introducerea in drept civil
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVAFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SI ADMINISTRAŞIE PUBLICĂ
NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL
Prof: Student:
Mihai Iacobescu Macovei Ionuţ
Suceava 2011
1
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVAFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SI ADMINISTRAŞIE PUBLICĂ
Cuprins
Nulitatea actului jurinic civil………………………….….4
Clasificari ale nulitaţi………………………………….…6
Efectele nulitati…………………………………………..8
Bibliografie……………………………….……………..10
2
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVAFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SI ADMINISTRAŞIE PUBLICĂ
Nulitatea actului juridic civil
In legislatia civila nu exista o definitie a nulitatii, de aceea a revenit literaturii de specialitate sarcina conceptualizarii acestei institutii. Nulitatea poae fi definita ca fiind acea sanctiune de drept cuvil ce desiinteaza actul juridic incheiat cu nerespectarea normelor juridice. Deci nulitatea intervine in cazul cand,la incheierea actului juridic nu se respecta conditiile sale de validitate. Cum un asemenea act este contrar legii, el este considerat ca nici nu a existat, iar partile sunt repuse in situatia anterioara incheierii lui.
Nulitatea indeplineste mai multe functii:
- functia preventiva consta in aceea ca partile, stiind ca incalcarea prevederilor legii atrage nulitatea actului incheiat, vor incheia actul cu respectarea conditiilor de validitate ale acestuia, pentru a-l feri de nulitate;
- functia sanctionatorie consta in aceea ce se sanctioneaza nerespectar ea legii;
- functia reparatorie consta in inlaturarea efectelor contrare legii si bunelor moravuri.
Nulitatea nu este singura sanctiune care lipseste un act juridic de efecte. Configurarea ei corecta presupune distinctia fata de categoriile juridice cu care se invecineaza.
Raportrul dintre nulitate si rezolutiune
Rezolutiunea consta in desfiintarea cu efect retroactiv a unui contract sinalagmatic cu executareadinrt-o data, pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una dintre parti.
Asadar daca debitorul nu isi indeplineste obligatiile contractuale, creditorul are posibilitatea de a opta intre:
3
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVAFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SI ADMINISTRAŞIE PUBLICĂ
- a solicita executarea silita;
- a solicita rezolutiunea acestuia.
Desi atat nulitatea cat si rezolutiunea au acelas efect constatand in desfiintarea cu efect retroactiv a actului juridic, ca si cum acesta nu s-ar fi incheiat, ele nu pot fi identificate ci se deosebesc prin urmatoarele elemente:
A. In timp ce nulitatea presupune un act nevalabil, rezolutiunea presupune un act juridic valabil incheiat. Aplicarea sanctiuni nulitatii se face independent de care actul a fost sau nu executat (nu conteaza daca una dintre parti sau amandoua au executat deja actul conjorm prevederilor acestuia). Dimpotriva, in cazul rezolutiunii avem de a face cu un act juridic pe deplin valabil, sanctiunea vizeaza doar neexecutarea culpabilaa obligatiilor contractuale de catre una dintre parti,
B. Nulitatea se poate aplica oricarui act juridic civil, pe cand rezolutiunea se poate aplica doar contractelor sinalagmatice, cu executare dintr-o data.
C. In timp ce cauzele nulitatii sunt amterioare sau concomitente incheierii actului juridic, cauza rezilutiunii (neexecutarea culpabila a obligatiilor contractuale de catre una din parti) este ulterioara momentului incheierii contractului.
4
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVAFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SI ADMINISTRAŞIE PUBLICĂ
Clasificari ale nulitarii
Categoriile de nulitati pot fi identificate dupa mai multe criterii:
A.Dupa natura interesului ea poate fi:
-absoluta
Nulitatea absoluta intervine in cazul nerespectarii,cu prilejul incheierii unui act juridic,a unei norme ce ocroteste un interes general,public al integrarii comunitatii.
-relativa.
Nulitatea relativa sau anulabilitatea este acea sanctiune care intervine in cazul in care la incheierea unui act juridic civil a fost incalcata o norma care ocroteste un interes particular,individual sau personal.In cazul nulitati relative se vorbeste de un act juridic cicil care este anulabil sau care poate fi anulat.
B.Dupa intinderea efectelor sale nulitatea poate fi:
-totala
Nulitatea este totala cand desrfiinteaza actul juridic civil in intregul sau.
-partiala.
Nulitatea este partiala cand desfiinteaza doar o parte din efectele actului juridic civil,celelalte efecte ale acesteia producandu-se in masura in care nu contravin legii.
C.Dupa modul de consacrare legislativa nulitatea este:
-expresa
Nulitatea este expresa atunci cand este pravazuta ca atare,intr-o dispozitie legala.Majoritatea nulitatilor sunt exprese fiind prevazute fie in CODUL CIVIL,fie in alte izvoare de drept civil.
5
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVAFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SI ADMINISTRAŞIE PUBLICĂ
EX:art 822 din Codul Civil prevede:Este nula orice donatiune facuta cu conditii a caror indeplinire atarna numai de vointa donatorului.
-virtuala.
Nulitatea este virtuala daca nu este prevazuta expres de lege,dar ea rezulta In mod neindoielnic fei din exprimarea normei legale,fie din scopul accesteia.
D.Dupa modul de valoriicare,nulitatile se impart:
-judiciare
-amiabile.
Efectele nulitatii
6
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
139
UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVAFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SI ADMINISTRAŞIE PUBLICĂ
Prin efectele nulitatii intelegem consecintele juridice ale aplicatii sanctiunii nulitatii.Prin definitie,nulitatea conduce la desfiintarea actului juridic(sau numai a clauzelor nule ale acestuia) si a raportului juridic nascut in temeiul sau in scopul restabiliri legalitatii:
De aici decurg urmatoarele consecinte:
-daca actul juridic nu si-a produs inca efectele,nu si le va mai produce,
-daca actul juridic a fost deja exexutat total sau partial,prestatiile ce au fost efectuate in temeiul actului anulat vor fi restituite,
-acele acte juridice incheiate de parti de tertii in baza unui act juridic nul sau anulabil,acteprin care s-au constituit sau transmis drepturi fata de terti,vor fi desfiintate in baza anularii(nulitatii)actului initial.
Ca urmare putem spune ca efectele nulitatii sunt guvernate de trei principii:
-retroactivitatea nulitatii,
Potrivit acestui principiu,nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor,ci si pentru trecut.Deci aplicarea principiului retroactivitatii nulitatea presupune inlaturarea efectelor actului juridic care s-au produs intre momentul incheierii acestuia si momentul anukarii efective a actului.
-restabilirea situatiei anterioare,
In temeiul principiului restabiliti partilor in situatia anterioara are loc restituirea intre acestea a prestatiilor executate,astfel incat sa se ajunga in situatia in care actul juridic nu ar fi fost incheiat.Principiul apare ca o consecinta a retroactivcitatii efectelor nulitatii ca un mijloc de asigurare a eficientei practice a acestuia.
-anularea actului subsecvent
7
140
141
142
143
144
145
146
147
148
149
150
151
152
153
154
155
156
157
158
159
160
161
162
163
164
165
UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVAFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SI ADMINISTRAŞIE PUBLICĂ
Principiul mentionat nu cunoaste o reglementare cu caracter general,Codul Civil facand aplicarea lui la cazuri particulare(cum ar fi in materie de ipoteca,art.1770 Cod Civil).
Nulitatea reprezinta o sanctiune ce intervine in cazul incheieri uniu act juridic civil cu nesocotirea conditiilor de fond si forma.Prin finalitatea urmarita sanctiunea indeplineste trei functii si anume:
-functia preventiva
-functia sanctionatorie
-functia de mijloc si garantie a principiului legalitatii.
Nulitatea absoluta sanctioneaza nerespectarea.la incheierea actului juridic civil,a unei norme care ocroteste un interes general,pa cand nulitatea relativa sanctioneaza nerespectarea,la incheierea actului,a unei norme care ocroteste un interes particular,individual sau personal.
8
166
167
168
169
170
171
172
173
174
175
176
177
178
179
180
181
182
183
184
185
186
187
188
189
190
UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVAFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SI ADMINISTRAŞIE PUBLICĂ
Bibiografie
Iacobescu Mihai-Din istoria Bucovinei,Bucureşti,1990
Cernea Elena-Istoria dreptului românesc,Ed ,,Univers Juridic,,Bucureşti 2006
9
191
192
193
194
195
196
197
198