invăţaţi franceza simplu Şi repede ghid de conversaţie

ÎNVĂŢAŢI FRANCEZA SIMPLU

Şl REPEDECurs intensiv

GHID DE CONVERSAŢIE

Editura „Universul familiei"

EDITURA UNIVERSUL FAMILIEI Adm. unic :OCTAVIAN POPA Redactor şef: DORIN IANCU

Str. Dr. Staicovici nr. 8, Sector 5 Cod 70.700.P.O.BOX 1-720

Telefon : 637.69.00 ; 638.33.00 Bucureşti România

ISBN 973-9059-22-8

Tiparul executat la Imprimeria „ARDEALUL" Cluj C-da 379

Cu vînt înainte

Acest ghid de conversaţie vă va fi un însoţitor credincios dacă veţi călători în Franţa, în ţări francofone sau vă întîlniţi cu vorbitori de franceză. El conţine cele mai uzuale propoziţii, adecvate unor situaţii diverse.

în cazul că nu vă amintiţi cum se pronunţă un cuvînt, arătaţi-l partenerului dumneavoastră de conversaţie şi el îl va desluşi.

Cărticica aceasta are scopuri practice bine definite, socotind că aţi făcut deja exerciţiile de rigoare cu manualul şi aţi ascultat cu atenţie casetele.

Dacă aveţi un casetofon portabil, nu vă sfiiţi să luaţi, cu dv. caseta acestui Ghid de conversaţie.

3

CUPRINS

1. Formule de salut................ . . . . 7' 2. Prezentări................................... 83. întîlniri........................................ 94.Timpul........................................ 1 05.Scuze, mulţumiri......................... 1 36.Fraze uzuale ,........... ................. 1 47.La telefon - La poştă................... 1 58.Drumul corect............................ 1 89.Cumpăraturi................................ 20

10..................................Autobus-tren-avion ................................. 231 1 . ................................................Cazare ...................................................2512..................................Restaurant............................................... 2813..................................Medic-farmacie........................................ 3714. Automobil................................... 4115*. Dicţionar român-francez.......... 4316.................................Dicţionar francez-român......................... 10717. Noţiuni de morfologie franceză . . 144

Articolul.................................144Substantivul..........................145Adjectivul...............................152Pronumele.............................161Verbul...................................167Adverbul...............................196Prepoziţia..............................199Conjuncţia.............................200Interjecţia..............................200

1. Formele de salut

Bună ziua. Bună seara.Ce mai faceţi ? - Foarte bine, mulţumesc. La revedere! Pe curînd ! Noapte bună! Omagiile mele IBonjour. Bonsoir.Comment ça va ? - Très bien, merci.Au revoir !A tout a l'heure !Bonne nuit !Mes hommages !

2. Prezentări

Mă numesc ... Scuzaţi.Cum vă numiţi ? Mă numesc...Domnule .... vă prezint pe soţul meu, soţia mea.Foarte încîntat (m) / foarte încîntată (f) să văcunosc.Cine este ?Este prietenul meu ... (m), prietena mea ( f ) . . . Care este numele

dumneavoastră ? Unde locuiţi ? Locuiesc la . . .Je m'appelle . . . Pardon.Comment vous appellez-vous ? Je m'appelle . . .Mosieur je vous présente mon mari, ma femme,Très heureux (m) / très heureuse (f) de faire votre connaissance. C'est qui ?C'est mon ami (m). . . , mon amie (f) . . . Quel est votre nom ? Où habiteez vous ? J'habite a . . .

83. întâlniri

Mergem la cafenea/la cinematograf ?Mergem mîine la restaurant ?Este o idee bună.Cu plăcere.Păcat. Nusînt liber (ă).Cînd ne mai întîlnim ?Ne întîlnim peste douăzeci de minute / la ora două.Unde ne întîlnim ?Ne întîlnim în foaier / în faţa teatrului. Vă invit. . . Vă rog . . .

- să-mi telefonaţi- să-mi scrieţi- să treceţi pe la hotel

On va au café/au cinéma ? On va au restaurent demain ? C'est une bonne idée. Avec plaisirDommage. Je ne suis pas libre.On se retrouve quand ?On se retrouve dans vingt minutes/a deuxheures.On se retrouve où ?On se retrouve dans le foyer/devant le Théâtre. Je vous invite . . . Je vous prie .

- me téléphoner (me donner un coup de fil)- m'écrire- passer a l'hôtel

4. Timpul

Cit e ceasul ? E ora . . . La două două şi un sfert două şi jumătate trei fără un sfert două şi cinci două şi zece două şi douăzeci două douâzecişicmci trei fără douâzecişicinci trei fără douăzeci trei fără ci',ci

Quelle heure est-il ? Il . . . est heures ? A deux heures deux heures et quart deux heures et demie trois heures moins le quart deux heures cinq deux heures dix deux heures vingt deux heures vingt-cinq trois heures moins vingt-cinq trois heures moins vingt trois heures moins cinq

10

orele treiastăziierisăptâmîn a aceastasăptămîna viitoaresâptâmîna trecutăluna aceastaluna viitoareluna trecutălunimaiţimiercurijoivinerisîmbâtăduminică trois heures aujourd'hui hiercette semainela sema'ne prochainela semaine dernièrece mois-cile mois prochainle mois dernierlundimardimercredijeudivendredisamedidimache

anul acesta cette annéeîn cursul dimineţii dans la matineéespre prînz vers mididupă amiaza dans l'après-midispre seară vers le soirîn timpul zile pendant la journéemiezul nopţii minuit

5. Scuze, mulţumiri

Scuzaţi.îmi pare rău. Nu pot veniNu este grav.Nu face nimic.Mulţumesc.Muiţimescmult.Vă rog.Iertoti-mâ.

Iertaţi-mă că am întîrziat.Pardon.Je regrette. Je ne peux pas venir. Ce n'est pas grave. Ça ne fait rien. Merci.Merci beaucoup.Je vous en prie.Je vous demande pardon.Pardonnez-moi d'être en retard.

6. Fraze uzuale

Cum ?Scuzaţi-mă. Nu înţeleg.Vreţi să repetaţi, vă rog ?Puteţi vorbi puţin mai rar ?Cum se numeşte aceasta în franceză ?Cum se pronunţă acest cuvînt ?Vorbiţi româna ?Nu vorbesc prea bine franceza.încă o dată (vă rog).Ce este ?

Comment ?Excusez-moi. Je ne comprends pas. Vous voulez répéter ça, s'il vous plaît ? Vous pouvez parler un peu plus lentement Comment ça s'appelle en français ? Comment ça mot se prononce ? Vous parlez le roumain ? Je ne parle pas très bien le français. Encore une fois (s'il vous plaît). Qu'est-ce qu'il y a ?

147. La telefon

Alo, da ?Domnul . . . ?La aparat. . .Pot vorbi cu . . . , vâ rog ?O clipa.îmi pare râu, . . . nu este aici. Puteţi suna mai tîrziu ? Pot lăsa un mesaj ? Cabină telefonică Carte de telefon FisăDaţi-mi un telefon NuîntrerupeţiAllô, oui ?C'est bien Monsieur. . . ? C'est a l'appareil. Je peux parler a s'il vous plaît Un instant.Je regrette, . . . n'est pas la. Vous pouvez appeler plus tard ? Je peux laisser un message ? Cabine téléphonique. Annuaire (des téléphones) JetonPassez-moi un coup de fil Ne coupez pas

La poştă

Unde este oficiul poştal cel mai apropiat ? Aş dori să expediez . . .

-o scrisoare- o telegramă Cutie de scrisoriOù est le bureau de poste le plus proche ? Je voudrais expédier. . .

- une lettre- un télégramme Boîte aux lettres

8. Drumul corect

Există o bancă în apropiere ? Este iîngâ oficiul poştal. Este în faţa oficiului poştal La stînga dvs./la dreapta. Este acolo. Drept înainte. La ce distanţă ? Aproximativ 500 metri. Cinci minute pe jos. Pentru a merge la gară ? Mergeţi drept înainte. O luaţi pe strada . . . Continuaţi pînâ la semafor.Esc-ce qu'il y a une banque près d'ici

Elle est a côté du bureau de poste.Elle est en face du bureau de poste.Sur votre guache/droite.Elle est la-bas.Tout droit.À quelle distance ?500 mètres a peu près.Cinq minutes a pied.Pour aller a la gare ?Allez tout droit.Prenez la rue . . .Continuez jusqu'aux feux.

18

Cotiţi la stînga / la dreapta în strada . . .O luaţi pe prima / a doua stradă la stînga /dreapta.Scuzaţi nu ştiu.Nu s întde aici.Acces interzisBarieră automată.Drum stricatDeviereDirecţiePasaj de nivelSens unicSens obligatoriuStaţionarea interzisăParcare

Tournez a gauche / a droite dans la rue . . . Prenez la première / deuxième rue a gauche / a droite.Excusez-moi. Je ne sais pas.Je ne suis pas d'ici.Accès interditBarrière automatique.Chaussée déformée.DéviationDirectionPassage a niveau Sens unique Sens obligatoire Stationnement interditZone de stationnement réglementée / zone bleue

198. Drumul corect

Există o bancă în apropiere ? Este l îngâ oficiul poştal. Este în faţa oficiului poştal La stînga dvs./la dreapta. Este acolo. Drept înainte. La ce distanţă ? Aproximativ 500 metri. Cinci minute pe jos. Pentru a merge la gară ? Mergeţi drept înainte. O luaţi pe strada . . . Continuaţi pînâ la semafor.Esc-ce qu'il y a une banque près d'ici

Elle est a côté du bureau de poste.Elle est en face du bureau de poste.Sur votre guache/droite.Elle est la-bas.Tout droit.À quelle distance ?500 mètres a peu près.Cinq minutes a pied.Pour aller a la gare ?Allez tout droit.Prenez la rue . . .Continuez jusqu'aux feux.

18

Cotiţi la stînga / la dreapta în strada . . .O luaţi pe prima / a doua stradă la stînga /dreapta.Scuzaţi nu ştiu.Nu s întde aici.Acces interzisBarieră automată.Drum stricatDeviereDirecţiePasaj de nivelSens unicSens obligatoriuStaţionarea interzisăParcare

Tournez a gauche / a droite dans la rue . . . Prenez la première / deuxième rue a gauche / a droite.Excusez-moi. Je ne sais pas.Je ne suis pas d'ici.Accès interditBarrière automatique.Chaussée déformée.DéviationDirectionPassage a niveau Sens unique Sens obligatoire Stationnement interditZone de stationnement réglementée / zone bleue

1 99. Cumpărături

Mă puteţi ajuta, vă rog ? Aş dori cafea (m) bere (f)

cărţi poştale (pl)Aş dori un / o . . .Cît costă ?Costă. . . franci.Unele culorim. f.alb albăroşu roşiealbastru albastrăgalben galbenă

Vous pouvez m'aider, s'il vous plaît ? Je voudrais du café (m).

de la bière (f).des cartes postales

(pl.) Je voudrais un/une . . . C'est combien ? C'est. . . francs.

m.blanc blancherouge rougebleu bleuejaune jaune

2C

verde verdegri grinegru neagrăPot vedea ? îmi trebuie . . .- o poşetă- un cordon de piele- o cămaşă- pantofi- mânuşi- o umbrela

- o măcinătoare de cafea unele materiale

piele satin lînâmătase vert verte

gris grisenoir noirePnis-je voir ? il me faut. . . - un sac a main- une ceinture en

cuir- une chemise- des chaussures- des gants- un parapluie- un moulin a caffé

cuir satin lame soie

Caut. . .Ce culoare ?Ce talie aveţi ?

Caut ceva pentru un bărbat / o

femeie. Pot să încerc ?Nu aveţi măsură mai mare / mai mică ?

Nu-mi place acest model. Prefer o altă culoare. Arâtaţi-mi altceva, vă rog. Unde trebuie să plătesc ?

Je cherche . . . De quelle couleur ? Vous faites quelle taille ? # Je cherche quelque chose pour un homme / une femme. Je peux l'essayer ?Vous n'avez pas la taille au-dessus /au-dessous ?Je n'aime pas ce modèle.Je préfère une autre couleur.Montrez moi autre chose, s'il vous plaît.Où dois-je payer ?

10. Autobuz - tren - avion

Autobus ( în staţie)Ce autobuz merge la . . . ( în autobuz)Mergeţi în centru oraşului(Bilete de călătorie)Două bilete pentru . . . . vă rog.(La gară)Un bilet dus.Un bilet dus-întors.Un bilet dus pentru . . . . vă rog.Un bilet dus-întors clasa a ll-a pentru . . .Sală de aşteptare

Bus

Pour aller a . . . c'est quel bus ?

Vous allez au centre ville ?

Deux tickets p o u r s ' i l vous plaît.

Un aller simple. Un aller-retour.Un aller simple pour. . . . s'il vous plaît. Un aller-retour deuxième classe pour. Salle d'attente

Căile Ferate FrancezeBiroul de informaţiiMerge acest tren la . . . ?Următoarea plecare la . . . ; la ce oră este ?La ce oră soseşte la . . . ?Pe ce peron ?Trebuie schimbat ?Schimbaţi la . . .Este direct.(Avion)Există astăzi un avion pentru . . . ? Vă rog un bilet pentru acest zbor. Zborul viitor pentru . . . la ce oră este ? Cît durează zborul ? Unde facem prima escală ? Cînd sosim la . . . Suport rău (bine) zborul.SNCF (Société Nationale des Chemins de Fer) Bureau de renseignement Ce train va à . . . ?

Le prochain départ pour. . . ; c'est è quelle heure ?Il arrive a . . . à quelle heure ?Sur quelle voie ?Il faut changer ?Vous changez à...C'est direct.

Est-ce qu'il y a un avion pour. . . aujourd'hui ?Un ticket pour ce vol, s'il vous plaît.Le prochain vol pour. . . , c'est â quelle heure ?Combien dure le vol ?Où fait-on la première escale ?Quand arrive-t-on à .. . ?Je supporte mal (bien) le vol.

2411. Cazare

O cameră de o persoană.O cameră de două persoane.Aveţi o cameră pentru o noapte / două nopţi ?

Cit costă ?Semi pensiunepensiune completăcu/fărăbaieduştoaletătelevizor

Cameră de închiriatUne chambre pour une personne.Une chambre pour deux personnes.Vous avez une chambre pour une nuit /deux nuits ?C'est combien ?demi-pensionpension complèteavec / sanssalle de bainsdouchetoilettestélévisionChambres a louer

ParterFişă de înregistrare La ce etaj e camera ? pentru o noapte pentru două / trei nopţi pentru seara de 1 0 ianuarie din 10 iunie pîna în 1 7 iunie Sosesc / sosim la . . . Plec / plecăm la . . .Aş dori o cameră de o persoană cu duş pentru două nopţi începînd cu data de 1 mai.

Aş dori o cameră de două persoane cu baie pentru două nopţi de la 1 la 3 mai.

26Rez-de-cnausseeFiche de séjourÀ quel étaje est la chambre ?pour une nuitpour deux/trois nuitspour la nuit du 1 0 janvierdu 1 0 juinau 17 JutaJ'arrive / nous arrivons le . . .Je pars / nous partons le . . .Je voudrais une chambre pour unepersonne avec douche a partir du premiermai pour deux nuits.Je voudrais une chambre pour deux personnes avec salle de bains pour deux nuits du premier au troisième mai.

Arn rezervat o cameră. Mâ numescPuteţi pregăti nota, va rog?Pot plăti cu cec ?Pot plăti cu carte de cred.t?rai réservé une chambre. Je m'appelle . . .

je peux payer par chèque?je peux payer avec une carte de crédit .

¡2. Restaurant

Doresc sâ rezerv o masă pentru această seară / mîine / vinerea viitore. Pentru ce oră ?Aveţi o masă pentru ora 7,30 ? Pentru cîte persoane ? O masă pentru trei persoane, vă rog. Pe ce nume ?Bună seara. Am rezervat o masă.O masă pentru două persoane, vă rog.Să ne aşezăm la masa aceasta.Chelner, lista!Doriţi să comandaţi ?Iau pateu de ficat ţărănesc.

Je veux réserver une table pour ce soir demain / vendredi prochain. Pour quelle heure ?Vous avez une table pour 7 heures 30 ? Pour combien de personnes ? Une table pour trois personnes, s'il vous plaît. À quel nom ?Bonsoir. J'ai réservé une table.Une table pour deux personnes, s'il vous plaît.Asseyons-nous a cette table.Garçon, ia carte !Vous êtes prêt a commander ?Je prends le pâté de campagne.

28

Ce \ua\\ ca antreu ? Iau . . .Mai dor\\\ ceva ?Soţia / prietena mea / prietenul meu ia Nota, vă rog. (Micul de\un) Un ouun suc de fructecomundulceaţăpîineunt

cafea (cu lapte) ceaicacao (c\oco\a\& cu lapte)

Qu'est-ce que vous prenez comme hors-d'oeuvre / entrée ? Je prends . . .Vous voulez encore quelque chose ? Malemme / mon ami(e) prend . . . L'addïï\on, s'il vous plaît.

un oeuf un jus de fruits des croquants de la confiture du pain du beurre

du café (au lau)du thédu chocolat

29

(Prînz, cină, antreuri)antreuri asortateassiette anglaisecrudităţicruditésgustări diversehors-d'oeuvres variésjambonjambonsalată de roşiisalade de tomatespateupâtéaperitive caldeterrine(Gustări din ouă)Omletă (simplă)omelette (nature)cu ciuperciaux champignonscu mirodeniiaux fines herbescu brînzâau fromageouă moioeufs a la cocque(Supe)supă clarăconsommé

30

supă cremă de sparanghelsupă cremă de găinăsupa zileisupă de ceapă(Peşte)ştiucăcrapcrabcreveţipui de baltămelcihomarmorunscoicisardineracicrème d'asperges crème de volaille soupe du jour soupe a l'oignon

brochet carpe crabe crevettescuisses de grenouilleescargotshomardmoruehuîtressardinesscampi

tonPăstrăv thonla cuptor truitepane au fourla grătar panéla tavă grilléînăbuşit pochéafumat Sautémeunier Fuméîn aburi Meunièreprăjit a la

vapeur(Carne) Fritde vităde miel du bœufde porc de l'agneaude viţel du porc32 de veau

fazan iepure gîscă puipiept de pasărecu portocalepasăre cu sos de vin(Legume)fasolespanacmorcovivarzăcastraveţisalată verde (lăptucă)ceapă

mazărefaisanlapinoiepouletsuprême de volaille a l'orange coq au vin

haricots épinard carottes choucourgettes laitue oignon petits pois

34

cartofi roşii (Fructe) alunecoacăze negrelămîiecăpşunismeurănucipiersicăparămărprune(Vinuri)roşualbpommes de terre tomates

amandescassiscitronfraisesframboisesnoixpêchepoirepommeprunes

rouge blanc rozesecuşortarespumosfoarte secdulceţuicăIn sănătatea dumneavoastră

rose sec leger corsemousseuxbrutdouxeau-de-vie A votre sante

13. Medic-farmacie

Doresc o întîlnire cu medicul.îmi puteţi chema un doctor ?Care sînt orele de consultaţie ?Am nevoie de un medic. Este o urgenţă.

(La medic)Ce vă supără ?Sînt bolnav.Mă supără inima.Mă doare capul.Sîntobosit(ă).Sîntistovit(ă).De cînd a început ?

J'ai besoin d'un rendez-vous avec Pouvez-vous m'appeler un médecin ? Quelles sont les heures de consultation ? J'ai besoin d'un médecin. C'est un cas d'urgence.

Qu'est-ce que vous avez ?Je suis malade.J'ai mal au coeur.J'ai mal a la tête.Jesuisfatigué(e).Je suis épuisé(e).Ça a commencé quand ?

De ieri.De ieri seară.Din timpul nopţii.(Corpul omenesc)capulgîtulbraţelemînadegetulgambapiciorulumărul(Diverse boli)diareea

gripadurerea de g î tHier. Hier soir. Pendant la nuit.

la tête le cou les bras la main le doigt la jambe le pied l'épaule

la diarrhée la grippe mal a la gorge

23

durerea de ureche jungiuri în piept o durere o criză cardiacă durere de dinţi durere de stomac un guturai febrăsîntconstipat(â)tuşescexpectorezam dificultate la respiraţie sînt alergic (Sfaturi medicale) Luaţi înainte de culcare odată / de două ori pe zimal a l'oreilledes crampes dans la poitrineune douleurune crise cardiaquemal aux dentsmal a l'estomacun rhumela fièvreJe suis constipé(e) je tousse |e crachej'ai oe la peine a respirer je suis allergique.

Prenez ça avant de vous coucher, une / deux fois par |our

de trei/patru ori pe zi timp de cinci zile Staţi în pat trei zile Reveniţi vinerea/ jo ia viitoare

trois / quatre fois par jour pendant cinq jours Restez au lit pendant trois jours Revenez me voir vendredi prochain

14. Automobilul

Sînt în pană.Nu pot porni.Bateria este terminată.Sînt în pană de benzină.Am un cauciuc dezumflat.Am o problemă cu . . .frînelecarburatorulţeava de eşapamento roatăŞtergâtorulfarulParşoculJe suis en panne.Je n'arrive pas a démarrer.La batterie est a plat.Je suis en panne d'essence.J'ai un pneu a plat.J'ai un problème avec . . .les freinsle carburateurle tuyau d'échappementune rouel'essuie-glacele pharele pare-choc

uşabroascaambreiajulsemnalizatorulradiatorulbujiaaprinderea suspensiacureaua ventilatorului centura de siguranţă depanarea benzina fumatul interzisla porte la serrure l'embrayage ie clignotant le radiateur la bouigie l'allumeur le ressortla courroie du ventilateur ceinture de sécurité dépannage essencedéfence de fumer

abandonaabandonneracelaşi, aceeaşile même, la mêmeabateredéviation (f)aceiaşi, aceleaşiles mêmesabătutdécouragéacest, aceastăce (cet), cetteabiaa peineaceşti, acestecesabruptabruptacesta, aceastacelui-ci. celle-ciaburvapeur(m)aceştia, acesteaceux-ci. celles-ciacaiguille (f)acolola, la bas, yacasăa la maisonacopericouvriracceptăaccepteracoperişle toit (m)accidentaccident (m)acruaigreacel, acea:e, (cet), cetteactivitateactivité (f)acei. acelecesacummaintenant, a présentacela, aceeacelui-la. celle-laadaossupplément (m)aceia, aceleaceux-la. celles-laadăugaajouter

45

ajutor aide (f)alături a coté, près dealb (ă) blanc, blanchealege choisiralegere choix (m)alerga couriralt, altă autrealtădată autrefoisaltceva autre chosealtcineva un autrealtfel autrementamenda faire payer une amendeamestec mélangeamesteca mélangeramiază midi ' ,amîna ajourner

adeseasouventadevărvérité (f)adevăratvrai (e), véritableadicăc'est a direadinineauritoyt a l'heureadîncprofondadormiendormiraduceapporteradunarassambleraerair (m)afacereaffaire (f)afarădehorsaflaapprendreaiciiciajungearriverajutaaider4

6

les deux(s) amuserartichautsaisonentrecôte (f)annuelcertainappartenireau (f)défendredéfenceapéritifpencheraprès, ensuiteallumerprès

aproba approuverapropia approcherapuca saisirarăta montrerarde brûlerardei pimentargint argentarunca jeterasculta écouterascunde cacheraseară hier soirasemănător semblableasemenea pareWasigura assurerasorta assortiraspru durastfel ainsi

baguettebainbattreépiceriegarçonhommeluttevieuxboissonboirebièreivrognefoururemaladie (f)richerichessemalade

braţbrînzăbroascăbrutarbrutăriebucatăbucătăriebucuriebucuros (ă)bun (ă)bunătatebunăvoinţăbureteburtăbuzăbuzunar

bras (m) fromage grenouille (f) boulanger (m) boulangerie (f) morceau (m) cuisine (f) joie (f)joyeux-eusse bon-bonne bonté (f) bienveillance (f) éponge (f) ventre (m) lèvre (f) poche (f)

cacabanăcadoucafeacafeneacaietcaisăcalcalecalendarcalm (â)calmacalorifercam50

comme, que camerăcabane (f) camioncadeau (m) canăcafé (m) caniculăcafé (m) cantitatecahier (m) capabricot (m) capabilcheval (m) capătvoie (f), chemin (m)

capitală

calendrier (m) caprăcalme capsă(se) calmer carcalorifère (m) caracterenviron carbonifer

(â)

chambre (f) camion (m) tasse (f) canicule (f) quantité (f) téte (f) capable bout(m) capitale (f) chèvre (f)bouton - pression (m)chariot (m) caractère (m) carbonifère

Carburant carburant (m) cauciuc caoutchouc (m)Carburator carburateur (m) cauză cause (f)Care qui caz cas (m)Careva quelqu'un că que, carCarie carie (f) căci carCarne viande (f), chair (f) cădea tomberCarte livre cădere chute (f)Casă maison (f), caisse (f) călare a chevalCastană châtaigne (f) călări monter a chevalCastel château (m) călărie équitation (f)Castravete concombre (m) călător (oare) voyageur-euseCastron bol (m) călătorie voyageCataramă boucle (f) căldură chaleur (f)Catastrofă catastrophe (f) călduros (oasâ) chaleureux-

euseCategoric catégorique cămaşă chemise (f)Catifea velours (m) cămilă chameau

căprioarăbiche (f)cearceafdrap (m)căpşunăfraise (f)ceartăquerelle (f)căratransporterceasmontre (f)căraresentier (m)ceaţăbruillard (m)cărămidăbrique (f)cecchèque (m)cărbunecharbon (m)cel, ceace, cet, cettecăsători(se) mariercelibatar (ă)célibataire (m, f)căsătoriemariage (m)centimetrucentimètre (m)căsnicieménage (m)centralcentralcătreverscentrucentre (m)căutacherchercenuşăceindre (f)ceque, quoi, commentcerciel (m)ceafănuque (f)cerbcerf (m)ceaithé (m)cerccercle (m)ceapăoignon (m)cercelboucle d'oreille (f)cearăcire (f)cercetaexaminer

52

cere cererecernealăcerşetorcerşi certa certificatcetatecetăţean(eanca)ceva chelner

cheltuicheltuialăchemachemarechiar

demander demande (f) encre (f) mendiant (m) mer\d\er se quereller certificat (m) forteresse (f) citoyen (enne) (m,f) quelque chose garçon dépenser dépense (f) appe\er appel (m) même, justement

chibritchiflăchifteachinez(ă)chiriechirurgchitanţăchitarăcifrăcimitir

cinacinăcinecinevacinstecinsti

allumette petit pain (m) croquette (f)chinois-eloyer (m)chirurgien (m)reçu (m) guitare (f) ciffre (f)

cimetière (m) souper souper (m)quiquelqu'un honnête (f) honorer

53

cinstit(â)ciobanciocciocanciocîrlieciocăniciorapciorbăcirccircacirculacireaşăcireşciticitireciudat

54honnête berger (m) bec (m) marteau (m) alouette (f) heurter bas (m) soupe (f) cirque (m) environ circuler cerise (f) cerisier (m) lire

lecture (f) étrangeciupercăcivilizaţiecizmarcizmăcîinecîmpcîndcîndvacîntacîntarcîntăreţ(eaţâ)cîntâricîntec

circiumăcîrnatc î rpâ

champignon (m) civilisation (f) cordonier (m) ootte (f) chien (m) champ (m) quand une fois chanter balance (0 chanteur-euse (m, 0 peser chanson (f) bistro (m) saucisse (f) chiffon (m)

cîştigcîştigacitcîteodatăclanţăclar (ă)clarificaclaxonaclădireclătităcleicleşteclientclimăclipăclopot

gain (m) gagnercombien, que, commeparfoisloquet (m)c\a\r-eclarifierklaxonnerédifce (m)crêpe (f)colle (f)pince (f)client (m)climat (m)instant (m)cloche (f)

coacecoadăcoafacoafezăcoaforcoasecoastăcoborîcocoaşăcocoşcocoşat (â)cofetarcofetăriecoincidecolaborarecolectiv (ă)

cuire queue (f) coiffer coiffeuse (f) coiffeur (m) coudre côtedescendre bosse (f) coq (m) bosser-e pâtisier (m) patiserie (f) coïncider collaborer collectif-ive

55

colecţie coleg (â) colier colora colţcomandacomandăcombinacombustibilcomediecomentacomercial (ă)comerciantcomestibilcomisarcomod (â)

56collection (f) collègue (m) collier (m) colorer coin (m) commander commande (f) combiner combustible (m) comédie (f) commenter commercial-e commerçant (m) comestible comissaire (m) commod-e

compara comparercomparaţie comparaison (f)compensa compensercomplet (â) complet-ecompletare addition (f)complica compliquercomplicat(â) compliqué-ecomportare se conduirecomprimat(â) comprimé-ecompromis (â) compromis-ecomun (â) commun-ecomunica communiquerconcedia congédierconcediu vacance(f),

congé (concentra concentrerconcentraţie concentration (f)

concepe concevoir considerabil considérableconducător (oare)

conducteur-trice consimţi consentir

cunduce conduire, diriger consolida consoliderconfidenţial (ă) confidentiel-'elle constata constaterconfirma confirmer constipaţie constipation (f)confirmare confirmation (f) constitui constituerconflict conflict (m) constrînge contraindreconform conforme construcţie construction (f)confort confort (m) consultaţie consultation (f)confortabil(â) confortable consum consommation (f)confunda confondre consuma consommercongestie congestion (f) consumaţie consommation (f)conopidă chou-fleur (m) conştiincios(oasâ) conscientieux-euseconsecinţă conséquence contagios(oasâ) contagieux-euseconservă conserve (f) contesta contesterconsidera considérer continent continent (m)

57

converser conversation (f) cohabiter convaincre conviction (f) converser entretien (m) enfant (m) mûr-e. cuit-e corps (m) tente (f) cosmétique (f) coût(m) coûter corbeille (f) coude (m)

continuacontinuerconversacontinuaresuite (f)conversaţiecontinuu(â)continu-econvieţuicontracontreconvingecontractcontract (m)convingerecontraindicat(ă)contre-indique-econvorbicontrarcontraireconborbirecontravenţiecontravention (f)copilcontrazicecontre-direcopt (oaptă)contribuicontribuercorpcontrolconrôle (m)cortcontrolacontrôlercosmeticăconţinecontenircostconţinutcontenu (m)costaconvenabil (â)convenablecoşconveniconvenircot

58

cozonac brioche (f)crap carpeCrăciun Noël (m)creangă branche (f)crede croirecreier cerveau (m)creion crayon (m)cremă crème (f)creşte croîtrecreştere croissance-

(f)cric cric (m)criminal criminel (m)crin lis (m)croi tailler,

coupercroială coupe (f)croitor couturier (m)croitorie couture (f)cruce croix (f)cu aveccuc coucou (m)cuceritor-oare conquerant-ecufunda plongercui clou (m)culca coucherculege ceuillerculinar (â) culinaireculoar culoir (m)culoare culeur (f)cultiva cultivercum comment,

commecumnat beau-frère (m)cumpăra acheter

cumpărăturăcumplit (â)cumsecadecumvacunoaştecurajcurios(oasâ)achat(m)terriblecomme il fautéventuellementconnaîtrecourage (m)curieux-euse

curîndcursăcurtecutiecutremurcuţitcuvînt

course (f) bientôt cour (f) boîte (f)tremblement de terre (m) couteau (m) mot, parole

D

dada (vb.)dacădansdar (însă)dardatădăunade (temp.)dealdeasupra deci declara declaraţie

ouidonnersidanse (f) maiscadeau (m) fois (f), date (f) endommager depuis, decoline (f)dessusdoncdéclarerdéclaration (f)

decoladedesubtdefectdefinitiv (ă)degeabadegetdejundelicios (oasă) deltădemonstrademultdentistdeoarecedeoadată décoller dessous défaut (m) définitif -ve en vain doigtdéjeuner (m) délicieux - euse delta (m) démontrer ¡1 y a longtemps dentiste (m) parce que soudain

desfiinţa supprimerdesigur certainementdespărţi séparerdespre de, surdestul assezdeşeu déchet (m)deşi quoiquedeştept (â) intelligent-edeşteptarea réveil (m)dezbrăca déshabillerdezlega détacherdezlipi décollerdiagnostic diagnostic (m)dicţionar dictionnaire

(m)diferenţă différence (f)dimensiune dimension (f)

deopartea l'écartdeopotrivăégalementdeosebidistinguerdeosebiredifférencedeosebit (ă)different-edeparteloindeplin (â)entier-èredeprindeaccoutumerdepunedéposerderanjadérangerdessouventdeschideouvrirdeschisouvertdescoperidécouvrirdescriedécriredesfăşuradérouler

62

dimineaţă dimpotrivă dindinaintedinapoidincoacedincolodincotrodinspredintedintredirect (ă)discret (ă)dis-de-dimineaţădispariţiedispare

matin (m) au contraire de, dis, par en face de derrière de ce côté-ci de l'autre côté d'où dedent (f) de, parmi direct-e discret-ète a l'aube disparition (f) disparaître

dispoziţiedispunedispus (bine)distanţădistractiv (ă)distrugător (oare)distrugedivandivers(â)divertismentdizolvadoardobîndâdoctordomn

domnişoarădisposition 'f, disposerde bonne humeur distance (f) amusant (e) destructif-ve détruire divan (m) divers-edivertissement (m) dissoudre a moins que intérêt docteur (m) monsieur (m) demoiselle (f)

echilibruechipăelectriceconomieeducaeducaţieefectuaefortegal (ă)elegant (â)elev (â)eliberaeliberare équilibre

(m) équipe (f) électrique économie (f) éduquer éducation (f) effectuer effort (m) -égal-e élégant-e élève (m, f) libérer libération (f)elimina

emigrant(ă)energieenervaenglez (â)eroareerouescrocestetapăeventual (ă) evita exact (ă)éliminer émigrant-e

énergie (f) énerver anglais-e erreue (f) héros (m) escroc (m) est (m) étape (f) éventuel-le éviter exact-e

excelent (â) excepţional (ă) excursie exista experienţăexcellent-e exceptionel-le excursion (f) existerexpérience (f)explicabil (ă) exterior extraordinar ezitaexplicable extérieur extraordinaire hésiter

Ffabrica fabriquerfabrică fabrique (f)face fairefaleză falaisefaliment faillite (f)fals (ă) faux-ssefamilie famille (f)fapt fait (m)farfurie assiette (f), plat

(m)farmacie pharmacie (f)fasole haricot (m)fată fille (m)faţă face (f), visage

(m)fără sansfel sorte (f)femeie femme (f)

fereastră fenêtre (f)feri protégerfericire bonheur(m

)fi être,

existerfiecare chacunfier fer (m)fierbe • • bouillirfiică fille (f)fiindcă parce quefisă jeton (m)fîntînâ fontaine (f)flacără flamme (f)

floareflorâreasăfluturefoamefoarfecefoartefocfolosfolosiformăforţăfrancez (ă) frate frică frigfleur (f) fleuriste

(f) papillon (m) faim (f) ciseaux (mO très feu (m) avantaje (m) employer forme (f) force (f) français-e frère (m) peur (f) froid (m)

frigefrigiderfripturăfrînâfructfrumos (oasâ)fruntefrunzăfugifumfumător (oare)furafurie

furios (oasâ) furnizarôtirréfrigérateur (m) rôti (m) frein (m) fruit (m) beau, belle front (m) feuille (f) fuirfumée (f)fumeur-eusevolerrage (f)furieux-eusefournir

68

gafă gaffe (f) găti cuisinergalben (ă) jaune geam fenêtregaraj garage (m) gelos (oasâ) jaloux-ousegarantat (ă) garanti-e genera produiregară station (f) general (ă) général-egata fini-e, prêt-e generos (oasâ) généreux-

eusegaură trou (m) gentil (ă) aimablegaz gaz (m) genunchi genou (m)gazdă hôte (m), hôtesse

(f)german (ă) allemand-e

găină poule (f) gheaţă glace (f)gălăgie vacarme ghicitoare devinette (f)gălbenuş jaune d'oeuf (m) ginere gendre (m)găluşcă boulette (f) gînd pensée (f)găsi trouver gîndi penser

gîscâgît glas glumă gol (goală) goligospodargras (â)gratisgrav (â)grăbigrădinăgrătargrecgreşigreu (grea) 70

oie (f) cou (m) voix (f)plaisanterie (f)nu-eviderfermier (m)gras-segratisgravehâterjardin (f)gril (m)grec-quese tromperlourd-e

grijă gripă grîne groapă groaznic (â) gros (oasâ)

grosimegrozavgrupgulergurăgustgustagustaregustosgutuie

souci (m), sois (m) grippe (0 céréales (pl) fosse (f) affreux-euse gros-grosse, épais-épaise grosseur (f) terrible groupe (m) col (m) bouche (f) goOt (m) goûter goûter (m) savoureux coing (m)

Hhai allons !haină vêtement (m)halat robe de chambrehală halle (f)hamal porteur (m)han auberge (m)harnic (a) travailleur-euseharîui tracasser

heleşteu étang (m)hoaţă voleuse (f)hoinar flâneur-eusehoinări flânerhotar frontière (f)hotărî déciderhotărîre décision (f)hotel hôtel (m)hoţ voleur (m)hrăni alimenter

Iiadiariarbăiarnăiatăicoanăicreideal (ă) ideeidentic (ă)ieftinieftiniiepureieriierta72

enfer (m) de nouveau, mais herbe (f) hiver (m) voila, voici icône (f)oeufs de poisson (m. pl)idéal-eidée(f)identiquebon marchélaisser le prixlièvre (m)hierpardonner

iertare pardon (m)ieşi sortirieşire sortie (f)imagina imaginerimagine image (f)imediat immédiateme

ntimens (ă) immenseimita imiterimobil (â) immobileimpermeabil (â) imperméableimportant (â) important-eimportanţă importance (f)imposibil impossibleimpresie impression

impresionant (â)impunător (oare)impuneimputainamicincendiaincendiuincludeinclus (ă)inclusivincomod (â)incomplet (â)inconştient (ăOinconvenientindependent (â)indicaindicator impressionant-eimposant-eimposerimputerennemi (m)incendierincendie (m)inclureinclus-ey comprisincommodeincomplect-einconscient-edésavantage (m)

indépendant-eindiquerindicateur (m) indiferent (ă) indiferenţă indigest (ă) indirect (â) indiscret (ă) indispensabil (ă) indispus (ă) ineficace inelinevitabil (â) inexact (â) infect (â) infecţie informa informaţie inginer inimaindifférent-e indifférence (f) indigeste indirect-e indiscret-e indispensable indisposé-e inefficaceanneau (m), bague (f) inévitable inexact-e infect-e infection (f) informer, renseigner information (f) ingénieur (m) coeur (m)

73 iniţial (â)injecţieinsectăinsistent (ă)insolubil (â)inspirainstalainstalatorinstruiinsuficient (ă) insuportabil (â) intact (ă) intelectual (ă) inteligent intenţie interes interesa interesant (â) intermediar74initial-einjection (f)insecte (m)insistant-einsolubleinspirerinstallerplombier (m)instruireinsuffisant-einsupportableintact-eintellectuel-elle intelligence (f) intention (f) intéresser intérêt (m)

intéressant-e intermédiaire (m)intern (â)intersecţieinterziceintraintrareintroduceinutil (ă)inversinvitainvitaţieiremediabil (â)iscăliitalian (â)iubiiubireiuteizbiizolaizvor intérieur-eintersectioninterdireentrerentrée (f)introduireinutileinverseinviterinvitationirémédiablesigneritalien-enneaimeramour (m)rapideheurterisolersource

Iîmbinare pointure (f) împrejurimi environs (m,

pl.)îmbogăţi s'enrichir împrieteni devenir amisîmbrăca habiller împrumut prêt (m)îmbrăcăminte vêtement (m) împrumuta prêterîmbunătăţi améliorer împuşca fusillerîmpăca concilier în dans, enîmpăcare réconciliation (f) înadins exprèsîmpăduri boiser înainta avancerîmpărţi partager înainte devant, avantîmpărţire division (f) înalt (ă) haut-eîmpiedica empêcher înapoi en arrièreîmpinge pousser înapoia rendreîmprejur autour înălţa hausser,

elleverîmprejurare circonstance (f) înălţime hauteur (f)

înăuntruîncăîncălecaîncălţaîncălţăminteîncălziîncălzireîncepător (oare)începeînceputîncercaîncercareîncet (eată)încetaîncercareîncheia76dedans encoremonter a chevalchausserchaussure (f)chaufferchauffage (m)débutant-ecommercer début (m) essayer essai (m) lent-e cesser arrêt (m) boutonnerîncheiereînchideînchidereînchipuiînchipuireînchiriat (ă)închiriaînchisoareîncîntător(oare)încoaceîncoloînconjuraîncontinuuîncotroîncredereîncredinţa fin (f), clôture (f)fermerfermeture (f)représenterimaginationloué-elouerprison (f)charmant-eici, de ce côté-cila, de ce côté-laentourner, faire le tourcontinuellementoù, de quel côtéconfianceconfier

încreţi încuiafroncerîndreptaredresserfermer a cléîndurasubir, supporterincuitoareserrure (f)înecanoyerîncurajaencouragerînfăţişareprésentationîncurcaenchevêtrer, gênerînfiinţacréerîncurcăturăembaras (m)înflorifleurirîndărătderrièreînfrîngevaincreîndeosebisurtoutînfrumuseţaembellirîndepărtaéloignerînfrumuseţareembellissementîndepărtareéloignement (m)înfrunzise couvrir de feuillesîndepliniaccomplirîngheţgel (m)îndesatasserîngheţageler, glacerîndoiplier, courberîngheţatăglace (f)îndoialădouteînghiţiavalerînd'âgostitomber amoureuxîngrijisoignerîndrăgostit (ă)épris-eîngrijiresoin (m)

77

îngrijorat (â)îngust (ă)înlocuiînmuiaînmulţiînmulţireînnebunit (â)înnoiînnoptaînnourat (ă)înotaînrăutăţiînregistrareînsăînsănătoşi înscrie78

inquiet-ète însemnaétroit-e însoţiremplacer înşelamouiller întărimultiplier întindemultiplication (f) întindereaffolé-e întins(â)renouveler întîlnipasser la nuit întîlnirenuageux-euse întîmplarenager întîmplâtors'aggraver întîrziaenregistrement întîrzieremais, cependant întoarceguérir întocmaienscrire întovărăşi

noter, marquer.accompagnertromperfortifier, consolidertendre, allongersurfage (f)vaste, etendu-erencontrerrencontre (f)fait (m), événement (m)accidentel-elleretarder, être en retardretard (m)tournerexactementaccompagner

intreîntrebaîntrebareîntrebuinţaîntrebuinţareîntreceîntreg (eagâ)întregimeîntreprindeîntreprinzător (oare)întrerupeîntristaîntunecatîntuneric entre, parmidemanderdemande (f)employeremploi (m)dépasserentier^èretotalité (f)entrprendreentreprenant-einterruption (f)attristersombreobscurité (f) înţelegeînţelegereînţelept (eaptă)înţelesînţepaînţepăturăînţepeniînvăţaînvăţămîntînvăţător (oare)înveliînvîrtiînvoiînzăpezi comprendrecompréhension (f)sagesens (m)piquerpicurefixer, immobiliserapprendreenseignement (m)instituteur-tricecouvrirtournertomber d'accord être en neigé

- rl ra )u9er

Iena offenser ^decâtone ^n<Mm)!'9nl ieux(m) moitié (f)

-•«- i—wK

/ «A\ DaS, Udase •l°s(0aSa) ,ouer ,urnaljuca 1

kilogram kilo (m)kilometru

kilomètre (m)

la laclacom (â) lamă lampă lanternălanţ lapte larg (ă) lat (ă) lâmîie

lămuri lăsa lătra

chez, alac (m) gourmand-elame (f) lampe (f) lanterne (f) chaîne (f) lait (m) large large citron (m) expliquer

laisser aboyer

leafălecţielegalegat (â)legelemnleneliber (â)limbă

limpede

lin (ă) lingurălinie linişte

salaire (m) leçon (f) lierattaché-eloi (f) bois (m) paresse (f)

librelangue (f) limpide calme , cuillère (f) ligne (f) tranqu№te

81

lipi collerlipsă absence (f)lipsi manquerliteră lettre (f)lînă laine (f)lîngă près, auprèsloc lieu, placelocui habiterlocuinţă domicile

(m),demeure (f)

lot lot (m)lua prendre

lucra travaillerlucrător (oare) travailleur-euselume monde (m)lumina éclairerlumină lumière (f)lunar (ă) mensuel-ellelună lune (f), mois

(m)luneca glisserlung (ă) long-quelungi allongerlungime longueur (f)lup loup (m)

82

magazin maimajor (â)malmamămanierămarcămaremaremarginemartormasămaşinămaterial (â)

magasin (m) maxim (ă) maximumplus, endfere mazăre petits pois (m.

pl)majeur-e măcina moudrebord (m) mănuşă gant (f)mère (f) măr pommier (m)manière (f) mări agrandirmarque (f) măsura mesurergrand-e măsură mesure (f)mer (f) mătura balayerbord (m) mătură balai (m)témoin (m) mecanic mécanicien (m)table (m) medicament médicament (m)maschine (f) melodie mélodie (f)matériel-elle memorie mémoire (f)

balle (f) minime raison (f) mentir merveilleux-euse merveille (f) s'étonner étonne-e époux(m) mariée (f) odeur bouger mouvement misérable main (f) manger

mergeallermingemersmarche (f)minim (â)meseriemétier (m)mintemetodăméthode (f)minţimeu, mei, melemon, ma, mesminunat (ă)mezeluricharcuterie (f)minunemiazăzimidi (m), sud (m)miramicşoradiminuermirat (â)mielagneau (m)miremieremiel (m)mireasămijlocmilieu (m)mirosmilăpitié (f)mişcamilionmillion (m)mişcaremilitar (â)militairemizerabil (ă)milos (oasă)charitablemînâminciunămensongemînca

84

mîncaremîndru (ă)mînecâmoalemoarămodmodămodelmomentmonedămort (moartă)moşmovmuiamultmulţime manger (m)

fier-ère manche (f) mou-molle moulin (m) mod (m) mode (f) modèle (m) moment (m) monnaie (f) mort-e vieillard (m) mauve tremper beaucoup grand nombre foute (f)

mulţumi mulţumit

(â) muncă munci munte

muntos (oasâ) murdar (â) murdări muri musafir muscă mustaţă muşca muşcătură (m), mut(ă) mutaremencier content-e travail (m) travailler montagn* (f) montagneux-eusesale salir mourir

hôte (m), invité (m) modche (f) moustache (f) mordre morsure muet-ettedéplacer,

déménager 85

N

na voila, tiens ! necunoscut (ă) inconnu-enaiv (ă) naif-ive neînchipuit (ă) inimaginablenas nez neîncredere méfiance (f)nasture bouton (m) neînsemnat (ă) insignifiant-enaşte naître neînţelegere malentendu (m)naştere naissance (f) nemîncat (ă) affamé-enatural naturel-elle nemulţumit (ă) mécontent-enatură nature (f) nenorocire malheur (m)navă navire (m) nepoată nièce (f), petite-

fille (f)nămol boue (f) nervos (oasă) nerveux-eusenăvăli envahir nesigur (â) incertain-eneadevârat (â) faux, fausse nevinovăţie innocence (f)neaşteptat (â) inattendu-e nevoie besoin (m)nebun (ă) fou-folle nicăieri nulle part

o

oalăoare ?oarecareobiceiobiectobişnuiobişnuit (â)obligaobosealăobosiobrazobservaobţineocazie

pot (m), marmite (f)est-ce que ?certaincoutume (m)objet (m)habituerhabituel-elleobligerfatigue (f)fatiguerjoue (f)observerobteniroccasion (f)

ochiocoliodatăodihnăofertăoglindăomonoareoprioprireorăoraşorb (oarbă) ordine oeil (m) faire un détour autre fois, jardis repos offre (f) miroir (m) homme (m) honneur (f) arrêter arrêt (m) heure (f) ville (f) aveugle ordre, régie

orezorganiza orioriceoricineoricînd

riz (m) organiser ou, ou bien n'importe quoi n'importe qui n'importe quand

oricît oricum orz osotravăoţetou

tant que, autant que n'importe comment orge (f) os (m) poison (f) vinaigre (m) oeuf(m)pacepachetpagubăpaharpalmăpantalonpantofpapagalparăpartepasărepastăpaşaportpaşti90

paix (f) paquet (m) dommage (m) verre (m) paume (f) pantalon (m) soulier (m) peroquet (m) poire (f)part (f), partie (f) oiseau (m) pâte (f) passeport (m) Pâques(m)

patpatăpămîntpăpuşăpârpărăsipărerepăstrapătrat (â)păturăpăzipepedepsi pensie

lit (m) tache terrre (f), sol (m) poupée (f) cheveux (m. pl) quitter opinion (f) garder carré-e couverture (f) garder, surveiller sur punirpension (f), re

pentrupepeneperdeapereteperfect (ă)pernăperonpestepeştepiatrăpiaţăpiciorpielepieptpieptenepiper

pour pisicămelon (m) pîinerideau (m) pînămur (m) pTnzâparfait-e pîr'ucoussin platăquai (m) plămînsur, par -dessus plătipoisson (m) plecapierre (f) plecaremarché (m), place (f)

pleoapă

pied (m) plicpeau (f) plin (â)poitrine (f) ploiepeigne (m) ploios (oasâ)poivre (m) ploua

chat (m) pain (m) jusque toile (f) ruisseau payement (m) poumon (m) payer partir départ (m) paupière (f) enveloppe (f) plein-e pluie (f) pluvieux-euse pleuvoir

m

pote peut-être prea troppoftă envie (f) precum ainsipoftim s'il vous plaît presupune supposerpom arbre (m) pretutindeni partoutporc porc (m) preţ prix (m)porni partir preţios (oasă) précieux-

euseport port (m) prezent (ă) présent-eportar consierge (m) prezenţă présence (f)portmoneu potmonnaie (m) prieten (ă) ami-eporţelan porcelaine prietenie amitié (f)posibil (ă) possible primi recevoirpoştă poste (f) prin parpotrrivi ajuster prinde attraperpotrivit (ă) assorti-e printre parmipraf poussière (f) privi regarderprăjitură gâteau (m) privire regard

prînz déjeuner (m) pui poulet (m)proaspăt (ă) frais-fraîche pune poser, mettreproblemă problème (m) pungă bouse (f)produs produit (m) purta porterprofesiune profession (f) purtare comportement

(m)promite promettre purtat (ă) porté-epropietar (ă) propriétaire putea pouvoirpropune proposer putere forceprosop essuie-mains (m) puţin peuprună prune (f)

Rrac écrevisse (f)ramură branche (f)rană blessure (f)rapid (â) rapiderar rarerăcire refroidissemen

trăguşit (ă) enroué-erâmîne resterrăscopt (oaptă) trop cuit-erăspunde répondrerăspuns réponse (f)răsturna renverserrăsufla respirerrău,rea mauvais-e94rece froid-erecepţie réceptionrecunoaşte reconnaîtr

ereflecta réfléchirrefuz refus (m)refuza refuserregiune région (f)regret regret(m)regulat (â) régulier-

èrerenunţa renoncerrepara réparerrepaos repos (m)repede rapide, viterespect respect

(m)

respirarespiraţierestreţetăreţinereuşiridicarinichirisipărîderîndrîs

respirer respiration (f) reste (m) recette (f) retenir réussirlever, soulever rein (m) gaspillage (m) rirerang (m) rire (m)rîuroatăromân(ă)roşieroşu, roşierotund (ă)roz (â)rudărufărufărierupe rivière (f)roue (f)roumain-etomate (f)rougerond-eroseparent-elinge (m)lingerie (f)rompre

Ssac sac (m)salariu salaire

(m)sare sel (m)sat village

(m)sau ousănătate santé (f)sănătos (oasă) sain-esăptămînâ semaine

(f)săpun savon

(m)sărac (ă) pauvresărbătoare fête (f)sări sautersărut baiserscară échelle

(f)96scaun chaise (f)scăpa échapperscenă scène (f)schimb change

(m)schimba changerscoate tirerscop but (m)scrie écrirescriitor écrivain

(m)scris écriture

(f)scrisoare lettre (f)sculare lever(m)scump (â) cher,

chèrescurt (â) court-escurta racourcirscutura secouerscuza excuserseară soir, soiréesecetă sécheresse

(f)secret (â) secret-esemăna semersemn signe (m)sens sens (m)separa séparerserios (oasă) sérieux-euseservi servirserviciu service (m)sete soif (m)sfat conseil (m)sfert quart (m)sfînt saint (m)sfîrşi finirsfîrşit fin(f)sfoara corde (f)singur (ă) sur-esiguranţă sûreté (f)sili obligersimplu simplesimţ sens (m)simţi sentirsincer (ă) sincer-èresită tamis (m)sîmbure noyau

(m)sînge sang (m)slab (ă) maigresmîntînă crème (f)

soacră belle-mère (f)soare soleil (m)soartă sort (f)sobă poêle (m)socoteală compte (m)socoti comptersocru beau-père (m)somn sommeil (m)soră soeur (f)sos sauce (f)soţ époux (m), mari (m)soţie épouse (f), femme

(f)spanac épinard (m)sparge casserspăla laverspălătorie blanchisserie (f)98

speranţă espoir (m)speria effrayerspinare dos (m)spre verssprijin soutien (m)sprijini appuyersprinceană sourcil (m)spumă écume (f), mousse

(f)spune diresta resterstafidă raisin sec (m)staţie station (f)stăpîn (ă) maître (m)

maîtresse (f)stea étoile (f)steag drapeau (m)sticlă verre

stinge éteindrestîncâ roche (f)stîng (ă) gauchestoarce presserstomac estomac (m)stradă ruestrecura egoutterstrica détériorer,

gâterstricăciune dégât (m)striga crierstrimt (ă) étroit-estrînge serrerstropi arroserstudia étudier

sub soussubţire mincesua sud (m)suferi souffrirsufla soufflersuflet âme (f)suna sonnersupăra fâchersupărare ennui (m)suporta supportersuprafaţă surface (f)supraveghea surveillersurd (ă) sourd-esus en haut,

dessus

ş

şanţ fossé (f) şterge essuyerşarpe serpent (m) şti savoirşedea être assis ştiinţă science (f)şervet serviette (f) ştire nouvelle (f)şi et, ainsi şurub vis (f)şofer chauffeur (m) şurubelniţă tournevis (m)şort tablier (m)

tablă tôle (f)tacîm couvert (m)talie taille (f)tare solide, dur-etată père (m)tăia coupertau, ta ton, tatermen terme (m)termina terminerùmbru timbre-poste (m)imP temps (m)tlmP|ar menuisier (m)tmăr (ă) jeunelîr9 marché (m)tlrziu N tardif-ive, tardtoamnă automne (m)

tobătambour (m)tocmaijuste, jestementtopifondretot (toată)tout-etotuţitoute fois, néanmoinstragetirertransmitetransmettretrăivivretreabăoccupation (f)trebuiefalloirtrecepassertrentrain (m)treziéveiller, reveillertrimiteenvoyertundetondreturnaverser

101

iarăţăran (că) Pays (m)î'"ne paysan-anne î,pa

tenir tutea* criereau-de-v/e (f)

u

•103

udamouillerurcamonteruitaoublierurecheoreille (f)uleihuile (f)urît (ă)laid-eultim (ă)dernier-èreurmasuivreumărépaule (f)urmaresuite (f)umbrăombre (f)următrace (f)umbrelăparapluie (m)urmăripoursuivreumflagonflerursours (m)umplerempliruscasécherundeoùuscat(â)sec-sècheundevaquelque partusturoiail (m)unghieongle (m)uşăporte (f)uniuniruşor-oarăleger-èrebeurr

e (m)

z

zadar (în) en vain zgîrietură éraflurezahăr sucre (m) zgomot bruit (m)zar dé (m) zi jour (m), journée (f)zăpadă neige zice direzbura voler zid murzdrobi broyer, écraser zugrăvi peindrezgîria griffer

a plein temps a bientôt a vélo a la maison a mi-temps a plus tard a piedatout a l'heure a coté de a l'appareil abeille (f) abominable accsnt accepter

toată ziua accident accidentpe curînd accorder a acordacu bicicleta acheter a cumpăraacasă acteur (m) actorpe jumătate actrice (f) actriţăpe curînd activité (f) activitatepe jos actuellement acumpe curînd admettre a admitelîngâ adorer a adorala aparat adresse (f) adresăalbină aéroport (m) aeroportgroaznic affreux îngrozitoraccent affreuse îngrozitoar

ea accepta âge (m) vîrstâ

agence de voyages (f)Agenţia de voiajallumette (f)chibritagenda (m)agendăami (m)prietenagent de police (m)poliţistamie (f)prietenăagneau (m)mielancienvechiagréableagreabilanciennevecheagricoleagricolanglais (m)englezaidera ajutaanglaise (f)englezăaimera iubiAngleterre (f)Angliaajoutera adăugaanné (f)analarme (f)alarmăanti-alcooliqueanti-alcoolicAllemagne (f)Germaniaaoût (m)augustallemand (m)germanapéritif (m)aperitivallemande (f)germanăappareil photo (m)aparat fotoallera mergeappareil de télévisiontelevizoraller-retour (m)dus-întors(m)aller simple (m)dus simpluappartement (m)locuinţă

110

appeler a chemaaprès-midi (m) după masăarchitecte (m) arhitectargent (m) baniargent (m) argintarrêt d'autobus (m)

staţie

arrêter a opriarrivée (f) sosirearriver a sosiartichaut (m) anghinareascenseur (m) ascensoraspirine (f) aspirinăassez destulassiete (f) farfurieastronaute (m) astronautattendre a aşteptaau bout la sfîrşit

au revoir la revedereaujourd'hui aziaussi de asemeneaautomne (f) toamnăautoroute (f) autostradăAutriche (m) Austriaautrichien (m) austriacautrichienne (f)

austriacă

avantage (m) avantajavec cuavec plaisir cu plăcereavion (m) avionavoir a aveaavoir besoin de a avea nevoie

deavoir envie de a avea poftă

deavril (m) aprilie /

Bbaccalauréat (m) balcon (m) banlieue (f) banque (f) bâtiment (m) beau, bel bellebeaucoup bébé (m) beige belge bête beurre bicyclette (f) bien1 1 2bacalaureatbalcon

periferiebancăclădirefrumosfrumoasămultsugarbejbelgianprostuntbicicletă binebien sûr bien

étendu bienvenu bière (f) bifteck (m) bijou (m) billett (m) blanc blanche blessé bleublouse (f) beuf(m) boire boisédesigur

bineînţelesbinevenitberebiftecbijuteriebiletalbalbărănitalbastrubluzăvităa beaîmpădurit

boisson (f) băutură bronzé bronzatboîte (f) cutie brosse periebon marché ieftin brosser a periaboucle (f) cataramă brûler a ardeboucles d'oreille (pl)

cercei brusquement brusc

boulangerie brutărie buffet (m) bufetbourdonnement (m)

zbîrnîit bureau de change schimb

bourgeois (m) burghez (m) .bouteille (f) sticlă bureau de poste (m) poştăbracelet (m) brăţară bus (m) autobuzbras (m) braţcabinet (m) cabinet célibataire celibatarcadeau (m) cadou centre (m) centrucafé (m) cafea certain sigurcaissier (m) casier certainement desigurcaissière (f) casieră chambre (f) camerăcamion (m) camion chambre a

coucher (f)dormitor

campagne cîmp, ţară changer a schimbacarré pătrat charmant încîntâtorcassé spart chat (m) pisicăcasser a sparge château (m) castelcave (f) pivniţă chaud caldce matin azi dimineaţă chauffeur şoferce soir disearâ chaussettes (pl) ciorapicélèbre celebru chaussures (pl) încălţămin

te1 1 4

check-in (m) a verifica chômage (m) şomaj lucruchemin (m) drum chose (f)

chemise (f) câmaşe ciel (m) cerchèque (m) cec cigarettes (pl) ţigarăcher scump cirer a lustruichère scumpă classe (f) clasăchercher a căuta clef (f) cheiechéri (m) drag client (m) clientchérie (f) dragă cliente (f) clientăchevaux păr climat (m) climăcheville (f) gleznă coiffeur (m) coaforChic elegant coiffeuse (f) coafezăchien (m) cîine coincidence (f) coincidenţ

ăchiffre (m) cifră collègue (m)

collègue (f)coleg colegăchimique chimic

chocolat (m) ciocolată collier (m) colier

1 1 5

continuer a continuacostume (m) costumcoton (m) bumbaccouleur (f) culoarecouper a tăiacourir a alergacourt scurtcousin (m) vărcousine (f) varăcoûter a costacouverture cuverturăcravate (f) cravatăcrème (f) smîntînăcroir a credecroisement (m) încrucişarecuir (m) pielecuisine (f) bucătărie

combiencîtcommandera comandacommentcumcomplétera completacomprendrea înţelegecomprimé (m)tabletăcompriscuprinsconcert (m)concertconduirea conduceconfirmation (f)confirmareconfortableconfortabilconnaîtrea cunoaşteconscienteuxconştiinciosconscientieuseconştiincioasăconseil (m)sfatconseillera sfătui

116

d'habitude de obiceidangereux periculosdangereuse periculoasădanser a dansadate (f) datădébattre a dezbatedécembre decembriedécrire a descriedégueuiasse obişnuitdéjà dejademin mîinedemander a întrebadémarrer a demaradéménager a se mutadentifrice (m) pastă de

dinţidentiste (m) dentistdépart (m) plecaredépasser a depăşidéranger a deranjaderrière îndărătdescendre a coborîdescription (f) descrieredésirer a doridessert (m) desertdétester a urîdevant în faţădévelopper a dezvoltadevenir a deveni

devoir a trebui docteur(m)diarhée (f) diaree dommage

(m)difficulté (f) doucement dormirdimanche duminică douchedîner (m) a cina dificultatedire a spune douleur (f)direct direct douxdirecteur (m) director (m) doucediscuter . a discuta douzaine (f)disparaître a dispare droitedisque (f) dise drôledistingué distins durdivorcé divorţat durer

doctorpagubăa dormiîncetişorduşdureredulce, blînddulce, blîndduzinădreaptaciudattarea dăinui

1 1 8

Eeau (f)apăen anglaisîn englezăEcosse (f) -Scoţiaen espapoiîn spaniolăécoutera ascultaen face Jeîn faţaéglise (f)bisericăen gérér.lîn generalélève (m)eleven itaiie:iîn italianăélève (f)elevăen plein airîn aer liberembêtantplictisitoren retardînîntîrziereembrayage (m)ambreiajen vacancesîn vacanţă, concediuemploislujbăen voitureîn maşinăemployé (m)funcţionar, salariatenceinteînsărcinatăemployé de bureau (m)funcţionarenchantéîncîntatempruntera împrumutaendroit (m)locen aéroglisseurvehicol cu pernă de aerenfant (m)copilen allemandîn germanăenregistrementînregistrare

119

etm-

étage etajété (m) varăêtre a fiêtre capable de a puteaêtre extra-terrestre (m)

extraterestru

être en panne a fi în panăêtre libre a fi liberétudiant (m) studentétudiante (f) studentăétui (m) etuiEurochèque (m) Eurocecexactement exactexcellent excelentexcuze-moi scuzaţi-măexercer a exersaexercice (m) exerciţiuexplorer a explora

entenduînţelesentrée (f)gustareentreprise (f)întreprindereentrera intraenveloppe (f)plicenvironaproximativenvoyera trimiteépelera silabisiépinards (m)spanacépouse (f)soţieépousera lua în căsătorieépoux (m)soţescalier (m)scarăespace (m)spaţiuEspagne (f)Spaniaespérera speraessayera încercaessuie-glaces (pl)4 ştergătoareest (m)est

120

exprimera exprimaFfacilefacteur (m) facture (f) fairefaire accorder faire beau faire chaud faire couper faire de I'equitation faire du bricolage faire du cheval • faire du jardinage faire du ski faire le constatuşor factor factură a face a acordaa fi frumos (vreme) a fi cald (vreme) a tăia a călăria face nimicuri a călări a grădinari a schiaa ncheia un proces verbalfaire les courses faire repasser faire une promenade faire une randonnée falloir famille (f) fatigué faute (f) félicitations (pl) femme (f) femme au foyer (f) femme de ménage (f) fenêtre (f) fermeture (f)a merge după cumpărăturia duce la călcata se plimbaa drumeţia trebuifamilieobositgreşealăfelicitărifemeiecasnicăservitoarefereastrăînchizătoare

121

fertile fertilfévrier (m) februariefièvre (f) febrăfille (f) fiicăfils (f) fiufin(f) sfîrşitflacon (m) flaconflèche (f) săgeatăfleur (f) floarefleuve (m) fluviuforcément obligatori

ufrais ' proaspătfraîche proaspătăfrançais (m) francezfrançaise (f) francezăFrance (f) Franţafranchement în mod

cinstitfreiner afrînafreins (pl) frînefrère (m) fratefroid frigfromage (m) brînzăfruits (pl) fructefumer afuma

gagner gants (pl) garage (m) garantie (f) garçon (m) garder gare (f) gâteau (m) gauche

geler généreux généreuse gentila cîştigamânuşigarajgaranţiechelner, băiata păstragară

prăjiturăstîngaa îngheţagenerosgeneroasăamabil gentille glace (f) gosses (pl) gramme (m) grandgrand-mère (f) grand-père

(m) gratuit Grèce (f) grippe (f) grisguêpe (f)amabilă• ghiaţâ, îngheţată copii grame mare bunica bunicul gratuit Grecia gripă griviespe

i d é e ( f ) î ideeimaginer a imaginaimmeuble (m) imobilimperméable (m) impermeabilimportant importantinconvénients (pl) inconvenienteindication (f) indicaţieindistinctement neclarindustrie (f) industrieindustriel industrialindustrielle industrialăinfirmier (m) infirmierinfirmière (f) infirmierăinformaticien (m) informaticianingénieur (m) inginerinsolation (f) insojaţieinstant (m) momentinstitutrice (f) învăţătoareintelligent inteligentintention (f) intenţieinterdit interzisintéressant interesantintérêt (m) interesinterrompre întrerupeinterrupteur (m) întrerupăto

rinvitation (f) nvitaţieItalie (f) Italiaitalien (m) italianitalienne (f) italiană

merveilleuxminunat

merveilleuse minunată

mettre a punemeublé mobilatmeubles (pl) mobilemobylette (f) motoretămois (m) lunămonsieur (m) domnmontagne (f) muntemonter a urcamontre (f) ceasmorceau (m) bucatămot (m) cuvîntmoteur (m) motormoto (f) motoret

ămourir a murimoustique (m) ţînţarmur (m) perete

marisoţmariécăsătoritmarque (f)modelman antveselmars (m)martiematin (m)dimineaţămauvaisrâumécanicien (m)mecanicmédecin (m)medicmédicine (f)medicinămédicament (m)medicamentmembre (m)membrumêmechiarmémoire (f)memoriemercimulţumescmercredi (m)miercurimerdedracemère (f)mamă

128

musique (f)muzicăNnager a înota noir negru numenaissance (f) naştere nom (m)naître a se naşte nom de famille (m) nume de familienationalité (f) naţionalitate non nunécessaire necesar nord (m) nordneiger a ninge normalement normalnerveux nervos norrir a hrăninettoyer a curăţa novembre (m) noiembrieneuf nou numéro numărneuve nouă

o

obtenir octobre oeuf(m) oignon (m) optimiste or (m) orage (m) orange (f)a obţineoctombrieouceapăoptimistaurfurtună portocală

orchestre (m)ordonnanceoùououblierouest (m)ouiovni (m)

page (f) paginapain (m) pîinepamplemousse (f) greppantalon (m) pantalonpapeterie (f) papetăriepaquet (m) pachetpar prinpar conséquent de aceeapar exemple de exemplupar hasard dinîntîmplarepar le train cu trenulpardon scuzepare-brise (m) parbrizparesseux leneşparesseusse leneşăparfait perfectparfois uneoriparfum (m) parfumparking parkingparler a vorbipas nupasse-temps (m) hobbypasseport (m) paşaportpasser a trecepastille (f) pastlăpâté (m) pateupatient răbdătorpauvre săracpayé plătitpayer a plăti

pays(m)ţarăpeupuţinpeigne (m)pieptenepeut-êtrepoatepeinture (f)picturăpharmacie (f)farmaciepellicule (f)filmpharmacien (m)farmacistpensifgînditorpharmacienne (f)farmacistăpensivegînditoarephoto (f)fotografiepension (f)pensiunephotographie (f)fotografieperdrea pierdepiano (m)pianpère (m)tatăpièce de rechange (f)piesă de schimbpermanentpermanentpièce (f)camerăpermission (f)permisiunepiéton (m)pietonpersonne (f)persoanăpiquéînţepatpersonnel (m)personalpiqûre (f)înţepăturăperturbétulburatpiscine (f)piscinăpessimistepesimistpittoresquepitorescpetitmicplage (f)plaje

132

plaisnter a glumi pollution (f) poluareplanète (f) planetă pomme (f) mărplastique plastic pommes frites (pl) cartofi prăjiţiplat (m) fel de mîncare populaire popularplombier (m) instalator porc (m) porcpleuvoir a ploua porte (f) uşăplus mai, mai mult poste (m) postplus tard mai tîrziu poulet (m) puiplusieurs mai mulţi pour pentrupoids (m) greutate pourquoi pentru cepoint de vue (m) punct de vedere pouvoir a puteapointure măsură préférer a preferapoire (f) pară premier primulpoisson (m) peşte première primapolice d'assurance (f)

asigurare prendre a lua

poliment politicos prénom (m) prenume

133

près deprésenterprêtprintemps (m) priorité (f) prix (m) probablement problème (m) prochain produire

in apropiere a prezenta gataprimăvarăprioritatepreţprobabilproblemăviitor, apropiata produceprofesseur (m)

profession (f) promettre prononcer proposer propre provisoire psychiatre (m) psychologue (m) pullover (m) pyjama (m)

profesorprofesiunea promitea pronunţaa propunecuratprovizoriupsihiatrupsihologpuloverpijama

Q

quand quartier (m) quel quelle 134cîndcartier, sfertcarecarequelqu'un quelque chose (f) question (f)

cinevacevaîntrebare

Rradiateur (m) radiator remarcier a mulţumiradio (m) radio remplacement (m) înlocuireranger arîndui rencontre (f) întîlnirerarement rar rendez-vous (m) întîlnirerasoir (m) aparat de ras renseignement (m) informaţierécemment recent rentrer a se întoarce acasăréceptionniste (f) recepţioner renverser a revărsarecette (f) reţetă réparation (f) reparaţierectangulaire dreptunghiular réparer a repararéfléchir a reflecta repas (m) mîncareregarder a privi repasser a călcarégion regiune répéter a repetaregretter a regreta répétition (f) repetarerejoindre a se alătura répondre a răspunderéponse (f) răspuns rhume (m) guturaireprésentant (m) reprezentant rien nimicréserver a rezerva rire arîderestaurant (m) restaurant rivière (f) rîurestauration (f) reparaţie robe (f) rochierester a rămîne rond rotundretourner a se întoarce rose (f) trandafi

rretraité pensionat rouge roşuréunion (f) reuniune rouler a rularéveil-matin (m) ceas deşteptător rue (f) stradărevenir a reveni

s

s'appeler a se numi salon (m) cameră de zi

s'asseoir a se aşeza saluer a salutas'étonner a se mira salut saluts'excuser a se scuza salutation (f) salutares'il vous plaît vă rog samedi (m) sîmbâtăs'inquiéter a se îngrijora sandwich (m) sandvişs'installer a se instala sardine (f) sardinăs'intéresser a a se interesa satin (m) şatensac (m) geantă saucisson (m) cîrnatsac-a-dos (m) rucsac savoir (m) a ştisacoche (f) sacos' savon (m) săpunsaison (f) sezon scandale (m) scandalsalade (f) salată se dépêcher a se grăbisale murdar se heurter a se izbisalle a manger (f) sufragerie se passer ase întîmplasalle de bains (f) sală de baie se rappeler a-şi aminti 137

se réfléchira reflectasignalera semnalase renseignera se informasnobsnobse retrouveraseîntîlnisoeur (f)sorăse trouvera se găsisoie (f)mătaseséchoir (m)uscătorsoignera îngrijisecretsecretsoir (m)searăsecrètesecretăsoleil (m)soaresecrétaire (f)secretarăsorte (f)sort, felsemaine (f)săptâmînăsortira ieşisemblera păreasoucis (pl)grijiséperémentseparatsoucoupe volante (m)farfurie zburătoareseptembre (m)septembriesoupe (f)supăserveuse (f)chelneriţâsouventadeseaseulsingurspacieuxspaţiosseulementnumaispacieusespaţioasăsidacăsport (m)sport1

38

station-service (f) stationner studio (m) stupide sucre (m) sud (m) Suisse (m)

servicea staţionagarsonierăstupidzahărsudElveţia

suivantsuivresupersuperficielsuperficiellesupermarché (m)sûrementsuspension (m) următora urmamăreţsuperficialsuperficialăalimentarasigursuspensie

stade municipal (m) stadion

Ttable (f). masătablette (f) tabletătaille (f) talietapis de table (m) faţă de masătarte (f) tartătasse (f) ceaşcătaxi (m) taxitéléphone (m) telefontéléphoner (m) a telefonatélévision (m) televizortemps (m) vreme, timptemps libre (m) timp liberterrasse (f) terasătêtu încăpăţînatthé (m) ceaithéâtre (m) teatru140timbre-poste (m) timbrutimide timidtoillettes (pl) toaletătomate (f) roşietomber a cădeatomber malade ase îmbolnăvitomber sur a nimeritoujours totdeaunatouriste (m/f) turisttouristique turistictourner a se întoarcetout tottout de suite imediattout droit drepttrduction (f) traduceretrain (m) tren

tranche (f)tranquilletravail (m)travaillertraversertrès '

triste felieliniştitmuncăa muncia traversafoarte

trist trop trou (m) trouver truite (f) tulipe (f) tuyauprea

gaurăa găsipăstrăvlaleaţeava

univers (m) usine (f) univers uzină, fabrică

utiliser a folosi

Vvacances (pl) concediu, vacanţă vent(m) vîntvaciller a clătina vérifier a verificavalise (f) geamantan vérité (f) adevărvallonné deluros verre (m) sticlăvapeur aburi vert verdevase (m) vază vêtements (pl) haineveau (m) viţel veuf(m) văduvvégétarien (m) vegetarian veuve (m) văduvăvéhicule (m) vehicol viande (m) carnevélo (m) bicicletă via sociale (f) viaţă socialăvendeur (m) vînzător vieux vechi, bâtrînvendeuse (f) vînzătoare vieille veche,

bătrînăvendredi (m) vineri village (m) satvenir a veni ville (f) oraş142

vin (m) visa (m) visiter vitevitesses (pl) voie (f) voirvoisin (m) voiture (f) vin

vizăa vizitarepedevitezeperona vedeavecinmaşină

voix (f)volaille (f)volervouloirvoyagervraivraiment vue (f)

voce găină a furaa voi, a putea a călători adevărat într-adevăr vedere

yaourt (m)

iaurt yoga (m)

yoga

NOŢIUNI DE MORFOLOGIE FRANCEZĂ

Singular Masculin

le (dictionnaire)r (élève)

ARTICOLUL1 . Articolul hotărît

Feminin la (plume) (pana) l'(armoire) (dulapul)

PluralMasculin şi

feminin les (dictionnaires) les (armoires)

Singular Masculin un (dictionnaire)

2. Articolul nehotărît

Feminin une (plume)

PluralMasculin şi feminin

des (dictionnaires, plumes)

Singular 7 Masculin du (pain) (pune) de I'(alcool)

3. Articolul partitiv

Féminin de la (viande) (carne) de l'(eau) (apâ)

Plural

SUBSTANTIVUL1 . Genul

Numai substantivele care denumesc fiinţe pot avea două genuri. Toate celelalte substantive au fiecare genul lor propiu. masculin sau feminin, care se recunoaşte după articolul care le precede. în limba franceză nu există genul neutru pentru substantive.

Substantivele care variază după gen formează femininul după următoarele reguli:

145

Felul substantivului MasculinI. Substantivele al căror feminin derivă din forma masculină

Feminin Regula formării femininului

1. Regula generală

2. Substantivele terminate la masculin în er sau ier

3. Substantivele terminate la masculin x

un étudiantl'employé(funcţionarul)un boulanger (un brutar) l'ouvrier (lucrătorul)l'époux (soţul)

une étudiante Se adaugă un e mut la l'employée forma masculină (funcţionara)une boulangère Formează femininul în ère(o brutăriţă) sau ièrel'ouvrière(lucrătoarea)l'épouse Formează femininul schim-(soţia) bînd pe x în s, apoi

primesc un e mut

Felul substantivului4. Substantivele termi-nate la masculin în f sau p

5. Majoritatea '•substantivelor terminatela masculin în n sau t6. Unele substantiveterminate la masculinîn eur \

V

7. Majoritatea substan-tivelor terminate lamasculin în teur

Masculinle veuf (vàduvul) un loup

un gardien le chat (pisoiul)le veudeur un danseur

un traducteur le lecteurFeminin

la veuve (văduva) une louve (o lupoaică)une gardienne la chatte (pisica)la vendeuse une danseuse

Regula formării femininuluiSchimbă consoanele f sau p în v, apoi primesc un e mut

Dublează consoana finală înainte de a primi un e mutSchimbă terminaţia eur

în euse

une traductrice Schimbă terminaţia teur ia lectrice în trice

Felul substantivului8. Unele substantive terminate la masculin în e (mut) sau în eur

Masculin Feminin Regula formării femininuluinègre négresse Formează femininul cumaître maîtresse ajutorul terminaţiei esse(stăpîn) (stăpînă) sau eressechasseur chasseresse(vînător) (vînătoriţă)

II. Substantivul cu aceeaşi formă pentru ambele genuri1. Substrantivele terminate în e mut la masculin2. Substantive, nume de animale, care nu au gen determinat3. Unele substantive care indică profesiuni

un élève

la souris- mâle (şoarecele)

un Ingénieur une élève

la souris-femelle (şoricioaica)

une femme-ingénieur

Se schimă numai articolulPentru determinarea genului se adaugă cuvintele mâle sau femeileSubstantivul este precedat de cuvîntul femme

într-o serie de cazuri există cuvinte diferite pentru cele două genuri :le père - la mère tatăl - mamal'homme - la femme omul - femeiale cheval - la jument calul - iapale jars - l'oie gîscanul - gîsca

2. Pluralul

Felul substantivului 1 . Regula generală

Singular le chien (cîinele)

la table (masa)

Plural les chiens

(cîinii) les tables (mesele)Regula

formării pluralului Se

adaugă un s la forma singularului.Acest s nu se pronunţă decît uneori, în aşa numitele legături, redîndu-se ca sunetul z

Felul substantivului2. Substantivele terminate la singular în s, x, z3. Substantivele terminate la singular în au, eau, eu4. Substantivele terminate la singular în ouExcepţie : 7 subs-tantive

Singular Plural Regula formării pluraluluile bras (braţul) Ies bras (braţele) Rămîn neschimbate 1«la noix (nuca) les noix (nucile) pluralle nez (nasul) les nez (nasurile)le noyau (sîmburele) les noyaux (sîmburii) Formează pluralul adăule chapeau (pălăria)les chapeaux (pălăriile) gînd un xle jeu (jocul) les jeux (jocurile)le clou (cuiul) les clous (cuiele) Formează pluralul dupa le sou (banul) Ies sous (banii) regula generală în s

Formează pluralul în xle bijou (bijuteria) le caillou (piatra) le chou (varza) le genou (genunchiul) le hibou (bufniţa) le joujou (jucăria) le pou (păduchele)

150

les bijoux les cailloux les choux etc.

Felul substantivului5.Substantiveleterminate lasingular în alExcepţie : cîtevasub-stantive6.

Substantiveleterminate la sin-gular în aiiExcepţie: cîtevasubstantive

7. Unele substantiveformează pluralulîn mod neregulat

Singujar Pluralle cheval (calul) les chevauxle tribunal les

tribunauxle bal les balsle festival les festivalsle chacal les chacalsle détail les détailsle rail (sine) les railsle travail les travauxle soupirail les

soupiraux(râsuflàtoarea)l'émail les émauxl'oeil (ochiul) les yeuxle ciel (cerul) les cieuxun monsieur des messieurssa

Regula formăm pluraluluiSchimbă terminaţia al în aux

Formează pluralul după regula generală în s

Formează pluralul după regula generală în s

Schimbă terminaţia aii în aux

151ADJECTIVUL

1. Adjectivul calificativFormarea femininului

Felul adjectivului1 . Regula generală

2. Adjectivele terminate la masculin în e mut3. Adjectivele terminate la masculin în er sau ier4. Adjectivele terminate lamasculin în eux sau oux

Masculin Feminin Regula formării femininului

joii (frumos) jolie Se adaugă un e mut lahaut (înalt) haute forma masculinăutile utile Rămîn neschimbate

lafacile facile femininléger légère Formează femeninul

înaltier (semeţ)

altière ere sau iere

fameux fameuse Schimbă pe x în s apoijaloux (gelos)

jalouse primesc un e mut

152

Felul adjectivuluiMasculinFémininRegula formării femininului5. Adjectivele terminatevit (viu)viveSchimbă pe f în v apoila masculin în fcraintif (temător)craintiveprimesc un e mut6. Majoritatrea adjective-cruel (crud)cruelleDublează consoana finalălor terminate la masculinbonbonneînainte de a primi un eîn 1, n, s, tgros (mare)grossemutsot (prost)sotteExcepţie: cîteva adjecti-civilcivileNu schimbă consoanave :brunbrunefinalăfrançaisfrançaiseidiot ş.a.idiote7. Majoritatea adjectivelortravailleurtravailleuseSchimă terminaţia eur înterminate la masculin în eurraisonneurraisonneuseeuseExcepţie: cîteva adjecti-majeurmajeureFormează feminiul în modve :supérieuresupérieureregulat, primind un e mut

153

Felul adjectivului8. Adjectivele terminatela masculin în teur9. Unele adjective termi-nate la masculin în emut sau în eur10. Adjectivele cu douăforme la masculin

Feminin constructrice

traître (trădător)traîtresse

pécheur (pescar)pécheresse

beau. bel belle(frumos) nouvellenouveau, nouvel(nou) vieillevieux. vieil folle(bătrîn)fou, fol (nebun)Regula formării femininului

Schimbă terminaţia teur în triceFormează femininul cu ajutorul terminaţiei esse sau eresseFormează feminiul de la forma masculinului terminată în consoană, du-blînd această consoană şi apoi primind un e mut

Observaţie: Unele adjective formează femininul în mod neregulat:154

Masculin constructeur

Ex blanc - blanche frais - fraîche doux - douce roux - rousse public -

publique long - longue

(alb - albă) (proaspăt - proaspăta dulce ^i.iir-1 ror

Formarea pluraluluiPluralul adjectivului se formează la fel ca cel al substantivelor prin adăugarea

terminaţiei s la forma singularului :noir - noirs, noire - noires (negru - negri, neagră - negre)

Această regulă prezintă unele excepţii şi anume :a) adjectivele terminate I? i'ar în s sau x rămîn neschimbate la masculin

plural: épais - épais (gros - groşi) heureux - heureux (fericit - fericiţii)

155

b) adjectivele terminate la singular în al schimbă la masculin această terminaţie înaux :

- égaux (egal - egali) social - sociaux

Fac excepţie unele adjective care urmează regula generală primind la plural un s : fatal - fatals glacial - glacials natal - natals etc.

c) adjectivele terminate la singular în eau formează masculinul plural primind un x :beau - beaux (frumos - frumoşi) nouveau - nouveaux (nou - noi)

Observaţie : Femininul plural se formează la toate adjectivele conform regulii generale, prin adăugarea unui s la forma femininului singular :

heureuses, sociales, nouvelles etc. (fericite, sociale, noi)

156

Gradele de comparaţie ale adjectivelor

PozitivComparativ de superioritate Comparativ de egalitate Comparativ de inferioritate Superlativ relativ Superlativ absolutgrand (mare)

plus grand (mai mare)aussi grand (la fel de mare)moins grand (mai putin mare)le plus grand (cel mai mare)très (fort, bien) grand (foarte mare)

Următoarele adjective au unele grade de comparaţie neregulate :Pozitiv bon (bun) mauvais (rău) petit (mic)Comparativ de meilleur pire (sau plus mauvais) moindre (sau plus petit)superioaritateSuperlativ relativ le meilleur le pire (sau le plus moindre (sau le plus

mauvais) petit)

Celelalte grade de comparaţie se formează în mod regulat.157

2. Adjectivul posesiv

Un obiect posedatMasculin Femininmon (meu) ma (mea)ton (tău) ta (ta)son (său) sa (sa)

notre (nostru) votre (vostru) leur (lor)Observaţii: în limba franceză adjectivul posesiv este întotdeauna aşezat înaintea substantivului.

3. Adjectivul demonstrativ

Mai multe obiecte posedate

Masculin şi Femininmes (mei) tes (tăi) ses (lor)nos (noştri) vos

Posesorul Un posesor

Mai mulţi posesori

Masculin Feminin

Singularce, cet (acest)cette (această)

Pluralees (mase. şi fem.) (aceşti, aceste)

158

Observaţie : Forma cet se foloseşte înaintea unui substantiv masculin care începe cu o vocală sau cu un h mut : ex. cet été, cet hamme.

4. Adjectivul interogativSingular Pluralquel (care) quels

quelle quelles5. Adjectivul numeral

în gramatica franceză numeralul este socotit adjectiv.1. Numerele cardinale sînt invariabile cu următoarele excepţii : vingt (20) şi cent

(100) care iau semnul pluralului (s) numai cînd nu sînt urmate de alt număr:

quatre-vingts (80) dar quatre-vingt-trois (83)cinq cents (500) cinq cent huit (508)

- La numerele compuse se intercalează conjucţia et înainte de un şi onze : trenteet un (31), soixante et onze (71). .

Masculin Femini

Fac excepţie quatre-vingts (80), cent (100) şi mille (1000) după care conjucţia et se suprimă : quatre-vingt un (81), quatre-vingt-onze (91). cent un (101)

- Numeralul miile (1000) se scrie şi mii cînd exprimă o dată istorică a erei noastre : l'an mil neuf cent dix-sept (1917).

2. Numerele ordinale se formează prin adăugarea terminaţiei ième la forma numeralului cardinal :

(le) troisième, (la) huitième (al treilea, a opta)

6. Adjectivul nehotâritPrincipalele adjective nehotărîte sînt : aucun,-e (nici unul), autre (alt), certain, -e

(anu-mit), chaque (fiecare), même (acelaşi), nul-nulle (nici unul. nici una), plusieurs (mai mul-ţi), quelque (vreun), tel-telle (astfel), tout (tot).

Adjectivul nehotărît tout are următoarele forme :Singular Plural

Masculin tout (tot) tousFeminin toute (toată) toutes160Observaţie: Adjectivul tout poate avea şi funcţie de pronume nehotărît. în acest caz la forma tous, consoana finală s se pronunţă, ea nepronunţîndu-se atunci cînd tous este adjectiv : Ex : Tous les hommes sont mortels (s nu se pronunţă) (toţi oamenii sînt muritori) Ils sont tous joyeux (s se pronunţă) (toţi sînt veseli)

PRONUMELE1. Pronumele personal

Forma neaccentuală Forma accentuatăNominativ je, tu, il, elle. nous. vous.

ils, elles, moi. toi. lui, elle.nous, vous. eux. elles.

Dativ me. te, lui moi, à moi, toi, à toi. lui. à lui. à lui, a ellenous, vous. leur. nous, vous. leur, à eux. à elles

Acuzativ me, te. le. la moi, toi. le. la, lui, ellenous, vous, les nous, vous, les, eux, elles

161

Observaţie : Formele neaccentuate se folosesc numai pe lîngă verb. Formele accentuate se folosesc pe lîngă subiect sau complement pentru a le întări sau pentru a răspunde la o întrebare :

Ex : Mon ami et moi nous travaillons dans une usine sidérurgique. (Prietenul meu şi cu mine lucrăm într-o uzină siderurgică).

À elle, je lui donne un crayon rouge. (îi dau ei un creion roşu) Qui veut commencer? Moi. (Cine vrea să înceapă? Eu).

Posesorul

Un posesor

Obiectul posedat un obiect posedat mai multe obiecte posedate

2. Pronumele posesiv

Genulles miennes les tiennes

le sien la sienne les siens

Persoana II

le tien la tienne les

Ile mien la mienne les

masculinfemininmasculin

un obiect posedat mai multe obiecte

posedatemasculin feminin

masculin Şifemininle nôtre la nôtre

les nôtres le vôtre la vôtre

les vôtres le leur la leur

Ies leurs

Observaţie : Pronumele posesive sînt întotdeauna precedate de articolul hotărît care corespunde articolului posesiv din limba română.

3. Pronumele demonstrativFormele simple

Genul Masculin Feminin Neutru

Singular celui celle ce

Pluralceuxcelles

Formele simple se folosesc în următoarele două cazuria) înaintea unui pronume relativCeux qui vivent ce sont ceux qui luttent. (Cei care trăiesc sînt aceia care luptă).b) înaintea prepoziţiei de :Celui de mes amis que j'aime le plus est Jean. (Acela dintre prietenii mei pe 'care

îl iubiesc mai mult este Jean).

Formele compuseGenul Singular PluralMasculin celui-ci. celui-là ceux-ci. ceux-làFeminin celle-ci. celle-la celles-ci. celles-laNeutru ceci, cela (ça)

Observaţie : Particuleleadverbiale ci şi la indică respectiv apropierea şi depărtareafaţă de cel ce vorbeşte.164

4. Pronumele relativFormele simple

Qui - care Que - pe careDont - de care, despre care, al cărui, a cărei, al căror Quoi - ce. care (formă neutră) Ou - în care

Formele compuseAceste forme, destul de rar folosite, pot fi declinate după cum urmează :

Cazul Singular Plural

Masculin Feminin Masculin Feminin

Nom. şi acuzativGenitivDativ

lequelduquelauquel

laquelle de laquelle à laquellelesquels

desquelsauxquelslesquelles

desquellesauxquelles

5. Pronumele interogativ

în afară de dont şi où toate celelalte pronume relative pot avea şi funcţia de pronume interogative :

qui ? - cine ?, pe cine ? que ? - ce ? quoi ? - ce ?Pronumele interogative compuse (lequel, laquelle etc.) sînt rar folosite.

6. Pronumele nehotărît— Unele adjective nehotărîte pot avea şi funcţia de pronume nehotărîte : aucun,

autre, certain, nul, plusieurs, tel, tout.— Nu pot fi decît pronume nehotărîte : on, personne, quiconque, rien - care sînt

invariabile chacun,-e, quelqu'un,-une, l'un, l'une ... l'autre care variază după număr şi gen.Observaţie : Pronumele nehotărît on se foloseşte ca subiect şi se traduce de

obicei prin se, cineva sau prin persoana I plural cu înţeles nedeterminat. 166VERBUL

Grupele de verbe :Grupa I cuprinde verbele terminate la infinitivul prezent în er : parler (a vorbi)Grupa a ll-a cuprinde verbele terminate la infinitivul prezent în ir şi care au la

participiul prezent issant : finir (finissant) (a sfîrşi)

Grupa a lll-a cuprinde verbele terminate la infinitiv :a) în ir şi care au la participiul prezent terminaţia ant (fără iss) : sortir (sortant) (a

ieşi)b) în oir : recevoir (a primi)c) în re : prendre (a lua)Verbele care aparţin acestei grupe sînt neregulate.

167

1 . Verbele auxiliare

Modul şi timpulIndicativul prezent

Indicativ imperfect

AVOIR (a avea)j'ai (eu am) tu as il anous avons (noi avem) vouz avez ils ontj'avais (eu aveam) tu avais il avaitnous avions (noi aveam) vous aviez ils avaient

ETRE (a fi)je suis (eu sînt) tu es il estnous sommes (noi sîntem) vous êtes ils sontj'étais (eu eram) tu étais il étaitnous étions (noi eram) vous étiez ils étaient

168

Indicativ perfect simplu

Indicativ perfect compus

j'eus (eu avui) tu eus li eutnous eûmes (noi avurăm) vous eûtes ils eurentj'ai eu (eu am avut) tu as eu il a eu

je fus (eu fusei) tu fus il futnous fûmes (noi fuseràm) vous fûtes ils furentj'ai été (eu tu as été il a été

am fost)

Indicativ mai-mult-ca-perfect

vous avez eu ils ont euj'avais eu (eu avusesem) tu avais eu il avait eunous avions eu (noi avusesem) vous aviez eu ils avaient eu

vous avez été ils on étéj'avais été (eu fusesem) tu avais été il avait éténous avions été (noi fusesem) vous aviez été ils avaient été

nous avons eu (noi am avut)nous avons été (noi am fost)

Modul şi timpul

Condiţional trecut

Conjuctiv prezent

Imperativ prezentAVOIR (a avea)

j'aurais eu (eu aşi fi avut) tu aurais eu il aurait eunous aurions eu (noi am fi avut)vous auriez eu ils auraient euque j'aie (să am) que tu aies qu'il aitque nous ayons (să avem) que vous ayez qu'ils aientaie (ai) ayons (avem) ayez (aveţi)

ETRE (a fi)j'aurais été (eu aşi fi fost) tu aurais été il aurait éténous aurions été (noi am) fi fost)vous auriez été ils auraient étéque je sois (să fiu) que tu sois qu'il soitque nous soyons (să fim) que vous soyez qu'ils soientsois (fii) soyons (să fim) soyez (fiţi)

Participiul prezent Participiul trecut

ayant (avînd) eu (avut) étant

(fiind) été (fost)

Observaţie : La timpurile compuse marea majoritate a verbelor se conjugă cu ajutorul auxiliarului avoir (a avea). Se conjugă cu auxiliarul être unele verbe intranzitive ca aller (a merge), arriver (a sosi), descendre (a coborî), entrer (a intra), monter (a urca). mourirţ(a muri), naître (a naşte), partir (a pleca), rester (a rămîne), sortir (a ieşi), tomber (a cădea), venir (a veni) etc., precum şi toate verbele conugate la diateeza reflaxivă şi la diateza pasivă.

2. Conjugarea verbelor regulate (grupa I şi a ll-a)

Modul şi timpulIndicativ prezent

PARLER (a vorbi) FINIR (a sfirşi)je parle (eu vorbesc) je finis (eu sfîrşesc)tu parles tu finisi parle il finitnous parlons (noi vorbim) nous finissons (noi sfîrşim)vous parlez vous finissezils parlent ils finissent

Indicativ prezent


je parlais (eu vorbeam)tu parlaisil parlaitnous parlionsvous parliezils parlaientje parlai (eu vorbii) tu parlas il parlanous parlâmes vous parlâtes ils parlèrentje finissais (eu sfîrseam)tu finissaisil finissaitnous finissionsvous finissiezilb finissaientje finis (eu sfîrsii) tu finis il finitnous finîmes vous finîtes ils finirent

Modul şi timpul

Indicativ perfect compus

Indicativ mai-mult-ca-perfect

PARLER (a vorbi)

j'ai parlé (eu am vorbit)tu as parléil a parlénous avons parlévous avez parléils ont parlé

j'avais parlé (eu vorbisem) tu avais parlé il avait parlé nous avions parlé vous aviez parlé ils avaient parlé

FINIR (a sfirşi)

j'ai fini (eu am sfîrşit) tu as fini il a fininous avons fini vous avez fini ils ont fini

j"avais fini (eu sffrşisem)tu avais finiil avait fininous avions finivous aviez finiils avaient fini

Indicativ viitor

Condiţional prezent

je parlerai (eu voi vorbi)tu parlerasil parleranous parleronsvous parlerezils parleront

je parlerais (eu asi vorbi)tu parleraisil parleraitnous parlerionsvous parleriezils parleraient

je finirai (eu voi sfîrsi)tu finirasil finiranous finironsvous finirezils finiront

je finirais (eu asi sfîrsi)tu finiraitil finiraitnous finirionsvous finiriezils finiraient

Conditonal trecut

j'aurais parlé (eu aşi fi vorbit)j' aurais fini (eu aşi fi sfîrşit)tu aurais parlé tu aurais finiil aurait parlé il aurait fininous aurions parlé nous aurions finivous auriez parlé vous auriez finiils auraient parlé ils auraient fini

Conjuctiv prezent

Imperativ prezent

que je parle (să vorbesc)que tu parlesqu'il parleque nous parlionsque vous parliezqu'ils parlent

parle (vorbeşte) parlons (vorbim) parlez (vorbiţi)

que je finisse (sà sfîrsesc)que tu finissesqu'il finisseque nous finissionsque vous finissiezqu'ils finissent

finis (sfîrseste) finissons (sfîrsim) finissez (sfîrsiti)

articipiul

prezent

articipiul

[ trecut parlant

(vorbind)

parlé (vorbit)

finissant

(sfîrşind) fini

(sfîrşit)

3. Conjugarea verbelor la diateza reflexiva

Prezent(e me lave (eu mà spâl) u te laves se laveous nous lavons ous vous lavez ls se lavent

Se laver (a se spăla)

Indicativ ImperfectPerfect simplu

je me lavais (eu mă spălam) je me lavai (eu mă spălai)tu te lavais tu te lavasil se lavait ¡1 se lavanous nous lavions nous nous lavâmesvous vous laviez vous vous lavâtesils se lavaient ils se lavèrent

Perfect compusje me suis lavé (eu m-amspălat)tu t'es lavéil s'est lavésnous nous sommes lavés vous vous êtes lavés ils se sont lavés

Viitorje me laverai (eu mă voi spăla)tu te laveras il se lavera nous nous laverons vous vous laverez ils se laveront

Condiţional prezent

je me laverais (euspălam)tu te laveraisil se laveriaitnous nous laverionsvous vous laveriezils se laveraient

178

Conjuctiv prezent Imperativ prezentque je me lave (să mă spăl) lave-toi (spală-te)que tu te laves lavons-nous (să ne spălăm)qu'il se lave lavez-vous (spălaţi-vă)que nous nous lavionsque vous vous laviez Participiul prezentqu'ils se lavent se lavant (spălîndu-se)

Forma interogativă

Forma interogativă se poate exprima în trei ic,^.; :

a) prin inversiunea pronumelui subiect care se aşează după verb şi se desparte deaceasta prin liniuţă : partez-vous? (plecaţi?)

La persoana a lll-a singular a indicativului prezent verbele a căror terminaţie este o vocală intercalează un t euforic :

parle-t-il français ? a-t-elle mangé ? (vorbeşte el franceza ? a mîncat ea 'b) cu ajutorul expresiei întrebătoare est-ce que. fără inversiunea subiectului :

est-ceque tu viens ? (oare tu vii ?)

La persoana I singular a indicativului prezent, mai ales la verbele din grupa I, forma interogativă cu est-ce que este singura folosită : est-ce que je rêve ? (oare visez ?)

c) prin folosirea simplei intonaţii pentru propoziţiile scurte, păstrîndu-se ordinea nor-mală subiect-verb : tu comprends ? Paul est parti ? (tu înţelegi ? Paul a plecat ?)

179

Modul şi timpul Verbul Ouvrir (a

deschide)Observaţi

Indicativ prezent

Indicativ imperfect

Indicativ perfect

simplu

Indicativ perfect1

compus Indicativ viitor

Conjunctiv prezent j'ouvre (eu deschid) nous ouvronsj'ouvrais (eu deschideam) nous ouvrionsj'ouvris (eu deschisei) nous ouvrîmesj'ai ouvert (eu am deschis)

j'ouvrirai (eu voi deschide) nous ouvrironsque j'ouvre (să deschid) que nous ouvrions

Se conjugă la fel : couvrir (a acoperi) offrir (a oferi) souffrir (a suferi)

Modul şi timpul Imperativ prezent

Verbul

ouvre (deschide) ouvrons (deschidem) ouvrez (deschideţi)

Observaţii

Plaire (a plăcea)

Indicativ prezent je plais (eu plac) Se conjugă la fel :nous plaisons taire (a tăceai

Indicativ imperfect je plaisais (eu plăceam)nous plaisions

Indicativ perfect simplu je plus (eu plăcui)nous plûmes

Indicativ perfect compus j'ai plu (eu am plăcut)

Modul şi timpul Indicativ viitor

Conjunctiv prezent

Imperativ prezent

Participiul prezent

Indicativ prezent

Verbulje plairai (eu voi place) nous plaironsque je plaise (să plac) que nous plaisionsplais (placi) plaisons (plăcem) plaisez (plăceţi)plaisant (plăcînd)

Pouvoir (a putea)

je peux (puis) (eu pot) nous pouvons ils pouvent

Modul şi timpul Indicativ imperfect

Indicativ perfect simpluIndicativ perfect compus Indicativ viitor

Conjunctiv prezent

Imperativ prezent Participiu prezent

Verbul je pouvais (eu puteam) nous pouvions je pus (en putui) nous pûmes j'ai pu (am putut)

je pourrai (voi putea) nous pourrons que je puisse (să pot) que nous puissions nu se foloseşte pouvant (putînd)

ObservaţiiModul şi timpul

Verbul

Observaţii

Indicativ prezent

Indicativ imperfect

Indicativ perfectsimpluIndicativ perfect compusIndicativ viitor

Conjunctiv prezentPrendre (a lua)

je prends (eu iau) nous prenonsje prenais (eu luam) nous prenionsje pris (eu luai)nous prîmesj'ai pris (eu am luat)

je prendrai (eu voi lua) nous prendronsque je prenne (sà iau) que nous prenions

Se conjugă la fel: apprendre (a învăţa) comprendre (a înţelege) surprendre (a surprinde) etc.

184

Modul şi timpul Verbul ObservaţiiImperativ prezent prends (ia) prenons (luăm)

prenez (luaţi)Participiu prezent prenant (luînd)

Rendre (a înapoia)Indicativ prezent je rends (eu înapoiez) nous

rendonsSe conjugă la fel : attendre (a aştepta)

Indicativ imperfect je rendais (eu înapoiam) nous rendions

dépendre (a depinde) défendre (a apăra)

Indicativ perfect simplu je rendis (eu înapoiai) nous rendîmes

descendre (a coborî) entendre (a auzi)

Indicativ perfect compus j'ai rendu (eu am înapoiat) perdre (a pierde) répondre (a răspunde) vendre (a vinde)

185


Conjunctiv prezent Imperativ prezent

Participiu prezent

Indicativ prezent

Indicativ imperfect

Indicativ perfect

simplu 186

Verbul Observaţiije rendrai (eu voi înapoia) nous rendrorfsque je rende (să înapoiéz)rends (înapoiază) rendons (înapoiem) rendez (înapoiaţi)rendant (înapoind)

Rompre (a rupe)je romps (eu rup) nous rompons je rompais (eu rupeam) nous rompions je rompis (eu rupsei) nous rompîmes

Modul şi timpul Indicativ perfect compus Indicativ viitor

Conjunctiv prezent

Imperativ prezent

Perticipiul prezent Indicativ prezent

Indicativ imperfect

Se conjugă la fel : corrompre (a corupe)interrompre (a întrerupe)

Verbul Observaţiij'ai rompu (eu am rupt)je romprai (eu voi rupe) nous rompronsque je rompe (să rup) que nous rompions romps (rupe) rompons (rupem) rompez (rupeţi) rompant (rupînd)

Savoir (a şti) je sais (eu ştiu) nous savonsje savais (eu ştiam) nous savions

Modul şi timpul Indicativ perfect simplu

Indicativ perfect compus Indicativ viitor

Conjuctiv prezent

Imperativ prezent

Participiul prezent

Verbul Observaţiije sus (eu ştiui) nous sûmesj'ai su (eu am ştiut)je saurai (eu voi şti) nous sauronsque je sache (să ştii) que nous sachionssache (ştii) sacheons (ştim) sachez (ştiţi)sachant (ştiind)

Modul şi timpul Indicativ prezent

Indicativ imperfect


Indicativ perfect corhpus Indicativ viitor

Conjunctiv p#%zentVaincre (a învinge)Verbul

je vaincs (eu înving) il vaincnous vainquonsje vainquais (eu învingeam) nous vainquionsje vainquis (eu învinsei) nous vainquîmes

j'ai vaincu (am învins)je vaincrai (eli voi învinge) nous vaincronsque je vainque (să înving) que nous vainquions

ObservaţiiSe conjugă la convaincre (a convinge)

Modul şi timpul Imperativ prezent

Participiul prezent

Inidcativ prezent

Indicativ imperfect

Indicativ perfect

simplu

Indicativ perfect

compus 190

Verbulvaincs (învinge) vainquons (învingem) vainquez (învingeţi)vainquant (învingînd)

Valoir (a valora)je vaux (eu valorez) nous valonsje valais (eu valoram) nous valionsje valus (eu valorai)nous valûmesj'ai valu (eu am valorat)


Conjunctiv prezent

Imperativ prezent

Participiul prezentVerbul

je vaudrai (eu voi valora) nous vaudronsque je vaille (să valorez) que nous valionsvaux (valorează) valons (valorăm) valez (valoraţi)valant (valorînd)

Observaţii

Venir (a veni)

Indicativ prezent

je viens (eu vin) nous venons ils viennent

Se conjuga la tel : revenir, intervenir, parvenir, se souvenir. De asemenea eu

Modul şi timpul Indicativ imperfect

Modul şi timpul Indicativ perfect simplu

Indicativ perfect compus Indicativ viitor Conjunctiv prezent

Imperativ prezent

Participiul prezentVerbul

je venais (eu veneam) nous venions

Verbul je vins (eu venii) nous vînmes

je suis venu (eu am venit) je viendrai (eu voi veni) que je vienne (să vin) que nous venions viens (vino) venons (venim) venez (veniţi) venant (venind)

Observaţiiaux. avoir, tenir, obtenir, soutenir, appartenir etc.

192

Vivre (a trăi)Modul şi timpul

Indicativ prezent

Indicativ imperfect



Conjunctiv prezent

Imperativ prezent

Verbul Observaţiije vis (eu trăiesc) nous vivons je vivais (eu trăiam) nous vivionsje vécus (eu trăii) nous vécûmesj'ai vécu (eu am trăit)je vivrai (eu voi trăi)nous vivronsque je vive (să trăiesc)que nous vivionsvis (trăieşte)vivons (trăim)vivez (trăiţi)

Modul şl timpul Partcipiul prezent

Indicativ prezent

Indicativ imperfect

Indicativ perfect

simplu


Conjunctiv prezent

Verbul Observaţiivivant (trăind)

Voir (a vedea)je vois (eu văd)nous voyonsje voyais (eu vedeam)nous voyionsje vis (eu văzui)nous vîmesj'ai vu (eu am văzut)je verrai (eu voi vedea)nous verronsque je voie (să văd)que nous voyions

194

Modul şi timpul Partcipiul prezent

Indicativ prezent

Indicativ imperfect

Indicativ perfect

simplu


Conjunctiv prezent

194Verbul vivant

(trăind)

Voir (a vedea)je vois (eu văd) nous voyonsje voyais (eu vedeam)nous voyionsje vis (eu văzui)nous vîmesj'ai vu (eu am văzut)je verrai (eu voi vedea)nous verronsque je voie (să văd)que nous voyions

Modul şi timpul Indicativ perfect compus Indicativ viitor

Conjunctiv prezent

Imperativ prezent

Participiu prezent

vei oui j'ai voulu (eu am vrut) je voudrai (eu voi vrea) nous voudronsque je veuille (să vreau) que nous voulions veuille (vrei) veuillons (vrem) veuillez (vreţi) voulant (vrînd)

Observaţii

ADVERBULAdverbele sînt de mai multe feluri :1.Adverbele de mod : vite (repede), bien (bine), ensemble (împreuna),

hautement (pe faţă), heureusement (din fericire) etc.2.Adverbe de cantitate : assez (destul), beaucoup (mult), peu (puţin), davantage (mai mult), tant (atît), trop (prea) etc.196

3. Adverbele de timp : aujourd'hui (azi), hier (ieri), demain (mîine). bientôt (curînd). ensuite (apoi), jamais (niciodată), longtemps (mult timp), parfois (uneori), souvent (adesea), soudain (brusc), tard (tîrziu), toujours (totdeauna) etc.4. Adverbe de loc : ailleurs (aiurea), dehors (afară), dessous (dedesupt), dessus (deasupra), ici (aici), la (acolo), loin (departe), où (unde), partout (peste tot) etc. 5. Adverbe de afirmaţie : oui (da), certes (sigur), assurément (desigur) etc.6. Adverbe de negaţie: non, ne ... (pas).7. Adverbe de îndoială : apparemment (în aparenţă), probablement (probabil).8. Adverbe interogative : pourquoi (pentru ce) ? comment (cum) ?

Categoria cea mai numeroasă a adverbelor este cea a adverbelor de mod. în afară de cîteva adverbe aşa numite ereditare bien (bine), plutôt (mai degrabă), ainsi (astfel), exprès, (în mod expres) ş.a. cele mai multe adverbe de mod sînt derivate din adjective.

Formarea adverbelor de mod1. Majoritatea adverbelor de mod se formează prin adăugarea terminaţiei ment

la forma feminină a adjectivului ■grand (mare) - grande - grandement joyeux (vesel) - joyeuse - joyeusement

197

naturel - naturelle - naturellement2. Adjectivele terminate în ant şi ent schimbă aceste terminaţii în amment şi emment :

galant - galamment récent - récemment

3. Unele adverbe se formează de la participiul trecut al verbelor la care adaugăterminaţia ment :

aveuglément (orbeşte), précisément (cu precizie) şi prin analogie : énormément, confusément etc.

Compn;area adverbelorGradele de comparaţie la adverbele care se pot compara se formează la fel ca ia

adjectivePozitiv rapidementComparativ de superioritate plus rapidementComparativ de egalitate aussi rapidementComparativ de inferioritate moins rapidementSuperlativ relativ le plus rapidementSuperlativ absolut très (bien, fort) rapidement

198

Pozitiv bien(bine),

Comp. de superioritate mieux(mai bine)

Superlativ relativ le mieux(cel mai bine)

mal beaucuop peu(rău) (mult) (puţin)pis (mai rău) plus moins(sau) plus mal (mai mult) (mai puţin)le pis (cel mai rău) le plus le moins(sau le plus mal) (cel mai mult) (cel mai puţin)

Celelalte grade de comparaţie se formează în mod regulat. Adverbul beaucoup n-are superlativ absolut.

PREPOZIŢIAPrincipalele prepoziţii din limba franceză sînt:a (la), après (după), avant (înainte), avec (cu), chez (la), contre (împotriva), dans

(în), de (de), depuis (de), derrière (în urmă), dès (de la), devant (în fată), en (în), entre (între), malgré (în ciuda), outre (dincolo), pas (nu), parmi (printre),'pendant (în timpul), pour (pentru), sans (fără), sous (sub), sur (pe), vers (spre).

199

Există de asemenea şi multe locuţiuni prepoziţionale :a cause de (din cauză), au milieu de (fn mijlocul), près de (pe lîngă), a côté de

(alături de), loin de (departe de), jusqu'à (pînă la), quant a (în ceea ce priveşte) etc.

CONJUNCŢIA1 . Conjuncţtia de coordonare: et (şi), mais (dar), ou (sau), or (ori), car (căci),

donc(deci), ni (nici), pourtant (totuşi), toutefois (totuşi) ş.a.

Locuţiuni : en effet (în adevăr), par conséquent (prin urmare), c'est pourquoi (de aceea)ş.a.2. Conjuncţii de subordonare : comme (ca), que (pe care), quand^ (cînd). si (dacă).Locuţiuni : parce que (pentru că), avant que (înainte de), jusqu'à ce que (pînă ce),

bien que (deşi), quoique (cu toate că), pour que (pentru că), afin que (pentru ca), soit que (fie ca), de manière que (aşa ca), pourvu que (numai să) etc.

INTERJECŢIAInterjecţiile mai des folosite sînt :

ah ! oh ! eh ! hélas ! ouf ! fi ! bah ! chut ! hola ! Unele părţi de vorbire (substantivele, adjectivele, verbele) pot fi cîteodată folosite ca interjecţii : attention ! gare ! silence ! bon ! parfait ! courage ! allons !

200

invăţaţi franceza simplu Şi repede ghid de conversaţie

Documents