural al polului de creştere prin
activităţi menite să facă din Polul de Creştere o destinaţie atractivă pentru turism si afaceri, împreună cu dezvoltarea durabilă a produselor turistice si creşterea utilizării internetului în serviciile de rezervare si promovare turistică (E-turism).
Iniţierea si promovarea programelor de cercetare si formare continuă, prin proiectele: Program de formare continuă pentru cariera managerială a personalului de
conducere din administraţia publică ĩn vederea dezvoltării capacităţii administrative si sporirii eficacităţii organizaţionale;
Programe pentru cercetare doctorală de excelenţă ĩn economie prin parteneriate active;
Inovare si dezvoltare ĩn programele doctorale si graduale universitare pentru adaptarea cercetării ştiinţifice la nevoile societăţii cunoaşterii;
Înfiinţarea unui Centru Regional pentru dezvoltarea antreprenoriatului in rândul tinerilor.
60
Raportul Diagnostic, este produsul unei reflecţii asupra teritoriului, realizată cu actorii
locali. Procesul de construcţie al etapei de diagnostic, a fost gândit să îmbogăţească patrimoniul
informativ, prin programarea unei mese rotunde cu participarea reprezentanţilor administraţiei
publice şi alese locale şi administrarea a 510 chestionare în rândul populaţiei rurale din ZMI .
Aceşti actori locali ai ZMI din judeţul Iaşi au un rol semnificativ ca beneficiari şi actori în procesul de
dezvoltare rurală. Prin intermediul întâlnirilor cu actorii instituţionali şi cu persoanele beneficiare, s-
a dorit însuşirea principalelor elemente, care au permis identificarea punctelor tari şi a celor critice
privind dezvoltarea rurală şi a activităţilor nonagricole în ZMI.
În literatura de specialitate actuală, mai ales în lumina acordurilor internaţionale care au
apărut ca urmare a Protocolului de la Kyoto, factorii cheie din scenariile cu privire la dezvoltarea
agriculturii în mileniului 3, sunt: siguranţa produselor alimentare, alimente sănătoase, reducerea
dezechilibrelor socio economice zonale, durabilitatea mediului din agricultură.
Aceste aspecte şi, în special, cel legat de durabilitatea ambientala, cu privire la principiul
"CROSS-COMPLIANCE" vor lega totdeauna sprijinul financiar public, de sectorul agricol. Cu alte
cuvinte, justificarea sprijinului public pentru acest sector va fi din ce în ce mai axat pe adoptarea în
spaţiul rural a bunelor practici agroambientale. Rezultatul acestor politici, îl constituie beneficiul pe
care sectorul îl oferă comunităţii, în schimbul sprijinului public.
Acest principiu, privind mediul, va găsi, de asemenea, aplicare si în a lte politici publice
asupra cărora agricultura are un impact, ca de exemplu: siguranţa alimentelor, protecţia
consumatorilor sau protecţia asupra specificităţii social-culturale locale.
Este evidentă în acest moment, interconectarea între aceste aspecte şi punctele tari ale ZMI,
enumerate anterior.
Astfel, cu cât interacţiunea între instituţii şi operatori este mai mare, cu atât mai rapidă va fi
dezvoltarea producţiei agroalimentare şi valorificarea economică şi socială teritorială.
Dintre actorii locali semnificativi ,participanţi la elaborarea strategiei, subliniem întâlnirea cu
diverşi primari în speranţa că punctul lor de vedere reprezintă un punct de reper pentru o buna
planificare locală, datorită apropierii de oameni şi a discuţiile cu diverse instituţii din teritoriu . Prin
urmare, experienţa lor a oferit un indiciu real, în elaborarea etapei de diagnostic a teritoriului.
Finalitatea generală a acestei analize, nu este aceea de a redistribui competenţe între diferiţi actori ai dezvoltării economice, ci de a sprijini Asociaţia ZMI şi Grupurile de Acţiune la nivel local (GAL-urile ) din zona ţintă şi din judeţ să elaboreze şi să pună în aplicare Planuri de dezvoltare integrată a comunităţilor, pentru ca acţiunile să devină sinergice şi pentru a îmbunătăţi comunicarea în cadrul acestora. Liniile directoare ale Planului de acţiune sunt rezultatul unui proces constructiv, care ia în considerare: Obiective strategice Strategia identifică 7 obiective strategice:
I Creşterea culturii antreprenoriale în spaţiul rural, bazată pe implementarea procedurilor şi practicilor;
RAPORTUL DIAGNOSTIC
LINIILE DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA DE ACTIVITĂŢI NON AGRICOLE ÎN ZMI
61
II. Sensibilizarea persoanelor implicate în agricultura de subzistenţă şi semisubzistenţă , cu privire la oportunităţile oferite de noul cadru instituţional şi de piaţă, pentru a genera beneficii pentru comunitatea locală; III. Caracterizarea sistemului agroalimentar şi turistic local, ca fiind un sistem de valori; IV. Adaptarea calităţii serviciilor la cerinţele companiilor şi consumatorilor, pentru a face faţă noilor provocări competitive; V Promovarea recunoaşterii ZMI prin intermediul produselor sale turistice şi agroturistice specifice. VI. Promovarea şi stabilizarea ocupării forţei de muncă prin favorizarea incluziunii tinerilor, şomerilor, femeilor , îmbunătăţirea şi diferenţierea ofertele de produse şi servicii rurale; VII Îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediu rural. Strategia organizaţională 1. Dezvoltarea rurală durabilă necesită o largă cooperare între instituţii, întreprinzători şi
comunităţile locale adică între Asociaţia ZMI, Gal – uri , ADI – uri şi comunităţile locale, care trebuie să elaboreze strategii integrate de jos în sus cu direcţiile generale de dezvoltare. Altfel fondurile europene vor fi cheltuite ineficient, afacerile demarate nu vor fi profitabile iar comunităţile nu vor beneficia de locuri de muncă şi venituri suplimentare.
Menţionă, că GAL-urile beneficiază de sprijin prin Programul “LEADER” al Uniunii Europene .
Acesta este un program de dezvoltare rurală durabilă care se bazează pe combinarea a şapte caracteristici:
abordare teritorială; abordare partenerială; abordare de jos in sus; abordarea integrată si multisectorială; accent deosebit pe inovaţie si experimentare; implementarea proiectelor de cooperare; interconectarea parteneriatelor locale..
În cadrul acestor GAL –uri, subiecţii publici şi privaţi, operând într-o autonomie juridică, instituţională şi economică, împărtăşesc o strategie comună cu obiective precise (colective) de dezvoltare teritorială care sunt integrate ulterior în planurile judeţene /regionale de dezvoltare. 2. Este prin urmare necesară în primul rând crearea GAL –urilor acestui care definesc liniile de dezvoltare care vor fi asamblate în planul ZMI / judeţean. După analiza socio economică a judeţului ,ZMI şi procesarea chestionarelor considerăm ca oportune dezvoltarea următoarelor activităţi non agricole în ZMI Iaşi: a) Valorificarea potenţialului turistic al ZMI . Referitor la potenţialul turistic al Zonei
Metropolitane laşi, acesta cuprinde componente culturale ale peisajului turistic si într-o măsură mai modestă cele naturale. Relieful nu prezintă elemente spectaculare deosebite, dar atractive din punct de vedere turistic. Elementul natural cel mai atractiv din punct de vedere turistic îl reprezintă zonele cu păduri, în special cele care sunt în apropierea oraşului. Comunele Aroneanu ,Bârnova , Leţcani, Miroslava , Schitu Duca , Victoria şi Holboca care au în patrimoniu monumente de importanţă cultural artistic şi religioas pot fi ataşate ca puncte de interes turistic , municipiului Iaşi pentru mai multe categorii de turism dintre care enumerăm:
Turismul de mini-vacanţe şi de week-end.
Turismul de business,
Turismul balneo, Turiştii din aceste categorii ,din cauză necunoaşterii şi a lipsei de oferte de pe piaţa turismului pot constitui nişe de piaţă pentru care se pot dezvolta pachete turistice complexe şi care pot satisface cerinţele turiştilor. Pachetele de servicii turistice reprezintă
62
un mijloc de dezvoltare a turismului local, generatoare de locuri de muncă şi bunăstare economică.
Modalităţile de dezvoltare a pachetelor turistice pot fi : Organizarea de către hoteluri, administraţiile staţiunilor balneo climaterice, agenţiile locale
de turism de tururi de drumeţii turistice, circuite gastronomice. Organizatorii pot pune contra cost la dispoziţia turiştilor, mijloace de transport adecvate, ghizi profesionişti, seturi de bilete de intrare la obiectivele turistice, muzee şi asigură masa. Este necesară colaborarea cu administraţia publică locală pentru respectarea orarului, dar şi pentru punerea la dispoziţia turiştilor de materiale informative despre obiectivele vizitate.
Organizarea în parteneriat public / privat, a unor evenimente / manifestări cultural-artistice etc. introduse în circuitele turistice pentru a atrage vizitatori autohtoni şi străini şi care pot constitui prilejuri de promovare şi dinamizare a turismului local:
festivaluri muzicale, folclorice, studenţeşti etc.;
târguri, expoziţii şi saloane;
conferinţe medicale, seminarii academice, întruniri de afaceri, simpozioane etc.;
sesiuni de comunicări ştiinţifice;
stagiuni de teatru şi operă;
lansări de carte, reviste, deschiderea unor obiective turistice (hoteluri, restaurante, cluburi) etc.
Organizarea de către Asociaţiile judeţene de Vânătoare şi pescuit sportiv în cooperare cu hotelurile, agenţiile turism de partide de vânătoare şi pescuit sportiv.
Editarea unui Ghid Turistic al comunităţii în acest caz al ZMI, incluzând toate atracţiile turistice din comunele ZMI. Scopul ghidului turistic este de a-i oferi clientului (fie el un grup, un agent de turism sau o persoană privată) principalele informaţii necesare pentru a decide dacă doreşte să viziteze obiectivul. Ghidul poate fi comercializat de hoteluri dar şi la punctele de desfacere organizate pe lângă monumentele incluse în ghid.
Editarea de broşuri de prezentare a fiecărui monument şi comercializarea lor. Amenajarea în jurul monumentelor a unor spaţii destinate turiştilor care să cuprindă:
Localuri de servit masa cu produse tradiţionale în zonă, magazine de suveniruri. Evident spaţiile trebuie dotate cu parcări, grupuri sanitare si foarte necesar cu ghizi. Cererea turistică este dată de potenţialul turistic al unei anumite destinaţii, reprezentat de valoarea lui globală, care la rândul său este influenţată de factori economici, politici, socio-demografici si de gradul de cultură. În aceste condiţii turismul în zona metropolitană are motivaţii sociale, economice, familiale si personale.
b) Amenajarea de spaţii de agrement pentru locuitorii municipiului Iaşi, in zonele rurale, împădurite sau cu amenajări piscicole din comunele ZMI. Aceste zone trebuiesc dotate cu parcări, wc- uri, grătare, spaţii de joacă pentru copii, terenuri de tenis pentru adulţi etc. Aceste amenajări trebuie să includă localuri de servit masa cu produse tradiţionale în zonă dar şi locuri pentru grătar .
c) Amenajarea de spaţii având ca scop prestarea de servicii sociale în parteneriat public privat sau exclusive public: ex. cămine de bătrâni, grădiniţe pentru copii cu acordarea de facilităţi din partea primăriilor: concesiune de tern sau cotă de participare în afacere.
d) Dezvoltarea serviciilor către populaţie: ateliere de întreţinere electrică, instalaţii sanitare, service şi spălătorii auto începând cu localităţile, în care s-au construit case în care au migrat locuitorii din municipiul Iaşi.
e) Crearea de ateliere de suveniruri - simbol în comunele cu monumente de interes turistic; crearea de suveniruri poate beneficia de aportul unor creatori plastici din ZMI.
f) Iniţierea de afaceri de producţie produse tradiţionale din legume şi fructe după modelul Hiliţa, în comunele Victoria şi Ungheni, care au suprafeţe mari cultivate cu legume şi în Aroneanu zonă fructiferă.
63
ANALIZA CHESTIONARELOR
Domeniile de activitate (În ordine alfabetică):
1. Întrebarea 1. Stare civilă:
Total Da % Nu %
362 309 85,43% 53 14,57
a. căsătorit(ă); b. necăsătorit(ă).
Eşantionul pe care s-au aplicat chestionarele a însumat un total de 362 de persoane din care 309 căsătorite, echivalentul a 85,43%, si 53 necăsătorite, echivalentul a 14,57%.
2. Întrebarea 2. Sex a. feminin; b. masculin.
Total Feminin % Masculin %
362 114 31,49% 248 68,51
Din totalul celor chestionaţi distribuţia pe sexe ,se prezintă in felul următor: 114 femei si 248 bărbaţi,
respectiv 31, 49 % din respondenţi sunt de sex feminin iar 68, 51% sunt de sex masculin, ceea ce releva
faptul ca bărbaţii au avut o disponibilitate mai mare in ceea ce priveşte participarea la acest studiu, dar si un
interes mai ridicat in identificarea de noi posibilităţi de diversificare si dezvoltare a afacerii proprii.
Întrebarea 3. Numărul persoanelor în gospodărie
Total Număr de salariaţi
0-5 persoane 6-9 persoane Peste 10
persoane
Nr. copii aflaţi
în întreţinere
362 341 20 1 230
% 94,1% 5,52% 0,38% 63,53%
Din analiza chestionarelor aplicate unui eşantion de 362 de persoane, situaţia privind numărul de persoane
in gospodarii, se prezintă după cum urmează:
94,1 % număra intre 0 si 5 persoane in gospodărie, 5,52 % număra intre 6 si 9 persoane in gospodărie, iar
0,38% au peste 10 membri in gospodărie. In ceea ce priveşte numărul de copii aflaţi in întreţinere, peste
63,53% din respondenţi au in medie cel puţin un copil in îngrijire.
Întrebarea 4. Care sunt ultimele studii absolvite?
Total Fără
studii
Primare 8 clase 10 clase SAM Liceu superioare
362 1 28 65 80 60 83 45
% 0,38% 7,73% 17,95% 22,09% 16,57% 22,92% 12,36%
Situaţia privind ultimele studii absolvite ,relevă faptul ca marea majoritate a respondenţilor sunt absolvenţi a
unor cursuri de 10 clase (22, 09%) si de liceu (22,92 %). In ordine descrescătoare urmează absolvenţii de
studii gimnaziale (17,95%), absolvenţii de Scoli Arte si Meserii (16,57%), absolvenţii de studii superioare (
12,36%), absolvenţii de studii primare (7,73%), si numai 0,38% din cei chestionaţi nu au studii.
Capitolul VII
64
Întrebarea 6. Ce bunuri posedă familia dumneavoastră? Locuinţa Teren ha Utilaje Animale
T
362
Da
296
Nu
66
T
362
Da
250
Nu
112
T
362
Da
57
Nu
305
T
362
Da
265
Nu
97
100
%
81,76
%
18,24
%
100
%
69,06
%
30,94
%
100
%
15,75
%
84,25
%
100
%
73,20
%
26,8
%
Referitor la situaţia materială a familiei evidenţiată de criteriul bunuri in posesie 81,76 % din cei chestionaţi
posedă locuinţă proprie, 69,06% deţin şi teren in folosinţa proprie, un procent de 15,75% deţin utilaje
agricole. Din totalul celor chestionaţi majoritatea cresc si animale (73,20%).
6A. Media de terenuri arabile în folosinţă privată per comuna ( producţie)
Comuna Hectare
1. Ciurea 0,2 – 10 ha
2. Holboca 0,2 – 50 ha
3. Leţcani 0,06 – 11 ha
4. Tomeşti 0,5 – 5 ha
5. Miroslava 0,1 – 4,5 ha
6. Popricani < 2,5 ha
7. Rediu 0,5 – 41 ha
8. Schitu Duca 1,5 – 9 ha
9. valea Lupului 0,5 – 3 ha
10. Victoria 0,5 – 3 ha
3. Întrebarea 7. Sursa veniturilor
Întrebare Număr Procente %
Numai din Venituri gospodărie 161 44,74%
Pensie 45 12,43%
Salariu 89 24,58%
Ajutor de şomaj 26 7,18%
Rezultate din afacerea proprie 49 13,53%
Alte surse 31 8,56%
Ca surse de venituri 44,74% din respondenţi au menţionat ca au exclusiv venituri doar din gospodărie, 24,
58% au indicat salariul ca sursă de venit, 12,43% se întreţin din pensie, 13,53% înregistrează venituri din
afaceri proprii. Un număr restrâns din cei chestionaţi au indicat ca sursa de venit fie ajutorul de şomaj
(7,18%), fie alte surse de venit (8,56%). (Întrebarea conţine răspunsuri multiple).
Întrebarea 8. venitul lunar al familiei
Întrebare Număr Procente %
total 362 100%
<150 lei 20 5,52%
151-300 lei 54 14,91%
301-500 lei 114 31,49%
501-1000 lei 93 25,69%
1001-1200 42 11,60%
65
1201-1500 lei 14 3,86%
>1500 lei 25 6,93%
Din totalul participanţilor la studiu majoritatea au indicat faptul ca venitul mediu lunar per familie este sub
venitul minim pe economie, respectiv 301-500 de lei (31,49%). 25, 69% din respondenţi au estimat un venit
cuprins intre 501-1000 de lei, 14, 91% au precizat ca venitul lunar obţinut este cuprins intre 151-300 de lei.
5,52% din participanţii la studiu au un venit sub 150 de lei, 3,86% au un venit cuprins intre 1201-1500 de lei,
in timp ce 6,93% au menţionat un venit mai mare de 1500 de lei.
Întrebarea 9. Aprecierea situaţia financiară a familiei dumneavoastră, pe o scala de la 1 la 7 (1- foarte
sărac... 7 – foarte bogat),
Scala Număr %
1 24 6,62%
2 107 29,55%
3 105 29%
4 76 20,99%
5 28 7,84%
6 11 3%
7 11 3%
Situaţia financiara a respondenţilor estimată de aceştia pe o scală de 1 la 7 ( 1- foarte sărac, 7 – foarte
bogat) ,se prezintă in felul următor:
- cei mai mulţi, 29,55% se considera săraci, 29% considera ca nu au o situaţie financiara buna, 20,99 % au
indicat ca au o situaţie financiară satisfăcătoare, iar 7,84 % din respondenţi cred ca au o situaţie financiara
potrivita. La extreme situaţia evidenţiază un procent de 6,62% care se considera foarte săraci si cate 3% din
cei care au răspuns se considera bogaţi si foarte bogaţi.
Întrebarea 10. V-aţi gândit vreodată să obţineţi un venit suplimentar pentru familia dumneavoastră în
afara veniturilor din agricultura de subzistenţă?
Total Da Nu Da % Nu %
362 236 126 65,19% 34,81%
In ce mod?
Modalitate Număr Procente %
Pornire afacere proprie 105 44,49%
Modernizare ferma 67 28,38%
Dezvoltare afacere 55 23,30%
Servicii, comerţ 9 3,83%
Mai bine de jumătate din participanţii la studiu s-au arătat interesaţi sa-si suplimenteze veniturile ( 65, 19%).
Dintre aceşti cei mai mulţi au menţionat ca s-au gândit sa-si inţieze o afacere proprie ( 44,49%) sau sa-si
modernizeze ferma (28,38%). O parte din respondenti au menţionat ca au deja o afacere proprie pe care se
gândesc sa o dezvolte (23,30%). Doar o mica parte din participanţii la studiu au menţionat serviciile si
comerţul ca surse de suplimentare a veniturilor.
4. Întrebarea 11. V-aţi gândit vreodată să porniţi o afacere într-un domeniu non-agricol?
Total Da Nu Da% Nu%
362 193 169 53,31% 46,69%
66
Opţiunile referitoare la iniţierea unei afaceri intr-un domeniu non-agricol sunt aproape egal împărţite:
- 53,31% au răspuns pozitiv, iar 46,69% au menţionat ca nu s-au gândit sa iniţieze o afacere in domeniul
non-agricol.
5. Întrebarea 12. Dacă da, la ce domeniu non-agricol v-aţi gândit?
a. construcţii (inclusiv prelucrarea lemnului); b. alte domenii de industrie producătoare; c. servicii. Specificaţi care:________________________________________________ d. comerţ; e. transport; f. procesare materii prime agricole ;
g. altele. Specificaţi care:_______
Domeniu Număr Procente %
construcţii 30 14,35%
alte domenii de industrie producătoare; 12 5,74%
servicii 43 20,57%
Comerţ 69 33,01%
Transport 16 7,65%
Procesare materii prime 31 14,83%
Altele 8 3,85%
Dintre participanţii la studiu care au menţionat ca vor sa iniţieze o afacere in domeniul non-agricol au indicat
ca domenii de interes comerţul (33,01%), Serviciile (20,57%), procesarea de materii prime (14,83%),
construcţii (14,35%). Respondentii s-au arătat mai puţin interesaţi in afaceri legate de transport (7,65%),
industrie producătoare (5,74%), alte domenii (3,85%). (Întrebarea are răspunsuri multiple)
Întrebarea 13. Principalele obstacole care vă împiedică să porniţi o afacere?
Efecte Număr Procente %
lipsa banilor;
301 60,2%
lipsa informaţiilor despre piaţa de desfacere;
121 24,2%
lipsa materiilor prime in zona
14 2,8%
lipsa resurselor umane calificate 75 15%
lipsa utilităţilor în zonă;
75 15%
lipsa infrastructurii în zonă;
71 14,2%
birocraţia din administraţie ;
90 18%
lipsa studiilor;
39 7,8%
Altele specificaţi 20 4%
In ceea ce priveşte dificultăţile in iniţierea unei afaceri, principalele obstacole menţionate de respondenţi sunt
lipsa banilor (60,2%), lipsa informaţiilor de pe piaţa de desfacere, si birocraţia (18%). O alta categorie de
67
obstacole considerate mai puţin stringente de către respondenti sunt lipsa resurselor umane calificate (15%),
lipsa utilităţilor (15%) si lipsa infrastructurii (14,2%). Cele mai neînsemnate obstacole in iniţiere unei afaceri
sunt considerate a fi lipsa studiilor (7,8%). (Întrebarea are răspunsuri multiple)
Întrebarea 14. Ce efect credeţi că ar avea dezvoltarea afacerilor asupra localităţii/zonei
dumneavoastră?
Soluţii Număr Procente %
crearea de locuri de muncă; 253 50,6%
mărirea veniturilor şi a nivelului de trai; 196 39,2%
îmbunătăţirea, lărgirea posibilităţilor de a face cumpărături;
68 13,6%
creşterea veniturilor din impozite; 80 16%
dezvoltare economică a regiunii; 109 21,8%
dezvoltarea infrastructurii 76 15,2%
revitalizarea obiceiurilor si tradiţiilor zonei. 35 7%
In privinţa impactului dezvoltării afacerilor asupra zonei persoanele chestionate si-au exprimat opinia după
cum urmează:
- majoritatea (50,6%) considera ca dezvoltarea afacerilor va atrage crearea de noi locuri de munca
- 39,2% considera ca dezvoltarea afacerilor vor conduce la creşterea veniturilor si a nivelului de trai
- 21,8% cred ca afacerile vor contribui la dezvoltarea economica a regiunii, iar 16 % menţionează ca
efect creşterea veniturilor din impozite. (Întrebarea are răspunsuri multiple)
Întrebarea 15. Ce surse de finanţare aţi utiliza pentru a demara o afacere?
Surse de finanţare Număr Procente %
credit bancar;
44 8,8%
împrumuturi de la rude;
27 5,4%
Fonduri europene 211 42,2%
fonduri si programe guvernamentale 133 26,6%
economii proprii 67 13,4%
Referitor la sursele de finanţare pe care le-ar utiliza cei chestionaţi in demararea afacerii proprii, 42,2% au
indicat fondurile europene, 26,6% fondurile si programele guvernamentale, 13,4% se bazează pe economiile
proprii, in timp ce 8,8% din respondenti ar apela la creditele bancare. (Întrebarea are răspunsuri multiple)
Întrebarea nr. 16. Aveţi membri de familie care lucrează peste hotare?
Total Da Nu Da% Nu% Total%
362 74 288 20,44% 79,56% 100%
Majoritatea participanţilor la studiu au menţionat ca nu au rude plecate la munca in străinătate (79,56%), in
timp ca 20,44% au indicat ca au rude plecate la munca in străinătate.
Întrebarea nr. 17. Ar fi dispuşi să vă susţină financiar sau să se asocieze pentru demararea unei
afaceri?
Total Da Nu Da % Nu %
74 37 37 50% 50%
68
Dintre respondenţii care au menţionat ca două rude plecate la munca in străinătate, 50% au specificat ca
acestea ar fi dispuse sa-i susţină financiar in demararea unei afaceri in domeniul non-agricole, iar 50% au
spus ca rudele plecate nu s-ar implica financiar.
Întrebarea nr.18. Aţi accesat până în prezent fonduri europene sau fonduri guvernamentale?
Total Da Nu Da % Nu %
362 55 307 15,19% 84,81%
15,19% din totalul respondenţilor au specificat faptul ca au mai beneficiat de fonduri europene sau
guvernamentale in timp ce 84,81% nu au accesat niciodată nici un tip de fonduri.
Întrebarea nr.19. V-aţi gândit vreodată să vă asociaţi pentru a accesa un fond european sau un
program guvernamental de finanţare?
Total Da Nu Da % Nu %
362 92 270 25,41% 74,59%
74, 59% dintre respondenţi au indicat că nu s-au gândit sa se asocieze in vederea accesării de fonduri
europene sau guvernamentale.
Întrebarea nr.20. Aţi mai vândut până acum produse in piaţă/târg/iarmaroc?
Total Da Nu Da Nu %
362 203 159 56,07% 43,93%
Din totalul respondentilor 56,07% au specificat faptul ca au practica o forma rudimentara de comerţ, prin vânzarea in piaţa sau târguri a unor produse diverse obţinute in gospodărie, in timp ce 43,93% au răspuns negativ la aceasta întrebarea, deci producţia din gospodăria proprie a fost direcţionata către subzistenta.
Întrebarea nr.21. Daca aţi porni o afacere v-ar interesa ca produsele/serviciile dumneavoastră să fie promovate pe site-urile primăriei sau ale autorităţilor publice?
Număr Procente %
Da 278 76,79%
Nu 84 23,21
Total 362 100%
Referitor la vizibilitatea asigurata de siturile autorităţilor publice sau ale primăriei, majoritatea celor chestionaţi – 76, 79% si-au exprimat interesul in a-si promova afacerea pe acest gen de site-uri, in timp ce 23,21% nu au manifestat nici un interes pentru acest tip de promovare.
Întrebarea nr.22. Ce informaţii credeţi că v-ar fi utile pentru a demara o afacere?
Soluţii Număr Procente %
despre înfiinţarea unei
firme/societăţi/întreprinderi
familiale;
145
29%
despre sursele de finanţare si despre cum pot fi obţinute (credite, subvenţii, fonduri europene);
252
50,4%
despre taxe si impozite;
101 20,2%
despre facilităţile fiscale si sprijinul 120 24%
69
financiar oferite de statul roman si Uniunea Europeană;
informaţii despre domeniile în care puteţi deschide o afacere;
106 21,2%
informaţii despre posibilităţile de promovare a produselor /serviciilor;
92 18,4%
alte informaţii. Precizaţi care 53 10,6%
Referitor la informaţiile utile in demararea unei afaceri, mai bine de jumătate dintre participanţii la studiu, 50,4% considera de mare utilitate informaţiile despre sursele de finanţare si modalităţile de obţinere a acestora. 29% dintre participanţii la studiu au indicat ca încă sunt necesare informaţiile despre înfiinţarea unei firme/societati/intreprinderi familiale. 24% sunt de părere ca informaţiile privind facilităţile fiscale si sprijinul financiar oferit de statul roman si UE sunt extrem de importante, 21,2% considera utile informaţiile referitoare la domeniile in care se pot deschide afaceri, iar 20,2% sunt interesaţi de informaţii privitoare la taxele si impozitele practicate de autorităţile centrale şi locale. Informaţiile referitoare la posibilităţile de promovare a serviciilor si produselor sunt considerate importanta de 18,4% dintre respondenţi.(Intrebarea are raspunsuri multiple).
70
Anexa 1 Structura populaţiei pe sexe:
Localitate
Total Masculin Feminin
1992 (01.01)
2002 (18.03)
2007 (01.01)
1992 (01.01)
%
2002 (18.03)
%
2007 (01.01)
%
1992 (01.01)
%
2002 (18.03)
%
2007 (01.01)
%
Municipiul Iaşi
344.425 320.888 303.979 167.687 48,69 151.812 47,31 144.228 47,45 176.738 51,31 169.076 52,69 159.751 52,55
Aroneanu 2.376 2.884 2.967 1.181 49,71 1.469 50,94 1.524 51,37 1.195 50,29 1.415 49,06 1.443 48,63 Bârnova 2.935 3.935 4.304 1.487 50,66 1.971 50,09 2.173 50,49 1.448 49,34 1.964 49,91 2.131 49,51 Ciurea 8.043 10.092 10.660 4.100 50,98 5.119 50,72 5.462 51,24 3.943 49,02 4.973 49,28 5.198 48,76 Holboca 11.123 11.662 12.474 5.642 50,72 5.852 50,18 6.299 50,50 5.481 49,28 5.810 49,82 6.175 49,50 Leţcani 5.874 6.620 6.744 2.973 50,61 3.347 50,56 3.402 50,44 2.901 49,39 3.273 49,44 3.342 49,56 Miroslava 5.911 8.073 8.936 3.017 51,04 4.086 50,61 4.517 50,55 2.894 48,96 3.987 49,39 4.419 49,45 Popricani 5.537 6.735 7.433 2.844 51,36 3.389 50,32 3.710 49,91 2.693 48,64 3.346 49,68 3.723 50,09 Rediu 3.369 3.421 3.874 1.677 49,78 1.739 50,83 1.940 50,08 1.692 50,22 1.682 49,17 1.934 49,92 Schitu Duca
3.909 4.337 4.459 1.965 50,27 2.215 51,07 2.267 50,84 1.944 49,73 2.122 48,93 2.192 49,16
Tomeşti 11.245 11.866 12.280 5.713 50,80 5.933 50,00 6.227 50,71 5.532 49,20 5.933 50,00 6.053 49,29 Ungheni 3.567 3.989 4.190 1.773 49,71 2.019 50,61 2.124 50,69 1.794 50,29 1.970 49,39 2.066 49,31 Valea Lupului
2.078 3.075 3.737 1.054 50,72 1.508 49,04 1.890 50,58 1.024 49,28 1.567 50,96 1.847 49,42
Victoria 3.771 4.293 4.399 1.908 50,60 2.146 49,99 2.209 50,22 1.863 49,40 2.147 50,01 2.190 49,78 Total urban
344.425 320.888 303.979 167.687 48,69 151.812 47,31 144.228 47,45 176.738 51,31 169.076 52,69 159.751 52,55
Total rural 69.738 80.982 86.457 35.334 50,67 40.793 50,37 43.744 50,60 34.404 49,33 40.189 49,63 42.713 49,40 Total general ZMI
414.163 401.870 390.436 203.021 49,02 192.605 47,93 187.972 48,14 211.142 50,98 209.265 52,07 202.464 51,86
71
Anexa nr. 2 Unităţi de învăţământ
Nr crt
Localitatea
Unităţi de învăţământ total din care
Grădiniţe de copii Şcoli curs primar-gimnazial Licee Învăţămant uuniversitar
1996 2001 2006 2008 1996 2001 2006 2008 96 01 06 08 96 01 06 08 96 01 06 08
1 Municipiul Iaşi 170 149 122 115 59 60 46 50 44 38 28 34 27 33 35 31 10 12 10
1 Aroneanu 7 6 2 4 3 3 0 1 4 3 2 3 0 0 0 0 0
2 Bârnova 9 8 1 9 3 2 0 3 6 6 1 6
3 Ciurea 15 14 4 10 7 6 3 8 8 4 7 0 0 0 0 0 0
4 Holboca 15 14 4 10 6 6 0 3 7 7 3 6 1 1 1 1
5 Leţcani 10 10 2 6 5 5 2 2 4
6 Miroslava 21 21 4 15 8 8 9 2 11 12 3 12 1 1 1 1
7 Popricani 14 12 2 10 6 5 0 3 8 7 2 7
8 Rediu 9 9 2 5 4 4 0 1 5 5 2 4
9 Schitu Duca 14 15 3 8 6 7 1 8 8 3 77
10 Tomeşti 12 11 2 10 8 7 1 4 4 4 1 6
11 Ungheni 8 8 2 4 4 4 0 4 4 2 44
12 Valea Lupului
0 0 1 2 0 0 1 0 0 1 1
13 Victoria 15 16 2 9 7 8 1 2 8 8 1 7
ZMI rural 149 144 28 102 61 58 13 65 64 20 74 2 2 2 2 0 0 0
Total ZMI 319 293 150 217 120 118 59 109 102 48 108 29 35 37 33 10 12 10
72
Anexa nr.3 Structurarea agentilor economici (societati comerciale) în ZMI conform activităţilor
Localizare Total gener
al
Productie agricultura Productia industriala Constructii Servicii Comert Neclasificate
T
Intr. mari
IMM-uri T
Intr. mari
IMM-uri T
Int. mari
IMM-uri T
Intr. mari
IMM-uri T
Intr. mari
IMM-uri T
Intr. mari
IMM-uri
M MJ MC MR M MJ MC MR M MJ MC MR M MJ
MC MR M MJ MC MR M MJ MC MR
Municipiul Iasi
18822 136 0 1 6 129 1216 5 22 122 1067 672 2 7 51 612 5344 1 22 152 5169 4468 0 3 142 4323 6986 36 176 694 608
0
Aroneanu 50 1 0 0 0 1 2 0 0 0 2 0 0 0 0 0 14 0 0 0 14 13 0 0 0 13 20 0 0 1 19
Barnova 126 4 0 0 0 4 5 0 0 0 5 7 0 0 0 7 26 0 0 0 26 31 0 0 1 30 53 0 1 4 48
Ciurea 236 2 0 0 1 1 19 0 0 1 18 18 0 0 0 18 39 0 0 1 38 77 0 0 0 77 81 0 0 7 74
Holboca 252 3 0 0 0 3 14 0 0 0 14 17 0 0 0 17 53 0 0 2 51 72 0 0 1 71 93 0 0 8 85
Letcani 90 1 0 0 0 1 9 0 0 4 5 2 0 0 0 2 19 0 0 1 18 20 0 0 0 20 39 1 0 6 32
Miroslava 247 7 0 0 0 7 18 0 0 4 14 18 0 0 3 15 44 0 0 3 41 56 0 0 0 56 104 0 4 4 96
Popricani 95 3 0 0 2 1 5 0 0 0 5 6 0 0 0 6 16 0 0 2 14 22 0 0 0 22 43 0 1 4 38
Rediu 11 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 1 0 0 0 1 2 0 0 0 2 3 0 0 0 3 4 0 0 0 4
Tomesti 326 11 0 0 1 10 26 0 0 3 23 21 0 0 0 21 71 0 0 4 67 73 0 0 2 71 124 0 0 17 107
Schitu Duca
32 1 0 0 0 1 2 0 0 0 2 1 0 0 0 1 7 0 0 0 7 9 0 0 0 9 12 0 0 3 9
Victoria 36 2 0 0 0 2 2 0 0 0 2 0 0 0 0 0 7 0 0 1 6 11 0 0 0 11 14 0 0 1 13
Ungheni 19 1 0 0 0 1 3 0 0 0 3 1 0 0 0 1 1 0 0 0 1 5 0 0 0 5 8 0 0 0 8
Valea Lupului
193 8 0 0 0 8 10 0 0 1 9 14 0 1 1 12 40 0 3 2 35 51 0 0 1 50 70 0 1 6 63
Total rural 1713 44 0 0 4 40 116 0 0 13 103 106 0 1 4 101 339 0 3 16 320 443 0 0 5 438 665 1 7 61 596
Total urban 18822 136 0 1 6 129 1216 5 22 122 1067 672 2 7 51 612 5344 1 22 152 5169 4468 0 3 142 4323 6986 36 176 694
6080
Total general ZMI
20535 180 0 1 10 169 1332 5 22 135 1170 778 2 8 55 713 5683 1 25 168 5489 4911 0 3 147 4761 7651 37 183 755 667
6
Legenda: T – Total AF – Asoc. familiale PF – Pers. fizice II - Intreprinderi individuale SC – Societati com. IMM - Intrepr. mici si mijlocii M – Intrepr. mari (peste 250 de angajati) MJ –Intrepr. mijlocii (50 – 249 angajati) MC – Intrepr. mici (10 – 49 angajati) MR - Microintreprinderi (0 - 9 salariati)
73
Echiparea teritoriului ZM
Anexa nr.4
Nr . crt
Localitatea/
Anul
Lungimea retelei apa potabila-km
Capacit inst de producere a apei potabile mc/zi
Cantitate apa potabila uz casnic -mii mc
Lungimea retelei de canalizare -km
Gaze naturale distribuite-uz casnic-mi
11996
2001 2
2006 1996 2001 2006 1996 2001 2006 1996 2001 2006 1996 2001 2006
Municipiul
Iasi 5
39,5 7
08,60 7
08,60 306000 306000 31494 19961 365,20 397,80 413,20 4291 59193
1 Aroneanu 5,00 5,00 7,50 0 280 76,00 9
2 Barnova 0 166
3 Ciurea 5,00 5,00 6,00 0 149,00 94 4,00 4,00 4,00 640
4 Holboca 6,00 6,00 7,10 0 229,00 179 3,00 3,00 4,00 452 1494
5 Letcani 3,00 0 13 159
6 Miroslava 0 133 583
7 Popricani 0
8 Rediu 0,40 0,40 5,50 0 8,00 10 96 155
9 Schitu Duca
0
10 Tomesti 5,00 5,00 8,50 0 206,00 222 2,
40 2,40 4,00 1503 2127
11 Ungheni 0
12 Valea
Lupului 5,50 0 14 1257
13 Victoria 1,00 1,00 2,00 0 20,00 12,00
Total rural 22,40 22,40 45,10 0,00 0 280 0 31494 19961 365,20 397,80 413.2 0,00 42911 59193
Total urban 5
39,5 7
08,60 7
08,60 0,00 306000 306000 0 688 553 365,20 397,80 12,00 0,00 2184 6581
Total
general ZMI
561.9
731,00 7
53,70 0,00 306000 306280 0 32182 20514 374.6 407.2 425.2 0,00 45095 65774
74
Anexa nr.5
BAZA DE DATE
Localitate
Loc. fără
baie
Loc.fără
WC
Loc. fără alimentare
apă
Loc. fără apă caldă
Loc fără canalizare
locuinţe fără gaze naturale
Locuinţă fără încălzire centrală
Locuinţe fără electricitate
% % % Număr % Număr % Număr % Număr % număr % Număr
Municipiul Iaşi 5,558 4,25 1,35 1476 7,42 8136 5,02 5503 8,18 8961,00 7,48 8200 0,40 442
Aroneanu 98,259 98,26 78,89 725 98,37 904 98,04 901 100,00 919,00 99,24 912 7,29 67
Bârnova 92,784 93,30 84,92 1318 93,49 1451 92,01 1428 100,00 1552,00 96,20 1493 9,02 140
Ciurea 72,095 72,55 58,86 1793 73,77 2247 71,64 2182 100,00 3046,00 77,74 2368 6,44 196
Holboca 53,955 53,99 51,94 1648 54,81 1739 53,83 1708 54,14 1718,00 55,78 1770 2,33 74
Leţcani 96,319 96,37 93,00 1819 99,59 1948 95,91 1876 100,00 1956,00 99,90 1954 12,58 246
Miroslava 93,362 93,64 77,24 1955 96,60 2445 93,01 2354 96,88 2452,00 97,39 2465 8,61 218
Popricani 97,016 97,56 94,13 1893 99,16 1994 96,72 1945 100,00 2011,00 99,55 2002 8,50 171
Rediu 84,591 87,11 44,99 984 91,82 2008 80,02 1750 84,18 1841,00 93,60 2047 8,60 188
Schitu Duca 99,633 99,63 99,63 1630 99,88 1634 99,63 1630 100,00 1636,00 100,00 1636 14,85 243
Tomeşti 40,137 40,62 38,34 1343 42,05 1473 39,62 1388 37,80 1324,00 44,96 1575 5,40 189
Victoria 98,13 98,13 95,78 1383 99,79 1441 97,92 1414 100,00 1444,00 99,72 1440 9,83 142
75