introducere · web viewinfrastructura de comunicatii si transport regiunea sv oltenia este...

PRIMARIA COMUNEI MUEREASCA

Judetul Valcea

Cod fiscal 2540678 Telefon / fax 0250755731; 0250755730

E-mail: [email protected]

STRATEGIA DE DEZVOLTARE

LOCALA A COMUNEI MUEREASCA 2021-

2027

mailto:[email protected]

Elaborat de SC TERRA SOLUTION SERVICES S.R.L.

www.terrasolutions.ro

http://www.terrasolutions.ro/

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI MUEREASCA 2021-2027

CUPRINS:1. INTRODUCERE...........................................................................5

1.1 Principiile de abordare a dezvoltării economico-sociale locale. . .51.2 Cadrul conceptual al elaborării strategiei de dezvoltare locala...6

2. CONTEXTUL STRATEGIC AL ELABORARII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE........................................................................................8

2.1 Contextul european de dezvoltare.............................................82.1.1 Obiective de dezvoltare durabila. Agenda 2030............................................................................82.1.2 România şi Obiectivele de Dezvoltare.............................................................................................102.1.3 Contextul european. Prezentarea strategiei „Europa 2021 – 2027”.................................112.1.4 Corelarea cadrului strategic de dezvoltare a Romaniei 2021 – 2027 cu cadrul strategic „Europa 2021 - 2027”............................................................................................................................ 142.1.4.1 Fondul European De Dezvoltare Regională (FEDR)...........................192.1.4.1 Fondul de Coeziune (FC)....................................................................202.1.4.2 Fondul Social European (FSE)............................................................212.1.4.3 Facilitatea “Conectarea Europei”......................................................222.1.4.4 Politica Agricola Comuna (PAC).........................................................22

2.2 Contextul regional de dezvoltare durabila...............................232.2.1 Cadrul regional de dezvoltare pentru perioada 2020 – 2027 la nivelul regiunii Sud – Vest Oltenia.................................................................................................................................................................... 232.2.2 Politica de dezvoltare a regiunii Sud-Vest Oltenia....................................................................262.2.2.1 Localizare geografica si cadrul natural..............................................262.2.2.2 Teritoriul si structura demografica....................................................272.2.2.3 Structuri parteneriale în Regiunea Sud-Vest Oltenia.........................282.2.2.4 Polii de crestere si de dezvoltare din regiunea Sud-Vest Oltenia.....292.2.2.5 Forta de munca..................................................................................302.2.2.6 Somajul..............................................................................................302.2.2.7 Infrastructura de comunicatii si transport.........................................302.2.2.8 Infrastructura de cai ferate................................................................312.2.2.9 Cai navigabile....................................................................................322.2.2.10 Cai aeriene – Transportul aeroportuar...............................................322.2.2.11 Infrastructura edilitara.......................................................................332.2.2.12 Infrastructura de telecomunicatii......................................................332.2.2.13 Infrastructura de sănătate și pentru situații de urgență...................342.2.2.14 Infrastructura de invatamant.............................................................352.2.2.15 Mediu.................................................................................................362.2.2.15.1 Reteaua de apă potabilă.................................................................362.2.2.15.2 Reteaua de canalizare....................................................................38

3


2.2.2.15.3 Deficiențe și probleme actuale ale seviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare..........................................................................................382.2.2.16 Infrastructura de gaze naturale.........................................................392.2.2.17 Infrastructura de distribuție a energiei electrice...............................402.2.2.18 Calitatea factorilor de mediu (apa, aer, sol)......................................412.2.2.18.1 Calitatea aerului..............................................................................412.2.2.18.2 Calitatea apei..................................................................................422.2.2.18.3 Calitatea solurilor............................................................................422.2.2.19 Gestionarea deseurilor.......................................................................432.2.2.20 Economia regională și mediul antreprenorial....................................442.2.2.20.1 Resursele naturale..........................................................................442.2.2.20.2 Numărul întreprinderilor active.......................................................472.2.2.20.3 Investiții brute la nivel regional și național....................................482.2.2.20.4 Start-up-uri înființare în cadrul programelor de finanțare..............492.2.2.21 Turism................................................................................................492.2.2.21.1 Potenţialul turistic al reliefului........................................................502.2.2.21.2 Potenţialul turistic al apelor............................................................502.2.2.21.3Descrierea statiunilor turistice din regiunea Sud-Vest Oltenia...512.2.2.22 Strategia de dezvoltare 2021............................................................53

2.3 Contextul judetean de dezvoltare durabila..............................652.3.1 Prezentare generala................................................................................................................................. 652.3.2 Structura demografica.............................................................................................................................662.3.3 Infrastructura.............................................................................................................................................. 672.3.3.1 Transport............................................................................................672.3.3.2 Alimentarea cu apă............................................................................682.3.3.3 Rețeaua de canalizare ape uzate......................................................692.3.3.4 Alimentare cu gaze naturale..............................................................692.3.3.5 Energie electrică și surse alternative de energie..............................692.3.4 Mediul.............................................................................................................................................................. 702.3.4.1 Calitatea factorilor de mediu.............................................................702.3.4.2 Gestionarea deseurilor.......................................................................712.3.5 Turismul......................................................................................................................................................... 732.3.6 Agricultura.................................................................................................................................................... 752.3.7 Viziunea de dezvoltare ajude ului Vâlceaț ......................................................................................772.3.8 Directii de ac iune i măsuriț ș ................................................................................................................782.3.9 Planul de ac iuneț ....................................................................................................................................... 84

3. DIRECTIILE DE DEZVOLTARE SI OBIECTIVELE STRATEGICE ALE COMUNEI MUERESACA.......................................................................148

4


3.1 Directia nr. 1: „Cresterea accesului la serviciile publice de buna calitate...........................................................................................148

3.1.1 Obiectivul strategic nr. 1 - Reabilitarea si imbunatatirea infrastructurii rutiere a comunei......................................................................................................................................................................... 1483.1.2 Obiectivul strategic nr. 2 - Cresterea gradului de protectie si siguranta al locuitorilor................................................................................................................................................................... 1503.1.3 Obiectivul strategic nr. 3 - Montarea retelei de alimentare cu gaze naturale:..........151

3.2 Directia nr. 2: „Dezvoltarea socio-economica a comunei”.......1523.2.1 Obiectivul strategic nr. 1 - Crearea conditiilor de dezvoltare si crestere a calitatii procesului educational...........................................................................................................................................1523.2.2 Obiectivul specific nr. 2 - Dezvoltarea culturală a comunei...............................................1533.2.3 Obiectivul specific nr. 3 - Dezvoltarea serviciilor de asistentă sociale si medicale 154

3.3 Directia nr. 3: „Dezvoltarea si diversificarea sectorului economic”......................................................................................155

3.3.1 Obiectivul strategic nr. 1 - Dezvoltarea activitatii turistice:..............................................1553.3.2 Obiectivul specific nr. 2 - Dezvoltarea agriculturii.................................................................1573.3.3 Obiectivul specific nr. 3 - Diversificarea activitătilor economice....................................159

3.4 Directia nr. 4: „Protejarea mediului inconjurator”..................1623.4.1 Obiectivul strategic nr. 1 - Extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa si crearea sistemului de canalizare.......................................................................................................................1623.4.2 Obiectivul strategic nr. 2 - Crearea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor si depozitarea temporara a acestora pana la depunerea lor finala:......................................................1633.4.3 Obiectivul strategic nr. 3 - Utilizarea energiilor alternative:.............................................1633.4.4 Obiectivul specific nr. 4 - Conservarea si protejarea cadrului natural..........................164

3.5 Directia nr. 5: „Consolidarea capacitatii administrative la nivel local” 165

3.5.1 Obiectivul strategic nr. 1 - Dezvoltarea resurselor umane din administratie:..........1653.5.2 Obiectivul specific nr. 2 - Dezvoltarea activitătii de relatii publice................................1663.5.3 Obiectivul specific nr. 3 - Modernizarea instrumentelor de lucru..................................166

4. PLANUL DE MASURI SI ACTIUNI..............................................1685. SURSE DE FINANTARE DISPONIBILE.......................................181

5.1 Bugetul local.........................................................................1815.2 Bugetul judetului Valcea.......................................................1825.3 Bugetul de stat.....................................................................1825.4 Programe guvernamentale....................................................182

5.4.1 Programul National de Constructii de Interes Public sau Social.....................................1825.5 Fonduri Europene Structurale si de Investitii (prin Programe Operationale).................................................................................188

6. BIBLIOGRAFIE.......................................................................190

5


6


1. INTRODUCERE

1.1 Principiile de abordare a dezvoltării economico-sociale locale

Elaborarea strategiei de dezvoltare locala are ca scop identificarea, analiza si implementarea obiectivelor strategice de dezvoltare a comunicatii locale in domeniile de actiune identificate la nivel local, si integrate in cele la nivel judetean, regional, national si european. Realizarea obiectivelor strategice, in special in sfera economica au ca rezultat dezvolaterea ecomonica locala, cresterea calitatii vietii si bunastarii sociale.

Dezvoltarea economică locală este procesul prin care administraţia locală şi/sau comunitatea, bazată pe grupuri, administrează resursele existente şi intră într-un nou angajament de parteneriat fie cu sectorul privat, fie una cu cealaltă, pentru a crea noi locuri de muncă şi pentru a stimula activităţile economice într-o zonă economică bine definită.

Dezvoltarea economică presupune dezvoltarea capacităţii economice regionale sau locale şi formularea răspunsului la schimbările economice, tehnologice, sociale, etc. Dezvoltarea care, îndeplinind cerinţele generaţiei actuale, facilitează generaţiilor viitoare îndeplinirea propriilor opţiuni, este dezvoltare durabila.

Dezvoltarea durabilă urmăreşte reconcilierea între două aspiraţii fundamentale, şi anume necesitatea dezvoltării economice şi sociale, dar şi protecţia şi îmbunătăţirea stării mediului.

In elaborarea strategie de dezvoltare au fost utilizare elementele specifice locale:

date economice,

date privind populatie,

infrastructura,

mediul inconjurator,

amenajarea teritoriului,

analiza distributiei serviciilor etc.,

precum si de la o evaluare realista a modului in care comunitatea locala doreste sa evolueze.

Strategia a fost elaborata cu contributia comunitatii, a angajatilor din institutiile publice locale, agentilor economici, institutiilor si organizatiilor locale, prin intermediul sondajelor, consultarilor comunitatii si dezbaterii publice care au reunit comunitatea intr-un exercitiu de democratie participativa si efort colectiv de trasare a propriului viitor.

Ca urmare, din punct de vedere metodologic, strategia are la baza si se fundamenteaza pe urmatoarele instrumente si proceduri de lucru:

analiza de continut;

7


analiza de date statistice din surse organizate;

comparatii de date statistice pe scara evolutiva;

analiza SWOT;

analiza si interpretarea unor studii, rapoarte, cercetari, strategii si norme locale, judetene, regionale, nationale si europene.

1.2 Cadrul conceptual al elaborării strategiei de dezvoltare locala

Strategiile de dezvoltare fac posibilă coordonarea activă a proceselor de dezvoltare care au loc în teritoriu, luarea în considerare a caracteristicilor locale, a schimbărilor din mediul exterior şi fac posibilă abordarea proactivă, realizată într-un mod inovativ, a proceselor de dezvoltare teritorială.

Elaborarea strategiilor de dezvoltare locală şi micro-regională reprezintă unul din paşii cei mai importanţi care susţin procesele de dezvoltare locală şi micro-regională. În esenţă, acest tip de strategie clarifică pe termen mediu şi lung care sunt direcţiile şi domeniile spre care se orientează efortul de dezvoltare al comunităţii.

Un aspect important referitor la necesitatea elaborării Strategiei de Dezvoltare îl reprezintă faptul că existenţa acesteia este o pre-condiţie pentru atragerea de fonduri guvernamentale sau din comunitatea europeană, pentru proiectele edilitare ale administraţiei locale.

Strategia de dezvoltare a comunei Muereasca are rolul de a orienta dezvoltarea în perioada 2021-2027 şi de a fundamenta accesul acesteia la Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene.

Principiile care au stat la baza elaborării strategiei au fost: asigurarea validită ii stiin ifice,ț ț implicarea comunită ii, transparen a, obiectivitatea, coeren a i continuitatea demersului.ț ț ț ș Pentru a da rezultate, strategia trebuie înso ită de promovarea, la nivelul administratiei publice,ț a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice i să speculezeș oportunită ile apărute în beneficiul comunită ii.ț ț

Obiectivul general al strategiei este atingerea unei dezvoltări economice si sociale durabile, care să ducă pe termen lung la cre terea nivelului de trai al populatiei i pozi ionarea comuneiș ș ț Muereasca pe un loc onorabil în ceea ce prive te nivelul de dezvoltare.ș

Prin acest obiectiv, se urmăreşte dezvoltarea armonioasă a comunei epreu , astfel încâtȘ ș aceasta să devină o zonă competitivă în cadrul UE, cu o economie dinamică şi diversificată, cu resurse umane superior calificate.

Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Muereasca a fost realizată respectându-se principiile dezvoltării durabile, pornind de la premiza că ”o societate durabilă este cea care î i modeleazăș sistemul economic i social astfel încât resursele naturale i sistemele de suport ale vie ii să fieș ș ț

8


men inute ”, cum afirma Lester Brown.ț

Conceptul de dezvoltare durabilă reprezintă rezultatul unei abordări integrate a factorilor politici şi decizionali, în care protecţia mediului şi creşterea economică pe termen lung sunt considerate complementare şi reciproc dependente.

În procesul elaborării şi implementării strategiilor de dezvoltare locală sunt implicaţi următorii actori de pe plan local:

administraţia publică locală,

comunitatea locală,

firme private,

reprezentanţii societăţii civile.

Strategia de dezvoltare a comunei Muereasca urmăreşte dezvoltarea durabilă prin valorificarea potenţialului local pentru a fi în concordanţă cu obiectivul general na ional i european.ț ș

Acesta vizează "reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi Statele Membre ale Uniunii Europene".

Strategia este un instrument de planificare a obiectivelor care reflectă nevoile actuale ale comunităţii şi atingerea acestora în viitor. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană va fi necesar să ajungem la un nivel de trai similar celorlalte ţări integrate, prin atingerea unui produs intern brut (PIB - indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piaţă a tuturor mărfurilor şi serviciilor destinate consumului final, produse in toate ramurile economiei în interiorul unui stat în decurs de un an) de 55%. Pentru atingerea acestui obiectiv, România va beneficia în perioada 2021-2027 de finanţări pe diverse domenii.

9


2. CONTEXTUL STRATEGIC AL ELABORARII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE

2.1 Contextul european de dezvoltare

În centrul politicilor externe ale Uniunii Europene se află politica de dezvoltare. Aceasta are ca obiective eradicarea sărăciei, sprijinirea cre terii durabile, apărarea drepturilor omului i aș ș democra iei, promovarea egalită ii de gen i abordarea provocărilor climatice i de mediu. UEț ț ș ș ac ionează la nivel mondial i este cel mai mare finan ator al dezvoltării din lume.ț ș ț

Cooperarea cu statele membre ale UE i alinierea la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă aș Organiza iei Na iunilor Unite (ONU) sunt esen iale pentru livrarea eficientă a ajutorului.ț ț ț

Uniunea Europeană sprijină ările în curs de dezvoltare promovând dezvoltarea durabilă.ț Obiectivul pe termen lung este eradicarea sărăciei, un obiectiv central al politicii externe a UE încă de la instituirea Fondului european de dezvoltare (FED) în cadrul Tratatului de la Roma din 1957.

2.1.1 Obiective de dezvoltare durabila. Agenda 2030

România s-a alăturat liderilor celor 193 state membre ale ONU la Summit-ul privind dezvoltarea din septembrie 2015 adoptând Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal şi care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social şi de mediu. Pentru prima oară, acţiunile vizează în egală măsură statele dezvoltate şi cele aflate în curs de dezvoltare.

Agenda 2030 cuprinde cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), reunite informal şi sub denumirea de Obiective Globale. Prin intermediul Obiectivelor Globale, se stabileşte o agendă de acţiune ambiţioasă pentru următorii 15 ani în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.

1. Fără sărăcie – Eradicarea sărăciei în toate formele sale şi în orice context.

2. Foamete „zero” – Eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile.

3. Sănătate şi bunăstare – Asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă.

4. Educaţie de calitate – Garantarea unei educaţii de calitate şi promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi.

5. Egalitate de gen – Realizarea egalităţii de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi a fetelor.

6. Apă curată şi sanitaţie – Asigurarea disponibilităţii şi managementului durabil al apei şi sanitaţie pentru toţi.

10


7. Energie curată şi la preţuri accesibile – Asigurarea accesului tuturor la energie la preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern.

8. Muncă decentă şi creştere economică – Promovarea unei creşteri economice susţinute, deschise tuturor şi durabile, a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi a unei munci decente pentru toţi.

9. Industrie, inovaţie şi infrastructură – Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovaţiei.

10. Inegalităţi reduse – Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor şi de la o ţară la alta.

11. Oraşe şi comunităţi durabile – Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile.

12. Consum şi producţie responsabile – Asigurarea unor tipare de consum şi producţie durabile.

13. Acţiune climatică – Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului lor.

14. Viaţa acvatică – Conservarea şi utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor şi a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă.

15. Viaţa terestră – Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deşertificării, stoparea şi repararea degradării solului şi stoparea pierderilor de biodiversitate.

16. Pace, justiţie şi instituţii eficiente – Promovarea unor societăţi paşnice şi incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiţie pentru toţi şi crearea unor instituţii eficiente, responsabile şi incluzive la toate nivelurile.

17. Parteneriate pentru realizarea obiectivelor - Consolidarea mijloacelor de implementare şi revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.

Conceptul de ODD s-a născut la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (Rio+20), în 2012. ODD înlocuiesc cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) cuprinse în textul Declaraţiei Mileniului adoptată în septembrie 2000 la ONU. Majoritatea statelor lumii, printre care şi România, se reuneau în 2000 în jurul unui angajament de a reduce sărăcia globală şi a salva milioane de vieţi. Declaraţia Mileniului a constituit în perioada 2000-2015 unica agendă globală în domeniul dezvoltării asupra căreia a existat un acord la cel mai înalt nivel şi care includea ţinte precise:

1. Reducerea sărăciei extreme şi a foametei

11


2. Realizarea accesului universal la educaţie primară

3. Promovarea egalităţii de gen şi emanciparea femeilor

4. Reducerea mortalităţii infantile

5. Îmbunătăţirea sănătăţii materne

6. Combaterea HIV/SIDA, a malariei şi a altor boli

7. Asigurarea sustenabilităţii mediului

8. Crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare

Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului au adus o contribuţie importantă la conştientizarea publică, creşterea voinţei politice şi mobilizarea de resurse pentru lupta împotriva sărăciei la nivel global. ODM au ajutat la concentrarea acţiunii, la reformarea politicilor prin încorporarea obiectivelor şi ţintelor de dezvoltare în strategiile naţionale şi la crearea de instituţii care să implementeze aceste planuri în mod eficient. De exemplu, sărăcia extremă la nivel global a fost înjumătăţită, ţinta de înjumătăţire a numărului de oameni care nu au acces la surse de apă mai bună a fost atinsă, nouăzeci la sută dintre copiii din statele aflate în curs de dezvoltare au acum acces la educaţie primară şi mult mai multe fete au acces la educaţie comparativ cu anul 2000.

Rezultatele pozitive nu au fost însă echilibrat distribuite. Începând cu 2008, progresul realizat până atunci a fost negativ influenţat de criza financiară şi economică. Cel mai slab progres s-a înregistrat în ţările aflate în situaţii de conflict sau recent angajate în procesul de stabilizare şi reconstrucţie, unde lipsa capacităţilor instituţionale a influenţat negativ îndeplinirea obiectivelor.

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă trebuie să finalizeze agenda demarată de Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului şi să nu lase pe nimeni în urmă.

2.1.2 România şi Obiectivele de Dezvoltare

România acordă o importanţă deosebită ONU, organizaţie cu vocaţie universală, care reprezintă cadrul multilateral cel mai extins pentru abordarea marilor teme globale, inclusiv aspecte legate de dezvoltarea pe termen lung.

Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului au reprezentat pentru România un instrument complementar de mobilizare, la nivel intern, în domeniul dezvoltării economice şi sociale. Agenda 2030 depă e te cu mult Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, men inând temeș ș ț precum eradicarea sărăciei, educa ia i sănătatea i abordând noi teme precum societă ileț ș ș ț pa nice i inclusive. Toate ările trebuie să se asigure că politici adecvate sunt pregătite pentruș ș ț implementarea Agendei. ările trebuie să promoveze institu ii eficiente i inclusive i să creezeȚ ț ș ș politici bazate pe statul de drept, drepturile omului, egalitatea de gen i creşterea implicăriiș

12


femeilor.

România sus ine pe deplin ideea că Agenda 2030 trebuie să fie implementată de cătreț institu iile locale, răspunzând direct nevoilor cetă enilor. Nevoile, interesele i grijile acestoraț ț ș trebuie să fie solu ionate prin definirea unor strategii de dezvoltare locală i na ională.ț ș ț

România este angajată să implementeze Obiectivele de Dezvoltare Durabilă la nivel naţional şi a revizuit Strategia Na ională de Dezvoltare Durabilă, pentru a integra Obiective de Dezvoltareț Durabilă. Excluziunea socială este identificată ca o provocare majoră la adresa implementării Obiectivelor. În Strategia românească revizuită se pune accentul pe sus inerea incluziuniiț persoanelor cu dizabilită i, a tinerilor i a femeilor în politicile de dezvoltare. Eradicareaț ș sărăciei reclamă oportunită i decente de angajare, iar prevenirea i evitarea excluziunii socialeț ș necesită politici de coeziune socială.

Ca membru al Uniunii Europene, România contribuie la îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă nu numai din perspectivă naţională, dar şi la nivel internaţional, prin sprijinul pe care îl acordă ţărilor mai puţin dezvoltate, prin intermediul asistenţei oficiale pentru dezvoltare. Experienţa acumulată de România în procesul de tranziţie este de natură a susţine eforturilor ţărilor interesate de a beneficia de un astfel de sprijin

2.1.3 Contextul european. Prezentarea strategiei „Europa 2021 – 2027”

Europa trece printr-o perioadă de transformare. Criza a anulat ani de progrese economice iș sociale i a pus în eviden ă deficien ele structurale ale economiei Europei.ș ț ț

Obiectivul strategiei „EUROPA 2020” care se continuă i în perioada 2021-2027, esteș transformarea UE într-o economie inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, al productivitaţii şi pentru a asigura coeziunea economică, socială şi teritorială

Arhitectura programelor opera ionale, prin intermediul cărora va fi administrat bugetul alocatț României în perioada 2021-2027, va fi semnificativ modificată fa ă de actualul sistem.ț

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia Europeană propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investi ii a UE.ț

Se preconizează cinci priorită i investi ionale.ț ț

1. Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică şi sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii

2. Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris şi investiţii în tranziţia energetică, energia din surse regenerabile şi combaterea schimbărilor climatice

3. Europă conectată, cu reţele strategice de transport şi digitale

13


4. Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale şi sprijinirea calităţii locurilor de muncă, a învăţământului, a competenţelor, a incluziunii sociale şi a accesului egal la sistemul de sănătate

5. Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local şi a dezvoltării urbane durabile în UE

Investi iile în dezvoltare regională se vor axa mai ales pe obiectivele 1 i 2ț ș . Acestor priorită i li se vor aloca 65 % - 85 % din resursele FEDR (Fondul European de Dezvoltareț Regionala) i ale Fondului de coeziune, în func ie de prosperitatea relativă a statelor membre.ș ț

Astfel, au fost stabilite cinci priorită i investi ionale la nivelul UE ce vor viza:ț ț

Europă mai inteligentă:

Componenta de Cercetare i Inovare va fi în continuare o prioritate de finan are ce vaș ț presupune dezvoltarea i consolidarea capacită ilor de cercetare i inovare a organiza iilor prinș ț ș ț crearea unor sisteme atractive de inovare (de ex. Sisteme SMART în Sanatate) i adaptareaș tehnologiilor avansate pentru crearea unui sistem antreprenorial solid.

Dacă vom discuta despre Competitivitate, Autoritatile anun ă că se dore te i în perioadaț ș ș următoare facilitarea accesului la finan are a IMM-uri, sprijinirea acestora pentruț interna ionalizare i pentru investi ii în noi tehnologii.ț ș ț

14


Digitalizarea va fi i ea un obiectiv ce va veni în beneficiul cetă enilor, a companiilor iș ț ș autorită ilor statului.ț

În contextul unei economii bazată pe cunoa tere, vor fi dezvoltate la nivelul IMM-urilorș competen ele pentru specializare inteligentă, tranzi ie industrială i antreprenoriat, inclusivț ț ș organizarea de stagii de pregătire practică, formare pentru implementarea standardului - sistem de Management a Inovării în companii. Totodată, vor fi dezvoltate i capacită ileș ț administrative ale actorilor implica i în implementarea, monitorizarea, revizuirea strategiilorț de specializare inteligentă.

O Europă mai verde

Daca ne gândim la proiectele din Energie, ca i obiective specifice propuse men ionămș ț promovarea eficien ei energetice i reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, promovareaț ș energiei din surse regenerabile i dezvoltarea de sisteme inteligente de energie, re ele iș ț ș stocare în afara TEN-E (Re ele Transeuropene de Energie).ț

Având în vedere că trăim într-o perioadă în care consecin ele schimbărilor climatice i crizaț ș apei sunt principalele riscuri, Comisia sprijină finan area proiectelor care promoveazăț adaptarea la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor i a rezilien ei în urma dezastrelor iș ț ș care promovează gestionarea sustenabilă a apei.

Pentru promovarea tranzi iei către o economie circulară, se vor face investitii pentru extindereaț si îmbunătă irea sistemelor integrate de gestionare a de eurilor, pentru a cre te reutilizarea iț ș ș ș reciclarea acestora, pentru a preveni generarea de eurilor i devierea de la depozitele deș ș de euri.ș

Protec ia naturii i a Biodiversită ii vor fi îmbunătă ite prin dezvoltarea infrastructurii verzi iț ș ț ț ș prin reducerea poluării.

O Europă conectată

O parte din finan area alocată României pentru această etapă (aprox. 30,6 mld. euro), va fiț destinată obiectivului conectivitate, adică acelor investi ii prin care se va facilita dezvoltareaț unei re ele TEN-T durabilă, rezilientă în fa a schimbărilor climatice, inteligentă, sigură iț ț ș intermodală. Totodată, se vor avea în vedere si investi iile în infrastructură de bandă largă, deț foarte mare capacitate, de tip Broadband.

O Europă mai socială

Prin aceasta opera iune, se dore te să fie implementat Pilonul european al drepturilor sociale,ț ș adică se vor urmări investi ii pentru a îmbunătă i accesul la pia a muncii prin politici active înț ț ț domeniul pie ei for ei de muncă (ocupare), prin anticiparea nevoilor în materie de competen eț ț ț

i prin sprijinirea tranzi iilor i a mobilită ii pe pia a muncii. De asemenea, vor fi analizateș ț ș ț ț investi iile care vor îmbunătă i calitatea, eficacitatea i relevan a pie ei for ei de muncă, prinț ț ș ț ț ț crearea unor sisteme de educa ie i formare performante. i nu în ultimul rând, pentruț ș Ș realizarea acestui obiectiv, men ionăm investi iile care vor favoriza incluziunea activă, pentruț ț

15


promovarea integrarii socioeconomice a comunită ilor marginalizate, pentru consolidareaț accesului la servicii de calitate, pentru abordarea problemei deprivării materiale i pentru aș investi în locuin e, în asisten ă medicală i în infrastructura de îngrijire pe termen lung.ț ț ș

O Europă mai apropiată de cetăţenii săi

Vor fi sprijinite proiectele strategice de dezvoltare durabilă, care vor avea ca i scop investi ii înș ț turism, investi ii în infrastructură din domeniul cultural, investi ii în patrimoniul cultural,ț ț investi ii pentru regenerarea urbană i securitatea spa iilor publice.ț ș ț

În viitoarea perioadă de programare, 2021-2027, se anun ă o abordare personalizată aț dezvoltării regionale. Astfel, vor fi păstrate o parte din metodele de alocare a fondurilor (ex: PIB-ul pe cap de locuitor) i vor fi introduse noi criterii de selec ie ( omajul în rândul tinerilor,ș ț ș nivel scăzut de educa ie, schimbări climatice i primirea i integrarea migran ilor), pentru oț ș ș ț adaptare reală a interven iilor la nevoile i specificul regional, prin descentralizarea gestiunii iț ș ș implementării la nivelul autorită ilor locale.ț

2.1.4 Corelarea cadrului strategic de dezvoltare a Romaniei 2021 – 2027 cu cadrul strategic „Europa 2021 - 2027”

Din punct de vedere strategic al dezvoltării, Romania trebuie să îşi coreleze strategia cu cea Europeană. Astfel, prin Strategia de Dezvoltare Durabilă a României se stabilesc obiective concrete.

Strategia României vizează realizarea următoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu şi lung :

Prezent 2020: Atingerea nivelului mediu actual al tarilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltarii durabile.

2020 2030: Apropierea semnificativa a României de nivelul mediu din acel an al tarilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltarii durabile.

Romania i-a asumat anumite ţinte în corelare cu Strategia Europa 2020, iar acestea sunt:ș

rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsa între 20 şi 64 de ani de 70%;

nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de 2% din PIB-ul României;

obiectivul 20/20/20 in materie de energie şi schimbari climatice:

emisiile de gaze cu efect de sera cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900;

24% din energia produsa sa provina din surse regenerabile;

creşterea cu 19% a eficienţei energetice;

16


rata de parasire timpurie a şcolii sub 11,3%;

ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenţi ai unei forme de învaţamânt terţiar, de cel puţin 26,7%;

scaderea numarului de persoane expuse saraciei cu 580.000.

La nivelul Statelor Membre, Strategia Europa 2020 a fost implementată prin intermediul Programelor Naţionale de Reforma (PNR).

Implementarea politicii de coeziune 2021 - 2027 în România

În propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2021-2027, România are alocate 27 miliarde de euro prin politica de coeziune, ceea ce înseamnă cu 8% în plus fa ă de actuala perioadă.ț

La 2 mai 2018, Comisia a adoptat o propunere referitoare la următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027. Aceasta include Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) i Fondul de coeziune.ș

În perioada 29 – 30 mai 2018,Comisia Europeană a publicat propunerea privind pachetul legislativ privind Politica de Coeziune (PC) 2012-2027. Acesta cuprinde:

1. Regulamentul privind prevederile comune (CPR)

2. Regulamentul privind Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) şi Fondul de coeziune (FC)

3. Regulamentul privind cooperarea teritorială;

4. Regulamentul privind mecanismul de cooperare transfrontalieră;

5. Regulamentul privind „Fondul social european plus” (FSE+).

Regulamentul privind prevederile comune (CPR) con ine un set unic de norme pentru ț 7 fonduri UE implementate în gestiune partajată, respectiv:

1. Fondul european de dezvoltare regională,

2. Fondul de coeziune,

3. Fondul social european+,

4. Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime (FEPAM),

5. Fondul pentru azil şi migraţie (FAMI),

6. Fondul pentru securitate internă (ISF)

7. Instrumentul pentru frontiere externe şi vize (IBMF).

17


Comparativ cu actuala perioadă de programare, CPR nu mai acoperă Fondul european pentru agricultură i dezvoltare rurală (FEADR).ș

În cadrul politicii de coeziune MFE propune 9 tipuri de programe, Programul Opera ionalț Regional urmând a fi gestionat descentralizat la nivelul Agen iilor de Dezvoltare Regională dinț fiecare dintre cele 8 regiuni ale ării (pe model polonez):ț

1. Programul Opera ionalț Dezvoltare Durabilă (PODD)

2. Programul Opera ionalț Transport (POT)

3. Programul Opera ionalț Cre tere Inteligentă şi Digitalizare (POCID)ș

4. Programul Naţional de Sănătate (multifond) (PNS)

5. Programul Operaţional de Sănătate (POS)

6. Programul Opera ionalț Capital Uman (POCU) – redenumit PO Educatie si Ocupare

7. Programul Operaţional Combaterea Sărăciei (POCS) - redenumit PO Incluziune si Demnitate Sociala

8. Programele Operaţionale Regionale – implementate la nivel de regiune (8 POR)

9. Programul Operaţional Asistență Tehnică (multifond) (POAT)

Priorităţi de investi ii/Axe Prioritare PO Transport:ț

1. Îmbunătăţirea conectivităţii prin dezvoltarea re elei TEN-T de transport rutier ț

2. Îmbunătăţirea conectivităţii prin dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru accesibilitate teritorială

3. Îmbunătăţirea conectivităţii prin dezvoltarea re elei TEN-T de transport pe calea țferată

4. Îmbunătăţirea mobilităţii naţionale, durabilă şi rezilientă în faţa schimbărilor climatice prin cre terea calită ii serviciilor de transport pe calea ferată ș ț

5. Îmbunătăţirea conectivităţii prin creşterea gradului de utilizare a transportului cu metroul în regiunea Bucureşti-Ilfov

6. Îmbunătăţirea conectivităţii şi mobilităţii urbane, durabilă şi rezilientă în faţa

schimbărilor climatice prin cre terea calită ii serviciilor de transport pe calea ferată ș ț

7. Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal

18


8. Cre terea gradului de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor ș

9. Cre terea gradului de siguran ă şi securitate pe re eaua rutieră de transport ș ț ț

10. Asistenţă tehnică

Priorităţi de investi ii/Axe Prioritare PO Dezvoltare Durabilă: ț

1. Tranziţie energetică bazată pe eficien ă energetică, emisii reduse, sisteme inteligente deț energie, re ele şi solu ii de stocare (interven ii adresate mediului privat) ț ț ț

Instrumente financiare

2. Dezvoltarea infrastructurii de apă i apă uzată i tranzi ia la o economie circulară ș ș ț

3. Protecţia mediului prin conservarea biodiversităţii, asigurarea calităţii aerului şi decontaminarea siturilor poluate

4. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor

Priorităţi de investi ii/Axe Prioritare PO Cre tere Inteligentă şi Digitalizare: ț ș

1. Cre terea competitivită ii economice prin cercetare i inovare ș ț ș

2. Dezvoltarea unei re ele de mari infrastructuri de CDI ț

3. Cre terea competitivită ii economice prin digitalizare ș ț

4. Dezvoltarea infrastructurii Broadband

5. Instrumente financiare pentru întreprinderi

6. Cre terea capacită ii administrativeș ț

Priorităţi de investi ii/Axe Prioritare PO Sănătate: ț

1. Continuarea investi iilor în spitale regionale: Craiova, Cluj, Ia i- faza a II-a ț ș

2. Servicii de asisten ă medicală primară, comunitară i servicii oferite în regim ambulatoriu ț ș

3. Servicii de recuperare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populaţiei şi profilului epidemiologic al morbidităţii

4. Cre terea eficacită ii sectorului medical prin investi ii în infrastructură i servicii ș ț ț ș

5. Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical

6. Informatizarea sistemului medical

7. Măsuri FSE care sus in cercetarea, informatizarea în sănătate i utilizare metode moderne deț ș

19


investigare, interven ie, tratamentț

Priorităţi de investi ii/Axe Prioritare PO Capital Uman: ț

1. Valorificarea poten ialului tinerilor pe pia a muncii ț ț

2. Prevenirea părăsirii timpurii a colii i cre terea accesului i a participării grupurilorș ș ș ș dezavantajate la educa ie i formare profesională ț ș

3. Cre terea calită ii i asigurarea echită ii în sistemul de educa ie i formare profesională ș ț ș ț ț ș

4. Adaptarea ofertei de educa ie i formare profesională la dinamica pie ei muncii i laț ș ț ș provocările inovării i progresului tehnologic ș

5. Cre terea accesibilită ii, atractivită ii i calită ii învă ământului profesional i ș ț ț ș ț ț ștehnic

6. Cre terea accesului pe pia a muncii pentru to i ș ț ț

7. Antreprenoriat i economie socială ș

8. Sus inerea reformelor pe pia a muncii în acord cu dinamica pie ei muncii ț ț ț

9. Consolidarea participării popula iei în procesul de învă are pe tot parcursul vie ii pentruț ț ț facilitarea tranzi iilor i a mobilită iiț ș ț

Priorităţi de investi ii/Axe Prioritare PO Combaterea Sărăciei: ț

1.Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (interven ii adresate grupurilorț de ac iune locală) ț

2. Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunită ii ț

3. Comunităţi marginalizate

4. Reducerea disparităţilor între copiii în risc de săracie i/sau excluziune socială i ceilal iș ș ț copii

5. Servicii pentru persoane vârstnice

6. Sprijin pentru persoanele cu dizabilită i ț

7. Sprijin pentru grupuri vulnerabile

8. Ajutorarea persoanelor defavorizate

Priorităţi de investi ii/Axe Prioritare 8 PO Regionale: ț

1. O regiune competitivă prin inovare, digitalizare i întreprinderi dinamice ș

20


(interven ii OP1 adresate mediului privat, organiza iilor CDI, parteneriate) ț ț

2. O regiune cu ora e Smart ș

3. O regiune cu ora e prietenoase cu mediul ș

4. Dezvoltarea sistemelor de încălzire centralizate

5. O regiune accesibilă

6. O regiune educată

7. O regiune atractivă

8. Asistenţă tehnică

Actualul Program Opera ional Infrastructură Mare (care are cea mai mare alocare financiară înț 2014-2020) se va întoarce la structura din 2007 - 2013, interven iile din domeniul Mediuluiț urmând a fi preluate de Programul Opera ional Dezvoltare Durabilă (PODD), iar cele dinț domeniul Transportului urmând a trece sub o Autoritate de Management din cadrul Ministerului de Transport. Se vor crea oportunită i separate pentru ITI Delta Dunării i ITIț ș Valea Jiului.

În premieră, Fondul Social European nu va mai finan a un Program dedicat cre terii capacită iiț ș ț administrative, această interven ie regăsindu-se conform ministerului printre direc iileț ț viitorului Program Opera ional Capital Uman (POCU).ț

Va fi creat un Program Na ional de Sănătate care ar urma să finan eze infrastructura pentru 3ț ț spitale regionale (faza 2), construc ia i dotarea Institutului National de Hematologie,ț ș construc ie i dotare pentru un Laborator de Referin ă National, precum i alte interven ii înț ș ț ș ț domeniul medical.

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale va gestiona în continuare finan ările prinț intermediul Politicii Agricole Comune i prin cea a Pescuitului.ș

MAI va gestiona fondurile aferente domeniului afaceri interne (Fondul azil, migra ie iț ș integrare, Fondul securitate internă, Instrumentul pentru mangementul frontierei i vize).ș

Programele opera ionale regionale (POR) se vor axa pe „smart specialization”, transferulț tehnologic, inovarea, sprijinirea IMM i digitalizare.ș

Programul Opera ional Cre tere Inteligentă i Digitalizare (POCID) va pune la dispozi ieț ș ș ț instrumente financiare. Prin Programul Opera ional Dezvoltare Teritorială Integrată se vorț finan a interven ii în domeniul turismului, culturii i patrimoniului culturalț ț ș

De asemenea, Comisia Europeană intentioneaza să aloce mai mul i bani pentru agricultură iț ș pescuit în viitorul buget al UE.

21


2.1.4.1 Fondul European De Dezvoltare Regională (FEDR)

FEDR urmăreşte consolidarea coeziunii economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene prin corectarea dezechilibrelor existente între regiunile acesteia.

FEDR îşi concentrează investiţiile asupra mai multor domenii prioritare cheie. Această abordare este cunoscută sub denumirea de "concentrare tematică":

Inovare şi cercetare;

Agenda digitală;

Sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri);

Economie cu emisii reduse de carbon.

Resursele FEDR alocate acestor priorităţi depind de categoria regiunii.

În regiunile mai dezvoltate, cel puţin 80% din fonduri trebuie să se concentreze pe cel puţin două dintre aceste priorităţi;

În regiunile de tranziţie, concentrarea este de 60% din fonduri;

Concentrarea este de 50% în regiunile mai puţin dezvoltate.

În plus, unele resurse FEDR trebuie să fie canalizate în mod specific spre proiectele legate de o economie cu emisii reduse de carbon:

Regiunile mai dezvoltate: 20%;

Regiunile de tranziţie: 15%; şi

Regiunile mai puţin dezvoltate: 12%.

FEDR acordă, de asemenea, o atenţie deosebită caracteristicilor teritoriale specifice. Acţiunile FEDR vizează reducerea problemelor economice, de mediu şi sociale în zonele urbane, punându-se un accent special pe dezvoltarea urbană durabilă. Cel puţin 5% din resursele FEDR sunt rezervate pentru acest sector, prin intermediul "acţiunilor integrate" gestionate de oraşe.

Zonele dezavantajate în mod natural din punct de vedere geografic (zone izolate, muntoase sau slab populate) beneficiază de tratament special. În cele din urmă, zonele ultraperiferice beneficiază, de asemenea, de asistenţă specifică de la FEDR pentru abordarea potenţialelor dezavantaje cauzate de gradul de izolare a acestora.

2.1.4.1 Fondul de Coeziune (FC)

Fondul de coeziune este destinat statelor membre al căror venit naţional brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE. Acesta vizează reducerea disparităţilor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile

22


În prezent, se supune aceloraşi norme de programare, de gestionare şi de monitorizare ca şi FEDR şi FSE, prin intermediul Regulamentului de stabilire a unor dispoziţii comune.

În perioada 2007 - 2013, Fondul de coeziune vizează Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia şi Slovenia.

Fondul de coeziune pune la dispoziţie o sumă totală de 63.4 de miliarde de euro pentru activităţi din următoarele categorii:

reţele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european, astfel cum au fost identificate de UE. Fondul de coeziune va sprijini proiectele de infrastructură din cadrul Facilităţii "Conectarea Europei";

mediu: în acest domeniu, Fondul de coeziune poate sprijini, de asemenea, proiecte legate de energie şi de transport, atât timp cât acestea aduc beneficii vizibile mediului înconjurător în ceea ce priveşte eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă, dezvoltarea transportului feroviar, susţinerea intermodalităţii, consolidarea transportului public etc.

Asistenţa financiară acordată de Fondul de coeziune poate fi suspendată printr-o decizie a Consiliului (aprobată prin majoritate calificată) în cazul în care un stat membru prezintă un deficit public excesiv sau în cazul în care nu a remediat problema sau nu a luat măsurile corespunzătoare în acest sens.

2.1.4.2 Fondul Social European (FSE)

FSE investeşte în oameni, punând accentul pe îmbunătăţirea oportunităţilor de ocupare a forţei de muncă şi de educaţie în cadrul Uniunii Europene. Acesta vizează, de asemenea, îmbunătăţirea situaţiei persoanelor celor mai vulnerabile care se confruntă cu riscul de sărăcie.

FSE investe te în toate regiunile UE. Pentru perioada 2014-2020, peste 80 de miliarde de euroș sunt aloca e statelor membre pentru investi ii în capitalul uman. La această sumă se mai adaugăț ț cel pu in 3,2 miliarde de euro, alocate ini iativei "Locuri de muncă pentru tineri".ț ț

Pentru perioada 2014-2020, FSE va pune accentul pe patru dintre obiectivele tematice ale politicii de coeziune:

promovarea ocupării forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii lucrătorilor;

promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei;

efectuarea de investiţii în domeniul educaţiei, al formării competenţelor şi al învăţării pe tot parcursul vieţii; şi

consolidarea capacităţii instituţionale şi a eficienţei administraţiei publice.

În plus, 20% dintre investiţiile FSE vor viza activităţile de îmbunătăţire a incluziunii sociale şi

23


de combatere a sărăciei. Aceasta este cunoscută sub denumirea de concentrare tematică.

2.1.4.3 Facilitatea “Conectarea Europei”

Facilitatea pentru Conectarea Europei (CEF) sprijină re elele i infrastructurile transeuropeneț ș din sectoarele transporturilor, telecomunica iilor i energiei. Comisia Europeană a propus oț ș serie de orientări pentru telecomunica ii care acoperă obiectivele i priorită ile pentruț ș ț infrastructurile de servicii digitale (DSI) i re elele în bandă largă.ș ț

Pentru perioada 2021-2027, Comisia a propus un buget de 3 miliarde de euro, axat în cea mai mare parte pe aspecte legate de conectivitate, care încă fac obiectul unui acord privind bugetul global pe termen lung al UE.

Proiectele sprijinite contribuie la:

Îmbunătăţiri ale competitivităţii economiei europene;

Promovarea interconectării şi interoperabilităţii reţelelor naţionale, regionale şi locale;

Accesul la astfel de reţele, sprijinind astfel dezvoltarea unei pieţe unice digitale.

2.1.4.4 Politica Agricola Comuna (PAC)

În propunerea sa privind cadrul financiar multianual 2021-2027, Comisia va majora bugetele din cadrul politicii agricole comune (PAC) cu 9 miliarde de euro (4 miliarde de euro pentru Fondul european de garantare agricolă i 5 miliarde de euro pentru Fondul european agricolș pentru dezvoltare rurală), iar Fondul european pentru pescuit i afaceri maritime (FEPAM) va fiș majorat cu 500 milioane de euro.

O sumă suplimentară de 15 miliarde de euro va fi pusă la dispozi ie pentru dezvoltare rurală înț cadrul instrumentului „UE - noua genera ie”, pentru a sprijini mai mult zonele rurale care au unț rol vital în realizarea tranzi iei verzi i în îndeplinirea obiectivelor ambi ioase ale Europei înț ș ț materie de climă iș mediu.

Comisia Europeană a propus un program de relansare economică (după criza coronavirusului) în valoare de 750 de miliarde de euro, care să suplimenteze Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027, preconizat a se ridica la 1.100 de miliarde de euro.

La 1 iunie 2018, Comisia Europeană a prezentat câteva propuneri legislative privind politica agricolă comună (PAC) dincolo de anul 2020. Scopul este ca PAC să devină mai u or adaptabilăș la provocări actuale i viitoare precum schimbările climatice i reînnoirea genera iilor,ș ș ț sprijinind în acela i timp fermierii europeni i competitivitatea agriculturii.ș ș

Uniunea Europeană elaborează un buget înso it de o planificare pragmatică i modernă, peț ș termen lung, pentru perioada 2021-2027. Banii i eforturile trebuie să se orienteze cătreș aspectele care contează pentru europeni.

Pe baza a nouă obiective clare, viitoarea PAC va continua să asigure accesul la alimente de calitate superioară i un sprijin puternic pentru modelul european de agricultură, care esteș

24


unic.

Cele 9 obiective ale viitoarei PAC sunt:

1. să le asigure fermierilor un venit echitabil

2. să amelioreze competitivitatea

3. să restabilească echilibrul de putere în lanţul alimentar

4. să combată schimbările climatice

5. să protejeze mediul

6. să conserve peisajele şi biodiversitatea

7. să sprijine reînnoirea generaţională

8. să ajute la dinamizarea zonelor rurale

9. să protejeze calitatea alimentelor şi sănătatea

Fermierii joacă un rol-cheie în combaterea schimbărilor climatice, protejarea mediului iș conservarea peisajelor i a biodiversită ii. Propunerea Comisiei Europene stabile te ambi iiș ț ș ț mari în aceste direc ii. Printre cerin ele obligatorii ar urma să se numere:ț ț

conservarea solurilor bogate în carbon, prin protejarea zonelor umede şi a turbăriilor

utilizarea unui instrument obligatoriu pentru gestionarea nutrienţilor, menit să amelioreze calitatea apei şi să reducă nivelurile de amoniac şi de protoxid de azot

rotația culturilor, în locul diversificării acestora

Fermierii vor putea să ac ioneze i mai decisiv, urmând să fie recompensa i dacă depă escț ș ț ș cerin ele obligatorii. Statele membre vor dezvolta programe ecologice voluntare pentru aț sprijini i stimula fermierii să adopte practici agricole benefice pentru climă i mediu.ș ș

2.2 Contextul regional de dezvoltare durabila

2.2.1 Cadrul regional de dezvoltare pentru perioada 2020 – 2027 la nivelul regiunii Sud – Vest Oltenia

Procesul de planificare a dezvoltarii la nivel regional ofera o baza strategica esentiala pentru includerea masurilor si a proiectelor implementate la nivel regional in viitoarele programe de finantare, indiferent de sursele acestor programe. Planul de Dezvoltare Regionala (PDR) reprezintă astfel fundamentul proiectelor iniţiate în regiune şi este un reper atât pentru

25


autorităţile naţionale cât şi pentru autorităţile locale, judeţene şi potenţiali investitori publici sau privaţi.

Prin activitatea de planificare regionala, ADR Sud-Vest Oltenia contribuie la realizarea celor trei obiective de bază ale politicii de dezvoltare regională, stipulate prin Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, si anume:

• diminuarea dezechilibrelor regionale existente;

• corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor;

• stimularea cooperării inter-regionale, interne şi internaţionale, transfrontaliere.

ADR Sud-Vest Oltenia este singura institutie abilitata la nivel regional sa coordoneze elaborarea PDR Sud-Vest Oltenia, in parteneriat cu reprezentanti ai organizatiilor interesate, relevante in domeniul dezvoltarii regionale.

La nivel regional, elaborarea Planului de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2021-2027 s-a realizat respectând atât metodologia comună propusa de MLPDA cât i Regulamentul-cadruș pentru organizarea şi funcţionarea Comitetelor Regionale pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională.

În vederea punerii în aplicare a Politicii de Coeziune Socială, Economică i Teritorială i aș ș Agendei Urbane Europene i atingerea obiectivelor de politică europeană, respectiv o Europăș mai inteligentă, mai ecologică, mai conectată, mai socială i mai aproape de cetă eni, Regiuneaș ț Sud-Vest Oltenia are nevoie de un fundament constituit la nivel regional i local, împreună cuș actorii locali i regionali, care să se adapteze la situa ia specifică inter i intra-regională i laș ț ș ș noile priorită i pentru următoarea perioadă de programare 2021-2027. ț

Planul de Dezvoltare Regionala Sud Vest Oltenia 2021-2027 reprezinta astfel singurul instrument de planificare strategica prin care regiunea, plecand de la analiza socio-economica regionala si avand drept cadru obiectivele tematice, prioritatile de investitii si actiunile cheie prevazute de proiectele de regulamente privind fondurile europene, isi promoveaza prioritatile si interesele in domeniul economic i social. ș

Baza de pornire a PDR 2021-2027 a reprezentat-o evaluarea principalilor parametri socio-econimici actuali la nivelul regiunii in vederea identificarii gradului de dezvoltare si propunerii de solutii si actiuni pentru următoarea perioada de programare, inclusiv constituirea unui portofoliu de proiecte consistent, centrat pe realită ile concrete i necesarul din teritoriu. ț șAstfel, Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2021-2027 reprezintă atât o reflectare a nevoilor de dezvoltare a regiunii, în vederea reducerii cât mai rapide a decalajelor existente fa ă de regiunile mai dezvoltate din UE, cât i un instrument de prioritizare a investi iilor în ț ș țregiune.

PDR Sud-Vest Oltenia 2021-2027 este elaborat sub coordonarea Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia, constituindu-se in acest sens grupuri de lucru judetene si tematice, pe domenii prioritate (Infrastructura regionala/ Competitivitate economica, Cercetare, dezvoltare, inovare/ Resurse umane, piata muncii, Servicii sociale/ Agricultura si dezvoltare

26


rurala/ Mediu si dezvoltare durabila).

Cel mai important pilon al PDR Sud-Vest Oltenia il constituie Strategia de Dezvoltare a Regiunii, cu rolul de a orienta dezvoltarea regionala pentru un exercitiu financiar multianual si de a fundamenta accesul la fondurile europene in perioada 2021-2027.

In ceea ce priveste abordarea strategica avuta in vedere pentru perioada post 2020 in cadrul următorului exercitiu financiar, Comisia Europeana a propus modernizarea politicii de coeziune - principala politică de investi ii a UE i una dintre cele mai tangibile expresii ale solidarită ii.ț ș ț Obiectivul sau este stimularea convergen ei economice i sociale, sprijinind, în acela i timp,ț ș ș regiunile să valorifice pe deplin globalizarea i înzestrându-le cu instrumente adecvate pentru oș cre tere solidă i durabilă. ș ș

Toate regiunile rămân eligibile pentru finan are prin Politica de coeziune 2021-2027, pe baza aț trei categorii - regiuni mai pu in dezvoltate, în tranzi ie i mai dezvoltate - si prin intermediul aț ț ș 5 priorită i investi ionale (Obiective de Politica): ț ț

1. O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică i sprijinireaș întreprinderilor mici i mijlocii; ș

2. O Europă mai verde, fără emisii de carbon, prin punerea în aplicare a Acordului de la Paris iș investi ii în tranzi ia energetică, energia din surse regenerabile i combaterea schimbărilorț ț ș climatice;

3. O Europă mai conectată, cu re ele strategice de transport i digitale;ț ș

4. O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale i sprijinireaș calită ii locurilor de muncă, a învă ământului, a competen elor, a incluziunii sociale i aț ț ț ș accesului egal la sistemul de sănătate;

5. O Europă mai apropiată de cetă enii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse laț nivel local i a dezvoltării urbane durabile în UE.ș

27


2.2.2 Politica de dezvoltare a regiunii Sud-Vest Oltenia

2.2.2.1 Localizare geografica si cadrul natural

Regiunea Oltenia este situata in partea de sud-vest a Romaniei si cuprinde cinci judete: Dolj, Olt, Valcea, Mehedinti si Gorj. In mare coincide cu vechea regiune istorica Oltenia, in limitele sale naturale: fluviul Dunarea la Sud, raul Olt (al treilea ca marime din Romania) la Est, Muntii Carpati (Alpii Transilvaniei) la Nord si Vest. Cu o suprafata de 29.212 kmp (locul 7 intre regiunile Romaniei, 12,25% din suprafata totala a tarii).

Regiunea Oltenia se invecinează la sud cu Bulgaria, la est cu regiunea istorică Muntenia (azi Regiunea Sud Muntenia), la nord cu Transilvania (Regiunea Centru), iar la vest cu Banatul (Regiunea Vest) si cu Serbia (Republica Federativă Serbia - Muntenegru).

Dunărea are o importantă strategică fiind un coridor pan-european pentru tranzitul de mărfuri dintre Europa Centrală, Europa de Vest, Marea Neagră, regiunea Caucaziană, Asia Centrală si Orientul Mijlociu si Orientul Indepărtat.

De-a lungul celor 1.075 km traversati in Romania, Dunărea parcurge 387 km in regiunea noastra (192 km în Mehedinţi, 150 km în Dolj si 45 Km in Olt), formand cel mai mare lac artificial la Porţile de Fier, unde se gaseste şi Parcul natural cu acelasi nume, al doilea cel mai mare parc natural din România (cca 115.655 ha) dupa Parcul Natural „Muntii Maramuresului”.

Cele 20 orase traversate de-a lungul malului romanesc sunt, de asemenea, porturi fluviale, din care 5 apartin regiunii Oltenia: Orsova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Bechet si Corabia. Pe langa acestea, regiunea Oltenia mai dispune si de porturile din comunele Svinita, Dubova (unde se afla si portul Tisovita), Gruia, Cetate si Rast.

Relieful – componentă esenţială a peisajului geografic, prezintă o impresionantă armonie în îmbinarea trăsăturilor de ansamblu şi regionale din cuprinsul Olteniei.

28


Regiunea este străjuită în nord de Carpaţii Meridionali, iar în vest, sud şi est de ape curgătoare: Dunărea, respectiv Oltul. Râul Jiu străbate regiunea în direcţia nord-sud şi o împarte în două părţi aproape egale, în care relieful uneia apre să se oglindească în cealaltă. Nordul Olteniei este muntos, fiind prezente aici două masive: Parâng (la est de râul Jiu) şi Retezat-Godeanu (la vest de râul Jiu). La sud de Carpaţi se află zona subcarpatică, reprezentată printr-un şir de dealuri ( Dealul Bran, Măgura Slătioarei, Dealurile Gorjului, Dealul Bârzei ) şi depresiuni ( Novaci, Tismana, Târgu Jiu). În nord-vest se află Podişul Mehedinţi, dealurile Coşuştei şi depresiunea Severin.

La sud de Subcarpaţi se află Podişul Getic, acesta fiind divizat în Platformele: Strehaiei (la vest de râul Jiu; se subîmparte în platformele Huşniţei şi Bălăciţa), Jiului (străbătută de Jiu) şi Olteţului ( la est de Jiu). În sudul Olteniei se află Câmpia Olteniei, care este de altfel cel mai vestic sector al Câmpiei Române. Cele mai importante râuri sunt: Olt (împreună cu afluenţii Lotru şi Olteţ), Jiu (împreună cu afluenţii Tismana, Motru, Amaradia şi Gilort), Desnăţui, Drincea şi Cerna.

Reteaua hidrologica, alaturi de configuratia reliefului, confera regiunii rolul energetic principal in Romania, prin exploatarea potentialului apelor curgatoare care traverseaza regiunea : fluviul Dunarea, raurile Jiu si Olt. Pe teritoriul Olteniei se afla complexele hidroenergetice Portile de Fier (printre cele mai mari din Europa) – judetul Mehedinti si Lotru-Olt in judetul Valcea (printre cele mai mari din Romania). Mai mult, aproape de zonele miniere Motru – Valea Jiului functioneaza doua din cele mai mari centrale termoelectrice din Romania: Rovinari si Turceni. Productia de energie termoelectrica impreuna cu activitatile miniere, creeaza probleme substantiale asupra mediului, probleme ce au un impact mare asupra standardului de viata al locuitorilor din regiune.

2.2.2.2 Teritoriul si structura demografica

Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia este formată din 5 judete: Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Vâlcea. Din punct de vedere al numărului de judete se află pe penultimul loc, fiind una dintre regiunile mici ale tării. La nivelul fiecărui judeţ structurile autorităţii locale sunt reprezentate de consilii judeţene, consilii locale, municipale, orăşeneşti şi comunale.

La 1 iulie 2018, organizarea administrativă a regiunii era următoarea: 40 de ora e i municipiiș ș (12,5% din cele la nivel na ional) dintre care 11 sunt municipii, 408 comune (14,26% din cele laț nivel na ional), 2070 sate ( din care 121 apar in de ora e sau municipii). Popula ia regiunii esteț ț ș ț corelată cu numărul de jude e fiind una din cele mai pu in numeroase, devansând din acestț ț punct de vedere regiunea Vest.

Datele demografice atestă că există un număr de 20 de oraşe care au peste 10.000 de locuitori şi despre care se poate spune că, apriori, au posibilităţi de dezvoltare urbană, în timp ce alte 20 de oraşe au sub 10.000 de locuitori, ce întâmpină dificultăţi de asigurare a nevoilor proprii, dar şi de accesare a proiectelor actuale de dezvoltare urbană. In ceea ce priveşte gradul de urbanizare, acesta a rămas constant în ultimii 10 de ani. Astfel, din datele provizorii ale Recensămantului din 2011, 48% din populaţia stabilă a Regiunii Sud-Vest Oltenia locuia in mediul urban , nivel uşor mai ridicat decât cel din 2000 (45,34%). Totu i în intervalul de timp 2000-2011 popula iaș ț

29


urbană din Regiune a scăzut cu 19.830.

Mediul urban al regiunii Oltenia esteformat din 40 de orase, distribuite astfel:

Jude ulțTotalunitătiurbane

din care: Entităti urbane înfiin ate dupățanul 1989, din care:

Municipii Ora eș Municipii Ora eșDolj 7 3 4 Bailesti, Calafat Bechet, DabuleniGorj 9 2 7 Motru Tismana, TurceniMehedin iț 5 2 3 OrsovaOlt 8 2 6 Caracal PotcoavaVâlcea 11 2 9 Dragasani Babeni, Balcesti, BerbestiTotal 40 11 29 6 8

Sursa: Anuarul Statistic al României 2011

2.2.2.3 Structuri parteneriale în Regiunea Sud-Vest OlteniaÎn prezent, în Regiunea Sud-Vest Oltenia funcţionează mai multe structuri parteneriale, dintre care amintim:

Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară (ADI)

Asocia iile de Dezvoltare Intercomunitară sunt structuri de cooperare cu personalitate juridică,ț de drept privat, înfiinţate, în condiţiile legii, de către unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte pentru dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice (Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001).

În ultimii ani au fost înfiin ate la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia mai multe asocia ii deț ț dezvoltare intercomunitară, în principal cu scopul de a accesa fonduri europene pentru investi ii (Anexa 3.2- Asocia iile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), în regiunea Oltenia) ț țGrupuri de acțiune locală (GAL)

În România GAL-urile au început să fie formate în anul 2009 prin intermediul Axei 4 –Leader din cadrul PNDR 2007 – 2013. Abordarea Leader “de jos în sus”, reprezintă o modalitate ce permite actorilor locali determinarea nevoilor zonei din care provin i contribuirea la dezvoltareaș teritorială din punct de vedere economic, demografic, educa ional, cultural etc. prin intermediulț unei strategii de dezvoltare elaborată i implementată local. ș

Leader a fost lansat cu scopul de a ameliora potenţialul de dezvoltare a zonelor rurale, prin exploatarea iniţiativelor şi competenţelor locale, prin promovarea dobândirii de cunoştinţe privind dezvoltarea locală integrată şi prin răspândirea acestor cunoştinţe în alte zone rurale. Construcţia de parteneriate la nivel local, cunoscute sub denumirea de “grupuri de acţiune

30


locală (GAL)” este o trăsătură originală şi importantă a abordării Leader.

Grupurile de Ac iune Locală sunt entită i ce reprezintă parteneriate public –private, constituiteț ț din reprezentan i ai sectorului public, privat i civil, desemna i dintr-un teritoriu rural omogen,ț ș ț care trebuie să îndeplinească o serie de cerin e privind componen a, teritoriul acoperit i careț ț ș implementează o strategie integrată pentru dezvoltarea teritoriului.GAL-ul are sarcina de a identifica şi implementa o strategie de dezvoltare locală, de a lua decizii privind alocarea resurselor financiare şi de a le administra, cu scopul de a asigura dezvoltarea durabilă a teritoriului pe care îl reprezintă. (Anexa 3.3 Grupuri de Ac iune Locală) țPactul Teritorial Sud-Vest Oltenia pentru Ocupare și Incluziune Socială

Crearea Pactului Teritorial Sud-Vest Oltenia pentru Ocupare i incluziune socială, ca i aș ș celorlalte 7 pacte regionale din România, a fost iniţiativa Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse. Crearea acestor structuri parteneriale la nivel regional, cu posibilitate de multiplicare la nivel judeţean şi local, a reprezentat o importantă componentă, care avea drept scop elaborarea şi implementarea politicii privind ocuparea forţei de muncă la nivel regional (elaborarea Planurilor Regionale de Acţiune pentru Ocupare şi Incluziune Socială - PRAO) şi creşterea capacităţii de programare şi absorbţie a fondurilor europene

2.2.2.4 Polii de crestere si de dezvoltare din regiunea Sud-Vest Oltenia

Guvernul României a aprobat, în data de 30 ianuarie 2008, Memorandumul privind sprijinirea dezvoltării integrate a reţelei polilor de creştere din România, în concordanţă cu Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială a României 2007-2030 şi Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007- 2013, aprobat de Guvernul României şi Comisia Europeană. În România, apteș mari centre urbane au fost selectate şi li s-a atribuit rolul de poli de creştere: Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov şi arealele de influenţă ale acestora.Polii de creştere au fost stabiliţi prin Hotărârea de Guvern nr.998/2008 pentru desemnarea polilor naţionali de creştere, completată prin Hotărârea de Guvernnr. 1149/2008 pentru desemnarea polilor de creştere şi a polilor de dezvoltare urbană în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu fi nanţare comunitară şi naţională.

Prin Planul Integrat de Dezvoltare, Polul de Creştere Craiova şi-a asumat misiunea de a transforma Zona Metropolitană Craiova într-un spaţiu atractiv şi competitiv la nivel european, un important centru economic în construcţia de maşini şi industria electrotehnică, precum şi în dezvoltarea unui puternic mediu academic.

În Regiunea SV Oltenia, prin Hotărâre a Guvernului (2008) municipiul Rm. Vâlcea a fost declarat pol de dezvoltare urbană îndeplinind criteriile de bază:

- are potenţial de dezvoltare economică;

- are capacitate de cercetare-dezvoltare şi inovare;

- are o infrastructură de afaceri adecvată;

- are accesibilitate (rutieră, feroviară, aeriană, maritimă);

- servicii publice oferite satisfac necesită ile popula iei;ț ț

31


- are capacitate de asociere administrativă.

2.2.2.5 Forta de munca

In ceea ce prive te popula ia activa civila, Regiunea Sud-Vest Oltenia ocupă în anul 2018 ultimulș ț loc cu un număr total de 826,9 mii persoane, înregistrând o tendin ă de scădere în perioadaț 2012-2018.

La nivelul jude elor din Regiunea Sud-Vest Oltenia, în anul 2018, se înregistrează o evolu ieț ț pozitivă a ratei de activitate a for ei de muncă. ț

La nivelul regiunii Sud Vest Oltenia nivelul de ocupare al for ei de muncă înregistrează un trendț de cre tere a numărului mediu al salaria ilor, ajungând în anul 2018 la 397.360 persoane, cuș ț 3,72% mai mult decât în anul 2017.

În regiune, ocuparea în agricultură este semnificativă, valorile depă ind cu minim 10%ș procentul la nivel na ional. ț

Romii înregistrează o participare redusă pe pia a formală a muncii, dar au o participare ridicatăț pe pia a informală a muncii, fără a putea beneficia de mecanismele de securitate socială. De iț ș romii cu vârste cuprinse între 15 i 24 de ani i au îmbunătă it în mod semnificativ nivelul deș ș ț educa ie, acest lucru nu se reflectă încă în perspective mai bune de încadrare în muncă. ț

2.2.2.6 Somajul

Rata omajului a avut o evolu ie similară celei de la nivel na ional, dar cu valori peste mediaș ț ț na ională. La nivel regional, rata omajului în SV Oltenia este cea mai mare din ară (7,3% fa ăț ș ț ț de o medie na ională de 4% în 2017), valori mai ridicate ale omajului înregistrându-se înț ș mediul urban, precum i în rândul popula iei de sex masculin. ș ț

In anul 2018, in regiunea SV Oltenia, se inregistra o rata a somajului de 5,9% fata de 3,3% media nationala.

Romania 3.3Regiunea SV Oltenia 5.9Dolj 7.4Gorj 4.4Mehedinti 7.7Olt 6.3Valcea 3.1

Sursa: INS

2.2.2.7 Infrastructura de comunicatii si transport

Regiunea SV Oltenia este traversata de 3 Axe prioritare ale retelei europene de transport (TEN-T):

1. Axa prioritara 7 (rutiera) – fostul Coridor Pan-european IV

32


2. Axa prioritara 18 (fluviul Dunarea) – fostul Coridor Pan-european VII

3. Axa prioritara 22 (feroviara)

Regiunea SV Oltenia este traversata de cinci drumuri europene:

- E70: (frontiera cu Serbia) Moravita - Timisoara - Craiova - Caracal - Alexandria - Bucuresti -Giurgiu-Pod Giurgiu (frontiera cu Bulgaria)

- E79:(frontiera cu Ungaria)Bors- Oradea - Beius - Deva - Petrosani -Tg.Jiu-Filiasi- Craiova -Calafat (frontiera cu Bulgaria)

- E81: (frontiera cu Ucraina) Halmeu - Satu Mare - Cluj-Napoca - Sebes -Sibiu - Ramnicu Valcea - Pitesti - Bucuresti

- E574: Bacau - Onesti - Brasov - Pitesti - Craiova

- E771: Drobeta Turnu Severin - Portile de Fier I - frontiera cu Serbia

Oltenia avea in 2017 o reţea rutieră de 11.293 km (13,12% din totalul naţional), din care 2.190 km sunt drumuri naţionale (12,41% din total drumuri naţionale) şi 9.103 km drumuri judeţene şi comunale (13,29% din totalul naţional). Judeţele Gorj şi Olt au o infrastructură rutieră relativ bine dezvoltată.

Din totalul drumurilor naţionale, 35,1% (6.200 km) erau drumuri europene i 4,3% (763 km)ș autostrăzi. Din punctul de vedere al numărului de benzi de circula ie, 1,6% (290 km) erauț drumuri cu 3 benzi, 10,3% (1.826 km) drumuri cu 4 benzi şi 0,1% (22 km) drumuri cu 6 benzi.

Drumurile judeţene, erau, în proporţie de 38,7% drumuri modernizate, iar drumurile comunale erau în proporţie de 41,3% drumuri pietruite. (Sursa: INSSE- Lungimea cailor de transport la sfarsitul anului 2017).

La nivelul anului 2017, densitatea retelei rutiere regionale - 38,7 km/100km² - este usor mai ridicata decat media nationala - 36,1 km/100km² -, mai putin in Dolj unde este de 32,8 km/100km², insa relativ bine dezvoltata in celelalte judete ale regiunii (Gorj - 40,9 km/100km², Olt - 42,4 km/100km², Mehedinti 38,7 km/100km², si Valcea 40,3 km/100km²).

2.2.2.8 Infrastructura de cai ferate

In cadrul Uniunii Europene, Romania este pozitionata pe rutele de transport dintre Asia si Europa si beneficiaza in acest sens de integrarea retelei in TEN-T,TRACECA.

Conform Regulamentului UE nr.913/2010 privind reteaua feroviara europeana pentru un transport de marfa competitiv, Romania va trebui sa participe la crearea unui coridor de marfa impreuna cu Cehia, Austria, Slovacia, Ungaria, Bulgaria si Grecia.

La sfarsitul anului 2017, Oltenia dispunea de o retea de cai ferate de 990 km, reprezentand 9,18 % din totalul national.

Liniile electrificate au o lungime de 507 km, reprezentand 51,21 % din lungimea cailor ferate ce strabat regiunea (peste media nationala de 37,40 %) si 12,58% din totalul cailor electrificate

33


nationale.

Liniile ferate duble reprezinta 248 km (25,05% din totalul regiunii, comparativ cu 27,07% media nationala). Cu toate acestea, densitatea cailor ferate in regiune este mai mica din tara - 33,9 km/1000 km², fiind sub media nationala (45,2 km/1000 km²).

In 2018, la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, situatia infrastructurii de transport feroviar era acceasi cu cea din anul 2017 si din anul 2011. In perioada 2011-2018, reteaua de cale ferata din regiune nu a inregistrat imbunatatiri.

Un dezavantaj major il constituie faptul ca nu exista puncte de trecere a frontierei pe calea ferata la Drobeta Turnu Severin spre Serbia si Corabia (punct de trecere a frontierei portuar, deschis traficului international prin HG 445/2002) spre Bulgaria. Ca urmare, schimburile comerciale intre regiune si tarile invecinate sunt ingreunate.

În anul 2014 a circulat primul tren pe noul pod peste Dunăre între Calafat i Vidin. ș

Complementar surselor de finanţare disponibile în buget, compania CFR SA a primit o prefinanţare în valoare de 144,6 milioane euro, în baza Acordurilor de Finanţare semnate cu Comisia Europeană (CE) pentru derularea proiectelor prin Mecanismul de Interconectare a Europei (CEF 2014-2020). Finanţările pentru compania CFR SA se fac în conformitate cu Master Planul General de Transport (MPGT) al României.

2.2.2.9 Cai navigabile

Dunarea reprezinta o cale de transport pe apa internationala care se intinde de la Marea Neagra la Sulina in Romania, via Belgrad in Serbia, Croatia, Budapesta in Ungaria, Bratislava in Slovacia si Viena in Austria, pana la izvorul sau, in Muntii Padurea Neagra din Germania. Lungimea sa totala este de 2.845 km. Este navigabila pana la km 2.411, la Bamberg de unde se conecteaza la Rin via canalul Bamberg/Kelheim de 171 km in lungime.

Dunarea face parte din axa prioritara TEN-T-18: axa de transport fluvial Rin/Meusia-Main-Dunare, si furnizeaza Romaniei si altor tari prin care trece noi oportunitati majore pentru dezvoltarea transportului pe apa.

Fluviul Dunarea este impartit in 3 sectoare:

• Dunarea de sus - de la izvoare - km 2900 - pana la Gonyu - km 1791

• Dunarea de mijloc - de la Gonyu - km 1791 - pana la Drobeta Turnu Severin - km 931

• Dunarea de jos - de la Drobeta Turnu Severin - km 931 - pana la Sulina km 0

De-a lungul celor 1.075 km ai Dunarii din Romania, cele 20 orase localizate pe malul romanesc sunt de asemenea porturi fluviale din care 5 apartin regiunii Oltenia: Orsova, Drobeta TurnuSeverin, Calafat, Bechet si Corabia. Pe langa acestea, regiunea Oltenia mai dispune si de porturile din comunele: Svinita, Dubova (unde se afla si portul Tisovita), Gruia, Cetate si Rast.

34


2.2.2.10 Cai aeriene – Transportul aeroportuar

In regiunea Sud-Vest Oltenia exista un singur aeroport situat la Craiova, in judetul Dolj, si care este administrat de Consiliul Judetean Dolj.

Aeroportul Craiova se afla la sapte kilometri de centrul orasului Craiova, pe soseaua Craiova-Bucuresti (DN65, E574) i deserveste intreaga zona a Olteniei, fiind cea mai apropiata poartaș aeriana pentru cele cele 5 judete : Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea.

Aeroportul este dotat si autorizat sa opereze atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte si are punct vamal, politie de frontiera, birou S.R.I i politia transporturi aeriene. Un avantaj majorș consta in faptul ca aeroportul este lipsit de obstacole in partea de est, ceea ce da posibilitatea unei extinderi a caii de aterizare de la 2500 m la 3500 m sau chiar 4000 m (Sursa: Aeroportul Craiova, 2019).

Fata de anul 2011, aeroportul din Craiova i-a marit capacitatea de handling de la 150ș persoane/ora la 600 persoane/ora.

2.2.2.11 Infrastructura edilitara

Strazile orasenesti

Lungimea strazilor pe regiuni, la sfarsitul anului 2017 :

Regiunea Nord-Vest

Centru Nord-Est

Sud-Est

SudMuntenia

BucurestiIlfov

Sud-Vest

Vest

total 4182 4333 4005 3784 3903 4325 3018 3712modernizate 2719 3012 2382 2686 2919 3033 2072 2590Grad modern. 65.01% 69.51% 59.47% 70.98% 74.78% 70.12% 68.65% 69.77%

Sursa: Anuarul Statistic 2018

Regiunea Sud-Vest Oltenia, are cea mai redusa retea de infrastructura stradala, detinand 9,65% din totalul national de strazi orasenesti si doar 9,68% din totalul national de strazi orasenesti modernizate.

Aflata pe locul 8 intre regiuni in ceea ce priveste km de infrastructura stradala detinuta, ca procent din totalul national, regiunea Sud-Vest Oltenia, are un grad de modernizare de 68,65%, cu o variatie pozitiva fata de media nationala,de 0,15%.

Transportul public

In regiunea Sud Vest Oltenia, in 2018, lungimea liniei simple de tramvai era de 34,4 km, acest mijloc de transport in comun fiind utilizat doar in judetul Dolj. In regiunea exista si 27,2 km linie simpla de troleu ( in judetul Gorj).

In Sud-Vest Oltenia, in 2011 existau 34 tramvaie si 17 troleibuze, iar in 2018 doar 29 tramvaie si 13 troleibuze in vreme ce numarul autobuzelor si microbuzelor a scazut de la 365 la 296.

35


2.2.2.12 Infrastructura de telecomunicatii

Cei mai importan i furnizori de ț telefonie fixă sunt RCS&RDS (47% din cei cu telefonie fixă) i ș Telekom (42%). Al treilea furnizor se află la mare distan ă - UPC cu 9%. ț

43% dintre utilizatorii de telefonie mobilă au acest serviciu de la Orange. Ceilal i 3 mariț operatori (Vodafone, RCS&RDS, Telekom) sunt apropia i, cu varia ii între 20% i 25%. ț ț ș

Mai mult de jumătate din utilizatorii de internet fix (53%) de in serviciul de la RCS&RDS.ț Urmează Telekom cu 23% i UPC cu 11%. RCS&RDS conduce, de asemenea i în privin aș ș ț internetului mobil pe stick (52%).

În regiunea Sud-Vest Oltenia, in 2017, 63,7% dintre gospodării erau dotate cu calculator acasă.

(Sursa:INSSE - Accesul populatiei la tehnologie, 2017)

La nivelul anului 2018, în regiunea Sud-Vest Oltenia, 70,7% din gospodarii au acces la internet de acasa.

In regiunea Sud-Vest Oltenia, conexiunile de tip broadband fixe au fost intalnite in 8,5% din gospodariile care au acces la internet acasa, conexiunile de tip broadband mobile in 13,5% dintre acestea iar conexiunile narrowband in 6,9% din gospodarii.

Topul furnizorilor de televiziune este compus din RCS&RDS (49% din utilizatori), Telekom (19%) i UPC (15%). RCS&RDS conduce în vânzarea de ș pachete de servicii: 75% din clien iiț lor de in pachete de servicii. Urmează UPC (51% din clien i cu pachete) i Telekom (46%). ț ț ș

(Sursa: ANCOM - Raport servicii telecomunicatii,2019)

Cel mai mic numar de conexiuni telefonice la sfarsitul anului 2017 s-a inregistrat in regiunea Sud-Vest Oltenia (310,1 mii), in scadere fata de 2010 (351,6 mii), atat in ceea ce priveste totalul conexiunilor cat si conexiunile interurbane(33,1 milioane minute in 2017, 37,7 milioane minute in 2010) si locale (39,1 milioane minute in 2017, 86,1 milioane minute in 2010). Totalul conexiunilor telefonice in regiune, a reprezentat la sfarsitul anului 2017, 7,97 % din totalul national.

2.2.2.13 Infrastructura de sănătate i pentru situa ii de urgen ăș ț ț

Cele mai pu ine spitale se regăsesc în regiunile Sud-Vest Oltenia i Vest cu câte 49 spitale. Dinț ș numărul total de spitale la nivel national, ponderea celor localizate în regiunea Sud-Vest Oltenia, a crescut de la 8% cât reprezentau cele 39 de spitale din regiune în 2011, la 9,51% cât reprezintă cele 49 de spitale din regiune în 2018.

Numărul spitalelor în regiunea Sud-Vest Oltenia, a crescut cu 10, creșterea manifestându-se exclusiv în mediul privat. Numărul spitalelor publice a scăzut de la 37 la 36 iar cel al celor private a crescut de la 2 la 13.

În regiunea Sud-Vest Oltenia, numărul ambulatoriilor de specialitate în 2018 era de 7 ( 5 în Dolj, 1 în Gorj, 1 în Mehedin i) cu 1 mai mult decât în 2011. Ambulatoriul de specialitate din jude ulț ț Mehedin i este în proprietate publică, iar numărul ambulatoriilor de specialitate publice din Dolj, ț a

36


scăzut de la 5 la 4. Începând cu anul 2017 func ionează ambulatoriu de specialitate privat înț jude ul Gorj i începând cu 2018, ambulatoriu de specialitate privat i în jude ul Dolj.ț ș ș ț

(Sursa:INS, Statistica social, SAN101A)

Ambulatorii integrate spitalelor, în regiune, func ionează în 42 din cele 49 spitale, din care 34ț publice (din cele 36) i în 8 din cele 13 spitale private. Ambulatorii integrate spitalelor privateș în Oltenia, func ionează începând cu anul 2015 în Dolj, cu anul 2016 în Vâlcea i 2018 în Olt. Înț ș Mehedin i i Gorj, nu există ambulatorii integrate spitalului, în proprietate privata.ț ș

În regiunea Sud-Vest Oltenia, numărul de policlinici a crescut de la 35 la 36, cele mai multe regăsindu-se în jude ele ț Dolj (24) i Vâlcea (11). În 2018, în jude ele Gorj i Mehedin i nu figuraș ț ș ț nicio policlinică, iar în jude ul Olt, doar 1. Din totalul policlinicilor în regiune, 97% sunt înț proprietate privată, singura policlinică publică din regiune fiind în jude ul Vâlcea.ț

Numărul Centrelor de sănătate din regiune, în perioada 2011-2018, a scăzut de la 4 la 3, prin faptul că, începând cu anul 2012, mai func ionează 2 centre de sănătate în Gorj i 1 în jude ulț ș ț Vâlcea. În Oltenia, Centrele de sănătate, sunt în proprietate publică.

Numărul de cabinete medicale de medicină generală, la nivel national, a scăzut în perioada 2011-2018, de la 990 la 726. Dintre acestea, doar 41 în 2011 i 20 în 2018, erau înș proprietate publică, niciunul în regiunea Sud-Vest Oltenia.

Numărul de cabinet medicale de familie din Oltenia, reprezenta 11,3% din totalul national în 2011 i 11,46% din totalul national în 2018.ș

În anul 2011, Regiunea Sud Vest Oltenia se afla pe ultimul loc între regiunile tarii în ceea ce prive te ș numărul de paturi în spitale, cu 12.352 paturi. În perioada 2011-2018, numărul de paturi din spitale în regiune, a crescut , ajungând la 12.809 (11421 urban i 1388 rural). Cuș toate acestea, în continuare, Sud-Vest Oltenia are, cel mai redus număr de paturi în spitale, între toate regiunile țării.La nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia în structura Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Craiova, func ionează ț Centrul Regional de Genetica Medicala Dolj primul Centru de Expertiza pentru Bolile Rare din regiune si unul din cele 6 existente la nivel national, în cadrul caruia se realizeaza analize extrem de sofisticate în urma cărora se pot determina boli genetice rare. La Centrul de Genetică din Craiova se găse te cel mai mare grup de medici speciali ti în geneticăș ș medicală, din arăț . CRGM functioneaza în parteneriat cu Universitatea de Medicină i Farmacie dinș Craiova.

Sistemul medical de urgenta opereaza prin intermediul spitalelor de urgenta si departamentelor de urgenta de la nivelul fiecarui judet, in cadrul spitalelor judetene, al serviciilor de ambulanta si al serviciilor de tip SMURD. La nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia exista 11 unită i deț ambulan ă i SMURD, din care 10 sunt în proprietate publică.ț ș

2.2.2.14 Infrastructura de invatamant

În anul colar 2018/2019, au func ionat la nivel na ional, 7020 unită i de învă ământ, cu 2,55%ș ț ț ț ț

37


mai pu ine decât în anul colar 2011/2012 (7204 unită i colare). Unită ile de învă ământ dinț ș ț ș ț ț Sud-Vest Oltenia, reprezentau 10,4% din totalul na ional în 2018 i 10,33% în 2011.ț ș

La nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia în 2018 erau 730 unități de învățământ , cu 14 mai pu ine ț decât în anul colar 2011/2012 când, în regiune, func ionau 744 unită i.ș ț ț

Scăderea numărului total de unită i de învă ământ în regiune a fost dată în principal, deț ț scăderea numărului de unită i în jude ele Vâlcea , Olt i Mehedin iț ț ș ț , care au înregistrat ponderi de -12,75%, -7,95% respectiv -2,73% faţă de anul 2011 . În anul şcolar 2018/2019 au funcţionat cu 19 unităţi învăţământ mai puţin decât în anul 2011 în Vâlcea, cu 14 mai puţin în Olt şi cu 3 mai puţin în Mehedinţi. Raportat la anul 2011, în anul colar 2018/2019, numărul unită ilor deș ț învă ământ a crescut în jude ele Doljț ț (+7,54%) i Gorjș (+6,36%). În Dolj a crescut numărul unităţilor şcolare cu 15 iar în Gorj cu 7.

Din totalul (730) unită ilor de învă ământ existente în regiune în anul colar 2018/2019,ț ț ș 94,25% (688) erau în proprietate publică i 5,75% (42) în proprietate privată.ș

În sistemul de învă ământ antepre colar în Oltenia, în anul colar 2018/2019 erau înscri i laț ș ș ș cre e 1693 copii, în 79 săli de clasă (Dolj 15, Gorj 16, Mehedin i 12, Olt 20, Vâlcea 16).ș ț

(Sursa:INS - Tempo online, 19 martie 2020, SCL101B, date prelucrate)

În anul colar 2018/2019 89,45% din unită ile de învă ământ în regiune erau în învă ământulș ț ț ț preuniversitar, 10,14% în învă ământul pre colar i 0,41% în învă ământul superior. Fa ă deț ș ș ț ț anul 2011 ponderea unită ilor din învă ământul preuniversitar a crescut (86,56% în 2011) iar aț ț celor din învă ământul pre colar (12,90% în 2011) i superior (0,51% în 2011) a scăzut.ț ș ș

În anul colar 2018/2019 în învă ământul preuniversitar din Sud-Vest Oltenia func ionau 653ș ț ț (89,45% din totalul regiunii) unită i de învă ământ, dintre care 36,75% (240) în mediul urbanț ț

i 415 (63,24%) în mediul rural. Fa ă de anul 2011, numărul unită ilor din învă ământulș ț ț ț preuniversitar a crescut cu 1,39% (644 în 2011). Unită ile din învă ământul preuniversitarț ț reprezentau 76,19% din totalul unită ilor în mediul urban i 99,52% din totalul unită ilor înț ș ț mediul rural.

Învă ământul postliceal se desfă ura în 20 unită i de învă ământ (19 în mediul urban i 1 înț ș ț ț ș mediul rural). Acestea reprezentau 3,06% din totalul unită ilor din învă ământul preuniversitarț ț din regiune. Unită ile postliceale aveau o pondere de 7,92% în mediul urban i 0,24% în ruralț ș din unită ile de învă ământ preuniversitar. ț ț

Învă ământul superior se desfă ura în 3 unită i la nivel regional ( 2 în Dolj i 1 în Gorj).ț ș ț ș Învă ământul superior se desfă ura în 31 facultă i.ț ș ț

(Sursa: INS- Tempo, SCL101E)

2.2.2.15 Mediu

2.2.2.15.1 Reteaua de apă potabilă

Lungimea re elei de alimentare cu apă a regiunii Oltenia, de i a crescut în mod constant - de laț ș

38


7291 km (11,06 % din totalul na ional) în 2011 la 8487,5 km (11,43 % din totalul na ional) înț ț 2014, i la 9396,5 km ( 11,45% din totalul na ional) în 2017 si 9933,5 km (11,75% din totalulș ț na ional) in 2018- se află pe locul 6 între regiuni fa ă de 2010 când se află pe penultimul locț ț între regiuni, depă ind doar regiunea Bucure ti Ilfov (4,84% din totalul na ional) i aproape laș ș ț ș egalitate cu regiunea Nord-Est (11,44% din totalul na ional). ț

În anul 2018, Oltenia avea 9933,5 km re ea distribu ie alimentare cu apă, înregistrând oț ț cre tere cu 5,71% ( + 537 km) fa ă de anul precedent, 2017. Cre teri ale retelei de distributie aș ț ș apei s-au inregistrat, in diferite ponderi, in toate judetele regiunii. In ultimul an, re eaua deț alimentare cu apă s-a dezvoltat cu 11,09% in Dolj (+244,6 km), cu 4,26% in Gorj (+79 km), cu 2,04% in Mehedin i (+21,5 km), cu 4,82% in Olt (+93,1 km) i cu 4,21% in Valcea (+98,8 km).ț ș

In regiunea Sud-Vest Oltenia, de retea de alimentare cu apa potabila, beneficiaza toate localita ile din mediul urban. În ceea ce prive te numărul localitatilor din mediul rural, laț ș sfarsitul anului 2018, din totalul de 408 comune din Oltenia, 280 (68,63%) aveau retea de alimentare cu apă, cu 49 comune mai mult decât în anul 2011, când, în Oltenia, aveau re ea deț alimentare cu apă 231 comune (56,62%).

În jude ul Dolj, ț S.C. Compania de Apă S.A. Craiova opera, in 2017 cu o re ea totală de 1574 kmț ( 71,38% în re eaua totală de apă de 2205 km a jude ului Dolj). Fa ă de anul 2011, re eauaț ț ț ț operată de S.C. Compania de Apă S.A. Craiova, s-a extins cu 724 km.

În jude ul Gorj, ț S.C. Aparegio Gorj S.A. Tg-Jiu opera la sfâr itul anului 2017, o re ea de 650 kmș ț (35% în re eaua totală de 1857 km de alimentare cu apă potabilă a jude ului Gorj) dintre care,ț ț 624 km in mediul urban si 26 km in mediul rural. Fa ă de anul 2011, când operatorul din Gorj,ț opera exclusiv în mediul urban, re eaua acestuia a crescut cu 154 km.ț

În jude ul Mehedin i, operatorul regional ț ț S.C. SECOM S.A. Drobeta Turnu Severin opera, in 2017, cu o re ea totală de 457 km (43,39% în re eaua totală de apă de 1053 km a jude ului) dinț ț ț care 314 km în mediul urban i 143 km în mediul rural. Fa ă de anul 2011, re eaua operatoruluiș ț ț SC SECOM S.A., a crescut cu 133 km.

S.C. Compania de Apă Olt S.A. opera, in 2017, 36,21% (700 km în totalul de 1933 km ) din re eaua de alimentare cu apă jude eana din care 565 km in mediul urban si 135 km in mediulț ț rural. Fa ă de anul 2011, re eaua operatorului de apă din Olt, a crescut cu 375 km. ț ț

La Vâlcea, S.C. Apavil S.A. Rm.Vâlcea opera, in 2017, 64,04% (1505 km în totalul de 2350 km) din re eaua de alimentare cu apă jude eana din care 867 km în mediul urban i 638 km înț ț ș mediul rural. Fa ă de anul 2011, re eaua operatorului de apă din Vâlcea, a crescut cu 626 km.ț ț (Sursa datelor aferente retelelor operatorilor: Consiliul Concuren ei, raport ADI, 2017, pg.249-ț250).

Re eaua de distribu ie a apei potabile în regiune s-a extins de la an la an de 7291 km în 2011 laț ț 8487,5 km in 2014, 9396,5 km in 2017 i 9933,5 km in 2018.ș

Se poate concluziona că, la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia , la sfâr itul anului 2018:ș

- 28,57% (128 localită i) localită i componente nu aveau instala ii de alimentare cu apă potabilăț ț ț

39


i se aflau exclusiv în mediul rural ; ș

- toate localită ile urbane ale regiunii (40 localită i) aveau instala ii de alimentare cu apăț ț ț potabilă la sfâr itul anului 2018 ; ș

- cele 128 localită i fără re ea de alimentare cu apă potabilă reprezintă 31,37% în totalulț ț localită ilor rurale ale regiunii (408 localită i);ț ț

- cele 128 localită i fără re ea de alimentare cu apă potabilă se găsesc 28,91% în Dolj (37ț ț localită i), 12,5% în Gorj (16 localită i), 16,41% în Mehedin i (21 localită i), 32,03% în Olt (41ț ț ț ț localită i) i 10,16% în Vâlcea (13 localită i);ț ș ț

- 81 localită i (18,08% în total localită ilor din regiune i 25,31% in total localită i cu re eaț ț ș ț ț alimentare apă), din care 33 urbane (82,50% în total localită i urbane în regiune) i 48 ruraleț ș (11,76% în totalul localită i rurale în regiune i 17,14% în totalul localită i rurale cu re ea deț ș ț ț apă), erau deservite de operatorii regionali.

2.2.2.15.2 Reteaua de canalizare

Din punctul de vedere al lungimii re elei de canalizare, regiunea Oltenia se afla în 2018 ca i înț ș 2011, pe ultimul loc în România ( 3391,7 km) cea mai extinsă re ea de canalizare publică fiind înț regiunea NordVest (6278,2 km). Regiunile cu cele mai extinse re ele de canalizare, Centru iț ș Nord-Vest, aveau, în anul 2011, re ele mai extinse decât re eua regiunii Sud-Vest Oltenia înț ț 2018.

In regiunea Sud-Vest Oltenia, re eaua de canalizare pentru operatorii regionali, a fost de 2530ț km (1921 km in mediul urban i 609 km in mediul rural).ș

Cea mai extinsă re ea de canalizare, la sfâr itul anului 2018, se afla în jude ul Dolj (1158 km) iț ș ț ș cea mai pu in extinsă în jude ul Mehedin i (338,5 km).ț ț ț

În 2018, la nivelul regiunii, cele mai multe localită i cu canalizare sunt în jude ul Vâlcea (48).ț ț Jude ele Mehedin i, Gorj i Dolj au 22, 23 i respectiv 24 localită i cu re ea de canalizare iarț ț ș ș ț ț jude ul Olt, 32 localită i. La nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, gradul de echipare cu re ele deț ț ț canalizare, era, în 2018, de 33,26%. În vreme ce toate localită ile din mediul urban beneficiazăț de re ele de canalizare, doar 26,72% dintre localită ile rurale din regiune au canalizare.ț ț

În anul 2018, un kilometru de reţea de canalizare corespundea, în medie, unui număr de 575 de locuitori deserviţi cu servicii de canalizare, la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia.

2.2.2.15.3 Deficien e i probleme actuale ale seviciilor publice de alimentare cu apă iț ș ș canalizare

- accesul relativ scăzut al popula iei la re eaua de alimentare cu apă potabilă. Numai 55,6% dinț ț popula ia regiunii Sud-Vest Oltenia este conectată la re eaua publică de alimentare cu apăț ț portabilă.

- acoperirea redusă i dezechilibrată pe medii de reziden ă a jude elor, cu re ele de canalizareș ț ț ț publică. Gradul total al regiunii, de racordare la canalizare este de 37,44%, unul dintre cele mai

40


mici din ară. ț

-re eaua publică de canalizare este mult mai pu in dezvoltată pe plan regional, i la nivelulț ț ș jude elor, decât re eaua publică de distribu ie a apei potabile, ceea ce indică un dezechilibru iț ț ț ș absen a în general a caracterului integrat al serviciilor publice de apă potabilă i canalizare.ț ș Astfel, numărul total al localită ilor cu canalizare publică (149) reprezintă mai pu in deț ț jumătate (46,56%) din numărul total al localită ilor alimentate cu apă potabilă (320) din re ea,ț ț în regiune.

- re eaua de canalizare s-a dezvoltat într-un ritm considerabil mai lent decât re eaua deț ț distribu ie a apei potabile. ț

-lipsa sau insuficien a facilită ilor de epurare a apei uzate (doar 35,94% grad de acoperire aț ț popula iei cu servicii de epurare).ț

2.2.2.16 Infrastructura de gaze naturale

În regiunea Oltenia, la nivelul anului 2017 lungimea re elei de furnizare a gazelor naturale eraț de 2.573,6 km, cu 203,6 km (8,59%) mai mare decât în 2011 (2.370 km) i mai mare cu 60,8 kmș (2,41%) decât în 2014. În ultimul an, 2018, reteaua regionala de gaze s-a extins cu 45,5 km (1,76%). Reteaua de gaze regională, reprezenta la sfarsitul anului 2018, 6,32% din lungimea retelei de gaze la nivel na ional (41.413 km) i plasează regiunea Oltenia pe ultimul loc in ară.ț ș ț

Cel mai mare număr de localită i racordate la re eaua de gaze naturale în Oltenia, îl avea înț ț 2017 jude ul Gorj (28) 37,5%, urmat de Vâlcea (17) 26,38% , Dolj cu 13 localită i i jude ul Oltț ț ș ț cu 14 localită i.ț

Exerci iul financiar al Comisiei Europene, 2014-2020 a asigurat, prin Mecanismul Conectareaț Europei, finan ări nerambursabile pentru realizarea proiectelor eligibile din zona re elelor deț ț transport energetice i digitale, interconectate, elemente importante pentru finalizarea pie eiș ț unice europene. Investi iile în infrastructuri-cheie cu o valoare adăugată pentru UE pot stimulaț competitivitatea Europei pe termen mediu i lung într-un context economic dificil, marcat deș cre tere lentă i rigoare bugetară. „Planul de dezvoltare al Sistemului Naţional de Transportș ș Gaze Naturale pentru perioada 2019 - 2028”, are în vedere realizarea unor proiecte importante de dezvoltare a infrastructurii de transport şi a capacităţii acesteia.

Regiunea Sud-Vest Oltenia este străbătută de Culoarul 1 Sudic - Est-Vest de transport gaze naturale. În prezent, prin intermediul conductelor aferente acestui culoar se asigură:

importul de gaze naturale prin punctul de interconectare Csanadpalota cu Ungaria la o capacitate de 1,75 mld. mc/an;

preluarea producţiei interne de gaze din sursele din Oltenia;

alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor zonelor de Vest şi de Sud-Bucureşti.

Dezvoltarea acestui culoar de transport gaze naturale are în vedere creşterea capacităţii de transport a punctului de interconectare transfrontalieră cu Ungaria, la 4,4 mld.mc/an. Această

41


dezvoltare va presupune construirea de conducte noi şi amplasarea de staţii de comprimare în anumite locaţii (Podişor, Bibeşti, Jupa).

Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe Coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA) vizează dezvoltări ale capacităţilor de transport gaze naturale între interconectările dintre sistemul românesc de transport gaze naturale şi sistemele similare ale Bulgariei şi Ungariei. Pe lista de priorităţi a grupului de lucru CESEC (Central East South Europe Gas Connectivity) a fost inclus şi Proiectul BRUA, astfel: Faza I a Proiectului BRUA a fost inclusă pe lista proiectelor prioritare; Faza II a Proiectului BRUA a fost inclusă pe lista proiectelor prioritare condiţionate. Proiectul BRUA, cu ambele sale faze (Faza I i Faza II) este cuprins i în Planul de dezvoltare a re elei europene de transport gazeș ș ț naturale TYNDP 2018 cu cod de identificare TRA-F-358 (Faza I), respectiv TRA-N-1322 (Faza II).

BRUA-Faza I se află în implementare i constă în realizarea următoarelor obiective: conductăș Podişor-Recaş 32” x 63 bar în lungime de 479 km: - LOT 1 de la km 0 (în zona localită ii Podi or,ț ș Jude Giurgiu) la km 180 (în zona Localită ii Văleni, Comuna Zătreni, Jude Vâlcea); - LOT 2 seț ț ț execută de la km 180 (în zona Localită ii Văleni, Comuna Zătreni, Jude Vâlcea) la km 320 (înț ț zona localită ii Pui, Jude Hunedoara); - LOT 3 se execută de la km 320 (în zona localită ii Pui,ț ț ț Jude Hunedoara) la km 479 (în zona localită ii Reca , Jude Timi ). trei staţii de comprimareț ț ș ț ș gaze (SC Podişor, SC Bibeşti şi SC Jupa), fiecare staţie fiind echipată cu două agregate de comprimare (unul în funcţiune şi unul în rezervă), cu posibilitatea de asigurare a fluxului bidirec ional de gaze. (Sursa: Planul de dezvoltare al Sistemului Naţional de Transport Gazeț Naturale pentru perioada 2019 - 2028).

Conform Planului de dezvoltare a sistemului national de transport gaze naturale 2019 - 2028, capacitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale este asigurată în România prin intermediul a 6 depozite de înmagazinare subterană a gazelor naturale, cu o capacitate activă totală de 33,2948 TWh pe ciclu de înmagazinare, respectiv o capacitate de injec ie de 262,4450ț GWh/zi i capacitate de extrac ie de 347,5500 GWh/zi. La nivel na ional, raportul dintreș ț ț volumul de gaze înmagazinat i consumul anual a fost de cca. 22% în anul 2018, situat laș jumătatea clasamentului valorilor practicate în Europa.

Dintre acestea, localizat in regiunea Sud-Vest Oltenia este depozitul de inmagazinare de la Gherce ti, in judetul Dolj, in imediata apropiere a municipiului Craiova. Conform ș Depogaz, depozitul a fost pus in functiune in anul 2002 i are urmatoarele capacitati tehnice maxime: ș

- de înmagazinare - 150 mil. m3/ciclu;

- de injec ie - 2 mil. m3/zi; ț

- de extrac ie - 1,5 mil. m3/zi. ț

Conform ANRE, depozitul de la Ghercesti, este autorizat până la data de 13.09.2056.

Planul de Dezvoltare a sistemului national de transport gaze natural 2019-2028 prevede (la pg.76) directiile de dezvoltare a sistemului de inmagazinare gaze naturale. De interes pentru regiunea Sud-Vest Oltenia este depozitul de la Ghercesti, pentru care, este prevazuta cresterea

42


capacitatii de stocare.

In cursul anului 2018 au fost demarate actiunile de achizitie date necesare elaborarii temei de proiectare pentru SF referitor la Cresterea capacitatii de stocare subterana gaze naturale, a a depozitului Ghercesti.

(Sursa: Depogaz- Raportul annual al administratorilor-2018, pg.24)

2.2.2.17 Infrastructura de distribu ie a energiei electriceț

Principalul furnizor de energie electrică în judeţele Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea, Mehedinţi a fost Electrica Oltenia S.A. Societatea a fost deţinută în totalitate de stat până în 2005, atunci când Grupul CEZ (Republică Cehă) a devenit acţionar majoritar (51%). Începând cu data de 15.03.2007, Electrica Oltenia dispare ca titulatură, locul său fiind luat de CEZ Vânzare şi CEZ Distribuţie.

CEZ Distribu ie SA (actuala Distribu ie Energie Oltenia sau, pe scurt, Distribu ie Oltenia) esteț ț ț succesorul legal al companiei Electrica Oltenia SA, achizi ionată integral de către Grupul CEZ dinț România în 2005. În 2017, CEZ Distribu ie SA a devenit Distribu ie Energie Oltenia SA pentru aț ț se conforma prevederilor Legii Energiei nr. 123/2012 i Ordinului ANRE nr. 5/2015 privindș diferen ierea identită ii operatorului de distribu ie de cea a furnizorului de energie electrică deț ț ț ultima instan ă din aria de operare (CEZ Vânzare). Distribuţie Oltenia asigură alimentarea cuț energia electrică în Judeţele Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi, Argeş şi Teleorman.

Pe baza rezultatelor preliminare ale recensământului 2011, la sfâr itul anului 2011, în 96,5%ș din locuin ele din regiune, se distribuia energie electrică, sub media na ională (96,6%) i subț ț ș mediile celorlalte regiuni (cu excep ia regiunii Nord-Est 95,4%). În regiune, doar jude ul Vâlceaț ț (94,2%) se afla sub media regională, cel mai bine reprezentat jude fiind Doljul (98,5%). Dinț punct de vedere al reparti iei teritoriale, În Oltenia, la sfâr itul anului 2011 se distribuia energieț ș electrica în 98,6% locuin e în mediul urban (peste media na ională urbană 98%) i în 94,9%ț ț ș locuin e în mediul rural ( sub media na ională rurală 95%). Jude ul Vâlcea este cel mai slabț ț ț reprezentat jude cu o medie de 97,4% locuin e conectate în mediul urban i 91,9% locuin eț ț ș ț conectate în mediul rural. Sub media regiunii în ceea ce prive te conectarea în mediul rural, seș mai afla jude ul Mehedin i (93,9%).ț ț

2.2.2.18 Calitatea factorilor de mediu (apa, aer, sol)

2.2.2.18.1 Calitatea aerului

Poluarea aerului este cea mai gravă problemă, întrucât are efecte pe termen scurt, mediu şi lung. Monitorizarea calităţii aerului implică urmărirea elementelor incluse în cele patru categorii de probleme:

- sursele şi emisiile de poluanţi atmosferici;

- transferul poluanţilor în atmosferă;

43


- nivelul concentraţiilor de poluanţi în atmosferă şi distribuţia spaţio-temporală a acestora;

- efectele poluanţilor atmosferici asupra omului şi mediului biotic şi abiotic

Din datele de calitate ale aerului, obţinute din reţeaua de monitorizare, rezultă o uşoară îmbunătăţire a calităţii aerului datorată diminuării activităţilor economice şi programelor de retehnologizare şi modernizare, realizate la nivelul unor unităţi industriale, precum şi intensificării activităţii agenţiilor de protecţia mediului (creşterea numărului de inspecţii la agenţii economici a căror activitate produce impact asupra calităţii aerului).

În cursul anului 2010, la nivelul Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia, supravegherea calităţii aerului s-a realizat prin intermediul sistemului automat de monitorizare a calităţii aerului, format din 12 staţii automate amplasate în cele 5 judeţe conform criteriilor prevăzute în Ord.592/2002 şi de asemenea cu ajutorul staţiilor manuale de prelevare pulberi sedimentabile.

2.2.2.18.2 Calitatea apei

Promovarea utilizării durabile a apelor în totalitatea lor (subterane şi de suprafaţă) a impus elaborarea unor măsuri unitare comune, care s-a concretizat la nivelul Uniunii Europene prin adoptarea Directivei 60/2000/EC referitoare la stabilirea unui cadru de acţiune comunitar în domeniul politicii apei. Inovaţia pe care o aduce acest document este ca resursa de apă să fie gestionată pe întregul bazin hidrografic, privit ca unitate naturală geografică şi hidrologică, cu caracteristici bine definite şi cu trăsături specifice. Apele uzate afectează calitatea apelor de suprafaţă (receptorul) în care sunt evacuate direct proporţional cu debitul de apă uzată şi cu concentraţiile poluanţilor pe care acestea le conţin. În cazul evacuării apelor uzate în lacuri trebuie ţinut cont de faptul că evacuarea apelor uzate asupra receptorului are şi un caracter cumulativ. Evacuarea de ape uzate în receptorii naturali poate conduce la degradarea faunei şi/sau florei receptorului, având efecte negative asupra organismelor ecosistemului acestuia şi asupra fenomenului de epurare naturală. Aceasta poate favoriza producerea unor efecte negative asupra receptorului (intoxicare, eutrofizare).

Volumul de apă potabilă distribuită consumatorilor în profil teritorial, în anul 2018, pentru regiunea Sud Vest Oltenia, a fost de 63,342 mii mc, din care 48,012 mii mc pentru uz casnic. Apa potabila distribuita si contorizata in acelasi timp reprezinta 96,24% din volumul total.

2.2.2.18.3 Calitatea solurilor

Calitatea solului rezultă din interacţiunile complexe între elementele componente acestuia şi poate fi legată de intervenţiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la condiţiile de mediu, introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puţin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activităţile desfa urate de agen ii economici. ș ț

Principala măsură este conservarea şi protejarea fondului forestier şi a celui funciar existent, prevenirea, stoparea sau reducerea tuturor factorilor care influenţează negativ buna gestionare şi exploatare a fondului existent. Având în vedere că mai există litigii privind proprietatea asupra terenurilor,

44


fondul funciar privat are tendinţe de dezvoltare în următorii ani, cu specificaţia că se vor modifica şi categoriile de folosinţă.

Aplicarea îngrăşămintelor este un factor important care determină productivitatea plantelor şi fertilitatea solului. Cercetările efectuate au demonstrat că îngrăşămintele pot provoca dereglarea echilibrului ecologic în cazul în care sunt folosite fără a se lua în considerare natura solurilor, condiţiile meteorologice concrete şi necesităţile plantelor.

În regiunea Sud Vest Oltenia, suprafa a totală a fondului funciar este de 2.921.169 ha, din careț :

1.796.635 – suprafaţă agricolă

1.251.902 – teren arabil

377.876 – păşuni

37.998 – vii şi pepiniere viticole

39.722 – livezi şi pepiniere pomicole

2.2.2.19 Gestionarea deseurilor

O sursă de poluare provenită din gospodării, ce afectează în mod vizibil mediul înconjurător este cea a deşeurilor menajere. În prezent, cantitatea acestor deşeuri a atins nivelul cel mai ridicat datorită, atât creşterii populaţiei şi agenţilor economici, cât şi creşterii şi diversificării activităţilor urbanistice. De asemenea, societatea de consum, stilurile de viaţă determinate de creşterea bunăstării populaţiei generează într-o măsură tot mai mare deşeuri solide de natură menajeră. În categoria deşeurilor municipale, deşeurile produse de gospodăriile populaţiei incluse în deşeurile menajere şi asimilabile, ocupă o pondere destul de importantă/

Deficienţele organizatorice (lipsa sau organizarea rudimentară a serviciilor de salubritate în mediul rural), precum şi folosirea unor instalaţii / tehnologii de eliminare neadecvată unei gestiuni ecologice, fac ca această activitate să aibă un impact negativ asupra mediului şi să constituie un risc pentru sănătatea publică.

Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deşeuri după închidere.

Prin deşeurile municipale înţelegem totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi rural din gospodării, instituţii, unităţi comerciale, agenţi economici (deşeuri menajere şi asimilabile), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii - demolări şi nămoluri de la epurarea apelor uzate oră enesti.ș

Depozitarea rămâne principala opţiune de eliminare a deşeurilor municipale, din totalul deşeurilor municipale generate.

45


În vederea dezvoltării unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor precum, al reducerii impactului asupra mediului şi al reducerii cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, consiliile locale au obţinut finanţări prin programe europene în vederea modernizării şi extinderii sistemului actual de colectare şi transport al deşeurilor.

Prin implementarea unui concept de colectare selectivă şi de depozitare a deşeurilor periculoase pentru deşeurile menajere şi comerciale vor fi atinse următoarele obiective:

- reducerea gradului de toxicitate a deşeurilor depozitate în rampă,

- reducerea riscului legat de acest tip de deşeuri când acestea sunt depozitate în rampă alături de deşeurile menajere.

În prezent, doar cantităţi mici de deşeuri menajere periculoase sunt colectare. Acestea sunt în mare parte uleiuri folosite la staţii service şi acumulatori uzaţi proveniţi de la magazine şi din service-urile auto.

Deşeurile periculoase reprezintă o problem de importanţ deosebit , atât prin cantităţile deǎ ǎ ǎ deşeuri generate, cât şi datorit diversităţii compoziţiei. Cantitatea de deşeuri industrialeǎ periculoase generată a scăzut în ultimii ani datorită încetării activităţii unor unităţi economice.

Principalele activităţi generatoare de deşeuri periculoase din regiune sunt: industria chimică anorganică, activitatea de transport (deşeuri de ulei uzat, baterii / acumulatori uzaţi), activităţile agricole (pesticide expirate, ambalaje de pesticide, ulei uzat, baterii /acumulatori uzaţi, etc.), prelucrarea lemnului (lacuri, vopsele) precum şi acoperirile metalice - galvanizări (emulsii uzate de la maşini unelte, nămoluri cu metale grele), activităţi miniere.

La nivelul Regiunii Oltenia există operatori autorizaţi să colecteze ulei uzat. Cantitatea de ulei uzat colectată este valorificată prin regenerare, co - incinerare sau eliminată prin incinerare de către operatori autorizaţi.

2.2.2.20 Economia regională i mediul antreprenorialș

2.2.2.20.1 Resursele naturale

VEGETAŢIA; FAUNA; REZERVAŢIILE NATURALE

Vegeta ia este reprezentată de păduri de foioase (stejar, fag, ulm, carpen, frasin, paltin, tei etc.)ț ce urcă până la 1000-1400 m i păduri de conifere până la 1800 m (brad, molid, pin, zadă etc.),ș dar i de stepă.ș

În partea sudică a regiunii apare zona de silvostepă, pădurile fiind alcătuite din stejar brumăriu şi stejar pufos dar şi alte foioase ca ulmul, carpenul, jugastrul, ar arul tătăresc, teiul argintiu,ț stejarul pedunculat şi frasinul. Pe alocuri apar şi arborete ca păducel, măceş, sânger, lemn câinesc şi porumbar.

În poienile acestor păduri se dezvoltă pajiştile compuse din păiuşuri, sadină, rogoz, sânziene galbene, etc.

Din punct de vedere al vegetaţiei naturale ierboase predomină speciile mezofite acidofile. Un

46


loc aparte îl ocupă prezenţa pe pantele calcaroase adăpostite i însorite a castanuluiș comestibil asociat uneori cu alunul turcesc, cu specii mezotermofile, xerotermofile (corn, mojdrean, lemn câinos, dârmox, păducel, scumpie, liliac sălbatic etc).

Fondul forestier bogat (44% din suprafaţa judeţului este împădurită), creează un mediu ambiant atractiv, curat, recomandat pentru vacanţe active.

Fauna este interesantă din punct de vedere cinegetic, fiind bogată si variată, aici întâlnindu-se cerbi, căprioare, vulpi, ur i, mistre ti, râ i, capra neagră, coco ul de munte, etc. În zonaș ț ș ș mehedinteană, datorită influen elor climatic sudmediteraneene, întâlnim elemente deț vegeta ie submediteraneană: migdal, smochin, laleaua de cazane, magnolia, etc dar i faunăț ș submediteraneană: scorpionul, broasca estoasă de uscat, vipera cu corn, etc. ț

Dintre păsări sunt prezente ierunca, sturzul de vâsc, gaiţa, cojoaica de pădure, şorecarul, acvila ţipătoare mică, fazanul, gâscă, raţa, potârnichea. Sunt şi păsări cântătoare (privighetoarea, mierla) dar şi migratoare. În pâlcurile de păduri trăiesc păsări ce cuibăresc în coroanele arborilor precum fâsa, grauri etc. Dintre răpitoare amintim şoimul rândunelelor, vânturelul de seară.

Oltenia cuprinde i 201 302 ha de zone protejate (14% din suprafa a totală de zonă protejată ș ț a României) i anume parcuri na ionale i naturale, rezerva ii tiin ifice, naturale iș ț ș ț ș ț ș monumente ale naturii.

RESURSELE DE APĂ DE SUPRAFA Ă I SUBTERANEȚ Ș

Regiunea Sud-Vest Oltenia este străbătută de numeroase râuri, cele mai importante fiind Oltul iș Jiul, ce curg de la nord la sud, i de fluviul Dunărea, de la vest la est. Printre principalele ș lacuri naturale se numără Bistre (jude ul Dolj) - al doilea ca dimensiune din ţară, cu o ț ț suprafaţă de 1867 hectare, Zăton (jude ul Mehedin i) i Câlcescu (jude ul Vâlcea). ț ț ș ț

Există i lacuri artificiale, printre care: Ostrovu Mare (40 000 ha) - primul ca mărime la nivelș na ional, Por ile de Fier (10 000 ha) - al doilea ca mărime la nivel na ional în jude ul Mehedin i;ț ț ț ț ț Lacul Vidra de pe râul Lotru în jude ul Vâlcea (situat la 1289 m altitudine, cu o suprafa ă deț ț 1035 ha, adâncime maximă de 109 m i lungime de 9 km), a cărui apă este folosită pentruș hidrocentrala Lotru-Ciunget. Apele acestor lacuri sunt utilizate pentru ob inerea de energie. ț

În zona carstică a Podişului Mehedinţi sunt lacuri carstice temporare precum Zăton, Ponoare şi Gornoviţa.

Lacuri sărate sunt la Ocniţa şi Ocnele Mari, iar lacurile artificiale sunt: Vidra (lac de acumulare antropic), Călimăne ti, Băbeni, Dăeşti şi Brădişor (lac antropic, cu o suprafaţă de 230 ha). ș

Izvoarele minerale sulfuroase, oligominerale, clorurate şi iodate se găsesc la CălimănestiCăciulata, Olăneşti, Govora, Muereasca, Dobriceni, Buneşti, Râmnicu Vâlcea, Mateesti, Ocnele Mari, Ocniţa, Oţeşani, Pietrarii de Sus şi la Goruneşti. De asemenea, apele lacurilor sărate de la Ocnele Mari şi Ocniţa sunt benefice pentru sănătate..

O men iune aparte pentru teritoriul jude tului Gorj, bogat în ape subterane precum apele deț ț carst provenite din bara calcaroasă montană, unde s-a făcut i captarea celor două izvoare laș

47


Runcu i Izvarna cu un debit de peste 100 litri/secundă fiecare. Ape freatice la adâncimi mici ș de circa 2-3 m se află în depresiunile subcarpatice i în luncile râurilor din zona de podi folosită deș ș locuitori prin captări în pu uri. Apele minerale apar la Săcelu în izvoare, folosite pentru băi.ț

La nivelul întregii regiuni se men ionează existen a unor izvoare sau iviri cu ape mineraleț ț necercetate, identificate în localităţile Colibaşi, Lupşa, Baia de Aramă, Balta, Vârciorova.2

Lunca si terasele Dunarii reprezintă corpul de ape subterane cel mai important din punctul de vedere al răspândirii depozitelor freatice i al resurselor de ape. Lă imea pe care se dezvoltăș ț acest corp de ape subterane este în medie de 30 km.

RESURSELE SOLULUI

Resursele naturale ale Regiunii Sud-Vest Oltenia sunt reprezentate de calitatea deosebită a solului, reţeaua apelor de suprafaţă, pădurile, păşunile şi fâneţele naturale. Resursele solului şi subsolului reprezintă baza de materii prime din economia locală i regională, prezenţa acestoraș fiind o premisă favorabilă dezvoltării aşezărilor umane, ocupării polivalente a forţei de muncă

i creşterii nivelului de trai. ș

Regiunea Sud-Vest Oltenia este caracterizată printr-un sol fertil, potrivit pentru culturile agricole. Tipologiile de sol predominante sunt: soluri argiloase, soluri de pădure brun şi brun-ro cate, soluri de tip cernoziom i soluri aluvionare. Solul aluvionar de luncă este favorabilș ș culturilor legumicole, solurile brun-ro cate se găsesc în general în zonele viticole colinare iarș solul brun-roşcat de pădure este favorabil culturilor mari agricole şi plantelor tehnice.

Merită menţionată existenţa în sudul regiunii a celei mai mari suprafeţe nisipoase din ară, înț paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumulările de precipitaţii. Zona este specifică culturii pepenilor galbeni i ro ii i unor speciiș ș ș de pomi fructiferi cu un potenţial ridicat de adaptabilitate precum piersicul, caisul, nectarinul, iș un soi de cartof dulce, nou aclimatizat.

Alături de calitatea solului, alte resurse naturale importante ale regiunii sunt reprezentate de suprafa a agricolă, pădurile, păşunile şi fâneţele naturale. Regiunea Sud-Vest Oltenia se află peț locul 7 intre regiunile tarii, cu 1.797.633 hectare, reprezentând 12,32% din suprafa a agricolăț na ională3. ț

În regiunea S-V Oltenia se găsesc 872.508 ha de păduri, reprezentând 12,83% din media na ională, acestea fiind în adminstrarea Direcţiilor Silvice sau aparţinând proprietarilorț persoane fizice.

RESURSELE SUBSOLULUI

Subsolul regiunii Sud-Vest Oltenia este bogat în resurse naturale precum minerale, cărbune, lignit exploatat de Compania Naţională a lignitului Oltenia în judeţele Gorj şi vestul Vâlcii, fier, bauxită, sare, mangan.

Regiunea de ine importante rezerve de petrol şi gaze naturale, îndeosebi regiunile piemontaneț dar i în zona de câmpie. Puncte de exploatare petrol şi gaze se găsesc la Brădeşti, Răcari,ș Bralostiţa, Gherceşti, Coşoveni (Dolj), Ţicleni, Bustuchin (Gorj), Băbeni (Vâlcea), Iancu Jianu,

48


Potcoava, Cungrea, Poboru, Corbu, Icoana (Olt).

Alte resurse importante ale subsolului sunt: azbestul, bentonita, depozite de calcar (în zonele de munte ale judeţului Gorj), ardezie, roci de construcţie (argile, luturi argiloase, exploatate local pentru fabricarea cărămizilor, balast, zăcăminte de marmură), apele minerale cu proprietă iț terapeutice i ape termale. ș

În regiunea Olteniei există în total 8 zone cu poten ial balneoclimateric: Băile Olăne ti, Băileț ș Govora, Calimăne ti-Căciulata, Ocnele Mari i Ocni a în jude ul Vâlcea, Săcelu în jude ul Gorj,ș ș ț ț ț Bala în jude ul Mehedin i i Gighera în jude ul Dolj, aceasta din urmă nefiind accesibilăț ț ș ț popula iei. ț

La Băile Olăne ti, apa minerală sulfuroasă izotonă este folosită cu succes în tratamentul balnearș i auxiliar (hidroterapie, electroterapie, fototerapie, aeroterapie), atât in cure externe cât iș ș

interne.

- la Băile Govora se întâlnesc ape minerale bogate în clor, sodiu, iod, brom, sulf (pentru

cure externe) i ape hipotonice bogate în magneziu, calciu (pentru cure interne), nămolș terapeutic;

- la Calimăne ti-Căciulata se găsesc ape minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu,ș calciu, magneziu, în principal hipotonice;

- la Ocnele Mari i Ocni a sunt bine cunoscute bazinele cu apă sărată i nămolulș ț ș sapropelic

- la Săcelu există izvoare cu ape minerale sulfuroase, clorurate, iodurate, bromurate, sodice, hipotone i hipertone, precum i nămol sapropelic; ș ș

- La Bala se găsesc izvoare de apă minerală şi nămol sapropelic, furnizat prin acţiunea apelor termo-minerale, asemenea fenomenului de la vulcanii noroio i, fiind înso it ș ț adesea şi de emanaţii de gaze;

- la Gighera se regăsesc izvoare de ape minerale clorurate, sulfuroase i iodurate, dar iș ș nămol terapeutic, nevalorificate însă.

AGRICULTURA

Specificul economiei Regiunii Sud Vest Oltenia este industrial-agrar, contribu ia industriei laț realizarea PIB fiind majoră iar popula ia ocupată în agricultură reprezintă jumătate din totalulț popula iei ocupate.ț

2.2.2.20.2 Numărul întreprinderilor active

In Regiunea SV Oltenia au fost înregistrate 39192 unități economice active în 2017, in crestere de-a lungul perioadei analizate. Unită ile active din Regiunea SV Oltenia reprezintăț numai 7% din totalul înregistrat la nivel de ară, astfel că regiunea ocupă ultimul loc înț clasamentul na ional la acest indicator.ț

49


La nivel de jude , ț se remarcă județul Dolj cu cele mai multe unități (37,7% din totalul unită ilor ț economice active din regiune) i ș Mehedinți cu cele mai puține (8,68%). În jude ul Olt sunt în ț anul 2017 un număr de 6914 întreprinderi active, reprezentând 17,64% din total regiuni, în cre tere da ă de anul anterior cu 4,41%. În jude ul Vâlcea erau 7652ș ț ț întreprinderi, reprezentând 19,29% din total, în cre tere fa ă de anul 2016 cu 4,86%.ș ț

Analiza numărului de întreprinderi active pe ramuri economice, în perioada 2005-2017, arată că ponderea cea mai mare se regăse te în sectorul G Comer cu ridicata i cuș ț ș amănuntul; repararea autovehiculelor i motocicletelor, ajungând în anul 2017 la 8,44% dinș total întreprinderi la nivel na ional pe această ramură economicăț . Al doilea sector reprezentativ la nivel de regiune este B.Industria prelucrătoare - 7,18% i F.Construc ii -ș ț 5,97%.

În regiunea Sud-Vest Oltenia predomină în anul 2017 microîntreprinderile cu 0-9 salaria i,ț de inând o pondere de 7,12% din total microîntreprinderi la nivel na ional. Comparativ cuț ț anul 2016,se observă o cre tere de 5,25% a numărului de microîntreprinderi în anul 2017.ș Urmează întreprinderile mici (10-49 salaria i) care au o pondere de 6,94% din total categorieț pe ară, iar ca evolu ie se observă un trend crescător în perioada analizată. Întreprinderileț ț mijlocii (50-249 salaria i) reprezintă 5,57% din total na ional i înregistrează o evolu ieț ț ș ț descrescătoare în anul 2017 (-6%), comparativ cu anul 2016. Cea mai mică pondere în regiune o are întreprinderile mari (250 persoane i peste), care reprezentau 4,47% din totalș na ional, iar evolu ia prezintă tendin e de scădere a numărului de întreprinderi.ț ț ț

Activitatea economică la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia este concentrată în principal în ora ele re edin ă de jude . Sumarizând indicatorii economici, disponibili la nivelul anuluiș ș ț ț 2018, pe baza ultimelor bilan uri contabile depuse, în jude ul Dolj sunt concentra i unț ț ț procent de 2,62% din totalul agen ilor economici din România, în Gorj -1,13% din totalulț agen ilor economici din România, în Mehedin i -0,93% din totalul agen ilor economici dinț ț ț România, în jude ul Olt -1,29% din totalul agen ilor economici din România, în jude ul Vâlceaț ț ț -1,32% din totalul agen ilor economici din România.ț

2.2.2.20.3Investi ii brute la nivel regional i na ionalț ș ț

La nivel na ional evolu ia investi iilor brute arată o tendin ă de scădere în anul 2017, cu 3,10%ț ț ț ț comparativ cu anul 2016.

Pe regiuni de dezvoltare, analiza investi iilor brute arată că în perioada analizată au existatț varia ii semnificative de scădere a indicatorului, însă în anul 2017 valoarea a crescut în toateț regiunile, cu excep ia regiunii Nord-Vest. Cele mai mari investi ii brute sunt în regiunea Bucure tiț ț ș Ilfov i în regiunea Centru.ș

În regiunea Sud Vest Oltenia investi iile brute i cele nete au scăzut considerabil până în anulț ș 2016 (7524 mil lei în 2010 fa ă de numai 4896 mil. lei în 2016). În anul 2017 se observă oț cre tere importantă comparativ cu anul 2016 cu 49,38%.ș

Evolu ia pe jude e ale regiunii a investi iilor brute din industrie, construc ii, comer i alteț ț ț ț ț ș servicii, arată o scădere semnificativă în anul 2016, urmată de o tendin ă de cre tere în anulț ș

50


2017. Cele mai mari investi ii brute sunt la nivelul jude ului Dolj (3308 milioane lei), iar cele maiț ț pu ine în ț jude ul Mehedin i (563 milioane lei). În anul 2017, în toate jude ele a crescutț ț ț valoarea investi iilor brute - Dolj (+99,27%), Gorj (+1,20%0, Mehedin i (+70,60%), Oltț ț (+25,92%), Vâlcea (+20,04%).

Ponderea societă ilor comerciale nou create a cunoscut o ascensiune în 2008, valoare depă ităț ș doar în 2012. În intervalul 2008-2011, pe fondul crizei economico-financiare, apetitul pentru înfiin area de societă i comerciale s-a diminuat, dar a revenit spectaculos în 2012. Pentruț ț intervalul 2013-2017 înfiin area de noi societă i comerciale a cunoscut varia ii continue, însă înț ț ț limite rezonabile.

Distribu ia întreprinderilor nou create pe sectoare de activitate în regiunea Sud-Vest Olteniaț arată că ponderea cea mai ridicată, în decursul perioadei analizate o are Comer ul cu unț procent de 31,9, urmat de Industrie cu 22,5%, Alte servicii - 15,1%, Transport -13,5%, Construc ii - 10,5%, Hoteluri i restaurante -6.5%.ț ș

2.2.2.20.4Start-up-uri înfiin are în cadrul programelor de finan areț ț

Finan ările acordate în perioada de programare 2014-2020 prin diferite programe de finan areț ț au sus inut înfiin area de start-up-uri i implicit crearea de locuri de muncă. Din analiza datelorț ț ș statistice existente, contribu ia cea mai mare la înfiin area de start-up-uri a avut-o Programulț ț pentru stimularea înfiin ării întreprinderilor mici i mijlocii “Start-up Nation România” iț ș ș Programul Opera ional Capital Uman. Vom prezenta mai jos situa ia cu firmele înfiin ate înț ț ț cadrul acestor programe.

Programul Opera ional Capital Uman 2014-2020 ț

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Fondurilor Europene, peste 8.700 de noi firme au fost înfiin ate cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile în actuala perioadă de programareț (2014-2020), prin proiecte în cadrul schemelor de ajutor de minimis România Start-up Plus iș Diaspora Start-up.

Aceste startup-uri vor crea minim 17.430 de noi locuri de muncă, din care 2.475 au fost deja create în cadrul firmelor înfiin ate prin Diaspora Start-Up.ț

Cele mai multe dintre aceste firme - 1.562 - au fost înfiin ate în regiunea Centru, urmată deț regiunea Sud-Muntenia, cu peste 1.418 start-up-uri, apoi regiunea Sud-Vest Oltenia, cu 1.307 noi companii create cu sprjinul fondurilor nerambursabile.

În regiunea Sud-Vest Oltenia cele mai multe companii au fost înfiin ate în domeniul serviciilorț :Nr.crt. Top 10 activită iț Cod CAEN Număr IMM1. Între inerea i repararea autovehiculelorț ș 4520 912. Activită i fotograficeț 7420 663. Activită i recreative i distractiveț ș 9329 654. Coafură i alte activită i de înfrumuse areș ț ț 9602 485. Restaurante 5610 476. Forme de învă ământț 8559 317. Activită i de realizare software la comandăț 6201 31

51


8. Activită i de între inere corporalăț ț 9604 299. Fabricarea de mobilă 3109 2710. Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte 1413 25

2.2.2.21 Turism

Turismul reprezintă, pentru regiunea Sud-Vest Oltenia, un sector economic ce dispune de un valoros potenţial de dezvoltare, neexploatat încă suficient, şi care poate deveni o sursă de atractivitate atât a investitorilor cât şi a turiştilor români şi străini.

Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia dispune de un potenţial natural valoros şi de o dotare turistică corespunzătoare, în special în judeţele Gorj, Mehedin i şi Vâlcea. ț

La 31 decembrie 2018 regiunea avea o structură de primire turistică formată din 598 unităţi, cu 13% mai mult faţă de anul 2017 i cu 42% fa ă de 2013. Structurile de primire turistică cuș ț funcţiuni de cazare turistică la 31 decembrie 2018 erau formate din 119 hoteluri, 27 moteluri, 148 pensiuni turistice, 185 pensiuni agroturistice, 51 vile turistice, 16 cabane turistice, 29 hosteluri, 5 campinguri, 4 tabere de elevi şi preşcolari, 7 popasuri turistice, 4 bungalouri şi un sat de vacanţă.

Analizând evolu ia structurilor de primire turistică la nivelul regiunii S-V Oltenia, se observăț creşterea accentuată a acestora în perioada 2013-2018, de la un total de 421 la 598 unităţi de primire turistică (o creştere de 42%). Ponderea hotelurilor la nivelul regiunii a cunoscut la rândul ei o creştere de 22,68% pentru acelaşi interval, ceea ce demonstrează potenţialul investiţional în continuă dezvoltare al regiunii. În acelaşi timp, pensiunile agroturistice sunt cele care deţin ponderea cea mai mare în totalul unităţilor de primire turistică în regiunea S-V Oltenia, cu aproximativ 31% din numărul acestora, urmate de pensiunile turistice cu 24,7% şi hoteluri cu aprox. 20%.

La nivelul pensiunilor agroturistice, în intervalul 2013-2018 creşterea a fost şi mai mare, de aproape 80%, , la fel şi la nivelul pensiunilor turistice (42%). Creşterea numărului de pensiuni agroturistice poate fi explicată prin amploarea agroturismului din regiune, ca una din formele de turism care pot contribui la creşterea activităţii turistice în această zonă.

2.2.2.21.1 Potenţialul turistic al reliefului

Regiunea prezintă o mare diversitate a peisajului, generată de felurite structuri geologice şi forme de relief, de alternanţa culmilor montane şi deluroase cu depresiunile şi culoarele de văi, de diferenţierile altitudinale, ce se completează cu diferite componente ale vegetaţiei, faunei şi apelor, sporindu-i complexitatea. Regiunea dispune şi de un important potenţial speologic de mare valoare ştiinţifică şi estetică, multe dintre peşteri fiind ocrotite de lege ca monumente ale naturii, rezerva ii naturale, parcuri i arii protejate. ț ș

2.2.2.21.2 Potenţialul turistic al apelor

Regiunea Sud-Vest Oltenia este străbătută de numeroase râuri, cele mai importante fiind Oltul iș

52


Jiul, ce curg de la nord la sud, i de fluviul Dunărea, de la vest la est. Principalele lacuri naturaleș se numără Bistre (jude ul Dolj) - al doilea ca dimensiune din ţară, cu o suprafaţă de 1867 hectare,ț ț Zăton (jude ul Mehedin i) i Câlcescu (jude ul Vâlcea). ț ț ș ț

Există i lacuri artificiale, printre care: Ostrovu Mare (40 000 ha) - primul ca mărime la nivelș

na ional, Por ile de Fier (10 000 ha) - al doilea ca mărime la nivel na ional în jude ul Mehedin i; ț ț ț ț țLacul Vidra de pe râul Lotru în jude ul Vâlcea (situat la 1289 m altitudine, cu o suprafa ă deț ț 1035 ha, adâncime maximă de 109 m i lungime de 9 km), a cărui apă este folosită pentru hidrocentrala șLotru-Ciunget.

Lacuri sărate sunt la Ocniţa şi Ocnele Mari, iar lacurile artificiale sunt: Vidra (lac de acumulare antropic, cu o suprafaţă de 950 ha), Călimăne ti, ș Băbeni, Dăeşti şi Brădişor (lac antropic, cu o suprafaţă de 230 ha). Izvoarele minerale sulfuroase, oligominerale şi clorurate şi iodate se găsesc la Călimăne ti- Căciulata, Olăneşti, Govora, Muereasca, Dobriceni, Buneşti, Râmnicu Vâlcea, șMatee ti, Ocnele Mari, Ocniţa, Oţeşani, Pietrarii de Sus şi la Goruneşti. De asemenea apele șlacurilor sărate de la Ocnele Mari şi Ocniţa sunt benefice pentru sănătatea turi tilorș

2.2.2.21.3 Descrierea statiunilor turistice din regiunea Sud-Vest Oltenia

SĂCELU - jude ul Gorjț (statiune turistica de interes national conform HG 852/2008)

Băile Săcelu sunt situate la 340 m altitudine, pe valea pârâului Blahniţa, în partea de nord-est a judeţului Gorj. Izvoarele minerale existente sunt folosite încă din timpul dacilor la tratarea anumitor boli. Romanii - după cucerirea Daciei - au construit aici terme precum şi un castru ale carui ruine pot fi văzute si astăzi în partea de sud a staţiunii. Particularităţile climatice, aerul tare şi curat precum şi proprietăţile apelor minerale existente i-au determinat pe mulţi specialişti balneologi de renume să numească staţiunea Săcelu drept ’’Techirghiolul Gorjului’’. Un fenomen interesant îl prezintă apa celor patru bazine de la Săcelu, care este de culoare diferită, pe care o capătă în funcţie de anotimp.

BAIA DE FIER - jude ul Gorjț (statiune turistica de interes national conform HG 58/2017 de completare a HG 852/2008)

Localitatea Baia de Fier este situată în Subcarpaţii Getici, fiind la o distanţă de 49 de kilometri de Târgu-Jiu şi la o altitudine de 700 de metri. Deşi dispune de un potenţial turistic destul de ridicat, Baia de Fier este inclusă pe lista locurilor de vizitat a celor care preferă turismul de weekend. Din acest motiv, oferta de cazare din localitate este una modestă, puţinele locuri de cazare disponibile fiind cele oferite de pensiunile şi vilele turistice ridicate în ultimii ani în această zonă. Alte puncte de atracţie turistică pentru cei aflaţi în vacanţă sunt Munţii Căpăţânii cu multitudinea de trasee turistice, Cheile Olteţului sau Pădurea şi Peştera Polovragi din apropiere.

NOVACI - jude ul Gorjț (statiune turistica de interes national conform HG 916/2018 de

53


completare a HG 852/2008)

Prin H.G. nr. 916/2018, ora ul Novaci a devenit, alături de comuna Polovragi i alte 10 localită iș ș ț din România, sta iune turistică de interes local. Noul statut le va permite autorită ilor locale săț ț acceseze cu mai multă u urin ă fonduri prin care să dezvolte aceste localită i din punct deș ț ț vedere turistic i socio-economic. ș

Asezat in arealul depresionar omonim, la cca 680 m altitudine pe cursul mijlociu al paraului Gilort si la 45 km de municipiul Targu Jiu, orasul Novaci reprezinta poarta de sud a Muntilor Parang, fiind, impreuna cu satele componente, un veritabil muzeu al satului romanesc. Vechi centru de transhumanta, localitatea Novaci se laudă cu casele mari gorjene, cu cerdac la etaj, ce isi impart frumusetea cu gospodariile ascunse intre zidurile de obarsie a ciobanilor veniti de peste munti.

Pe raza oraşului Novaci se află o parte din zona turistică Rânca dar şi Transalpina, cea mai înaltă şosea din ţară care atinge o înălţime de 2.145 de metri în pasul Urdele. Pe lângă acestea, sta iunea turistică mai ofera vizitatorilor nenumarate puncte de atractie: Biserica din lemn cuț ramul „Sfantul Dumitru” (secolul al XVIII-lea); Biserica din zid construita in 1936, Muzeul Civiliza iei Montane, manifestari populare traditionale precum Sanzienele (Dragaica) - 24 iunie,ț Armindeni - 1 mai, Foca - 21 iulie, Calusarii în saptamana Rusaliilor, Ziua Ursului - 1 august, Colindetul; Zilele orasului Novaci, „Zilele culturii novacene” i manifestarea folclorica „Urcatulș oilor la munte” ce are loc anual la sfarsitul lunii mai in padurea Dumbrava, satul Hirisesti.

POLOVRAGI - jude ul Gorjț (statiune turistica de interes national conform HG 916/2018 de completare a HG 852/2008)

Printre cele mai importante atrac ii turistice ale Comunei Polovragi se numără Mănăstireaț Polovragi, lăca de cult ce datează de la 1505, Cheile Olte ului, ce se întind pe o distan ă deș ț ț numai 1,5 km, dar care sunt deosebit de pitore ti, cu pere i verticali, situa i la o depărtare deș ț ț 4,5 m. unul de celălalt la partea inferioară a văii, sau Pe tera Polovragi, lăca ul zeului geto-decș ș Zamolxis. Bâlciul de la Polovragi, eveniment cunoscut i sub denumirea de „Nedeia de Sfântulș Ilie”, este una dintre cele mai importante manifestări culturale organizate anual, pe data de 20 iulie, în Comuna Polovragi.

BALA - judetul Mehedinti (statiune balneoclimatica conform HG 926/2016 de completare a HG 1016/2011)

Bala ce dispune de rezerve apreciabile de apă minerală şi nămol terapeutic, fiind profilată pe cura internă şi externă. Localitatea Bala este recunoscută prin izvoare de ape minerale sulfuroase, oligominerale (hipotone), termale (23,5 - 29,5 grade C) şi nămol terapeutic, indicate pentru tratarea afecţiunilor reumatismale, ginecologice şi ale aparatului locomotor, precum şi a gastritelor, colecistelor, insuficienţelor hepatice şi bolilor renale.

BĂILE GOVORA - județul Valcea (statiune balneara conform HG 1016/2011)

Statiunea Baile Govora se află în jude ul Vâlcea, în zona depresionară subcarpatică din nord-estulț Olteniei, la 21 km de Râmnicu Vâlcea, pe o deriva ie a oselei către Horezu i Târgu-Jiu, la oț ș ș altitudine de 360-380 m, situată într-o regiune de dealuri i coline acoperite de păduri de fag,ș

54


stejar, molid, brad i salcâm. Înfiinţată în anul 1886, staţiunea Băile Govora este considerată unaș dintre cele mai bogate staţiuni în ape iodurate şi bromurate din lume (iodul i bromul fiind deș origine organică), a doua din Europa. Băile Govora este atestată ca sta iune balneoclimaterică,ț aici existând spa ii comerciale, săli de conferin e, asisten ă medicală permanentă i mijloc deț ț ț ș transport pentru urgen e medicale, asisten ă medicală balneară, punct farmaceutic, centru deț ț informare turistică, muzeu de arheologie, locuri de promenade iluminate i amenajate, terenuriș sportive, terenuri de joacă pentru copii i parc balnear. ș

BĂILE OLĂNE TI- jude ul ValceaȘ ț (statiune balneoclimatica conform HG 1016/2011)

Băile Olăneşti din judeţul Vâlcea este staţiunea balneoclimaterică în care se găsesc cele mai multe izvoare din ţară, în număr de 35, cuprinzând de asemenea numeroase surse de apă sulfuroasă entru băi de tratament a diferitelor afecţiuni. Astfel, Băile Olăneşti reprezintă una din cele mai cunoscute şi frecventate staţiuni balneoclimaterice din România, având un potenţial turistic foarte dezvoltat, sprijinit şi de o ofertă bogată de cazare. Turismul balnear rămâne însă principala formă practicată la Băile Olăneşti, unde cei care au nevoie de tratament beneficiază de proprietăţile curative ale apelor minerale, care ajută la ameliorarea afecţiunilor digestive, renale, respiratorii, dermatologice, endocrine sau cardiovasculare. Pe lângă tratamentul propriu-zis, peisajele pitoreşti şi climatul specific regiunii în care se află Băile Olăneşti contribuie în mod indirect la inducerea unei stări de bine prin relaxare şi eliberare de stres.

CĂLIMĂNE TI - CĂCIULATA- jude ul ValceaȘ ț (statiune balneoclimatica conform HG 1016/2011)

Orasul Călimăne ti este situat în partea central-sudica a României, pe malul drept al Oltului, înș Depresiunea subcarpatică Jiblea-Călimăne ti, la altitudinea de 260-280 m, 18 km distan ă deș ț municipiul Râmnicu Vâlcea (sediul administrativ al Jude ului Vâlcea), cu o popula ie de 8.633ț ț locuitori. Împreună cu sta iunea Căciulata, acesta alcătuie te statiunea Călimănesti-Căciulata,ț ș sta iune deschisă în tot cursul anului. Apele minerale oferă sta iunii Călimăne ti-Căciulata oț ț ș valoare deosebită. Captate cu ajutorul unor sonde de mare adâncime (peste 1200 m), cele 12 izvoare de ape minerale atermale i 3 termale au concentra ii i compozi ii chimice variate; eleș ț ș ț sunt sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, iodurate, magnezice, hipotonice. În cadrul bazelor de tratament se poate utiliza zilnic, in cura externă, un debit de 400.000 litri de apă minerală provenită din izvoarele locale.

VOINEASA- jude ul Valceaț (statiune turistica de interes national conform HG 852/2008)

La 80 de km de ora ul Râmnicu Vâlcea, pe valea i la poalele Mun ilor Lotrului (Carpa iiș ș ț ț Meridionali) se află amplasată sta iunea Voineasa, la o altitudine de 650 m. Voineasa esteț deschisă turi tilor pe toată perioada anului, fiind una dintre cele mai renumite i maiș ș importante sta iuni de odihnă i tratament din România. Sta iunea Voineasa este atestatăț ș ț documentar pentru prima dată în anul 1520, în timpul domniei lui Neagoe Basarab. După anul 1774, mai mul i pastori din zona Sibiului se stabilesc la Voineasa, iar în anul 1908, a ezarea esteț ș declarată comună. Odată cu construirea Hidrocentralei Lotru-Ciunget din anul 1960, se construiesc i sta iunile Voineasa i Vidra.ș ț ș

HOREZU- județul Valcea (statiune turistica de interes national conform HG 852/2008)

55


Ora ul Horezu se înscrie ca unul dintre punctele turistice importante din ara noastră. Esteș ț men ionat pentru prima oară în documentul dat la Râmnic la 5 septembrie 1487 de cătreț voievodul Vlad Călugărul. Horezu este în prezent un oraş turistic, cel mai important centru al eramicii smăltuite din România. Evoluând ca „târg”, reşedintă de „raion” şi apoi „oraş”, localitatea Horezu a reprezentat „nucleul” în jurul căruia s-au dezvoltat mai multe localităti rurale învecinate, fiind un centru polarizator pentru acestea şi prin institutiile de interes public care deserveau întreaga regiune. Este cunoscut faptul că pe teritoriul statiunii există un valoros patrimoniu cultural - istoric, din care cea mai mare parte a obiectivelor sunt înscrise pe Lista monumentelor istorice, cu valoare deosebită pentru turism, care atrag anual numeroşi turişti români şi străini, dintre care amintim: Ansamblul Manastirii Hurez, Centrul de ceramica Horezu, Târgul ceramicii populare „Cocoşul de Hurez”.

2.2.2.22 Strategia de dezvoltare 2021

Strategia de Dezvoltare Regională este un document integrator, care î i propune armonizareaș strategiilor i politicilor existente în diferitele domenii ale vieţii economice şi sociale cu impactș la nivel regional. Pentru a fructifica la maxim oportunitatea folosirii fondurilor europene în implementarea Strategiei de dezvoltare regională este necesară asigurarea corelării acesteia cu politica de coeziune a UE. În acest sens, au fost luate în considerare obiectivele europene promovate prin Strategia Europa 2020 i s-a asigurat corelarea cu obiectivele tematice şiș priorităţile de investiţii promovate prin propunerile de regulamente pentru perioada 2021 -2027.

Elaborarea strategiei de dezvoltare a regiunii are la bază analiza aprofundată a situa ieiț socioeconomice existente, a nevoilor i a poten ialului de dezvoltare, inând cont totodatăș ț ț de oportunită ile i provocările din mediul intern si extern. Capitolele anterioare ale PDR oferăț ș o bază solidă pentru identificarea elementelor de poten ial economic, social i tehnologic la nivelulț ș regiunii Sud-Vest Oltenia i, de asemenea, pentru definirea nevoilor de dezvoltare.ș

Viziunea regiunii Sud-Vest Oltenia pentru perioada de programare 2021-2027 este aceea de a deveni un promotor al competitivită ii atât în domeniul industrial, cât i în agricultură,ț ș dar i al economiei digitale prin dezvoltarea unui mediu de afaceri performant bazat peș resurse umane competente, integrarea tehnologiilor inovative şi promovarea dezvoltării durabile.

Obiectivul strategic global pentru perioada 2021-2027 este dezvoltarea durabilă iș echilibrată a Regiunii Sud-Vest Oltenia în vederea reducerii disparită ilor existente întreț regiunea SV Oltenia i celelalte regiuni ale ării în scopul cre terii nivelului de trai alș ț ș cetă enilor. ț

Pentru atingerea obiectivului general al PDR 2021-2027, au fost stabilite urmatoarele obiective specifice, corelate cu prioritatile de finantare:

OBIECTIVE SPECIFICE

56


➢ Cresterea competitivitatii regionale prin accentuarea rolului cercetarii-dezvoltarii, promovarea inovarii, a specializarii inteligente si a digitalizarii si modernizarea

infrastructurii (Prioritatile 1, 2, 3, 4 si 5)

➢ Dezvoltarea resurselor umane, asigurarea accesului la piata muncii, acces egal la servicii sociale si combaterea sarciei si a excluziunii (Prioritatile 1 si 5)

➢ Cresterea atractivitatii regionale si dezvoltarea durabila a regiunii prin imbunatatirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane si a potentialului turistic (Prioritatile 3 si 6)

Definirea priorită ilor i domeniilor de interventie la nivel regional pentru viitoareaț ș perioadă de programare 2021-2027 a reprezentat un proces participativ, realizat prin implicarea actorilor regionali relevan i, fiind astfel create premisele necesare pentruț identificare nevoilor reale de dezvoltare ale regiunii Sud-Vest Oltenia.

Prioritatile Strategiei de Dezvoltare Regională Sud- Vest Oltenia 2021 - 2027

1. Cre terea competitivită ii economice a regiunii ș ț2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale

3. Dezvoltarea urbana durabila

4. Dezvoltare rurala durabila si modernizarea agriculturii si a pescuitului

5. Dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabile si a incluziunii sociale

6. Dezvoltarea turismului, valorificarea patrimoniului natural si a mostenirii cultural-istorice

PRIORITATEA REGIONALA 1: Cresterea competitivitatii economice a regiunii

Domeniu de interventie 1.1: Consolidarea capacită ilor i competen elor în materie deț ș ț cercetare i inovare, precum i preluarea tehnologiilor avansate ș ș

Operatiuni/activitati indicative:

• Inovare în IMM-uri, inclusiv brevetare (proiecte cu grad ridicat de inovare, cu rezultate concrete şi impact real pe piaţă)

• Investitii in infrastructurle proprii de CDI ale organiza iilor de CDI/întreprinderilor ț

• Proiecte CDI aferente specializării inteligente la nivel regional (abordare pe lan ulț valoric alinovării - activită i CDI, valorizare produse/servicii) ț

• Transfer Tehnologic (crearea/ dezvoltarea structurilor si serviciilor)

• Sprijin pentru trecerea de la concept pana la produs dezvoltarea unui prototip minimviabil (MVP)

57


• Sprijin pentru infiintarea de start-up-uri inovative

• Sprijin pentru trecerea de la stadiul de start-up cu poten ial mare de cre tere (ratăț ș de cre tere a cifrei de afaceri de peste 10% anual în ultimii doi ani) la scale-up ș

• Înfiin are i dezvoltare incubatoare i acceleratoare de afaceriț ș ș

• Infiintare de centre de excelenta, laboratoare de testari si incercari, inclusiv certificari

• Dezvoltarea si promovarea centrelor de inovare si incurajarea cercetarii aplicate

Domeniul de interventie 1.2: Consolidarea cre terii i competitivitatii întreprinderilor miciș ș i ș

mijlocii


• Facilitarea investi iilor tehnologice, inclusiv prin sus inerea adoptării tehnologiilor IT&Cț ț

de către intreprinderi si prin sus inerea implementării mecanismelor economiei circulareț

• Sprijin pentru interna ionalizareț

• Sprijinirea microintreprinderilor in vederea cresterii ratei de supravie uire a acestoraț

• Sprijinirea clusterelor în vederea integrării acestora în lan uri de valoare europeneț

• Construirea/ extinderea/ modernizarea spaţiilor de producţie şi de prestări servicii

• Sustinerea investitiilor in tehnologii noi si inovare de produs/proces

• realizarea de site-uri pentru prezentarea activităţii şi a produselor sau serviciilor

promovate, inclusiv instrumente de vânzare on-line, facilitarea comer ului i inova ii ț ș țspecifice;

• Sprijinirea firmelor pentru parcurgerea i implementarea procesului de certificare a ș

produselor, serviciilor sau diferitelor procese specifice.

• achiziţia de cunoştinţe externe IMM-urilor, inclusiv sub forma de patente (brevete) sau

invenţii nepatentate, licenţe, mărci, servicii IT sau alte servicii tehnice necesare activităţilor de inovare de produs sau proces;

• activităţi de pregătire cum ar fi design industrial, inginerie sau producţie de test,

patentare sau licenţiere;

Domeniul de interventie 1.3: Investi ii prioritare pentru a valorifica avantajele digitalizăriiț pentru cetă eni, societă i comerciale i guverne ț ț ș


58


• Sprijin pentru interven ii de tip smart-city (siguran a publică, servicii i utilită i publice,ț ț ș ț monitorizare energie, mediu, re ele de trafic si transport public, iluminat public, sisteme GIS,ț etc.) aplicabile in zone func ionale urbane; ț

• Sus inerea digitalizării serviciilor publice la nivel local ț

• Sprijin pentru digitalizarea IMM-urilor

• Servicii i aplica ii TIC dedicate competen elor digitale i incluziunii digitale ș ț ț ș

• Dezvoltarea retelelor de internet de banda larga, in special in mediul rural

• Sprijinirea cercetarii in centrele de inovare digitala, laboratoare vii etc

PRIORITATEA REGIONALA 2: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale

Domeniu de interventie 2.1: Dezvoltarea de re ele transeuropene de transport durabile,ț mobilitatea na ională, regională i transfrontalierăț ș


Crearea unui sistem de transport rutier inteligent la nivel regional, in corelare cu retelele europene si centurile ocolitoare si a infrastructurii adiacente drumurilor;

Modernizarea si reabilitarea retelei de drumuri judetene;

Modernizarea/reabilitare retelei de drumuri locale/comunale care asigura conectivitatea cu reteaua nationala;

Dezvoltarea transportului intermodal si a logisticii aferente, parcari;

Asigurarea conectivitatii retelei de drumuri regionale la reteaua TEN-T prin modernizarea si reabilitarea retelei de drumuri judetene care asigura conectivitatea (primara si secundara) cu aceasta retea, inclusiv construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje/noduri rutiere;

Dezvoltarea transportului intermodal si a logisticii aferente, parcari;

construcţia / modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drum judeţean ce vor face parte din drumul judetean respectiv, construirea/realizarea de sensuri giratorii şi alte elemente pentru creşterea siguranţei circulaţiei.

construirea/modernizarea de staţii pentru transport public pe traseul drumului judeţean.

realizarea de investiţii destinate siguranţei rutiere pentru pietoni şi biciclisti (trasee pietonale şi piste pentru biciclisti unde situaţia din teren o permite), inclusiv semnalistica verticală pentru treceri de pietoni cu alimentare fotovoltaică

realizarea de perdele forestiere şi parapeţi pentru protecţie, realizarea de investiţii suplimentare pentru protecţia drumului respectiv faţă de efectele generate de condiţii meteorologice extreme (provocate de schimbări climatice sau alte cauze excepţionale) -inundaţii, viscol etc.

59


Modernizarea si dezvoltarea (inclusiv construire) transportului portuar, aeroportuar si feroviar in vederea imbunatatirii accesibilitatii

Introducerea de initiative privind infrastructuri de transport eficiente si nepoluante/nedaunatoare pentru mediu.

Domeniu de interventie 2.2: Sprijinirea infrastructurii de sanatate (cu accent pe centrele de asisten ă medicală primară/ambulatorie i de îngrijire intermediară) ț ș


Construirea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii de servicii medicale (ambulatorii, centre de intervenţie integrate policlinici, dispensare, ambulatorii,

laboratoare, centre de preventie, unitati medico sociale;

Dotarea (echipamente si mobilier) a infrastructurii de servicii medicale si formare profesionala.

Domeniu de interventie 2.3 Imbunatatirea infrastructurii educationale


Construcţia/reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ adaptarea/ echiparea infrastructurii educaţionale pentru învăţământul ISCED (1-4), inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi (atingerea conditiilor minime de functionare a unitatilor de invatamant - pentru obtinerea avizelor necesare), inclusiv şcoala de aplicaţie pentru liceul pedagogic

Construcţia/reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii educaţionale pentru învăţământul terţiar

Construire/reabilitare/modernizare/extindere/echipare infrastructură educaţională destinată educaţiei pentru nivelul antepreşcolar şi preşcolar

Construire/reabilitare/modernizare/extindere/echipare infrastructură pentru accesibilizarea cladirilor pentru studentii cu dizabilitati

Îmbunătăţirea/modernizarea/dotare infrastructurii aferente furnizării serviciilor de formare pe tot parcursul vieţii

Crearea centrelor de evaluare si validare a competentelor pentru invatamantul preuniversitar si universitar

Reabilitarea/modernizarea/echiparea Cluburilor de copii si Palatelor copiilor

Susţinerea înfiinţării (construire/reabilitare/modernizare/dotare) centrelor de educaţie şi formare profesională iniţială, pentru adaptarea învăţământului la noile tehnologii (inclusiv baze de practică/ şcoli de aplicatie pentru FPI a cadrelor didactice)

Domeniu de interventie 2.4 Modernizarea infrastructurii sociale


Dezvoltarea şi consolidarea serviciilor personalizate integrate, în special în zonele

60


marginalizate

Sprijinirea dezinstituţionalizarii copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi, inclusiv prin cursuri de formare, servicii şi infrastructură corespunzătoare

Investitii in infrastructura pentru locuinţele sociale destinate grupurilor vulnerabile

Investitii in serviciile şi infrastructura de îngrijire la domiciliu

Construirea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii de servicii sociale

Dotarea cu echipamente si mobilier a infrastructurii de servicii sociale construite/reabilitate/modernizate

Renovarea şi/sau schimbarea folosinţei clădirilor existente deţinute de autorităţile publice pentru asigurarea unor locuinţe sociale de calitate

Construirea/modernizarea infrastructurii pentru sprijinirea tranziţiei de la asistenţa instituţională la cea de proximitate (căsuţe de tip familial, apartamente de tip familial, locuinţe protejate etc.)

Implementarea de programe (consiliere/mediere) în vederea prevenirii existenţei unor situaţii de abuz sau neglijenţă în familie şi/sau separarea de familie.

Domeniu de interventie 2.5 Modernizarea infrastructurii de mediu


Reabilitarea/extinderea/modernizarea retelelor de apa si canalizare la nivel local (inclusiv in localitatile rurale)

Managementul integrat al deseurilor, calitatea apei si biodivesitatea Gestionarea apei si a aplelor uzate

Reconstructia ecologică a zonelor degradate

Schema de reducere a poluarii cu pulberi si nitriti, nitrati

Domeniu de interventie 2.6 Promovarea adaptarii la schimbarile climatice, prevenirea si gestionarea riscurilor


Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in sectorul agricol si forestier;

Sprijin pentru investitii de prevenire a riscurilor si masuri de gestionare a riscurilor (gestionarea inundatiilor, prevenirea incendiilor forestiere, regenerarea padurilor);

Actiuni de constientizare

Masuri de conservare a Ariilor protejate

PRIORITATEA REGIONALA 3: Dezvoltare urbana durabila

Domeniu de interventie 3.1 Mobilitate urbana intermodala

61



Extinderea, respectiv modernizarea transportului urban public cu mijloace ecologice, cum ar fi troleibuze, tramvaie (achizitia de material rulant)

Achizitia de mijloace de transport /microbuze pentru pt transportul elevilor

Dezvoltarea (extindere/modernizare) infrastructurii necesare pentru o utilizare eficienta a transportului public;

Imbunătă irea sta iilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi sta ii iț ț ț ș terminale intermodale pentru mijloacele de transport in comun

Investi ii în infrastructura pentru biciclete i pietoni, sisteme de inchiriere biciclete, etcț ș Construirea/ modernizarea/ reabilitarea infrastructurii rutiere (pe coridoarele deservite

de transport public)

Construire infrastructură necesară transportului electric (inclusiv staţii de alimentare a automobilelor electrice);

Crearea/modernizarea traseelor pentru pietoni;

Realizarea de parcari, inclusive parcari surpraetajate, sisteme de tip park and ride.

Domeniu de interventie 3.2 Smart city


sprijin pentru interven ii de tip smart-city (siguran a publică, servicii i utilită i publice,ț ț ș ț monitorizare energie, mediu, re ele de trafic si transport public, iluminat public, sistemeț GIS, etc.) aplicabile in zone func ionale urbane ț

sus inerea digitalizării serviciilor publice la nivel local (e-guvernare) ț

Domeniu de interventie 3.3 Imbunatatirea eficientei energetice in sectorul public si privat


Reabilitarea si modernizarea termica a cladirilor existente, precum si/sau a sistemelor de alimentare cu caldura pentru incalzirea locuintei si prepararea apei calde menajere, prin folosirea panourilor solare sau a altor elemente inovative;

Eficientizarea consumului de energie promovarea surselor regenerabile de energie (inclusiv geotermale) si prin eficientizarea surselor clasice de energie;

interventii la nivelul elementelor de constructie exterioare prin expertizare si masuri de consolidare a cladirilor publice;

Contorizarea utilitatilor la nivel de cladire;

modernizarea echipamentelor de producere a utilitatilor termice;

reabilitarea/extinderea si modernizarea sistemului de iluminat public, inclusiv ambiental;

reabilitarea/extinderea si modernizarea retelelor de transport si distributie a energiei

62


electrice;

Domeniu de interventie 3.4 Reabilitarea zonelor urbane degradate


Reconversia i/sau reutilizarea terenurilor degradate/neutilizate/abandonate iș ș transformarea lor în spatii verzi sau zone de agrement i recreere pentru popula ieș ț (parcuri, grădini publice, etc.)

crearea de facilită i pentru recreere pe terenurile amenajate (ex. zone speciale pentruț sport, locuri de joacă pentru copii, etc.);

dotare cu mobilier urban, instalare wi-fi in spatii publice

Constructie zone de agrement, culturale, sportive (centre de sanatate/spa, terenuri de sport, stadioane)

Reabilitarea zonelor cu probleme de mediu (regularizare cursuri, de rauri, torenti, consolidare maluri, alunecari de teren

Infrastructura edilitara (amenajare targuri, piete agro-alimentare)

Regenerarea urbana a centrelor istorice ale oraselor si municipiilor

Finalizare/ revalorificare/ amenajare a cladirilor abandonate/ clădirilor existente deţinute de autorităţile publice sau terenurilor nefolosite si pregatirea lor pentru noi activitati;

Domeniu de interventie 3.5 Dezvoltarea capacitatii administrative

Operatiuni/activitati indicative

Crearea, reabilitarea/modernizarea, extinderea infrastructurii administrative;

Interventii la nivelul elementelor de constructie exterioare prin expertizare si masuri de consolidare a cladirilor publice;

Dotarea cu mobilier si echipamente a infrastructurii administrative;

Cresterea capacitatii institutionale (management de politici publice, planificare strategica, instruire si formare, etc)

PRIORITATEA 4. Dezvoltare rurala durabila si modernizarea agriculturii si a pescuitului

Domeniu de interventie 4.1 Modernizarea si cresterea viabilitatii exploatatiilor agricole


Investitii in active fizice: infiintare/modernizare ferme (pomicultura, legumicultura, alte investitii), procesare, infrastructura de adaptare;

Incurajarea instalarii tinerilor fermieri;

Cre terea competitivită ii tuturor tipurilor de agricultură i cre terea viabilită iiș ț ș ș ț

63


exploata iilor; ț Dezvoltarea infrastructurii pentru colectarea, procesarea, depozitarea şi comercializarea

produselor agricole

Domeniu de interventie 4.2 Infrastructura rurala - servicii de baza si reinnoirea satelor


Imbunătăţirea accesibilitatii in mediul rural

Dezvoltarea sociala a comunităţilor rurale;

Protejarea identitatii culturale, restaurarea/punerea in valoare a patrimoniului cultural;

Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei i a dezvoltării economice în zoneleș rurale;

Modernizare/infiintare cabinete medicale veterinare;

Domeniu de interventie 4.3 Promovarea crearii si dezvoltarii IMM

Încurajarea transferului de cuno tin e i a inovării în agricultură, silvicultură, pescuit,ș ț ș cvacultura i în zonele rurale si periurbane ș

Activitati agricole si non-agricole in spatiul rural

Domeniu de interventie 4.4 Promovarea anumitor sectoare cu nevoi specifice

Promovarea organizării lan ului alimentar i nealimentar i a gestionării riscurilor înț ș ș agricultură si silvicultură

Refacerea, conservarea i consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură iș ș silvicultură

Promovarea utilizarii eficiente a resurselor i sprijinirea tranzi iei spre o economie cuș ț emisii reduse de carbon i rezistentă la schimbările climatice în agricultură, produseș alimentare i sectorul forestier ș

PRIORITATEA 5. Dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabile si a incluziunii sociale

Domeniu de interventie: 5.1 Investitii in educatie, competente si invatamant bazat pe rezultate


Masuri pentru prevenirea parasirii timpurii a scolii si promovarea accesului egal la educatie

Dezvoltarea sistemului de educatie si formare profesionala initiala si continua pentru invatamantul preuniversitar si universitar si facilitarea tranzitiei de la scoala la viata activa

Dezvoltarea unor competen e profesionale adecvate cerin elor mediului de afaceri înț ț contextul unei economii bazate pe cunoa tereș

64


Externalizarea sistemului de evaluare a competentelor (formarea mediului economic si a mediului partenerial in evaluarea competentelor)

Dezvoltarea sistemului de formare profesionala continua (FPC), cresterea accesului si participarii la invatarea pe intreg parcursul vietii

Dezvoltarea competentelor la nivelul întreprinderilor/ organiza iilor de CDI/ entită ilorț ț implicate in procesul de descoperire antreprenoriala

Actiuni de constientizare a populatiei (simtul civic) si de aparteneta la comunitatea locala si responsabilitate sociala

Dezvoltarea retelei regionala a centrelor de consiliere in cariera

Domeniul de interventie 5.2: Ocupare si mobilitate pe piata fortei de munca


Stimularea ocuparii prin intermediul AES (activitati economie sociala)

Stimularea activitatilor independente si a spiritului antreprenorial

Activitati de informare/consiliere/mediere in vederea cresterii gradului de coeziune si consens la nivelul comunitatii

Masuri active (targuri de locuri de munca, centru de consiliere/mediere pentru piata fortei de munca, portal de locuri de munca, etc) pe piata fortei de munca si instruire in special pentru someri si grupuri dezavantajate

Accesul la angajare pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, persoanele inactive, etc

Domeniul de interventie 5.3: Incluziune sociala si combaterea saraciei


Promovarea si dezvoltarea economiei sociale si a intreprinderilor sociale

Planuri integrate in care locuintele sociale sunt insotite in special de interventii in educatie, sanatate si ocupare

Dezvoltarea serviciilor sociale si de voluntariat in sprijinul cetatenilor Consolidarea capacitatii institutionale

PRIORITATEA 6: Dezvoltarea turismului, valorificarea patrimoniului natural si a mostenirii cultural-istorice

Domeniu de interventie 6.1: Conservarea, protectia si valorificarea patrimoniului natural si cultural al regiunii

Operatiuni/activitati indicative

Restaurarea, protectia şi valorificarea turistică a patrimoniului arhitectural şi cultural si dotarea acestora in mod corespunzator;

65


Valorificarea economica a potentialului balnear, speologic, saline, arheologic,si a resurselor naturale;

Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice

Crearea infrastructurii necesare pentru punerea in valoare a patrimoniului natural;

Creşterea accesului la obiectivele de patrimoniu cultural şi arhitectural;

Sprijin pentru iniţiativele de valorificare a specificului etnografic şi etnic.

Domeniu de interventie 6.2: Crearea/modernizarea infrastructurii de turism in vederea cresterii atractivitatii regiunii


Dezvoltarea potenţialului turistic balnear de relaxare, spa si medical;

Dezvoltarea economica locala prin valorificarea specificului turistic local (montan, dunarean, rural, de pescuit, etc)

Investiţii pentru crearea, reabilitarea, extinderea şi modernizarea structurilor de cazare, alimentaţie şi agrement în staţiuni şi in localităţile cu potenţial turistic;

Dezvoltarea infrastructurii de turism de utilitate publica;

Investi ii în crearea sau modernizarea muzeelor, colec iilor, expozi iilor, caselorț ț ț memoriale, bibliotecilor, sălilor de teatru, cinematografe, săli de concert, case de cultură etc

Dezvoltarea infrastructurii de turism de utilitate privata (partii de schi, terenuri de sport, parcuri de distractii, bazine de inot, etc);

Investiţii publice locale pentru infrastructura de acces si servicii publice la staţiuni şi localităţile cu potenţial.

66


2.3 Contextul judetean de dezvoltare durabila

2.3.1 Prezentare generala

Jude ul Vâlceaț este situat în partea central sudică a României, în nordul Regiunii Sud-Vest Oltenia, între paralelele de 480 28” şi 480 36” latitudine nordică şi între meridianele de 230 37” şi 240 30” longitudine estică. Din punct de vedere geografic, jude ul este amplasat înț Subcarpa ii Getici, la confluen a râurilor Olt şi Olăneşti1. ț ț

Suprafa a jude ului este de 5.764,77 km2, reprezentând 2,4 % din suprafa a ării i 19,73% dinț ț ț ț ș Regiunea Sud-Vest Oltenia.

Jude ul Vâlcea se învecinează: ț• la nord cu judeţele Hunedoara, Sibiu şi Alba; • la sud cu judeţele Olt şi Dolj; • la est cu judeţul Argeş; • la vest cu judeţul Gorj.

Relieful jude ului Vâlcea se desfă oară în trepte descrescătoare de la nord la sud i cuprindeț ș ș înăl imi care depă esc 2.200 m. Spre sud, se întinde zona subcarpatică, formată din dealurileț ș subcarpatice i podi ul piemontan, cu o altitudine de câ iva zeci de metri în zona Drăgă ani.ș ș ț ș Jude ul Vâlcea prezintă un relief variat, format din 33% mun i, 20% dealuri i depresiuniț ț ș subcarpatice, 45% dealuri piemontane i 2% lunci.ș

Re eaua hidrograficăț interioară a jude ului Vâlcea măsoară 2.169 km cursuri de apă iț ș apar ine bazinului hidrografic al râului Olt. ț

Oltul este principalul curs de apă care străbate teritoriul judeţului pe o distanţă de 130 km, de la Râu Vadului până la Tighina. În regiunea depresiunii Loviştei, Oltul primeşte apele râurilor Călineşti, Urii, Robeşti, Sărăcineşti, Lotru, Valea Satului, Boia, Titeşti şi Băiaşu. În aval de ie ireaș din zona montană, Oltul primeşte afluenţii: Muereasca, Olăneşti, Bistriţa, Olteţul i Topologul. ș

Lotrul străbate judeţul Vâlcea pe o distan ă de 80 km şi adună apele afluenţilor Voineşiţa,ț Latoriţa, Vasilatu şi Păscoaia, iar Olteţul curge pe o lungime de 65 km.

Reţeaua lacustră este formată din lacuri glaciare, sărate şi artificiale. Lacurile cantonate în cuvete de provenienţă glaciară sunt în bazinul Latoriţei şi în munţii de la Obârşia Lotrului: Muntele Mic, Iezerul Latoriţei, Singuraticul, Cioara, Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Parâng. Lacurile sărate sunt cele de la Ocniţa şi Ocnele Mari, iar dintre lacurile artificiale, amenajate în scop hidroenergetic i de acumulare, men ionăm: Vidra, Brădişor i Malaia de pe râul Lotru,ș ț ș Călimăneşti, Dăeşti, Rm. Vâlcea, Ioneşti, Zăvideni, Drăgăşani ş.a. de pe râul Olt

Jude ul Vâlcea beneficiază de o serie de ț resurse naturale valorificabile care deschid posibile op iuni de dezvoltare. Cele două categorii de resurse valorificabile sunt grupate în resurseț neregenerabile (minerale i combustibili fosili) i resurse regenerabile (apă, aer, sol, floră,ș ș faună, inclusiv sursele regenerabile de energie: solară, eoliană, geotermală .a.). ș

Resursele neregenerabile ale jude ului Vâlcea sunt resurse ale subsolului generatoare deț

67


energie hidrocarburi - petrol, gaze naturale (Băbeni, Mădulari, Făure ti) i zăcăminte deș ș cărbuni (Berbe ti, Alunu, Copăceni), minerale industriale - pegmatite cu cuar , feldspat i micăș ț ș (zona Voineasa), sare (Ocnele Mari); minerale pentru industria materialelor de construc ii iț ș roci utile -calcar (în bazinul Coste ti - Bistri a).ș ț

Resursele regenerabile ale jude ului sunt: resursele de apă, constituite din apele de suprafaţăț -râuri, lacuri - i apele subterane; biomasa; energia solară; energia eoliană. O categorie aparteș de resurse o reprezintă apele minerale (carbogazoase, sulfuroase, feruginoase etc.) şi apele geotermale.

Izvoarele minerale sunt numeroase i cu diverse compozi ii chimice: sulfuroase la Călimăne ti -ș ț șCăciulata, Olăne ti, Govora, Muereasca, Dobriceni, Bune ti, izvoare cu oligo-minerale laș ș Râmnicu Vâlcea, Matee ti, izvoare clorate la Ocnele Mari, Ocni a, Ote ani, Pietrarii de Sus iș ț ș ș izvoare iodate la Gorune ti. Jude ul Vâlcea dispune de izvoare de ape termale i mineraleș ț ș (Călimăne ti - Căciulata, Băile Govora, Băile Olăne ti). ș ș

Lacurile sunt utilizate pentru alimentarea cu apă, piscicultură, agrement etc. Hidroenergia utilizează energia apelor pentru ob inerea energiei electrice. Acest tip de energie prezintăț multiple avantaje: este ieftină, nepoluantă, iar lacurile de acumulare pot fi utilizate pentru alimentarea cu apă a popula iei, pentru agrement, iriga ii etc. ț ț

Sistemul hidroenergetic din jude ul Vâlcea este alcătuit din 18 hidrocentrale (Ciunget, Malaia,ț Brădi or, Câineni, Robe ti, Cornetu, Gura Lotrului, Turnu, Călimăne ti, Dăe ti, Râmnicu Vâlcea,ș ș ș ș Râureni, Govora, Băbeni, Ione ti, Zăvideni, Drăgă ani, Vlăde ti) i 12 centrale hidroelectrice deș ș ș ș mică putere i microcentrale (Alunu, Horezu 1, Horezu 2, Tom ani 1, Tom ani 2, Tom ani 3,ș ș ș ș Baia, Pău a, Voineasa 1, Voineasa 2, Voineasa 3, Bistri a Prislop).ș ț

Jude ul Vâlcea are o ț climă temperat-continentală de tranzi ie, moderată, fără schimbări bru teț ș de temperatură. Clima este, în cea mai mare parte a anului, relativ umedă şi răcoroasă, cu valori normale ale precipitaţiilor, specifice pentru depresiunile subcarpatice, cu viteze moderate sau de mică intensitate ale vântului şi cu temperaturi uşor mai scăzute în zonele joase. Pe timpul verii, clima este mai secetoasă.

Clima din zona montană vâlceană se caracterizează prin ierni lungi i friguroase i veri scurte.ș ș Clima este mai umedă în zonele înalte, în schimb în zonele joase caracteristice sunt temperaturile mai ridicate i precipita iile mai reduse. În ultimii ani, valorile termice extremeș ț au atins în jude ul Vâlcea -32,2oC (minima absolută a jude ului, înregistrată la Obâr ia Lotrului,ț ț ș în data de 17.02.1993) i 41oC (maxima absolută, înregistrată la Bălce ti în 04.07.2000).ș ș Regimul anual al precipita iilor variază între 600 i 1.200 mm.ț ș

2.3.2 Structura demografica

Conform datelor furnizate de Recensământul Popula iei i Locuin elor 2011, la nivelul jude uluiț ș ț ț Vâlcea au fost înregistrate în total un număr de 371.714 persoane dintre care 164.649 în mediul urban i 207.065 în mediul rural. ș

Din punct de vedere al dinamicii popula iei stabile, jude ul Vâlcea a cunoscut o evolu ieț ț ț negativă începând cu recensământul din 1948 până la recensământul din anul 2011. În anul

68


1992 popula ia din jude a înregistrat cel mai mare număr, însă ulterior a avut o evolu ie înț ț ț scădere. În jude ul Vâlcea, în perioada 1992-2011, popula ia este în scădere comparativ cuț ț perioada 1948-1977 când numărul de locuitori a fost în cre tere.ș

Conform recensământului realizat în anul 2011, jude ul Vâlcea se situează pe locul 3 în ceea ceț prive te numărul de locuitori, în compara ie cu celelalte jude e ale regiunii Sud-Vest Oltenia.ș ț ț

Raportat la datele înregistrate în anul 2011 (ultimul recensământ), numărul de locuitori ai jude ului Vâlcea este în scădere cu 10,05%, comparativ cu anul 2002 i cu 15,20% fa ă de anulț ș ț 1992.

Rata natalită ii scăzute, a determinat în ultimii 4 ani (2011-2014)40 diminuarea popula iei cuț ț vârsta între 0 - 14 ani cu 3.468 de persoane. Însă grupa de vârstă cea mai afectată este 15 - 34 ani care în cifre absolute s-a diminuat cu 9.157 de persoane. Din popula ia totală, aceastăț categorie reprezintă în 2014, 26,15% i observăm că evolu ia ei este în continuareș ț descrescătoare pe fondul emigrării.

În contrast avem grupa de vârstă peste 65 ani, care în intervalul 2011-201441 a cunoscut o cre tere de 3.410 persoane, evolu ie ce a determinat o cre tere a ponderii acestei grupe înș ț ș totalul popula iei stabile, 17,11% comparativ cu anul 2011 când vârstnicii reprezentau 16,08%.ț Jude ul Vâlcea cunoa te astfel o accentuare a procesului de îmbătrânire a popula iei, raportulț ș ț de dependen ă demografică crescând în anul 2014 la nivelul de 44,43%, cre tere determinatăț ș totodată de trendul ascendent al duratei medii de via ă.ț

Conform Recensământului Popula iei i Locuin elor 2011, ponderea românilor în jude ulț ș ț ț Vâlcea, a scăzut de la 98,77% în 2002 la 93,57% în anul 2011, celelalte etnii de inând o parteț nesemnificativă din total (maghiarii, germanii, turcii, italienii i ucrainienii). De altfel, laș recensământ sunt multe persoane care nu i-au declarat etnia. ș

Din punct de vedere etnic, popula ia jude eană este omogenă, preponderent românească. Laț ț recensământul din 2011, 93,57% din locuitori au fost români, dintre care majoritatea stabili i înț mediul rural, 56,71% fa ă de 43,28% în mediul urban. Minorită ile na ionale reprezintă 6,43%,ț ț ț dintre care popula ia romă constituie a doua popula ie cu pondere semnificativă în jude ulț ț ț Vâlcea. Este de remarcat că cei mai mul i romi trăiesc în mediul urban, 56,83%, cu predilec ie înț ț Municipiul Râmnicu Vâlcea (32,91%) i Municipiul Drăgă ani (26,39%).ș ș

2.3.3 Infrastructura

2.3.3.1 TransportRe eaua de drumuri clasate a jude ului Vâlcea, conform H.G. nr.540/2000 privind aprobarea ț țîncadrării în categorii func ionale a drumurilor publice, cu modificările i completărileț ș ulterioare, însumează 2325,013 km, din care:

- drumuri de interes na ional în lungime totală de 529,089 km - 22,8%;ț- drumuri de interes jude ean în lungime totală de 961,089 km - 41,3%;ț- drumuri comunale în lungime totală de 834,846 km - 35,9%;

Dintre acestea:

69


- 1 traseu este de drum na ional european E81 (DN 7);ț- 2 trasee sunt de drumuri na ionale principale (DN 64, DN 67);ț- 6 trasee sunt de drumuri na ionale secundare (DN 7A, DN 7D, DN 65C, DN 67B, DN 67C,ț

DN 73C);- 58 sunt re ele de drumuri de interes jude ean55;ț ț- 157 re ele sunt de drumuri comunale56.ț

Zona de nord a jude ului este traversată de: ț- DN67 (Râmnicu-Vâlcea - Horezu - Târgu-Jiu) cu conexiune la drumurile europene: E81 - la Râmnicu-Vâlcea, E79 - la Targu-Jiu i E70 - la Drobeta-Turnu-Severinș- DJ 665 se desprinde din DN 67 în ora ul Horezu i leagă toate a ezările submontane, ș ș șdupă care accede în E79; - DN 7A străbate nordul jude ului pe direc ia Est - Vest i face legătura dintre jude ul ț ț ș țVâlcea i jude ul Hunedoara. ș țDe la nord la sud jude ul este traversat de: ț- DN 64 leagă Municipiul Râmnicu-Vâlcea cu Municipiul Drăgă ani i asigură accesul ș șspre jude ul Olt, spre drumul european E571. ț- DN 65C face legătura între ora ele Horezu i Bălce ti i spre jude ul Dolj. ș ș ș ș ț

Analizând situa ia drumurilor na ionale în jude ul Vâlcea, observăm o cre tere a kilometrilorț ț ț ș moderniza i în perioada 2009 - 2013, de la o pondere de 79,01% în 2009 la 90,74% în 2013. țCel mai important drum din jude este drumul european E81, care leagă jude ul Vâlcea cuț ț jude ele Sibiu i Arge . ț ș ș

Jude ul Vâlcea se caracterizează printr-o re ea vastă de drumuri jude ene. În anul 2013,ț ț ț drumurile jude ene însumau 961,089 km, respectiv 41,33% din totalul drumurilor, dintre careț moderniza i au fost 308 km, ceea ce reprezintă 17,21%, iar restul erau drumuri jude ene cuț ț îmbrăcămin i u oare rutiere, pietruite sau de pământ.ț ș

Din totalul re elei de drumuri jude ene, aflate în administrarea Consiliului Jude ean Vâlcea, înț ț ț lungime de 961,089 km, 150,854 km sunt pietruite i de pământ, reprezentând 15,70% dinș total, iar din totalul de 725,93 km cu îmbrăcăminte asfaltică, 371,301 km, reprezentând 51,15%, au durată de serviciu normată, de mult timp expirată. Pe re eaua de drumuri de interesț jude ean sunt amplasate 286 poduri în lungime totală de 7803,22 ml, din care 74% au duratăț normală de func ionare, de mult timp expirată.ț

Investi ii au fost întreprinse i la nivelul străzilor oră ene ti, în special prin Programulț ș ș ș Opera ional Regional 2007 - 2013.ț

În 2013, în jude ul Vâlcea, există o re ea de 746 km de străzi oră ene ti, cu 100 km mai multț ț ș ș decât în 2007. Activitatea de modernizare a fost fluctuantă în perioada 2007-2013, dar în 2013 străzile modernizate reprezentau 60,32% din totalul, cu 3,35% mai mult decât în 2007

2.3.3.2 Alimentarea cu apă

Re eaua de alimentare cu apă are o lungime totală de 2.011,4 km (2013), include 11 localită iț ț din

70


mediul urban i 54 localită i din mediul rural i a crescut cu 61,80% în anul 2013 fa ă de anul ș ț ș ț2007.

Volumul de apă potabilă distribuită a fost în anul 2013 de 15.066 mc, în scădere faţă de anul anterior cu 1.412 mc, şi cu 17.108 mc faţă de anul 2007, scăderi ce se pot datora unor sisteme alternative de alimentare cu apă (puţuri forate, apa potabilă îmbuteliată).

În jude , popula ia deservită de sistemul public de alimentare cu apă, era în anul 2013 deț ț 208.199 persoane, în cre tere cu 16,67% fa ă de anul 2008.ș ț

2.3.3.3 Re eaua de canalizare ape uzateț

În perioada 2007-2013 re eaua de canalizare s-a extins semnificativ, dublându-se.ț

În jude sunt un număr de 42 localită i (2013) cu canalizare publică, din care 11 în mediulț ț urban i 31 în mediul rural. La sistemele de canalizare i epurare a apelor uzate, erau racorda iș ș ț în anul 2013 un număr de 133.483 locuitori, în cre tere cu 2,3% fa ă de anul 2007.ș ț

2.3.3.4 Alimentare cu gaze naturale

Alimentarea cu gaze naturale se face din Sistemului naţional de transport a gazelor naturale.

Lungimea totală a conductelor de distribu ia a gazelor este de 556, 90 km (2013), pentru unț număr de 13 localită i (8 din mediul urban 5 din mediul rural).ț

În intervalul 2007 - 2013, cantitatea distribuită de gaze naturale a scăzut, pe fondul scăderii cererii de gaze naturale ca urmare a eficientizării consumului de către beneficiarii casnici şi a reducerii sau modernizării activităţii unor beneficiari industriali. Astfel, faţă de 2007, în anul 2013 cantitatea de gaze naturale distribuită a scăzut cu 36, 93%.

2.3.3.5 Energie electrică i surse alternative de energieș

Pentru producerea energiei electrice este folosit combustibilul fosil (lignitul inferior exploatat în bazinele carbonifere de la Alunu şi Berbeşti, gaz natural) în cadrul CET Govora şi potenţialul hidroenergetic oferit de râul Olt şi afluenţii acestuia, prin centralele hidroenergetice. CET Govora produce în cogenerare energie electrică i termică sub formă de abur industrial i subș ș formă de apă fierbinte pentru termoficare urbană i asigură: ș

- 100% consumul de energie termică sub formă de abur pe Platforma Industrială Sud Râmnicu Vâlcea;

- 75% consumul de energie electrică pe Platforma Industrială Sud Râmnicu Vâlcea;

- 88% din consumul de energie termică urbană în municipiul Râmnicu Vâlcea57.

În judeţul Vâlcea există un mare potenţial hidroenergetic bine exploatat, ceea ce a determinat situarea judeţului pe unul dintre primele locuri pe ţară în ceea ce priveşte producţia de energie nepoluantă. Din anul 2002, Sucursala Hidrocentrale Râmnicu Vâlcea administrează potenţialul hidroenergetic al râului Lotru si al sectorului mijlociu al râului Olt (Gura Lotrului - Drăgăşani). Centralele hidroenergetice reprezintă o a doua sursă principală de energie electrică, sucursala

71


din Râmnicu Vâlcea a S.C. Hidroelectrica S.A. administrând sectorul Oltului Mijlociu şi fiind racordată la sistemul naţional de distribuţie. Centralele hidroenergetice produc energia electrică cu un preţ redus şi mai puţin poluantă decât centralele termoenergetice. CHE Râmnicu Vâlcea funcţionează din anul 1975 şi are în custodie amenajările de pe râurile Olt şi Lotru.

Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor se realizează prin 1942 posturi de transformare i 16 sta ii de transformare, iar consumatorii industriali dispun de staţii deș ț transformare proprii. Sistemul de distribuţie al energiei electrice furnizează energie electrică consumatorilor jude ului Vâlcea, reţeaua electrică având următoarea componenţă: ț

- 573.900 km re ele de energie electrică 110 kV;ț

- 2.391.030 km re ele de energie electrică 20 kV;ț

- 4.440.85 km re ele de energie electrică 0,4kVț

2.3.4 Mediul

2.3.4.1 Calitatea factorilor de mediu

Calitatea apei

În urma analizelor efectuate în 2013, repartiţia apelor de suprafaţă (râuri) pe categorii de calitate se prezintă astfel: din total 882 km lungime, râul Olt are o stare de evaluare ecologică foarte bună pentru 180 km, 570 km au o stare de evaluare bună, iar 132 km au o stare de evaluare moderată. În ceea ce prive te calitatea apei lacurilor de acumulare de pe teritoriulș judeţului Vâlcea, s-a constatat o stare ecologică moderată/bună. În raport cu concentra ia deț nitra i i fosfa i, calitatea apelor de suprafa ă este moderată/bună sau foarte bună.ț ș ț ț

Pentru monitorizarea calită ii apelor subterane, au fost utilizate analizele din 16 forajeț distribuite în lunca i terasele Oltului inferior, Vestul Depresiunii Valahe i din zona Buila-Vânturari a. În ș ș țgeneral nu sunt semnalate probleme deosebite, totu i în anul 2013 au fost înregistrate depă iriș ș ale valorilor normale la indicatorul azotat pentru corpul de apă subterană Lunca i terasele Oltului șinferior, forajul Sine ti.ș

Neconformităţile unor parametrii indicatori din legea calităţii apei potabile s-au datorat unor deficienţe, incidente sau accidente în exploatarea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă, cu impact redus asupra calităţii apei (defecţiuni pompe dozatoare dezinfectant, expirare substanţe dezinfectante tip hipoclorit de sodiu).

Calitatea aerului

Calitatea aerului a fost monitorizată prin două staţii automate: - VL1 - staţie de fond urban, amplasată în Grădina Zoologică Rm. Vâlcea;- VL2 - staţie industrială, amplasată pe platforma chimică Rm. Vâlcea.

72


Poluanţii atmosferici monitorizaţi i anume dioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NOx), emisiileș de amoniac (NH3), emisiile de plumb, metalele grele, mercur, poluan i organici persisten i -ț ț luaţi în considerare în evaluarea calităţii aerului înconjurător sunt în conformitate cu cerinţele impuse prin reglementările legale. În jude ul Vâlcea nu s-au produs evenimente care să ducă laț poluarea aerului. Evoluţia concentraţiilor poluanţilor mediate pe cele două staţii, arată o îmbunătăţire treptată a calităţii aerului, exceptând pulberile în suspensie.

Calitatea solului

Calitatea solurilor din jude ul Vâlcea este influen ată de o serie de factori, eviden ia i în cele ce ț ț ț țurmează. • Îngr şăminte ǎUtilizarea neraţională a îngrăşămintelor chimice determină apariţia unui exces de azotaţi şi fosfaţi, care au efect toxic asupra microflorei din sol şi duce la acumularea acestor elemente în plante. În perioada analizată, s-a constat o scădere a utilizării îngră ămintelor chimice i oș ș cre tere a utilizării îngră ămintelor naturale. ș ș• Produse pentru protecţia plantelor

Datorită structurii lor chimice, produsele fitosanitare au efecte nedorite asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului. În perioada analizată nu s-au semnalat probleme deosebite de degradare sau infestare a solului datorită produselor fitosanitare utilizate pentru combaterea buruienilor. • Soluri afectate de reziduuri zootehnice

În perioada analizată nu s-au semnalat probleme deosebite de degradare sau infestare a solului datorită utilizării îngră ămintelor naturale provenite din dejec ii de la animale.ș ț

2.3.4.2 Gestionarea deseurilor

Pe raza judeţului Vâlcea, firmele de salubritate autorizate să gestioneze de eurile municipaleș sunt Urban S.A. Rm. Vâlcea, Presacet S.A. Călimăneşti şi Grup Salubrizare Urbană Bucureşti -sucursala Rm. Valcea, iar depozitele de deşeuri autorizate sunt depozitul ecologic de la Feţeni şi depozitul neconform de la Măldăre ti, sat Ciupa, care a obţinut o perioadă de tranziţie cuș termen de conformare la data de 16.07.2017.

Cantitatea de deşeuri municipale generată este semnificativ mai mare în mediul urban, unde indicele de generare a depăşit valoarea de 0,9 kg/locuitor/zi, faţă de mediul rural, unde indicele maxim de generare este 0,4 kg/locuitor/zi. 80

Cantitatea totală de de euri municipale colectate în 2013 a fost de 68.198,2 t.ș

De eurile biodegradabile ș

Operatorul staţiei de compost, Direc ia Administrării Domeniului Public (D.A.D.P.) Rm. Vâlceaț preia în vederea prelucrării următoarele cantităţi şi tipuri de deşeuri:

- 80,36 tone masă verde şi 256,44 t masă lemnoasă de la Pieţe Prest S.A. Rm. Vâlcea

- 34,2 t masă verde şi 79,48 tone masă lemnoasă de la Urban S.A. Rm. Vâlcea

73


- 29,5 t masă lemnoasă de la diverşi agenţi economici

- 413,14 t deşeuri menajere de la Diana S.R.L. Rm. Vâlcea

În total, în anul 2013 a fost prelucrată o cantitate de 851,84 tone deşeuri biodegradabile, rezultând 312,73 tone compost, utilizat de Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea ca îngră ământ pe spaţiile publice. ș

Există potenţial de piaţă pentru compost şi în zona de sud a judeţului, unde poate fi valorificat pe terenurile agricole (pentru grădini şi sere).

Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

În judeţul Vâlcea funcţionează 7 staţii de tratare a deşeurilor: a primăriei Drăgăşani, care deţine şi staţie de pretratare a deşeurilor, operatorul de salubrizare fiind Urban S.A. Râmnicu Vâlcea şi cinci staţii de depozitare temporară pe raza localităţilor Bălceşti, Fârtăţeşti şi Galicea, operate de Grup Salubrizare Urbană S.A. Bucureşti - punct de lucru Râmnicu Vâlcea, o sta ie la Brezoi,ț operată de Urban S.A., sta ia de compost operată de asemenea de Urban S.A., plus sta ia de laț ț Ione ti care este în curs de identificare a operatorului de salubrizare.ș

Eliminarea deşeurilor municipale

Eliminarea deşeurilor menajere în judeţul Vâlcea se realizează la cele două depozite din jude ,ț depozitul Feţeni şi depozitul Horezu şi în afara judeţului, la Balş.

De eurile periculoase ș

Cantităţile de deşeuri chimice periculoase provenite de la principalul generator Oltchim S.A. au fost incinerate, în cea mai mare parte în incineratoarele proprii (Vichem şi Krebbs). Oltchim S.A. a avut ca termen de închidere şi reabilitare al amplasamentului depozitului de deşeuri periculoase data de 30.12.2014. Începând cu anul 2013, Oltchim S.A. s-a autorizat şi pentru activitatea de incinerare a deşeurilor de la terţi şi a preluat 19,686 tone de la Eurotrans Chem Services S.R.L. Bucureşti şi 49,33 tone de la Rian Consult S.R.L. Zărneşti.

Deşeuri de producţie nepericuloase

Societăţile de pe raza judeţului Vâlcea care deţin depozite de deşeuri industriale sunt:

1. CET Govora S.A. - deţine un depozit de zgură şi cenuşă;

2. Exploatarea Minieră Berbeşti - deţine 6 halde de steril;

3. Oltchim S.A. Rm. Vâlcea - deţine un depozit de deşeuri industriale nepericuloase;

4. Uzinele Sodice Govora - Ciech Chemical Group S.A - deţine un batal compus din 8 compartimente pentru depozitarea suspensiilor rezultate din procesele tehnologice. Deşi depozitele industriale din judeţul Vâlcea au fost construite pe bază de proiecte, cu delimitarea strictă a perimetrelor de depozitare, ele nu corespund în totalitate cerinţelor de protejare a mediului înconjurător

Deşeuri generate de activităţi medicale

74


În jude ul Vâlcea, de eurile medicale periculoase sunt tratate, fără excep ie, în conformitate cuț ș ț prescrip iile legale. Astfel, în anul 2013, cantitatea de deşeuri medicale periculoase medicale aț fost de 109,85 tone şi a fost eliminată, după cum urmează82:

- Stericycle Romania S.R.L. - punct de lucru Craiova (a preluat Guardian S.R.L. Craiova) a eliminat deşeurile colectate de Ecomedica S.R.L. Rm. Vâlcea - 3,722 tone

- Stericycle Romania S.R.L. - punct de lucru Căline ti, jud. Argeş a eliminat deşeurileș colectate de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea, Spitalul de Obstretică şi Ginecologie Rm. Vâlcea, Spitalul Municipal “Costache Nicolescu” Drăgăşani, Spitalul Orăşenesc Horezu, Spitalul Orăşenesc Brezoi, Centrul de Transfuzii Vâlcea, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Vâlcea, A.S.P.J. Vâlcea, Binisan S.R.L., Clinica Sante S.R.L. - 79,06 tone

- Cogen Energy S.R.L. Craiova a eliminat deşeurile generate de Renamed Nefrodiamed S.R.L. Craiova - Punct de lucru Rm. Vâlcea - 18,406 tone

2.3.5 Turismul

Sectorul turism aduce o contribu ie limitată la economia vâlceană. Doar 2,47% din cifra deț afaceri generată la nivel de jude în anul 2013 provenea din activită i de tip hoteluri iț ț ș restaurante. Un procent de 1,9% din popula ie este activă în acestor sector, înregistrând oț u oară cre tere fa ă de anul 2009, cu 17 %.ș ș ț

Potenţialul turistic natural al jude ului Vâlcea se referă la totalitatea resurselor turistice pe careț le oferă cadrul natural al jude ului, prin componentele sale: relief, condiţii climatice, ape,ț elemente de vegetaţie şi faună, inclusiv metamorfozele suferite de acestea ca urmare a intervenţiei umane. Relieful variat al jude ului, cu precădere cel carpatin, se înscrie ca fiind celț mai important avantaj turistic, prezentând interes atât prin valoarea sa peisagistică, cât i prinș posibilităţile diferenţiate de amenajare şi dotare turistică şi, în general, de desfăşurare a activităţii de turism, ce se completează cu diferite componente ale apelor, vegetaţiei i faunei,ș sporindu-i complexitatea.

Resursele climatice şi bioclimatice au o tot mai mare importanţă în dezvoltarea i promovareaș turismului de agrement, de recreere sau de odihnă. Climatul jude ului Vâlcea este temperatț continental moderat. Iarna sunt prezente cantităţi mai mari de precipitaţii mixte (lapoviţă), cu ninsori şi fenomene de îngheţ mai puţin frecvente şi intense.

Încălzirea climatică globală provoacă modificări semnificative asupra resurselor de apă, producţiei agricole, aşezărilor omeneşti, toate acestea aflându-se în relaţie de intercondiţionalitate cu dezvoltarea sectorului turistic. Elementele climatice de risc cu impact asupra frecvenţei turistice sunt: diferenţele pluviometrice sezoniere; variaţiile termice diurne accentuate; nivelul ridicat al umidităţii atmosferice, care combinat cu temperatura ridicată determină un indice de confort termic scăzut; vântul, care prin combinarea cu temperaturile scăzute determină un indice de răcire, astfel că senza ia de frig resim ită de organismul umanț ț este accentuată; luminozitatea şi cromatica atmosferei; indicele de confort balneo-heliotropic.

75


Climatul devine extrem de important acolo unde există fenomene din categoria riscurilor şi hazardelor naturale (alunecări de teren, inundaţii) a căror periodicitate nu poate fi prevăzută cu exactitate, de aici şi impactul negativ al acestora în sfera turismului.

Reţeaua hidrografică

Cursurile de apă oferă jude ului, pe lângă un înalt poten ial hidroenergetic, i un poten ialț ț ș ț turistic deloc neglijabil, conferind în acela i timp condi ii propice pentru dezvoltarea turismuluiș ț de croazieră, a pescuitului sportiv.

Jude ul Vâlcea este străbătut de numeroase cursuri de apă, cele mai importante fiind Olt, Lotru,ț Cerna, Olăne ti, Bistri a, Olte i Luncavă . Printre principalele lacuri naturale se numărăș ț ț ș ț Câlcescu, Iezerul Latoriţei, Găuri, Cioara, Zănoaga Mare. Dintre lacurile artificiale men ionămț Lacul Vidra de pe râul Lotru în judeţul Vâlcea (cu o suprafaţă de 1.035 ha, adâncime maximă de 109 m şi lungime de 9 km), a cărui apă este folosită pentru hidrocentrala Lotru-Ciunget, lacurile din Călimăneşti, Băbeni, Dăeşti şi Brădişor (cu o suprafaţă de 230 ha). Apele acestor lacuri sunt utilizate pentru obţinerea de energie, dar prezintă i un important poten ial turistic. Lacurileș ț sărate de la Ocniţa şi Ocnele Mari, precum i izvoarele minerale sulfuroase, oligominerale,ș clorurate şi iodate care se găsesc la Călimăneşti, Căciulata, Băile Olăneşti, Băile Govora, Muereasca, Dobriceni, Buneşti, Râmnicu Vâlcea, Mateeşti, Ocnele Mari, Ocniţa, Oteşani, Pietrarii de Sus şi la Goruneşti, reprezintă un poten ial turistic încă insuficient valorificat.ț

Vegetaţia; Fauna; Rezervaţiile naturale

Fondul forestier, dezvoltat la nivelul judeţului Vâlcea, creează un mediu ambiant atractiv, curat, recomandat pentru vacanţe active. Valorificarea superioară a poten ialului turistic al vegeta ieiț ț

i faunei poate determina cre terea gradului de interes pentru practicarea turismului tiin ificș ș ș ț i a ecoturismului.ș

Potenţialul cultural este evident în context naţional şi regional: cultură populară puternică, numeroase evenimente şi festivaluri tradiţionale organizate; prezen a pe teritoriul jude ului aț ț 790 de monumente istorice şi ansambluri de arhitectură, dintre care, Mânăstirea Hurezi este monument ce face parte i din patrimoniul UNESCO; prezen a monumentelor şi lăca urilor deș ț ș cult şi laice: Casa Memorială "Anton Pann", Muzeul Jude ean ”Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea,ț Muzeul de Artă "Casa Simian", Muzeul Satului Vâlcean, Complexul Muzeal Măldăreşti; prezen aț instituţiilor de spectacol (teatru, filarmonică, orchestre populare, ansambluri artistice); existen a a numeroase mănăstiri şi schituri; existen a siturilor arheologice. ț ț

Numeroasele mănăstiri, biserici şi schituri de pe teritoriul jude ului Vâlcea, asigură premiseleț dezvoltării durabile i sustenabile a turismului monahal în această zonă. Judeţul Vâlcea ocupăș locul al II-lea în ţară în privinţa aşezămintelor monahale, pe teritoriul său fiind construite 33 mănăstiri, 327 biserici şi 22 schituri92. Printre a ezămintele monahale consacrate amintimș Mănăstirea Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, mănăstirile Horezu, Govora, Arnota, Surpate, Dintr-un Lemn, Turnu, Stănişoara, Frăsinei, Ostrov, Cornet, .a. De asemenea, trebuie amintitș faptul că ansamblul mănăstiresc Horezu a fost cuprins încă din anul 1993 ca monument istoric,

76


în lista patrimoniului mondial cultural - UNESCO. Acestora li se adaugă bisericile şi schiturile ce datează din sec. XVI-XIX: Schitul Jgheaburi din comuna Stoeneşti, Schitul Iezer construit în sec. XVII în localitatea Cheia-Olăneşti, Schitul Dobruşa din comuna Ştefăneşti, Schitul Sf. Ioan de sub piatră datat 1602, Cozia Veche, Schiturile Pahomie şi Bradu din localitatea Olăneşti93.

În subdomeniul ”Cultură” din cadrul strategiei prezente, am analizat pe larg poten ialul culturalț al jude ului Vâlcea.ț

La nivelul anului 2014 structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică din județul Vâlcea reprezentau 53,44% din totalul unităților de cazare existente în Regiunea Sud-Vest Oltenia, având ponderea cea mai mare din toate județele regiunii.

Conform Anuarului Statistic al Jude ului Vâlcea pentru anul 2012, jude ul s-a situat pe locul 6 peț ț ară în ceea ce prive te unită ile de cazare turistică existente i pe locul 4 în ceea ce prive teț ș ț ș ș

numărul de înnoptări în structurile de cazare turstică.

În ceea ce prive te evolu ia structurilor de primire turistică la nivelul jude ului Vâlcea seș ț ț observă o cre tere de 38,69% în anul 2014 comparativ cu 2007. 28,18% dintre structurile deș primire turistică din jude ul Vâlcea sunt pensiuni turistice, urmate de 26,46% pensiuniț agroturistice, 18.02% sunt hoteluri iar 12,87% sunt vile turistice.

2.3.6 Agricultura

Jude ul Vâlcea are o economie cu profil industrial - agrar. Relieful jude ului permite dezvoltareaț ț tuturor culturilor agricole, cu particularită i în func ie de zonă. ț ț

Activitatea economică, în cele mai multe dintre localită ile rurale, este axată pe practicareaț agriculturii. Doar în cazul localită ilor dezvoltate, aflate în zona de extindere a oraşelorț importante, pot fi identificate activită i economice nonagricole sistematice. În lipsa unorț activită i antreprenoriale viabile, care să antreneze comunitatea şi să ofere oportunită iț ț lucrative pentru locuitori, cele mai multe dintre localită ile rurale nu reuşesc să depăşeascăț stadiul de subdezvoltare în care se află.

Jude ul Vâlcea are o suprafa ă totală de 576.477 hectare (2013), fiind al doilea jude ca mărimeț ț ț din Regiunea Sud-Vest Oltenia. Ponderea jude ului Vâlcea în suprafa a totală a Regiunii SudVestț ț Oltenia este de 20%, pe primul loc situându-se jude ul Dolj cu 25%, urmat de jude ele Olt iț ț ș Gorj cu 19%, i jude ul Mehedin i cu 17%.ș ț ț

Suprafa a agricolă a jude ului Vâlcea este de 242.856 hectare: 44% pă uni, 36% suprafa ăț ț ș ț arabilă, 13% fâne e, 5% livezi i pepiniere pomicole, 2% vii i pepiniere viticole.ț ș ș

Parcul de tractoare i ma ini agricole din cadrul jude ului Vâlcea a avut o evolu ie fluctuantă,ș ș ț ț însă în 2013 se înregistrează o u oară cre tere, în ceea ce prive te tractoarele, semănătoareleș ș ș mecanice, combinele pentru recoltat cereale, presele pentru balotat.

Ponderea principalelor culturi agricole la nivelul jude ului Vâlcea este următoarea: 61%ț porumb, urmat de 13% grâu i secară, 9% cartofi, 8% furaje verzi, 6% legume. ș

77


Investi iile din domeniul agricol au determinat o cre tere anuală semnificativă a exploatării ț șterenurilor agricole, în anul 2013 doar 1.491 hectare de teren arabil aflându-se în repaus, cu 76,45% mai pu in decât în anul 2007, 98,12% dintre acestea apar inând unor exploata iiț ț ț agricole individuale.

Producţia agricolă este în mare parte concentrată asupra culturii cerealelor, care deţin aproape 25% din producţia vegetală totală (date la nivelul anului 2012), furaje (23%), restul fiind împărţit între fructe (17%), legume (16%), rădăcinoase-cartofi (13%), struguri (6%).

Zestrea viticolă a jude ului Vâlcea încadrează jude ul în categoria zonelor cu cele mai mariț ț podgorii i suprafe e viticole din România. Podgoria Drăgă ani a devenit una din cele maiș ț ș renumite podgorii la nivel na ional. Aici sunt cultivate peste 60 de soiuri locale, autohtone iț ș străine. Cu o suprafa ă de 16.000 ha, podgoria Drăgă ani include i podgoria Sâmbure ti.ț ș ș ș

Zonele deluroase sunt favorabile pomiculturii; pomicultura este specifică zonei metropolitane Râmnicu-Vâlcea, culturile de măr, păr, prun, cire regăsindu-se în Băbeni, Frânce ti, Pău e ti,ș ș ș ș Tom ani, Pietrari, Bărbăte ti, Coste ti i în depresiunea Horezu. În anul 2010, s-au înregistratș ș ș ș cei mai mul i pomi fructiferi din perioada 2007-2013 ani din jude ul Vâlcea (13.549.223 pomi),ț ț ponderea cea mai mare revenind livezilor de pruni (74,58%). În anul 2013, numărul pomilor fructiferi a scăzut cu 55,58% comparativ cu 2007.

La nivelul anului 2013, jude ul Vâlcea are o suprafa ă de 11.738 hectare amenajări pentruț ț iriga ii, reprezentând 1,95% din suprafa a totală amenajată a Regiunii de dezvoltare Sud-Vestț ț Oltenia. În perioada 2008-2013, la nivelul jude ului suprafa a a fost aceea i, neexistândț ț ș amenajări noi.

Fenomenele de eroziune în adâncime sunt frecvente în jude , datorită excesului de umiditateț specific reliefului, fiind necesare lucrări de desecare prin colectarea, transportul i evacuarea înș emisari a apei în exces. În anul 2013, suprafa a terenurilor amenajate prin lucrări de desecareț reprezenta în valori absolute 13.031 hectare, cu pondere semnificativă a suprafe ei agricoleț amenajate, 99,94%.

În ceea ce prive te cre terea animalelor, în perioada 2007-2013 au fost înregistrate cre teri aleș ș ș efectivului de păsări cu 8,52%, ale familiilor de albine cu 95,25%, ovine cu 18,51%, dar iș scăderi ale efectivelor de bovine cu -42,52% i cabaline -50,85%. ș

La nivelul jude ului, produc ia agricolă animală (în 2013 comparativ cu 2007) este în cre tere laț ț ș

miere de albine (100,97%), i în scădere la carne cu -22,13%, lapte cu -13,5%, lână cu -5,55%, șouă -0,66%.

Jude ul Vâlcea s-a clasat în anul 2013 pe locul II pe ară la produc ia de miere extrasă, cu oț ț ț pondere de 5,4% în totalul produc iei pe ară. ț ț

Cât prive te contribu ia la produc ia agricolă animală a Regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia,ș ț ț

78


jude ul Vâlcea contribuie cu 20,95% la produc ia de lapte, cu 16,03% la produc ia de lână, cuț ț ț 18,67% la produc ia de ouă i cu 32,22% la produc ia de miere de albine.ț ș ț

Valoarea produc iei ramurii agricole în anul 2013, în jude ul Vâlcea (1.466.723 mii lei)ț ț reprezintă 1,87% din valoarea totală la nivel na ional (78.464.416 mii lei) i 16,77% dinț ș valoarea produc iei agricole a Regiunii Sud-Vest Oltenia (8.746.244 mii lei). ț

Evolu ia valorii produc iei agricole în perioada 2007-2013 indică o cre tere a valorii totale cuț ț ș 53,69%, datorată cre terii ramurii vegetale (47,38%) i ramurii animale (65,82%). În schimb, aș ș scăzut produc ia serviciilor agricole cu 75%.ț

Indicii produc iei agricole indică la nivelul anului 2013 o cre tere cu 53,47% comparativ cuț ș anul 2007. Procentul cel mai ridicat al indicilor produc iei agricole, înregistrat în anul 2013,ț este de inut de ramura vegetală cu 138,3%, urmată de ramura animală cu 135,2%.ț

2.3.7 Viziunea de dezvoltare ajude ului VâlceațViziunea de dezvoltare are în centrul său resursa umană urmărind oferirea locuitorilor săi un standard de viaţă înalt, în armonie cu mediul înconjurător şi încurajând spiritul civic iș satisfacerea nevoilor tuturor cetă enilor, în toate domeniile sociale i economice: ț ș

1. Educa ia trebuie să aibă în vedere, în primul rând, în elegerea mai bună a nevoilor reale i aț ț ș direc iilor de dezvoltare a resurselor umane prin studiul temeinic i în elegerea evolu iei pie eiț ș ț ț ț muncii, asigurarea unui cadru adecvat pentru educa ie de calitate pentru to i cetă enii,ț ț ț formarea profesională de calitate, sprijinirea învă ării, cre terea calită ii serviciilor deț ș ț informare, consiliere i orientare, dezvoltarea de măsuri integrate pentru crearea de locuri deș muncă;

2. Sănătatea va trebui să urmeze tendin ele actuale de dezvoltare i cre terea calită iiț ș ș ț serviciilor medicale; accentul va trebui pus pe starea de sănătate a mamei i copilului iș ș reducerea morbidită ii i mortalită ii prin boli transmisibile i netransmisibile;ț ș ț ș

3. Serviciile sociale vor avea în vedere satisfacerea nevoilor tuturor cetă enilor,ț promovarea oportunită ilor egale i adecvarea sistemului de protec ie socială, cu accent peț ș ț sprijinirea i integrarea categoriilor de persoane vulnerabile; ș

4. Cre terea competitivită ii economice ca motor al cre terii nivelului de trai i civiliza ieiș ț ș ș ț se va ob ine prin cre terea atractivită ii antreprenoriatului, sus inerea înfiin ări de noiț ș ț ț ț structuri de afaceri (parcuri industriale, centre de afaceri etc.), a utilizării resurselor locale, a atragerii de noi investitori, a activită ilor de cercetare - dezvoltare - inovare, a învă ământuluiț ț profesional i universitar de specialitate; ș

5. Turismul, de i nu are o pondere economică însemnată este un integrator al dezvoltăriiș infrastructurii specifice, dar i de transport contribuind hotărâtor la dezvoltarea durabilă aș jude ului bazată pe valorificarea superioară a potenţialului natural şi antropic; ț

6. Infrastructura de transport - este necesară sus inerea investi iilor prevăzute în Masterț ț Planul General de Transport al României, a celor ce vizează legătura cu viitoarea autostradă

79


Pite ti - Sibiu, dar i a celor de modernizare a drumurilor existente, fie de importan ă na ională,ș ș ț ț jude eană sau locală; ț

7. Dezvoltarea urbană va trebui să urmeze o abordare holistică, integratoare care să ia în considerare dimensiunile fizice, economice i sociale ale spa iilor urbane. Acestea, deoareceș ț ora ele jude ului asigură cea mai mare parte a PIB-ului i reprezintă motoarele economiei,ș ț ș asigurând locuri de muncă şi servicii şi deţinând rolul de catalizator al creativităţii şi inovării;

8. Agricultura are un bun poten ial de cre tere, care, pentru a fi valorificat are nevoie deț ș ac iuni sus inute pentru îmbunătăţirea condiţiilor pentru fermele mici şi diversificareaț ț economiei rurale, promovarea asocierii micilor producători în ferme mari. Condi ii favorabileț de dezvoltare o au cre terea animalelor, produc ia de fructe i agricultura ecologică. Cre tereaș ț ș ș competitivită ii necesită însă investi ii în iriga ii, sus inerea dezvoltării de activită i economiceț ț ț ț ț

i stimularea creării de centre de colectare i valorificare a produselor agricole; ș ș

9. Silvicultura poate asigura materie primă pentru industrii de prelucrare superioară a lemnului i pentru produc ia de fructe de pădure; ș ț

10. Dezvoltarea rurală trebuie să pornească de la premiza că poten ialul de dezvoltare a uneiț zone este cu atât mai mare cu cât infrastructura i serviciile de bază sunt mai dezvoltate. ș

De fapt, crearea de infrastructură reprezintă primul pas în cadrul procesului de dezvoltare locală, în ideea că accesul la utilităţi, bunuri şi/sau servicii creşte atractivitatea zonei i implicitș dezvoltarea economică i socială. Procesul de decizie pentru o dezvoltare echilibrată în profilș teritorial trebuie să ia în considerare factorii endogeni (popula ia, suprafa a agricolă i ceaț ț ș forestieră, patrimoniul cultural), caracteristicile fizico-geografice (factorii naturali care favorizează dezvoltarea sau o restricţionează), caracteristicile demografice ale capitalul uman ca cea mai importantă resursă a societă ii, echiparea tehnico-edilitară i activită ile economiceț ș ț existente;

11. În domeniul protec iei mediului, în primul rând trebuie asigurată corelarea raţională aț obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiţionale în profil inter-sectorial şi regional, cu potenţialul şi capacitatea de susţinere a capitalului natural;

12. Administra ia publică trebuie să se implice în consolidarea prin modernizare a capacită iț ț sale pentru asigurarea unor servicii publice de calitate i în medierea dialogului social între to iș ț actorii sociali (institu iile guvernamentale, autorită ile publice centrale i locale, patronate,ț ț ș sindicate sau alte tipuri de organiza ii ale angaja ilor, organiza ii neguvernamentale etc).ț ț ț Eforturile de creştere a calităţii furnizării serviciilor publice ar trebui să se concentreze în mod deosebit pe dezvoltarea capacităţii administraţiei publice din zonele rurale.

2.3.8 Directii de ac iune i măsuriț șDomeniu strategic de dezvoltare 1 : Competitivitate economică, cercetare - dezvoltare - inovare

Direcții strategice de Măsuri1.1. Creșterea atractivității condițiilor 1.1.1.Dezvoltarea infrastructurii mediului de

afaceri

80


pentru dezvoltarea competitivă a afacerilor

1.1.2. Promovarea județului ca locație de afaceri1.1.3. Creșterea competitivității economice, în special în domenii de high-tech, cu înalt

1.2. Creşterea contribuţiei la progresul cunoaşterii de frontieră

1.2.1. Susţinerea specializării inteligente1.2.2. Încurajarea parteneriatelor public-public şi public-privat

1.3. Transformarea sectorului CDI într-un factor al creşterii economice

1.3.1. Dezvoltarea economiei bazate pe 1.3.2. Infrastructură de transfer şi incubatoare de inovare

Domeniu strategic de dezvoltare 2: Resurse umane, educa ie, sănătate, servicii sociale iț ș administra ie ț

Direcții strategice de Măsuri2.1.Cre terea gradului de ocupareș pe pia a for ei de muncă prinț ț măsuri active de ocupare

2.1.1. Promovarea antreprenoriatului i a ș activită ilorț economiei sociale

2.1.2. Măsuri active de ocupare pe pia a muncii ț

2.2. Promovarea incluziunii sociale combaterea sărăciei i aș oricăror forme locuin e, serviciiț sociale, sănătate, cultură a de discriminare

2.2.1. Măsuri de integrare pe pia a muncii, acces laț locuin e, servicii sociale, sănătate, cultură aț persoanelor/comunită ilor vulnerabileț

2.3. Cre terea calită ii i eficien eiș ț ș ț sistemelor de educa ie i instruireț ș

2.3.1. Asigurarea calită ii proceselor de predare iț ș învă are precum i a serviciilor educa ionaleț ș ț

2.3.2. Deschiderea sistemului educa ional i de formareț ș profesională către societate, mediul social, economic iș cultural

2.4. Facilitarea accesului la educa ieț i instruire pentru to i cetă eniiș ț ț

2.4.1. Asigurarea educa iei de bază pentru to iț ț cetă eniiț

2.4.2. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii i adaptarea competenţelorș absolvenţilor la cerinţele angajatorilor

2.5. Sprijin pentru infrastructura educa ională i dezvoltareaț ș resurselor în

colile primare i gimnaziale, liceeș ș

2.5.1. Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale de bază şi a dotării şcolilor TVET cu echipamente didactice/şcolare şi IT

81


tehnologice, infrastructura TVET, îndeosebi cele din zonele dezavantajate

2.6. Dezvoltarea infrastructurii adecvate la nivel jude ean i local înț ș vederea reducerii inechită iiț accesului la servicii de sănătate

2.6.1. Îmbunătă irea infrastructurii serviciilor deț sănătate în regim ambulatoriu2.6.2. Dezvoltarea infrastructurii serviciilor integrate de urgen ăț2.6.3. Îmbunătă irea infrastructurii serviciilor deț sănătate publică

2.6.4. Eficientizarea sistemului de sănătate prinutilizarea tehnologiei informa iei i comunica iilorț ș țmoderne

2.8. Cre terea calită ii serviciilorș ț sociale

2.8.1. Consolidarea managementului sistemului de asistenţă socială la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale2.8.2. Îmbunătăţirea sistemului de servicii sociale pentru persoane vârstnice2.8.3. Protecţia persoanelor i a familieiș2.8.4. Protecţia copilului

2.8.5. Protecţia persoanelor cu dizabilită iț

2.9. Dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale

2.9.1. Modernizarea/construirea/reabilitarea infrastructurii de servicii sociale

2.10. Consolidarea capacită iiț administra ie publice pentruț asigurarea unor servicii publice de calitate

2.10.1. Consolidarea capacită ii administrative aț factorilor de decizie în ceea ce prive te sistemele deș asigurare a calită ii, monitorizare i evaluareț ș

2.10.2. Dezvoltarea competen elor i cuno tin elorț ș ș ț personalului din autorită ile i institu iile publiceț ș ț (inclusiv deciden i politici)ț2.10.3. Simplificarea procedurilor birocratice iș administrative pentru cetă eni i mediul de afaceriț ș

2.11. Modernizarea serviciilor administra iei publice localeț

2.11.1. Dezvoltarea infrastructurii administrative

2.11.2. Îmbunătă irea accesului la tehnologiileț informa iei i comunica iilorț ș ț

Domeniu strategic de dezvoltare 3: Infrastructură, dezvoltare urbană i mediuș

Direcții strategice de Măsuri

82


3.1. Dezvoltarea i promovareaș unui sistem de transport durabil iș inteligent la nivel jude eanț

3.1.1.Asigurarea conectării re elei de drumuriț jude ene la re eaua TEN-Tț ț3.1.2. Modernizarea i reabilitarea re elei deș ț drumuri jude eneț3.1.3. Dezvoltarea i reabilitarea infrastructuriiș feroviare3.1.4. Investi ii pentru eliminarea blocajelor iț ș fluidizarea traficului3.1.5. Îmbunătă irea siguran ei traficului iț ț ș securită ii transporturilor pentru toate căile deț transport

3.2. Cre terea calită ii vie ii prinș ț ț Modernizarea i extindereaș infrastructurii edilitare de bază i aș mediului construit

3.2.1. Investi ii în infrastructura edilitară de bazăț

3.3. Dezvoltarea urbană durabilă prin reabilitarea zonelor urbane

3.3.1.Cre terea sustenabilită ii transportului publicș ț urban prin investi iiț

3.3.2. Realizarea de investi ii în vederea cre teriiț șeficien ei energeticeț3.3.3. Reabilitarea i extinderea zonelor verzi dinșmediul urban

3.3.4. Dezvoltarea zonelor de agrement, culturale, sportive3.3.5. Conservarea, protejarea, promovarea iș dezvoltarea patrimoniului natural i construitș

3.4. Dezvoltarea unui sistem urban echilibrat i policentric i a uneiș ș noi rela ii ora -satț ș

3.4.1. Sus inerea activită ii polului de dezvoltareț țRâmnicu Vâlcea i sprijinirea dezvoltării urbane aș celorlalte ora eș3.4.2. Dezvoltarea durabilă prin realizareastrategiei de dezvoltare teritorială i a planurilorșde mobilitate urbană

3.5.Îmbunătă irea managementuluiț sistemului de gestionare a de eurilorș

3.5.1.Planificarea strategică a gestionării de eurilorș

3.5.2.Dezvoltarea sistemelor integrate de gestionare a de eurilor i substan elor periculoaseș ș ț

3.6. Prevenirea i reducereaș efectelor negative asupra mediului ale activită ilor industriale,ț

3.6.1.Gestionarea resurselor de apă i controlulș poluării industriale

3.6.2. Protec ia solului i subsoluluiț ș

83


agricole, edilitare, activită ilor deț transport .a.ș

3.6.3.Imbunătă irea gradului deț educare, con tientizare, informare, consultare i participareș ș a cetă enilor în luarea deciziilor privind mediulț

3.7. Protejarea mediului prin cre terea produc iei de energie dinș ț surse regenerabile

3.7.1.Elaborarea de studii de identificare a poten ialului energetic din jude ul Vâlceaț ț

3.7.2. Promovarea producerii energiei pe bază deresurse regenerabile

3.8. Men inerea speciilor iț ș habitatelor din ariile naturale protejate/parcuri /rezerva ii într-țun stadiu favorabil de

conservare

3.8.2. Întocmirea, aprobarea i punerea în aplicare aș planurilor de management i regulamentelorș zonelor protejate constituite pe raza jude uluiț

Domeniu strategic de dezvoltare 4: Turism, cultură i sport ș

Direcții strategice de Măsuri4.1. Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea durabilă a Jude ului Vâlcea, prin măsuri deț promovare integrată, prin asigurarea unei oferte adaptate, bazată pe valorificarea superioară a potenţialui natural şi antropic

4.1.1. Creşterea accesului, prin investiţii publice, la obiectivele de patrimoniu cultural şi arhitectural

4.1.2. Sprijin pentru iniţiativele de valorificare a specificului etnografic şi etnic, pentru iniţiativelede integrare a ofertei culturale şi de organizare de circuite

4.1.3. Crearea şi actualizarea unui calendar de evenimente culturale, în strânsă corelare cu patrimoniul cultural

4.1.4. Promovarea dezvoltării unui turism durabil, responsabil şi de calitate

4.2. Crearea unei oferte turistice diversificate, integrate şi competitive prin susţinerea dezvoltării investiţiilor locale, care să conducă la creşterea volumului activităţii şi a circulaţiei turistice; crearea de noi locuri de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, prin diversificarea serviciilor turistice, ameliorarea calităţii

4.2.1. Sprijin pentru crearea de structuri de cazare sustenabilă, de mici dimensiuni în zonele rurale, pentru modernizarea şi restructurarea structurilorexistente4.2.2. Investiţii publice locale pentru infrastructura de transport, de management al apei în zonele rurale4.2.3. Investiţii pentru creşterea şi valorificarea gradului de atractivitate pentru puncte de interes locale (stână, atelier de olărit etc.)

84


mediului, înfrumuseţarea localităţilor, oferirea unor noi posibilităţi de agrement şi refacere pentru locuitorii jude ului Vâlcea şiț pentru turişti

4.2.4. Valorificarea superioară a poten ialuluiț turistic balnear de relaxare, SPA i medicalș4.2.5. Dezvoltarea potenţialului pentru turism activ şi orientat spre natură4.2.6. Dezvoltarea potenţialului turistic al zonelorurbane4.2.7. Crearea de circuite turistice tematice i inter-ștematice4.2.8. Dezvoltarea resurselor umane în domeniul turismului

4.3. Cre terea participăriiș cetă enilor la o via ă culturalăț ț atractivă, dinamică i conectată laș valorile culturale na ionale iț ș interna ionaleț

4.3.1. Sprijinirea participării cetă enilor la o via ăț țculturală i artistică atractivă în mediul rural iș ș urban

4.3.2. Îmbunătă irea infrastructurii culturale lațnivelul jude uluiț

4.4. Sprijinirea dezvoltării tuturor actorilor culturali, care să asigure o ofertă culturală diversificată i deș calitate

4.4.1. Asigurarea de condi ii pentru dezvoltarea iț șdiversificarea ofertei culturale la nivelul jude uluiț

4.5. Păstrarea i valorificareaș bogă iei patrimoniului culturalț local

4.5.1.Identificarea loca iilor cu poten ial cultural iț ț ș valorificarea patrimoniului cultural local

4.6.Participarea activă a popula ieiț de toate vârstele la activită iț sportive în scopul ameliorării indicatorilor de sănătate a popula ieiț

4.6.1.Derularea de activită i care să determinețparticiparea popula iei la activită i sportiveț ț

4.7. Creşterea numărului practican ilor, cu precădere înț rândul copiilor şi tinerilor, în scopul integrării, participării şi coeziunii sociale, a formării şi dezvoltării ca cetă eni activi,ț educa i şi responsabiliț

4.7.1.Dezvoltarea de activită i care să sus inăț țcre terea numărului de practican i ai sportuluiș ț

4.8. Sus inerea sportului deț performan ă în vederea creşteriiț calitative şi cantitative, a performan elor interne şiț interna ionaleț

4.8.1. Dezvoltarea infrastructurii în domeniulsportului

85


4.8.2. Dezvoltarea activită ilor care să încurajezețsportul de performan ăț

Domeniu strategic de dezvoltare 5: Agricultura i dezvoltarea ruralăș

Direcții strategice de Măsuri5.1. Cre terea competitivită iiș ț sectorului agricol din jude prinț modernizarea i integrarea pie eiș ț

5.1.1. Cre terea investi iilor în domeniul agricol,ș ținclusiv conformarea cu cerin ele UE i cerin eleț ș țde calitate5.1.2. Facilitarea accesului la pie ele de capitalțpentru fermieri

5.1.3. Cre terea calită ii învă ământului,ș ț ț cercetărilor tiin ifice i serviciilor în sectorulș ț ș agricultură

5.2. Asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale

5.2.1. Sprijinirea practicilor de gestionare aterenurilor agricole i a apeiș

5.2.2. Sprijinirea tehnologiilor i produselorș ecologice, inclusiv a biodiversită iiț

5.2.3. Sprijinirea adaptării i atenuării efectelorș schimbărilor climatice

5.3. Îmbunătă irea nivelului de trai înț

mediul rural

5.3.1. Cre terea numărului de investi ii înș ț infrastructura fizică i de servicii din mediulș rural

2.3.9 Planul de ac iunețPlanul de ac iune aferent Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a jude ului Vâlcea pentruț ț perioada 2015-2022 detaliază implementarea măsurilor prioritare stabilite pentru fiecare domeniu strategic de dezvoltare.

Cele 5 domenii strategice de dezvoltare pentru perioada 2015-2022 sunt:

1. Competitivitate economică, cercetare - dezvoltare - inovare;

86


2. Resurse umane, educa ie, sănătate, servicii sociale i administra ie; ț ș ț

3. Infrastructură, dezvoltare urbană i mediu; ș

4. Turism, cultură i sport; ș

5. Agricultură i dezvoltare rurală.ș

87


Măsura Acțiuni propuse Entitățiresponsabile

Fondurinecesare

Rezultate/ indicatori

Direcția strategică 1.1: Creșterea atractivității condițiilor pentru dezvoltarea competitivă a afacerilor1.1.1 Dezvoltareainfrastructurii mediului deafaceri

a) Dezvoltarea structurilor de sprijin a afacerilor și a serviciilor publice privind mediul de afaceri;b) Reabilitarea zonelor destinate mediului de afaceri (parcuri industriale, centre de afaceri etc.) cu impact vizual negativ și promovarea acestora;c) Crearea/ modernizarea/ extinderea infrastructurii de afaceri (incubatoare de afaceri, centre de afaceri, parcuri științifice, tehnologice, industriale, piețe de gros, clustere);d) Realizarea/ cooperarea cu rețele de tip cluster;e) Analiza posibilității de extindere a exploatației miniere în vederea asigurării resurselor pentru mediul de afaceri;

ConsiliulJudețean VâlceaAutoritățipublice localeOperatorieconomici

Fonduri de labugetul localFonduri de labugetul de statFonduri externenerambursabile

Nr. de structuri de afaceri înființateNr. de zone destinateafacerilor reabilitateNr. de structuri deafaceri create/modernizate/ extinseNr. de rețele de tipcluster realizate/ lacare s-a aderat

1.1.2. Promovareajudețului ca locație deafaceri

a) Valorificarea structurilor de afaceri existente și promovarealor în mediul de afaceri;b) Încurajarea și diversificarea evenimentelor adresate mediuluide afaceri și organizarea lor în structurile de afaceri existente;c) Identificarea și atragerea de investiții străine directe;d) Dezvoltarea serviciilor publice oferite mediului de afaceri;e) Dezvoltarea unui portal de promovare pe piețele naționale șiinternaționale a mediului de afaceri din județ;

ConsiliulJudețean VâlceaAutoritățipublice localeCamera deComerț șiIndustrie


Nr. de evenimente depromovare astructurilor de afaceriNr. de întâlniri deafaceri organizateNr. de evenimenteorganizare în centrelede afaceriNr. de investitori atrașiîn județCreșterea ponderiiinvestițiilor străinedirecteNr. de servicii oferitemediului de afaceri

88



Fondurinecesare


1.1.3. Creștereacompetitivității economice,în special în domenii dehigh-tech, cu înalt potențialinovativ

a) Înţelegerea impactului social al ştiinţei, tehnologiei şi alactivităţilor economice în sectoarele relevante prin organizareade sesiuni de informare la nivelul județului;b) Sprijinirea dezvoltării activităților economice în sectorulCDI;c) Stimularea activității de CDI a întreprinderilor șitransformarea rezultatelor acesteia în produse, servicii,tehnologii;d) Încurajarea dezvoltării de noi întreprinderi (inclusivîntreprinderi sociale) prin promovarea programelor de finanțare;

ConsiliulJudețean VâlceaAutoritățipublice localeCamera deComerț șiIndustrieOperatorieconomici


Nr. de sesiuni deinformare organizateNr. de activitățieconomice înființate/dezvoltate în sectorulCDINr. de întreprindericare au aplicat proiecteîn sectorul CDI;Nr. de proiecte depuseîn sectorul CDINr. de întreprinderiînființate.

Direcția strategică 1.2. Creşterea contribuţiei la progresul cunoaşterii de frontieră1.2.1. Susţinereaspecializării inteligente

a) Susţinerea specializării inteligente prin concentrarearesurselor în domenii de cercetare şi inovare cu relevanţăeconomică şi cu potenţial CDb) Stimularea cercetării şi dezvoltării interdisciplinarec) Susţinerea aspiraţiei către excelenţă în cercetarea la frontierăprin mobilitate și parteneriated) Dezvoltarea resurselor umane din cercetare, dezvoltare,inovaree) Finanţarea de proiecte CDI derulate de întreprinderi,individual sau în parteneriat cu institutele de CD şi universităţi,în scopul inovării de procese şi de produse (bunuri şi servicii) însectoarele economice care prezintă potenţial de creştere.f) Integrarea unei proporţii semnificative a doctoranzilor şi adoctorilor tineri în proiecte CDI de echipă, cu teme de interesprivat sau public

ConsiliulJudețean VâlceaAutoritățipublice localeOperatorieconomiciInstitute de CDUniversitățiȘcoli și licee


Nr. de cercetătoriparticipanți laevenimenteinternaționaleNr. de parteneriateinternaționale create îndomeniul CDNr. de locuri de muncănou create în domeniulCDNr. de proiecte CDIfinanțateNr. de tineri implicațiîn proiecte de CDI

89



Fondurinecesare


1.2.2. Încurajareaparteneriatelor public-public şi public-privat

a) Cooperarea între universități, instituții de cercetare și mediulde afaceri

ConsiliulJudețean VâlceaAutoritățipublice localeOperatorieconomiciInstitute de CDUniversitățiȘcoli și licee


Nr. de parteneriatepublic-public saupublic-privat

Direcția strategică 1.3.Transformarea sectorului CDI într-un factor al creşterii economice1.3.1.Dezvoltareaeconomiei bazate pecunoaștere

a) Dezvoltarea și folosirea eficientă a capitalului uman înspecial în zona antreprenorială pentru a compensa numărul micde întreprinzători (~50% din media europeană)

ConsiliulJudețean VâlceaInstitute decercetareUniversitățiInstituții publice


Nr. de antreprenori noiNr. de acțiuni depromovare aantreprenoriatuluiorganizate

1.3.2. Infrastructură detransfer şi incubatoare deinovare

a) Dezvoltarea unor organizaţii de cercetare performanteb) Instituirea unui program de acţiuni de sprijin indirect pentrucercetare, precum pregătirea cercetătorilor şi inginerilor înproblematica drepturilor industriale şi a proprietăţii intelectuale;c) Asigurarea unei evoluţii rapide şi sustenabile, numerice şicalitative, a resurselor umane din cercetare, dezvoltare şiinovare;

ConsiliulJudețean VâlceaInstitute decercetareUniversități


Nr. de organizații decercetare performantădezvoltateNr. de programe /acțiuni de sprijin aCDINr. de persoaneangajate în sectorulCDI

90



Fondurinecesare


Direcția strategică 2.1. Creșterea gradului de ocupare pe piața forței de muncă prin măsuri active de ocupare2.1.1. Promovareaantreprenoriatului și aactivităților economieisociale

a) Promovarea antreprenoriatului prin: dezvoltareacompetențelor antreprenoriale și manageriale, campanii de informare şi conştientizare, organizarea de seminarii în cadrul instituţiilor de educaţie şi formare profesională pentru a promova cultura antreprenorială, evidențierea facilităților legale de care pot beneficia IMM-urile;b) Încurajarea antreprenoriatului prin servicii de sprijin pentru iniţierea unei afaceri;c) Activităţi integrate cuprinzând consiliere, sprijin pentru iniţierea afacerilor, formare profesională, activităţi de asistenţă şi post-asistenţă în sprijinul iniţierii afacerilor şi a ocupării pe cont propriu;d) Activităţi de formare profesională şi consiliere/tutoriat cu scopul facilitării interacţiunii între universităţi, centre de afaceri şi cercetare, cu accent pe diseminarea expertizei în tehnologiile eco-inovatoare şi transferul bunelor practici în domeniul energiei şi mediului;e) Înfiinţarea, dezvoltarea şi consolidarea de reţele, parteneriate, inclusiv comunităţi de practică, parteneriate şi reţele virtuale, destinate dezvoltării unor programe antreprenoriale specifice tematic sau teritorial, inclusiv prin realizarea unor studii şi cercetări privind situaţia antreprenoriatului la nivel local;f) Dezvoltarea şi promovarea unor activităţi şi servicii generatoare de profit pentru a ajuta persoanele excluse social sau cele expuse riscului de excluziune socială să se integreze sau reintegreze pe piaţa muncii, în întreprinderile economiei sociale şi/sau în economia formală;g) Consolidarea capacităţilor, competenţelor, cunoştinţelor şistimei de sine pentru grupurile vulnerabile prin înfiinţareaparteneriatelor public/private în domeniul economiei sociale;h) Asigurarea de servicii de consiliere şi informare şi schimbul

de experienţă în domeniul economiei sociale;

ConsiliulJudețean VâlceaAutorități aleadministrațieipublice localeAJOFMONG-uriIntreprinderiimplicate îneconomia socială


Nr. de campanii deinformare șiconștientizareorganizateNr. de măsuri integratepentru inițierea uneiafaceriNr. de persoaneconsiliate, informate,mediateNr. de persoaneformateNr. de parteneriatecreateNr. de proiecte pentrudezvoltarea economieisocialeNr. de activitățieconomice înființate/dezvoltate

91



Fondurinecesare


2.1.2. Măsuri active deocupare pe piața muncii

a) Dezvoltarea de acțiuni pentru integrarea durabilă pe piațaforței de muncă a tinerilor, în special a celor care nu au un locde muncă și care nu urmează studii sau cursuri de formare(NEETs);b) Dezvoltarea de acțiuni și proiecte pentru persoanele aflate încăutarea unui loc de muncă, șomeri pe termen lung, persoaneinactive, lucrătorii în vârstă (55-64 ani), persoane de etnie romă,persoane cu dizabilități și alte grupuri vulnerabile, persoane dinmediul rural;c) Dezvoltarea și implementarea măsurilor active de ocupareprin servicii de sprijin (de orientare și formare, de asistențăpentru căutarea unui loc de muncă șa.) pentru integrarea pepiața muncii a șomerilor tineri, a celor din grupa de vârstă 40 -49 ani, a celor cu studii superioare și de lungă durată;d) Asigurarea accesului efectiv la serviciile de formareprofesională a tuturor celor care doresc să devină economic activi;e) Crearea de noi locuri de muncă prin atragerea de investitorişi stimularea activităţilor economice pe cont propriu şi aîntreprinderilor nou înfiinţate;f) Implementarea de acțiuni corective și preventive pentrureducerea șomajului;

Autorităţi aleadministraţieipublice locale(unităţiadministrativ-teritoriale)Camera deComerţ şiIndustrieONG-uriAsociațiiprofesionalePatronateUniversitățiÎntreprinderiFurnizori de FPCautorizați publiciși privațiOrganizațiisindicale


Nr. de acțiuni deintegrare pe piațamuncii a tinerilorNr. de tineri care și-augăsit un loc de muncăNr. de proiecte pentrutineriNr. de măsuri activede ocupare și serviciide sprijin la nivel dejudețNr. de persoaneaparținând grupurilorvulnerabile care aubeneficiat de măsuride integrare pe piațamunciiNr. de parteneriatecreate pentru ocupareaforței de muncă lanivelul județului

92



Fondurinecesare


g) Promovarea unor măsuri speciale în vederea oferirii deoportunităţi ocupaţionale grupurilor defavorizate: rromi,persoane cu dizabilităţi, femei, tineri fără experienţă în câmpulmuncii, şomeri peste 45 ani, șomeri de lungă durată;h) Promovarea sistemelor duale de finanţare pentru ocupareatinerilor prin combinarea formării în şcolile profesionale şipractica în întreprinderi;i) Stimularea mobilităţii geografice şi ocupaţionale, inclusivprime de încadrare/instalare;j) Acordarea de subvenţii pentru ocupare, angajaţilor cât şiangajatorilor;k) Furnizarea serviciilor de consultanţă şi asistenţă, inclusivstimulente financiare, pentru începerea unei activităţiindependente sau pentru iniţierea unei afaceri;l) Promovarea programelor care sprijină şi încurajează demarareaafacerilor care să genereze diversitate în economia locală şi noilocuri de muncă în zonele rurale, în sectoarele non-agricole;m) Promovarea şi acordarea de sprijin pentru revitalizarea şidezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale;n) Acțiuni pentru stimularea participării tinerilor din categoriaNEET în activitatea economică prin intermediul unei abordărimultidimensionale (consiliere, servicii personalizate, formareprofesională, sprijin financiar pentru înființarea de întreprinderi,recunoașterea competențelor dobândite în contexte formale șinon-formale, stimulente financiare pentru angajatori în scopulcreării de noi oportunități de angajare și al organizării deprograme de ucenicie și stagii, acțiuni în vederea creșteriimobilității interne/naționale a forței de muncă);

Întreprinderiimplicate îneconomia socialăAJOFM

Nr. de măsuri șiacțiuni destinategrupurilor vulnerabileNr de persoane care și-au găsit un loc demuncăNr. de angajatori careau fost implicați înproiecteNr. de locuri de muncăgenerate de economiasocială

93



Fondurinecesare


Direcția strategică 2.2. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricăror forme de discriminare2.2.1.Măsuri de integrarepe piața muncii, acces lalocuințe, servicii sociale,sănătate, cultură apersoanelor comunitățilorvulnerabile

a) Scăderea populaţiei aflate în situaţii de sărăcie extremă prinasigurarea de cursuri de formare, activități de consiliere,mediere, încadrarea pe piața muncii;b) Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire prin îmbunătăţirea şidiversificarea formelor de suport pentru persoanele cudizabilităţi şi facilitarea accesului grupurilor dezavantajate;c) Acțiuni integrate pentru a răspunde nevoilor persoanelor,grupurilor și comunităților vulnerabile, inclusiv acțiuni deîmbunătățire a participării lor educaționale, integrarea lor pepiața muncii, accesul la locuințe, servicii sociale, de sănătate șiculturale, precum și acțiuni de combatere a discriminării;d) Identificarea şi soluţionarea cazurilor de lipsă a identităţiilegale (lipsa actelor de identitate);e) Lansarea unor programe de sprijinire a construirii unorlocuinţe sociale, deschiderea unor cantine sociale, asigurareaminimului necesar pentru o viață decentă pentru familiile aflateîn sărăcie extremă (îmbrăcăminte, alimente de bază, apă, gaz,etc.);f) Suport pentru afirmarea culturală a romilor şi pozitivareaimaginii lor colective prin acțiuni organizate în parteneriat cuorganizații/ONG-uri;g) Sensibilizarea publicului cu privire la problemele sociale șide sănătate, inclusiv discriminarea, promovând responsa-bilitatea socială în rândul publicului larg și dezvoltând o culturăproactivă, orientată spre voluntariat și participare;

Autorităţi aleadministraţieipublice locale(unităţiadministrativ-teritoriale)ONG-uriAsociații

profesionalePatronateFurnizori de FPCautorizați publiciși privațiÎntreprinderiimplicate îneconomia socială


Nr. de măsuriîntreprinse pentrusprijinirea persoanelorcu dizabilități și agrupurilor vulnerabileScăderea numărului depersoane aflate însituații de riscNr. de programe șiproiecte implementatela nivelul județuluiNr. de acțiuni desprijini dedicatepersoanelor de etnieromă;Nr. de acțiuni desensibilizare apopulației cu privire laproblemele sociale;Nr. de persoaneimplicate în acțiuni devoluntariat;

Direcția strategică 2.3. Creșterea calității și eficienței sistemelor de educație și instruire

94



Fondurinecesare


2.3.1.Asigurarea calitățiiproceselor de predare șiînvățare precum și aserviciilor educaționale

a) Formarea inițială și continuă a managerilor din învățământulpreuniversitar;b) Formarea inițială și continuă a personalului didactic șididactic auxiliar;c) Asigurarea calității serviciilor educaționale prin dezvoltareainstituțională;d) Încurajarea activităților extrașcolare și extracurriculare(educația pentru sănătate, educația ecologică, educația prinsport ș.a);e) Elaborarea și implementarea unui sistem de monitorizare șianticipare a nevoilor de competențe la nivelul angajatorilor șimonitorizarea inserției profesionale a absolvenților;f) Creșterea relevanței programelor de învățământ pentrunevoile pieței muncii prin adaptarea ofertei de învățământ;g) Consolidarea parteneriatelor dintre universități, companii șicercetare, inclusiv inițiative pentru dezvoltarea competențelorantreprenoriale;h) Motivarea cadrelor didactice (oferire de cazare, formareprofesională, burse etc.) pentru a rămâne în sistem;

InspectoratulȘcolar JudețeanVâlceaUnități școlareUniversitățipublice și privateAutorităţi aleadministraţieipublice localeFurnizori deservicii deformareprofesionalăpublici și privați


Nr. de manageri dinînvățământulpreuniversitar instruitNr. de personaldidactic și didacticauxiliar instruitNr. de măsuri dedezvoltareinstituțională aplicateNr. de activități deeducație formală, non-formală și informalăderulateNr. de colaborări cuangajatorii pentruinserția profesională aabsolvențilorNr. de absolvențiintegrați pe piațamunciiNr. de parteneriatecreateNr. de cadre didacticeatrase și menținute însistem

95



Fondurinecesare


2.3.2. Deschidereasistemului educațional și deformare profesională cătresocietate, mediu economicși cultural

a) Integrarea măsurilor de promovare a egalității de șanse și aincluziunii, care cuprind sprijin total (parcursuri educaționalealternative, precum programe de educație și formare de tipul „adoua șansă”, inclusiv IVET, mentorat etc.), pentru asigurareaeficacității acestora;b) Consolidarea programelor școlare și o mai bună integrare aTIC pentru a face procesul de învățare atractiv în școli și înunitățile de învățământ profesional și tehnic inițial, oferindtinerilor înscriși în învățământul obligatoriu oportunități de a sefamiliariza cu viitoarele activități de la locul de muncă;c) Stimularea angajatorilor în direcția dezvoltării competențelorangajaților lor pentru a spori productivitatea și adaptabilitateaacestora (prin programe de ucenicie, recunoașterea competențelordobândite de aceștia în contexte non-formale și informale,îndrumare, sprijin și bonusuri de mobilitate), în conformitate cunevoile sectoarelor competitive cu potențial de creștere, precum șicu acele sectoare tradiționale care se pot dezvolta;d) Sprijin pentru informare, formare profesională (formare petermen scurt/inițială) și dobândirea de competențe de cătrefermieri și cei implicați în sectorul alimentar, inclusiv printransferul de cunoștințe privind noile practici în sectorul agro-alimentar;e) Sprijin pentru infrastructura educațională și dezvoltarearesurselor în învățământul terțiar, îndeosebi pentru cele careasigură o legătură mai bună cu mediul de cercetare și/saucooperare cu mediul de afaceri;

InspectoratulȘcolar JudețeanVâlceaUnități școlareUniversitățipublice și privateAutorităţi aleadministraţieipublice localeFurnizori deservicii deformareprofesionalăpublici și privațiInstituții publice


Nr. de programe deeducație și formare detipul „a doua șansă”,inclusiv IVET,mentoratimplementateNr. de programeșcolare adaptate lanecesitățile piețeiNr. de școli dotate cuinfrastructură TICNr. de angajatori careau asigurat dezvoltareapropriilor angajațiNr. de persoane careau dobânditcompetențe noiNr. de unități școlarecare și-au dezvoltatinfrastructuraeducațională

96



Fondurinecesare


Direcția strategică 2.4. Facilitarea accesului la educație și instruire pentru toți cetățenii2.4.1. Asigurarea educațieide bază pentru toți cetățenii

a) Asigurarea educației de bază prin educația formală princreșterea numărului de absolvenți, cu accent pe populația deetnie romă și cea din zonele rurale;b) Asigurarea calității învățământului din mediul rural și dinzonele defavorizate prin asigurarea de personal calificat,infrastructură școlară adecvată și dotări moderne;c) Asigurarea accesului la dezvoltare profesională a fiecăruielev în funcție de opțiunile și potențialul de învățare prinactivități extrașcolare, schimb de experiență, vizite de studiuetc;d) Asigurarea formării profesionale în condiții de calitate aprocesului educațional prin încurajarea participării cetățenilor laactivitățile de formare/calificare;e) Susținerea tinerilor în performanța școlară prin acordarea deburse, premii, stimulente pentru rezultate școlare;f) Organizarea de campanii de informare pentru atragereaadulţilor la cursurile oferite de către şcolile TVET;g) Acordarea de burse elevilor care provin din familiiledefavorizate /sau aflate în dificultate;h) Atragerea elevilor care provin din familii defavorizate /sauaflate în dificultate sau de etnie romă, printr-o ofertăeducaţională atractivă şi adaptată nevoilor şi aspirațiilor lor;i) Sprijinirea persoanelor adulte din mediul rural, a celor deetnie romă și a altor grupuri dezavantajate, pentru avea acces șia participa la învățământul terțiar;



Nr. de absolvenți încreștereCreșterea număruluide absolvenți dinmediul rural și dinzonele defavorizateNr. de elevi care aubeneficiat de programede dezvoltareprofesionalăNr. de tineri susținuțiîn performanța școlarăNr. de elevi care auprimit burseNr. de oferteeducaționale adaptatenevoilor de formareale județuluiNr. de persoane adultedin mediul rural,persoane de etnieromă și alte grupurivulnerabileparticipante la cursuriNr. de adulțiparticipanți la cursuri

97



Fondurinecesare


j) Iniţierea de activităţi de prevenire a părăsirii timpurii a şcolii,a abandonului şcolar;

Nr. de proiecte/activități de prevenirea abandonului școlar,părăsire timpurie așcolii implementare

2.4.2. Creștereaadaptabilității oferteieducaționale la cerințelepieței muncii și adaptareacompetențelorabsolvenților la cerințeleangajatorilor

a) Modernizarea învățământul profesional și tehnic prinadaptarea ofertei educaționale la cerințele pieței muncii;b) Asigurarea calității serviciilor de orientare școlară șiconsiliere profesională;c) Organizarea de campanii de informare, orientare şiconsiliere;d) Creşterea numărului de profesori consilieri;e) Atragerea elevilor şi părinţilor cu accent pe cei care provin dinfamilii sărace şi de etnie romă, către serviciile de orientare şiconsiliere pe care le oferă cabinetele din unităţile de învăţământ;f) Restructurarea reţelei şcolare din mediul rural, în funcţie depopulaţia şcolară şi de domeniile prioritare identificate la nivelregional şi local;g) Identificarea deficitului de cadre didactice specializate pentruactivități didactice în domenii necesare ocupațiilor cerute depiaţa muncii;h) Îmbunătăţirea accesului la programele de perfecţionare şiformare profesională a cadrelor didactice;i) Organizarea de schimburi de experienţă/ vizite de studiu învederea multiplicării şi transferării exemplelor de bună practicăşi a experienţelor acumulate;



Nr. de oferteeducaționale adaptatela cerințele piețeimunciiNr. de servicii deorientare școlară șiconsiliere asigurateNr. de consilierișcolariNr. de campanii deinformare,consiliere și orientarederulateNr. de elevi și părințicare au beneficiat deservicii de orientare șiconsiliereNr. de cadre didacticespecializateidentificate și atrase însistem

98



Fondurinecesare


j) Atragerea elevilor în programele de educaţie inclusivă;k) Creşterea ofertei de educaţie a adulţilor, eficientizarea şiprofesionalizarea programelor de formare a adulţilor, corelareamai eficientă cu cerinţelor pieţei forţei de muncă, formareaprofesională pentru adulţii fără loc de muncă din mediul rural,în meserii căutate pe piaţa forţei de muncă.

Nr. de cadre didacticeparticipante laprograme de formareNr. de vizite de studiu/schimburi deexperiență organizateNr. de eleviparticipanți laprograme de educațieinclusivăNr. de oferte deeducație a adulțilorcorelate cu cerințeleforței de muncă

Direcția strategică 2.5. Sprijin pentru infrastructura educațională și dezvoltarea resurselor în școlile primare și gimnaziale, licee tehnologice,infrastructura TVET, îndeosebi cele din zonele dezavantajate2.5.1. Îmbunătățireainfrastructurii educaționalede bază și a dotării școlilorTVET cu echipamentedidactice/ școlare și IT

a) Identificare unităţilor de învăţământ eligibile în accesareafondurilor necesare reabilitării şi dotării (POR 2014-2020);b) Construirea, reabilitarea/modernizarea/ extinderea infra-structurii de învățământ preuniversitar (inclusiv grădinițe), cuaccent pe Învățământul Profesional și Tehnic și a infrastructuriiuniversitare (săli de curs, biblioteci, ateliere, terenuri de sport,laboratoare, bazine, cămine și cantine);c) Dotarea cu echipamente și mobilier a infrastructurii deînvățământ preuniversitar și universitar;

InspectoratulȘcolar JudețeanVâlceaUnități școlareUniversitățipublice și privateAutorităţi aleadministraţieipublice locale


Nr. de unități deînvățământ eligibilepentru accesareafondurilor europeneNr. de unități deînvățământ construite /reabilitate /modernizate/ dotate

99



Fondurinecesare


d) Dotarea cabinetelor şcolare de asistenţă psihopedagogică cumateriale informative privind reţeaua şcolară, profileleocupaţionale, calificările profesionale, baterii de teste,echipamente și soft;e) Reabilitarea/modernizarea centrelor de formare profesionalăcontinuă, inclusiv dotarea cu echipamente specifice;f) Reabilitarea/modernizarea/echiparea Cluburilor de copii șiPalatelor copiilor.

Furnizori deservicii deformareprofesionalăpublici și privați

Nr. de centre deformare profesionalăcontinuă reabilitate /modernizateNr. de cluburi alecopiilor/ palate alecopiilor reabilitate/modernizate/ echipate

Direcția strategică 2.6. Dezvoltarea infrastructurii adecvate la nivel județean și local în vederea reducerii inechității accesului la servicii de sănătate2.6.1. Îmbunătățireainfrastructurii serviciilor desănătate în regimambulatoriu

a) Modernizarea infrastructurii de medicină de familie (cabinetede asistență medicală primară, centre de permanență);b) Modernizarea infrastructurii serviciilor ambulatorii dediagnostic și tratament;c) Achiziționarea unor unități mobile de screening pentrucancer în vederea asigurării accesului echitabil, la servicii dedepistare precoce a cancerului, a comunităților defavorizate;d) Înființarea unui centru de radiodiagnostic și radioterapiepentru deservirea populației;e) Dezvoltarea rețelei de asistență comunitară în mediul rural;f) Dezvoltarea rețelei de medicină școlară;g) Dezvoltarea prevenției la populația școlară

ConsiliulJudețeanAutorităţi aleadministraţieipublice locale(unităţiadministrativ-teritoriale)Furnizori privațide serviciimedicale


Nr. de cabinete de me-dicină/centre de per-manență modernizateNr. de servicii ambula-torii de diagnostic șitratament modernizateNr. de unități mobile descreening achiziționateInvestiții pentrudeservirea populațieiNr. de servicii demedicină școlaredezvoltateNr. de acțiuni deprevenție organizatepentru populațiașcolară

100



Fondurinecesare


2.6.2. Dezvoltareainfrastructurii serviciilorintegrate de urgență

a) Asigurarea dotării specifice, necesare intervențiilor laaccidente colective și calamități;b) Reabilitarea și dotarea adecvată a unităților șicompartimentelor de primiri urgențe, înlocuirea periodică aechipamentelor depreciate;c) Reabilitarea și dotarea blocurilor operatorii, secțiilor deterapie intensivă și altele similare;d) Dotarea serviciilor de ambulanță și SMURD cu echipamentspecific;e) Măsuri pentru asigurarea urgențelor montane prin înființareade baze și refugii de salvare cu heliport;f) Dezvoltarea de măsuri integrate pentru reducerea timpilor deintervenție.

ConsiliulJudețeanAutorităţi aleadministraţieipublice locale(unităţiadministrativ-teritoriale)SalvamontISU Vâlcea


Nr. de echipamente,dotări achiziționatepentru intervenții însituații de urgențăNr. echipamenteachiziționate pentrudotarea blocuriloroperatorii, secțiilor deterapie intensivăBaze de salvare cuheliport înființateNr. de măsuri integrateimplementate pentrureducerea timpilor deintervenție

2.6.3. Îmbunătățireainfrastructurii serviciilor sesănătate publică

a) Sprijinirea investițiilor în construcția și dotarea unităților carefurnizează îngrijiri medicale de lungă durată;b) Reabilitarea/renovarea spitalelor în scopul creșterii eficiențeitermice și a îmbunătățirii accesului fizic pentru persoanele cudizabilități și/sau consolidarea structurii, inclusiv realocarearesurselor in funcție de necesități;c) Acordarea de facilități de către autoritățile publice localepentru atragerea și menținerea medicilor din asistența primarăîn special în mediul rural;d) Creșterea capacităților în accesarea

fondurilornerambursabile/ europene pentru dezvoltarea și dotareacabinetelor cu echipament și tehnologii medicale;

ConsiliulJudețeanAutorităţi aleadministraţieipublice locale(unităţiadministrativ-teritoriale)Unități medicale


Nr. de investiții înconstruirea și dotareaunităților de îngrijirimedicaleNr. spitale reabilitate/renovateNr. de facilitățiacordate de autoritățilepublice locale pentrusistemul medical

101



Fondurinecesare


e) Asigurarea resurselor umane de calitate şi suficiente pentruunităţile medicale;f) Identificarea și asigurarea de resurse financiare (locale, dinsurse de finanțare externe nerambursabile) pentru dotarea cuechipamente a Spitalului Județean Vâlcea.

Nr. de cabinete dotatecu echipamente șitehnologii medicaleNr. de persoanecalificate atrase însistemul medical

2..6.4. Eficientizareasistemului de sănătate prinutilizarea tehnologieiinformației șicomunicațiilor moderne

a) Îmbunătățirea sistemului informațional/informatic;b) Implementarea de soluții sustenabile de e-sănătate pentrucreșterea performanței sistemului de sănătate;

ConsiliulJudețeanAutorităţi aleadministraţieipublice locale(unităţiadministrativ-teritoriale)Unități medicale


Nr. de sistemeinformaționale/informaticeachiziționate pentrusistemul medicalNr. de soluții de e-sănătate implementate

Direcția strategică 2.7. Îmbunătățirea stării de sănătate a populației2.7.1. Reducereamorbidității și mortalitățiila nivel județean

a) Furnizarea de programe de formare/educație / informaremedicală continuă, axată pe nevoile populației și comunitățilordeservite și pe principalele cauze de mortalitate și morbiditate;b) Instruirea şi familiarizarea populaţiei privind modul de viaţăsănătos, alimentaţia sănătoasă, cât şi prevenirea îmbolnăvirilorcronice.

Direcția deSănătate PublicăAutorități aleadministrațieipublice localeUnități medicale


Nr. de programe deformare/ educație/informare organizateReducereaprincipalelor cauze demortalitate șimorbiditateNr. de acțiuni deprevenție organizate

102



Fondurinecesare


2.7.2. Asigurarea accesuluiechitabil a tuturorcetățenilor la servicii desănătate de calitate

a) Furnizarea de servicii de sănătate de bază comunitare, cuaccent pe servicii preventive în comunitate;b) Asigurarea accesului populației rurale la investigații delaborator și paraclinice prin acordarea de facilități furnizorilorcare oferă astfel de servicii în localitățile greu accesibile;c) Implementarea unui sistem riguros de monitorizare a calitățiiserviciilor și a performanței;d) Creșterea accesului personalului medical la programe deperfecționare;e) Implementarea de campanii/educare asupra drepturilor laserviciile de sănătate, în special în rândul grupurilorvulnerabile, precum și a beneficiilor diferitelor tipuri deasigurări;

ConsiliulJudețeanDirecția deSănătate PublicăVâlceaAutorităţi aleadministraţieipublice localeUnități medicale


Nr. de persoane careau beneficiat deservicii de sănătate debazăNr. de persoane dinmediul rural care auavut acces lainvestigații delaboratorNr. de acțiuni demonitorizare a calitățiiserviciilor medicaleNr. de personalNr. de personalmedical atras șimenținut în unitățilemedicale din județ

103



Fondurinecesare


2.7.3. Promovareacercetării și inovării însănătate

a) Dezvoltarea infrastructurii de cercetare în domeniul sănătății(domeniu prioritar al noii strategii de cercetare) princonstituirea/promovarea de structuri specifice;b) Dezvoltarea capacității de cercetare în sănătate publică prinparticiparea specialiștilor la studii de cercetare în domeniulsănătății;

ConsiliulJudețean VâlceaUnități medicaledin județ


Nr. de structuri decercetare medicalăînființate (laboratoare,centre de cercetare et)Nr. de specialiștiparticipanți laprograme de cercetaremedicală

Direcția strategică 2.8. Creșterea calității serviciilor sociale2.8.1. Consolidareamanagementului sistemuluide asistență socială lanivelul autoritățiloradministrației publicelocale

a) Eficientizarea utilizării fondurilor printr-o mai bunăfocalizare a prestaţiilor şi serviciilor şi reducerea erorilor şifraudelor în acordarea acestora;b) Îmbunătăţirea echităţii în stabilirea prestaţiilor prin acordareaacestora în baza testării mijloacelor (bunuri şi venituri)persoanei;c) Creşterea capacităţii de analiză, prognoză, planificarestrategică, monitorizare şi evaluare privind sistemul de asistenţăsocială;d) Îmbunătăţirea și dezvoltarea calităţii resurselor umane dinsistem;e) Sprijinirea organizațiilor care înfiinţează şi administreazăunităţi de asistenţă socială;

DGASPC VâlceaAgenţiaJudeţeană pentruPlăţi şi InspecţieSocială VâlceaAutorităţi aleadministraţieipublice localeFurnizori deservicii socialepublici și privațiInspectoratulJudețean dePoliție


Nr. de măsuri demonitorizare a acordăriiprestațiilor și serviciilorNr. de măsuri deplanificare strategicădezvoltateNr. de angajați dinsistemul de asistențăsocială care aubeneficiat de programede dezvoltareNr. de organizațiisprijinite în înființareade unități de asistențăsocială

104



Fondurinecesare


f) Programe de prevenire a consumului de droguri şi derecuperare a persoanelor dependente de droguri;g) Dezvoltarea de servicii județene pentru copii delincvenți saucu tulburări de conduită;h) Programe de prevenire a criminalităţii adresate, în special,copiilor şi tinerilor;i) Dezvoltarea serviciilor suport pentru victime şi de reintegraresocială şi supraveghere a delicvenţilor;j) Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru oferirea deservicii sociale;k) Sensibilizarea publicului cu privire la problemele sociale,inclusiv discriminarea, promovând responsabilitatea socială înrândul publicului larg și dezvoltând o cultură proactivă,orientată spre voluntariat și participare;l) Dezvoltarea programelor de formare pentru specialiştiiimplicaţi în sistemul serviciilor sociale (lucrători sociali,asistenţi personali, asistente comunitare, mediatori familiali,mediatori sanitari, asistenţi maternali, îngrijitori, personal dininstituţii rezidenţiale);

Serviciului deProbațiuneVâlceaCentrul dePrevenire,Evaluare şiConsiliereAntidrog aljudeţului Vâlcea

Nr. de serviciiacordate copiilordelincvenți sau cutulburări de conduităNr. de programe deprevenire acriminalitățiiimplementateNr. de parteneriatepublic - privatdezvoltateNr. de campanii desensibilizareorganizateNr. de programe deformare organizatepentru specialiștiiimplicați în sistemulserviciilor sociale

2.8.2. Îmbunătățireasistemului de serviciisociale pentru persoanevârstnice

a) Diversificarea serviciilor sociale comunitare pentru persoanevârstnice şi identificarea măsurilor de sprijin a familiei careasigură îngrijirea tradiţională a vârstnicului;b) Dezvoltarea sistemului de consiliere juridică gratuită, precumşi a serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstnice;c) Facilitarea accesului persoanelor vârstnice, indiferent demediul de rezidenţă, la serviciile sociale şi de sănătate;

AgenţiaJudeţeană pentruPlăţi şi InspecţieSocială VâlceaAutorităţi aleadministraţieipublice locale


Nr. de servicii socialecomunitare asiguratepentru persoanelevârstniceNr. de măsuri desprijin acordatefamiliilor

105



Fondurinecesare


d) Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu și a altorservicii alternative de tipul: centre de zi, cluburi, locuinţeprotejate, adăposturi, centre de reabilitare, servicii de tiprespite;e) Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri de lungă durată pentrupersoanele vârstnice dependente;f) Dezvoltarea serviciilor paliative, crearea de locuinţe protejatepentru vârstnicii semi-dependenţi;g) Susţinerea implicării vârstnicilor în activităţi de voluntariat,mentorat, activităţi recreative, culturale, sportive;

Furnizori deservicii socialepublici şi privaţiDGASPC Vâlcea

Nr. de serviciialternative asiguratepersoanelor vârstniceNr. de persoanevârstnice implicate înactivități devoluntariat, mentorat,activități recreative,culturale, sportive

2.8.3. Protecția persoanelorși a familiei

a) Înfiinţarea de noi adăposturi pentru victimele violenţei înfamilie şi de centre de asistenţă destinate agresorilor familiali;b) Îmbunătăţirea eficienței și acordării alocațiilor de sprijin,alocațiilor pentru familii monoparentale;c) Derularea de campanii de informare pentru prevenireaviolenței în familie;d) Crearea unor echipe locale interdisciplinare pentru acoordona şi eficientiza intervenţia în situaţiile de violenţădomestică;e) Crearea unor fonduri de urgenţă pentru victimele violenţei;f) Îmbunătăţirea cooperării cu organismele publice din ţărilecare atrag traficul cu persoane pentru a identifica infracţiunile,dar şi a descuraja exploatările;g) Derularea de campanii de informare pentru prevenireatraficului de persoane;

DGASPC VâlceaAgenţiaJudeţeană pentruPlăţi şi InspecţieSocială VâlceaAutorităţi aleadministraţieipublice localeInspectoratulJudețean dePolițieFurnizori deservicii socialepublici și privațiServicil deProbațiuneVâlcea


Nr. deadăposturi/centre deasistență înființateNr. de măsuri deeficientizare aserviciilor asigurateNr. de campanii deinformare organizateNr. de centre zonale/consiliere înființateNr. de servicii deasistență socială/terapie/ reinserțiesocială dezvoltare /îmbunătățite

106



Fondurinecesare


h) Înființarea unor centre zonale pentru găzduirea și consiliereavictimelor traficului de persoane (minori, tineri, femei);i) Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă socială/terapie şi reinserţie socială a victimelor traficului cu persoane;j) Implementarea de programe (consiliere/mediere) în vedereaprevenirii existenţei unor situaţii de abuz sau neglijenţă înfamilie şi/sau separarea de familie.

Centrul dePrevenire,Evaluare şiConsiliereAntidrog aljudeţului Vâlcea

Nr. de programe deconsiliere/ mediereasigurate

2.8.4. Protecția copilului a) Stimularea structurilor societăţii civile pentru dezvoltareaactivităţii de prestare a serviciilor sociale din domeniulprotecţiei drepturilor copilului;b) Sprijinirea dezvoltării reţelei de servicii profesionalizate deîngrijire a copiilor la domiciliu;c) Creşterea calităţii vieţii copilului în mediile defavorizate şirespectarea standardelor minime de calitate în toate serviciilespeciale acordate copilului în dificultate prin implicarea șiresponsabilizarea autorităților publice locale;d) Reducerea numărului de copii plasaţi în instituţii publice sauprivate prin reintegrarea lor în familia naturală şi sprijinireafamiliei extinse ca alternativă;e) Creşterea capacităţii autorităţilor administraţiei publice localeîn asumarea problematicii copiilor din punct de vederefinanciar, al profesionalizării resurselor umane şi dezvoltăriiserviciilor în funcţie de nevoile specifice identificate;f) Înfiinţarea de noi centre de zi şi alte servicii de prevenire aseparării copilului de părinţi;g) Servicii de sprijin ale familiilor;

DGASPC VâlceaAgenţiaJudeţeană pentruPlăţi şi InspecţieSocială VâlceaAutorităţi aleadministraţieipublice localeInspectoratulJudețean dePolițieFurnizori deservicii socialepublici și privațiCentrul dePrevenire,Evaluare şiConsiliereAntidrog aljudeţului Vâlcea


Nr. de organizații dinrândul societății civilecare prestează serviciisociale în domeniulprotecției copiluluiRețea de serviciiprofesionale deîngrijire copii ladomiciliuNr. de copii integrațiîn familia lor naturalăNr. de centre de ziînființateNr. de servicii desprijin acordatefamiliilorNr. de centre maternale,consiliere și școli alepărinților înființate

107



Fondurinecesare


h) Înfiinţarea de noi servicii rezidenţiale pe model familial;i) Înfiinţarea de centre maternale, consiliere şi şcoli alepărinţilor şi alte servicii pentru sprijinirea părinţilor;j) Asigurarea mai multor apartamente și apartamente protejatepentru tineri;k) Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor suport: consilierevocaţională, programe pentru dezvoltarea abilităţilor pentru viaţă,dezvoltarea activităţilor de prevenire a delicvenţei juvenile,programe de prevenire antitrafic, antidrog, programe comunitarede supervizare şi reinserţie socială a tinerilor delicvenţi;

Serviciul deProbațiuneVâlcea

Nr. de apartamenteasigurate pentru tineriNr. de serviciidezvoltate șidiversificate asigurateNr. de programe deprevenire antitrafic,antidrog implementate

2.8.5. Protecția persoanelorcu dizabilități

a) Dezvoltarea de servicii în comunitate sau echipaje mobile derecuperare;b) Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi la suportulfizic, informaţional şi la transportul public, respectiv la intrărileîn imobilele de interes public;c) Dezvoltarea centrelor de tip rezidenţial şi a centreloralternative pentru persoanele cu handicap prin programespecifice;d) Sporirea numărului de locuri de muncă adecvate pentruactivarea persoanelor cu dizabilităţi cu potenţial lucrativ învederea încadrării lor în muncă;e) Dezvoltarea și implementarea proiectelor în domeniulprotecţiei speciale şi a integrării socioprofesionale a persoaneloradulte cu handicap prin centre de terapie ocupaționale;f) Iniţierea unor programe destinate persoanelor cu dizabilităţiușoare;

DGASPC VâlceaAgenţiaJudeţeană pentruPlăţi şi InspecţieSocială VâlceaAutorităţi aleadministraţieipublice localeFurnizori deservicii socialepublici și privați


Nr. de servicii decomunitate / echipajemobile de recuperaredezvoltateNr. de facilitățiacordate persoanelorcu dizabilități pentruacces în imobilele deinteres publicNr. de programepentru dezvoltareacentrelor de tiprezidențialNr. de locuri de muncădestinate persoanelorcu dizabilități

108



Fondurinecesare


g) Asigurarea de servicii specializate la domiciliu sau în centrede zi prin echipaje mobile;h) Dezvoltarea reţelelor de locuinţe protejate pentru persoane cudizabilități;i) Dezvoltarea reţelelor de centre de zi şi rezidenţiale în sistemprivat;j) Îmbunătăţirea condiţiilor în centrele rezidenţiale pentrupersoanele cu handicap grav în conformitate cu standardele decalitate;k) Crearea unor facilităţi rezidenţiale în oraşele judeţului,pentru a asigura îngrijirea acestora aproape de comunitatea dincare fac parte;l) Asigurarea continuităţii îngrijirii în sistemele instituțiilor/centrelor destinate adulților, pentru copii cu dizabilități.

Nr. de centre deterapie ocupaționaleînființateNr. de serviciispecializate asigurateNr. de locuințeprotejate dezvoltate

Direcția strategică 2.9. Dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale2.9.1. Modernizarea/construirea / reabilitareainfrastructurii de serviciisociale

a) Dotarea cu echipamente și mobilier a infrastructurii deservicii sociale;b) Construirea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii deservicii sociale;c) Renovarea şi/sau schimbarea folosinţei clădirilor existentedeţinute de autorităţile publice pentru asigurarea unor locuinţesociale de calitate;d) Construirea/ modernizarea infrastructurii pentru sprijinireatranziţiei de la asistenţa instituţională la cea de proximitate(căsuţe de tip familial, apartamente de tip familial, locuinţeprotejate etc.);

DGASPC VâlceaAgenţiaJudeţeană pentruPlăţi şi InspecţieSocială VâlceaAutorităţi aleadministraţieipublice localeFurnizori deservicii socialepublici și privați


Nr. de echipamente șidotări achiziționateNr. de unități socialeconstruite/ reabilitate/modernizate

109



Fondurinecesare


e) Dezvoltarea sistemului de e-asistență socială, TIC (software,hardware) pentru sporirea gradului de colectare a datelor,monitorizarea și evaluarea în domeniul asistenței sociale;

Direcția strategică 2.10. Consolidarea capacității administrative publice pentru asigurarea unor servicii publice de calitate2.10.1.Consolidareacapacității administrative afactorilor de decizie în ceeace privește sistemele deasigurare a calității,monitorizare și evaluare

a) Dezvoltarea unui management de politici publice, planificarestrategică, formare și instruire la nivel județean;b) Specializarea în management organizaţional (managementstrategic și resurse umane, planificare bugetară etc.), elaborareade manuale, proceduri și metodologii specifice;c) Dezvoltarea de mecanisme unitare de consultare șiparticipare la procesul decizional;d) Dezvoltarea, introducerea și sprijinirea utilizării sistemelor șiinstrumentelor de management, monitorizare și evaluare;e) Analiza nevoilor de formare în administrația publică șioferirea de programe de formare adaptate la domeniileprioritare ale administrației publice;f) Ridicarea nivelului de profesionalism și atractivitate aadministrației publice prin implementarea unui sistem integratpentru managementul resurselor umane;g) Efectuarea de studii/analize pentru fundamentarea politicilorși strategiilor în domeniul managementul resurselor umane;h) Promovarea bunelor practici în administraţia publică şiîncurajarea schimbului de experienţă, a networking-ului cuprivire la managementul resurselor umane;i) Derularea de acțiuni de informare, promovare și formareprivind sistemele și instrumentele de management al calității înadministrația publică;

ConsiliulJudețeanAutorităţi aleadministraţieipublice localeONG-uri


Nr. de proiecteimplementare careasigură îndeplinireaacțiunilor detaliate

110



Fondurinecesare


j) Evaluarea impactului implementării sistemelor șiinstrumentelor de management al calității în administrațiapublică;k) Realizarea de ghiduri, manuale, metodologii pentrupromovarea inovării și bunelor practici în administrația publică;l) Colaborarea cu mediul academic și de cercetare pentruidentificarea și implementarea de concepte și metode inovativeîn domeniul administrației publice; organizarea de acțiuni depromovare și diseminare a bunelor practici, inovării șinetworking-ului în administrația publică;m) Creșterea capacității ONG-urilor și partenerilor sociali de a seimplica în formularea și promovarea dezvoltării la nivel local;n) Dezvoltarea și implementarea de mecanisme de colaborare șiconsultare între actorii relevanţi pe domenii specifice decompetenţă pentru susținerea dezvoltării la nivel local;o) Dezvoltarea/implementarea mecanismelor de consultare aautorităților și instituțiilor publice cu ONG-urile, parteneriisociali și instituțiile de învățământ superior acreditate înelaborarea politicilor și strategiilor la nivel local;p) Sprijinirea de iniţiative de dezvoltare a responsabilităţiicivice, de implicare a comunităţilor locale în viaţa publică și departicipare la procesele decizionale, de promovare a egalități deșanse și nediscriminării, precum și a dezvoltării durabile;r) Măsuri de corelare a componentei bugetare cu componentastrategică în cadrul procesului decizional la nivel local șiimplementarea sistemului de planificare financiară multianuală;

111



Fondurinecesare


s) Elaborarea și implementarea de politici și strategii la nivellocal;t) Creșterea calității administrării publice prin formarea,specializarea, perfecționarea administratorilor publici.

2.10.2. Dezvoltareacompetențelor șicunoștințelor personaluluidin autoritățile și instituțiilepublice (inclusiv decidențiipolitici)

a) Dezvoltarea abilităților personalului din autoritățile șiinstituțiile publice locale (inclusiv a factorilor de decizie la nivelpolitic) pe teme specifice de interes (ex. planificarea strategică;planificare bugetară; control managerial intern; politici publicelocale; fundamentare, elaborare, implementare, monitorizare şievaluare a deciziilor la nivelul administrației publice locale,achiziții publice, anticorupție, etică și integritate etc.);b) Schimburi de experiență/ networking cu autorități/instituții/organisme ale administrațiilor publice naționale șiinternaționale

ConsiliulJudețeanAutorităţi aleadministraţieipublice localeONG-uri


Nr. de persoaneinstruite în domeniispecificeNr. de schimburi deexperiență realizate

2.10.3. Simplificareaprocedurilor birocratice șiadministrative pentrucetățeni și mediul deafaceri

a) Dezvoltarea de proceduri simplificate pentru reducereabirocrației pentru cetățeni la nivel local;b) Dezvoltarea de carte ale serviciilor publice, ghiduri pentrubeneficiarii de servicii publice, campanii de informare și depromovare;c) Extinderea serviciilor publice furnizate on-line;d) Dezvoltarea și implementarea de noi instrumente de măsurareși reducere a birocrației (depistarea poverilor administrative,măsurarea costurilor de conformare, ghilotina reglementărilor);e) Realizarea de analize pentru a identifica serviciile publicecare pot fi furnizate într-o manieră integrată (ex. one-stop-shop)la nivel administrativ.

ConsiliulJudețean VâlceaAutorităţi aleadministraţieipublice locale


Nr. de proceduri dereducere a birocrațieidezvoltate șiimplementateNr. de campanii deinformare șipromovare organizateNr. de analize/studiirealizate

Direcția strategică 2.11. Modernizarea serviciilor administrației publice locale

112



Fondurinecesare


2.11.1.Dezvoltareainfrastructuriiadministrative

a) Reabilitarea și modernizarea infrastructurii administrative, înspecial clădirile primăriilor;b) Implementarea unor măsuri de consolidare a clădirilorpublice;c) Dotarea cu mobilier și echipamente a infrastructuriiadministrative;



Nr. de clădiri publicereabilitate /modernizateNr. de echipamente /dotări achiziționate

2.11.2. Îmbunătățireaaccesului la tehnologiileinformației șicomunicațiilor

a) Creșterea utilizării instrumentelor de e-guvernare (inclusivcursuri de formare a funcționarilor publici);b) Dezvoltarea, introducerea și susținerea utilizăriiinstrumentelor TIC și a conceptului de date deschise, pentru aspori capacitatea instituțională și eficiența la toate nivelurileadministrației publice;c) Analiza oportunității utilizării platformelor open-source



Nr. de proiecte îndomeniul e-guvernareimplementateNr. de persoaneinstruite în domeniu

Direcția strategică 3.1. Dezvoltarea și promovarea unui sistem de transport durabil și inteligent la nivel județean3.1.1. Asigurarea conectăriirețelei de drumuri județenela rețeaua TEN-T

a) Modernizarea și reabilitarea rețelei de drumuri județene careasigură conexiunea cu rețeaua regională/ națională;b) Crearea rețelei de drumuri care să asigure conectarea larețeaua TEN-T (ex. autostrada Sibiu-Pitești);c) Dezvoltarea legăturilor rutiere transcarpatice pentru creștereaaccesibilității regiunilor;d) Crearea/dezvoltarea infrastructurii de transport rutier pe axaNord-Sud pe ruta Horezu-Malaia în vederea conectăriiregiunilor, axa Est-Vest pe sub munte în vederea conectăriistațiunilor turistice;



Nr. de km de drumurijudețene conectate larețeaua regională/națională;Nr. de conexiuni larețeaua TEN-T create;Nr. de rețele rutierecreate pentruconectarea regiunilor/județelor.

113



Fondurinecesare


3.1.2. Modenizarea șireabilitarea rețelei dedrumuri județene

a) Identificarea drumurilor județene care necesită intervenții șimodernizarea acestora;b) Introducerea de drumuri exprese cu 4 benzi în zonele în careinfrastructura permite;c) Amenajări adiacente rețelei de drumuri - parcări, spațiispecial amenajate, zone specifice de servicii;



Lista cu drumurijudețene ce urmează afi modernizateNr. de km de drumurimodernizateNr. de drumuriexprese realizateRețele de drumuri,parcări, amenajăriadiacente construite

3.1.3. Dezvoltarea șireabilitarea infrastructuriiferoviare

a) Reabilitarea liniei de cale ferată degradată și modernizareaacesteia (ex. Râmnicu Vâlcea - Vâlcele), înființarea de noi stațiide cale ferată;b) Amenajarea unor puncte de îmbarcare-debarcare în sistemRO-LA;c) Modernizarea instalațiilor de centralizare electrodinamică șielectronică în mai multe stații de cale ferată;d) Modernizarea stațiilor de cale ferată - Râmnicu Vâlcea,Drăgășani, Călimănești ;e) Reamenajarea și modernizarea secțiilor de cale ferată pentrucreșterea vitezei comerciale a trenurilor de navetă și regionalede mărfuri și călători;f) Încurajarea exploatării liniilor de cale ferată în sistem privat;g) Realizarea de conexiuni între rețelele de cale ferată șiinfrastructura de transport pentru accesibilitatea mărfurilor și acălătorilor;

ConsiliulJudețean VâlceaAutorităţi aleadministraţieipublice localeCFROperatori privați


Nr. km linie de caleferată modernizată/construităPuncte de îmbarcare-debarcare amenajateStații de cale feratăamenajate șimodernizateNr. de rețele operareîn sistem privatLegături de acces cuterminalul de transportmărfuri

114



Fondurinecesare


h) Modernizarea și crearea de legături de acces către terminalulde transport mărfuri din județ;i) Crearea unor centre de transfer (autogări multifuncționale) înlocalități precum: Râmnicu Vâlcea, Călimănești, Băile Olănești,Băile Govora, Ocnele Mari, Brezoi, Voineasa, Vidra, PârtiaTransalpina, Obârșia Lotrului, Horezu).

3.1.4.Investiții pentrueliminarea blocajelor șifluidizarea traficului

a) Îmbunătățirea accesibilității la nivel județean și reducereatranzitului rutier prin localități prin crearea de trasee ocolitoarepentru principalele căi rutiere;b) Extinderea numărului de sensuri giratorii pe baza studiilor detrafic, semnalizarea și marcarea corespunzătoare a acestora;c) Realizarea infrastructurii de traversare supraterană (pasareleîn dreptul școlilor, a zonelor circulate intens etc);d) Construirea de parcări subterane/supraterane atât pentruautoturisme, cât și pentru rulote și alte categorii de vehicule;



Nr. de trasee ocolitoareNr. de sensuri giratoriiînființateInfrastructură detraversare suprateranărealizatăNr. de parcări realizateProcentul de reducerea duratei de transport/tranzit pentru persoaneși mărfuriNr. de studii elaboratepentru proiecte deinfrastructurăNr. pasarele construite

115



Fondurinecesare


3.1.5. Îmbunătățireasiguranței traficului șisecurității transporturilorpentru toate căile detransport

a) Modernizarea infrastructurii privind siguranța circulației pedrumuri și reducerea riscurilor de accidente în zone periculoase;b) Elaborarea planului de transport metropolitan;c) Lucrări de stabilizare a versanților în zona de nord a județului(Brădișor-Malaia);



Infrastructurămodernizată învederea reduceriiriscurilor laaccidente

d) Analiza oportunității înființării de comisii de avizare astudiilor de trafic și fluență;e) Prioritizarea amenajărilor în zonele de risc;f) Creșterea vitezei de reacție la situații de risc prin construireade heliporturi în zone strategice ale județului;g) Identificarea de trasee pentru piste de biciclete și construirealor la o dimensiune corespunzătoare;i) Identificarea de soluții pentru limitarea accesului camioanelorde mare capacitate în anumite intervale orare;

Plan de transportmetropolitanLucrări de stabilizareversanțiAmenajări realizate înzonele de riscInfrastructură pentruintervenții în situațiide urgență (heliporturi,baze de intervenție)Nr. trasee dimensionatecorespunzător pentrupiste de biciclete

Direcția strategică 3.2. Creșterea calității vieții prin modernizarea extinderea infrastructurii edilitare de bază și a mediului construit

116



Fondurinecesare


3.2.1. Investiții îninfrastructura edilitară debază

a) Lucrări de construire/extindere/modernizare/reabilitare infrastruc-tură de bază (alimentare cu apă, canalizare, iluminat public,energie electrică, termică, gaze naturale, telecomunicații etc.);b) Lucrări de construire/extindere/modernizare/reabilitare apodurilor, podețelor, tuneluri de cale ferată etc.;c) Construirea/extinderea/reabilitarea/modernizarea drumurilorcomunale, forestiere, agricole, alte categorii;d) Lucrări de execuție diguri, de amenajare a albiilor râurilor;e) Investiții pentru înființarea/dezvoltarea infrastructurii, servi-ciilor și altor facilități în zonele tranzitate de autostrada Pitești-Sibiu, cum ar fi: depozite în imediata vecinătate, parcuri indus-triale, unități de cazare și parcare, crearea unor rețele rutiere delegătură între Mun. Râmnicu Vâlcea și autostrada ce va tranzitatronsonul Runcu - Dăești - Rm. Vâlcea.

ConsiliulJudețean VâlceaAutorităţi aleadministraţieipublice localeADI-uriGAL-uri

Fonduri de labugetul localFonduri de labugetul de statFonduriexternenerambursabile

Lucrări de reabilitareinfrastructură de bazăLucrări de reabilitarepoduri/ podețe/tuneluri/drumuricomunale/forestiere etc.Lungimea (km) rețeleide distribuție șicanalizare reabilitatăNr. obiective deinfrastructurăreabilitate

Nr. de studii elaboratepentru proiecte deamenajări hidrotehnice

Direcția strategică 3.3. Dezvoltarea urbană durabilă prin reabilitarea zonelor urbane

117



Fondurinecesare


3.3.1. Creștereasustenabilitățiitransportului publicurban prin investiții

a) Promovarea unui transport urban eficient și accesibil prininvestiții în modernizarea transportului public urban;b) Dezvoltarea, reabilitarea, modernizarea, extinderea infra-structurii de transport urban și periurban: străzi orășenești,mijloace de transport ecologic și infrastructura tehnică aferentă;c) Achiziționarea de material rulant electric/ecologic pentruoperatorii de transport public urban;d) Construirea/ modernizarea/ reabilitarea depourilor aferentetransportului public sustenabil;



Investiții înmodernizareatransportului publicurbanInvestiții îndezvoltarea,reabilitarea,modernizarea,extindereainfrastructurii detransport urban șiperiurban: străziLungimea totală astrăzilor urbane șiperiurbane reabilitate(km)Nr. mijloace detransport ecologiceachiziționateNr. de depouriconstruite/modernizate/ reabilitate

118



Fondurinecesare


3.3.2. Realizarea deinvestiții în vedereacreșterii eficiențeienergetice

a) Reabilitarea, modernizarea si eficientizarea sistemului deiluminat public si a rețelelor de alimentare cu energie;b) Eficiența energetică a clădirilor și utilităților publice (iluminat,transport etc.);c) Dezvoltarea rețelelor de utilități publice si asigurarea accesuluipopulației si agenților economici la această infrastructură: reţelede apă-canal, gaze, electricitate, agent termic, inclusiv în spaţiulperiurban;



Investiții înmodernizareasistemului de iluminatpublic, eficiențaenergetică a clădirilorRețele de utilitățipublice și serviciidezvoltarePonderea clădirilorpublice reabilitateenergeticPonderea de localitățiracordate la sistemelede apă/canalizarePonderea gospodăriilordeservite de rețelelenoi/modernizate de apăpotabilă și canalizareNr. de consumatoriconectați la rețelele deapă potabilăNr. de stații de epurareNr. de gospodăriiconectate la rețeaua degaze naturale

119



Fondurinecesare


3.3.3 Reabilitarea șiextinderea zonelor verzidin mediul urban

a) Identificarea zonelor cu impact vizual negativ și pregătirea învederea transformării în spații verzi;b) Elaborarea de studii de amenajare peisagistică pentru zoneleurbane cu accent pe dezvoltarea zonele verzi;c) Plantarea de arbori și arbuști în scopul reducerii poluării fonice,prevenirii eroziunii solului, reducerii poluării.



Nr. de zone cu impactvizual negativreabilitate și transfor-mate în zone verziStudii de amenajarepeisagisticăNr. de arbori plantațiSuprafețe (mp)plantate în scop deprotecție

3.3.4. Dezvoltareazonelor de agrement,culturale și sportive

a) Amenajarea unor spații de campare, sate de vacanţă, inclusivparcări amenajate pentru rulote (ex. Cartierul Ostroveni);b) Construirea unui Complex de agrement acvatic - Aquaparc şibazin olimpic;c) Amenajarea parcurilor, cu trasee de promenadă, alergare în aerliber, piste pentru biciclete, puncte de belvedere;d) Punerea în valoare a luciului de apă și amenajarea de spaţii dejoacă pentru copii, tineri și adulți, în vecinătatea acestora(debarcader, hidrobiciclete, locuri de picnic și locuri de pescuit);e) Analiza posibilității de realizare amenajări pentru agrementnautic pe râul Olt, pe lacurile de acumulare Călimăneşti şi Turnu,în măsura în care aceste activități sunt permise;



Zone de agrement,culturale și sportivedezvoltare/ amenajateNr. spații de campareși parcări pentru ruloteNr. sate de vacanțăNr. baze de agrementNr. parcuri amenajatepentru agrementNr. km piste pentrubicicleteNr. puncte debelvedere amenajateNr. proiecte de amena-jare în scopuri de agre-ment al luciului de apă

120



Fondurinecesare


3.3.5. Conservarea,protejarea, promovarea șidezvoltareapatrimoniului natural șiconstruit

a) Accesarea de fonduri în vederea realizării proiectelor derestaurare/ revitalizare a patrimoniului natural și construit;b) Dezvoltarea de studii și proiecte pentru revitalizarea durabilă apatrimoniului construit;b) Organizarea de evenimente de promovare a obiectivelor depatrimoniu (material, imaterial etc);



Nr. de proiecteaccesate șiimplementateNr. de evenimenteorganizateNr. de studii realizate

Direcția strategică 3.4. Dezvoltarea unui sistem urban echilibrat și policentric și a unei noi relații oraș-sat3.4.1. Susținereaactivității polului dedezvoltare RâmnicuVâlcea și sprijinireadezvoltării urbane acelorlalte orașe

a) Stabilirea de relații de colaborare cu polii de dezvoltare Sibiu șiPitești, de care municipiul Râmnicu Vâlcea este legat princoridorul IV Pan -european;b) Susținerea dezvoltării municipiilor și orașelor ca poli deatracție pentru zonele învecinate și motoare ale creșteriieconomice inteligente;c) Sprijinirea investiţiilor în tehnologii nepoluante, în industriaprelucrătoare de vârf, în soluţii tehnologice de eficienţă energeticăşi energii alternative şi a infrastructurii adiacente;d) Implicarea activă a sectorului de cercetare dezvoltare înrealizarea de noi produse şi tehnologii care să fie integrate încircuitul comercial;e) Sprijinirea dezvoltării activităţilor economice în arealulPolului;f) Reabilitarea şi retehnologizarea sistemelor urbane de încălzireg)Valorificarea patrimoniului natural şi tradiţional, cultural şiistoric; amenajarea zonelor turistice şi de agrement; sprijinireaacţiunilor de protecţie a mediului şi dezvoltare a spaţiilor verzi;h) Reabilitarea şi retehnologizarea sistemelor urbane de încălzire;



Colaborări socio-economice cu polii dedezvoltare Sibiu șiPiteștiMăsuri active pentrurealizarea direcțieistrategice propuseNr. de parteneriaterealizateStrategii de dezvoltarelocale elaborate,corelate cu principiilecreșterii economiceinteligente

121



Fondurinecesare


3.4.2. Dezvoltareadurabilă prin realizareastrategiei de dezvoltareteritorială și a planurilorde mobilitate urbană

a) Elaborarea planurilor de mobilitate urbană durabilă și strategieide dezvoltare teritorială



Plan de mobilitaterealizatStrategie de dezvoltareteritorială elaboratăNr. proiecte elaborate

Direcția strategică 3.5. Îmbunătățirea managementului sistemului de gestionare a deșeurilor3.5.1.Planificareastrategică a gestionăriideșeurilor

a) Dezvoltarea infrastructurii privind deșeurile și a serviciilorbazată pe ierarhia deșeurilor;b) Valorificarea eficientă a resurselor materiale și energetice dindeșeuri, însoțită de reducerea cantității de deșeuri depozitate și adepozitelor de deșeuric) Transformarea deșeurilor într-o resursă, potrivit Foii deparcurs a UE privind utilizarea eficientă a resurselor;d) Planificare strategică la nivelul județean a gestionăriideșeurilor pentru completarea/realizarea investiţiilor necesareîndeplinirii obiectivelor europene în domeniu;e)Valorificarea deșeurilor industriale nepericuloase (cenușă,zgură) și a celor din construcții sau demolări;

ConsiliulJudețean VâlceaAutorități aleadministrațieipubliceAgenția pentruProtecțiaMediuluiOperatorispecializați


Infrastructură privinddeșeurile dezvoltatăResurse materiale șienergetice valorificateDeșeuri industrialevalorificate

122



Fondurinecesare


3.5.2. Dezvoltareasistemelor integrate degestionare a deșeurilor șisubstanțelor periculoase

a) Accelerarea realizării sistemelor integrate de gestiune adeșeurilor, inclusiv prin îmbunătăţirea absorbţiei fonduriloreuropene;b) Extinderea și îmbunătăţirea sistemelor de colectare selectivăa deșeurilor;c) Creșterea cantităţii de deșeuri intrate în circuitul de reciclare;d) Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale în domeniulmanagementului chimicalelor;

ConsiliulJudețean VâlceaAutorități aleadministrațieipubliceOperatorispecializați


Nr. de proiecte derealizare a sistemelorintegrate de gestiune adeșeurilorimplementateCreșterea cantității dedeșeuri reciclate

e) Menţinerea echilibrului ecosistemelor prin limitareaactivităţilor nocive şi încurajarea activităţilor tradiţionale, înzone naturale şi în mediul rural;f) Dezvoltarea sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor,cu accent pe colectarea selectivă și valorificarea deșeurilorreciclabile și a biodeșeurilor;g) Închiderea depozitelor de deșeuri neconforme și acoperirealor cu strat vegetal;h) Implementarea serviciilor de salubritate cu colectareaselectivă a deșeurilor în zonele rurale, inclusiv cele izolate;i) Realizarea sistemelor zonale pentru colectarea și transportuldeșeurilor;j) Închiderea depozitelor de deșeuri neconforme;k) Asigurarea protecției peisajului natural și cultural prinrevitalizarea zonelor degradate (zootehnice, industriale, miniereetc.);

Agenția pentruProtecțiaMediului

Depozite de deșeurineconforme închiseZone degradaterevitalizate(reconstruite ecologic)

123



Fondurinecesare


Direcția strategică 3.6. Prevenirea și reducerea efectelor negative asupra mediului ale activităților industriale, agricole, edilitare, activităților detransport3.6.1.Gestionarearesurselor de apă șicontrolul poluăriiindustriale

a) Reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii în zonelerezidenţiale;b) Prevenirea şi controlul poluării industriale prin: asigurareainvestiţiilor necesare pentru îndeplinirea angajamentelorstabilite în Tratatul de Aderare a României la UE; adoptarea decătre industrie a celor mai bune tehnici disponibile, în temeiulDirectivei privind emisiile industriale; intensificarea controluluiaplicării legislaţiei în domeniu.

Agenția pentruProtecțiaMediuluiAutorități aleadministrațieipublice


Măsuri de gestionare aresurselor de apă și decontrol a poluăriiindustrialeNr. de instalații dedepoluare a factorilorde mediu

c) Reducerea emisiilor de NOx şi alţi poluanţi specificitransporturilor rutiere;d) Reducerea emisiilor de poluanți în aer prin implementareacelor mai bune tehnici disponibile, coroborat cu controlulaplicării acestora;e) Reducerea traficului urban poluant;f) Implementarea de acțiuni de gestionare a resurselor de apă,inclusiv elaborarea de strategii, dar mai ales o politică a apeipentru situații de secetă, pentru o utilizare eficientă a apei.

Nr. de agențieconomici care auintrodus tehnologiicurate în vedereareducerii noxelor șipoluării

3.6.2. Protecția solului șisubsolului

a) Reducerea suprafeţelor siturilor contaminate, reducereaefectelor de hazard geologic natural şi antropic;b) Reducerea şi înlăturarea acţiunilor dăunătoare cadruluinatural (păşunatul excesiv, exploatarea iraţională a fonduluiforestier, construcţiile de microhidrocentrale, depozitareailegală de deşeuri, a turismului necontrolat ş.a.)c) Reducerea poluării solului, a apelor şi a aerului produsă deactivităţi industriale, trafic rutier, deversarea apelor uzate,depozitarea neadecvată a deşeurilor menajere;c) Controlul construcţiei de microhidrocentrale (prevenirea„mutilării” peisajul în perioada de construcţie) şi limitareaconstruirii acestora în zone protejate sau în imediata lor vecinătate;d) Realizarea lucrărilor de prevenire și combatere a

ConsiliulJudețean VâlceaAutorităţi aleadministraţieipublice localeAgenția pentruProtecțiaMediului


Măsuri de protecție asolului și subsoluluiSuprafețe reîmpăduriteși împădurite (ha)Gradul de reducere apoluăriiNr. de campanii deconștientizare aefectelor activitățiiantropice în exces

124



Fondurinecesare


e) Continuarea lucrărilor la râpa de eroziune regresivă laBrădișor, prin compensare de pantă;f) Introducerea în circuit a terenurilor agricole neutili-zate/degradate prin împădurirea acestora

3.6.3. Îmbunătățireagradului de educare șiconștientizare, informare,consultare și participare atuturor cetățenilor la luareadeciziilor privind mediul

a) Conștientizarea cetăţenilor cu privire la protecţia mediului;b) Promovarea educaţiei ecologice, stabilirea unui parteneriatcu Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice pentruintroducerea de curricule specifice;c) Sprijinirea organizaţiilor neguvernamentale în procesul deconștientizare a cetăţenilor cu privire la protecţia mediului;d) Asigurarea unei mai mari transparenţe a procesului de luare adeciziei;e) Dinamizarea comunicării cu societatea civilă.f) Suscitarea interesului publicului pentru educaţie (cultură anaturii);



Nr. acțiuni organizatepentru educarea,conștientizarea,informarea șiconsultarea cetățenilorNr. de proiecte demediu mediatizateNr. programe deeducație ecologică

Direcția strategică 3.7. Protejarea mediului prin creșterea producției de energie din surse regenerabile3.7.1.Identificareapotențialului energetic aljudețului Vâlcea

Elaborarea de studii de identificare a potențialului energetic dinjudețul Vâlcea



Studii de identificare apotențialului energetic

125



Fondurinecesare


3.7.2. Promovareaproducerii energiei pe bazăde resurse regenerabile

a) Valorificarea produselor secundare ale stațiilor de epurare,pretabile la utilizarea ca îngrășământ natural;b) Dinamizarea producerii de biogaz pentru convertirea înenergie electrică și termică;c) Încurajarea producerii și distribuției de energie electrică șitermică din surse de energie regenerabile (biomasă, energiegeotermală etc).



Surse noi de producerea energieiNr. de proiecteimplementate pentruutilizarea surselor deenergie alternativă,regenerabilă

Direcția strategică 3.8. Menținerea speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate/ parcuri / rezervații într-un stadiu favorabil de conservare3.8.1. Întocmirea,aprobarea și punerea înaplicare a planurilor demanagement șiregulamentelor zonelorprotejate constituite lanivelul județului Vâlcea

a)Identificarea zonelor naturale care pot fi declarate protejate șielaborarea de planuri de management și regulamente pentruprotejarea și conservarea speciilor protejate;b) Întocmirea, aprobarea și punerea în practică a planurilor demanagement în zonele protejate care nu dețin astfel de planuri.

ConsiliulJudețean VâlceaAutoritățipublice localeAgenția pentruProtecțiaMediuluiAdministratorii/custozii ariilornaturale protejate


Zone naturale incluseîn rețeaua Natura 2000Planuri demanagement șiregulamente elaborateși implementateCartări ale elementelorfloristice și faunisticerare

Direcția strategică 4.1. Creșterea contribuției turismului la dezvoltarea durabilă a județului Vâlcea, prin măsuri de promovare integrată, prinasigurarea unei oferte adaptate, bazată pe valorificarea superioară a potențialului natural și antropic4.1.1. Creșterea accesului,prin investiții publice, laobiectivele de patrimoniucultural și arhitectural

a) Amenajarea accesului către obiectivele turistice și zonele dinapropierea acestora, prin renovarea și îmbunătățirea siguranțeidrumurilor existente;

Autoritățipublice localeInstituții decultură

Fonduri de labugetul localFonduri de labugetul de stat

Nr. obiective turisticeamenajateNr. de km drumurimodernizați

126



Fondurinecesare


b) Crearea unei infrastructuri publice de mici dimensiuni, cumar fi grădini publice, zone de petrecere a timpului liber pentrucopii, tineri și adulți, toate acestea localizate în apropiere deatracții culturale;c) Modernizarea drumurilor comunale care fac legătura dintreansamblurile monahale, satele etnografice, pentru a se putearealiza circuite turistice;d) Investiții pentru iluminatul nocturn al pieselor integrate înpatrimoniul arhitectural.

Fonduri externenerambursabile

Nr. de investițiirealizate pentrucreșterea accesului laobiective culturale

4.1.2. Sprijin pentruinițiativele de valorificare aspecificului etnografic șietnic, pentru inițiativele deintegrare a ofertei culturaleși de organizare de circuite

a) Inventarierea elementelor de patrimoniu imaterial specificepentru cultura românească şi locală, având în vedere valoareaetno-culturală de unică specificitate;b) Sprijinirea inițiativelor locale și județene de organizare afestivalurilor despre tradiția și meșteșugurile locale;c) Sprijinirea creării de inițiative pentru valorificareadiversităților etnice dintr-o perspectivă turistică;d) Inițiative de sprijin pentru valorificarea meșteșugurilorlocale;e) Susținerea inițiativelor pentru studierea, protecția, arhivareaelementelor de patrimoniu etnic și etnografic, în cazul în careacestea sunt integrate în cadrul unor măsuri de valorificareturistică;f) Inițiativele de sprijin pentru cooperarea între producătorii deproduse/alimente tradiționale și persoanele implicate înperpetuarea moștenirii culturale materiale.

Autoritățipublice localeInstituții deculturăOperatorii deturism


Nr. de elemente depatrimoniuinventariateNr. de festivaluriorganizateNr. de inițiative desprijin pentruvalorificareaspecificului etnograficși etnicNr. de circuite createNr. de parteneriatecreate pentruvalorificareaspecificului etnograficși etnic

127



Fondurinecesare


f) Crearea de circuite care să includă patrimoniul cultural, situriarheologice, locuri de interes etnic și etnografic și evenimente;g) Alte inițiative de integrare, cu condiția ca acestea să impliceo valoare adăugată substanțială în potențialul de promo-vare/valorificare a cel puțin 3 atracții turistice și care să fie puseîn aplicare de către sau în parteneriat cu organismul responsabilpentru gestionarea atracțiilor turistice în sine.

4.1.3. Promovareadezvoltării unui turismdurabil, responsabil și decalitate

a) Elaborarea unui studiu în vederea identificării unui brandturistic al județului Vâlcea;b) Dezvoltarea şi implementarea unui sistem unitar de marcarea atracţiilor turistice în județ (panouri, hărţi turistice pedrumurile naţionale şi judeţene, în gări, autogări, de-a lungulşoselei Transalpina etc.) în conformitate cu standardele UE;c) Elaborarea unui plan de marketing turistic la nivel județean,conținând o strategie de promovare a județului pe termenmediu si lung, luând în considerare potențialul turistic alregiunii, structura cererii și raportul cost/beneficiu al posibileloractivități de promovare, cu implicarea pe scară largă a agenţiloreconomici din județ şi a organismelor publice, ONG-uri,asociaţii profesionale din regiune, asociaţii naţionale - ANAT(filiala SV Oltenia care are sediul în Râmnicu Vâlcea),ANTREC, AER, AHR;d) Promovarea ofertelor turistice din județ prin includereaacestora în cataloagele touroperatorilor români, creştereanumărului de participanţi (agenţi economici, primării,prefectura) la bursele de turism naţionale şi internaţionale(sprijinirea participării acestora)

Autoritățipublice localeInstituții deculturăOperatorii deturism


Brand turistic aljudețului identificatSisteme de marcare aatracțiilor turisticedezvoltare șiimplementarePlan de marketingturistic realizatNr. de participanți labursele de turismNr. de promovări aleatracțiilor culturale alejudețuluiNr. de site-uri depromovare turisticăNr. de agențieconomici participanțila târgurile de turism

128



Fondurinecesare


e) Promovare turistică a atracțiilor culturale ale județului, princrearea de branduri, campanii publicitare, sprijin pentru creareade site-uri pentru promovarea circuitelor sau grupurilor deatracții turistice;f) Dinamizarea activității în cadrul centrelor de informareturistică din principalele destinații turistice, înființareaCentrului Național de Informare și Promovare Turistică la niveljudețean;g) Crearea şi actualizarea unui portal web dedicat turismului (încadrul site-ului la nivel județean), ca instrument major depromovare, informare şi efectuare a rezervărilor.

Direcția strategică 4.2. Crearea unei oferte turistice diversificate, integrate și competitive prin susținerea dezvoltării investițiilor locale, care săconducă la creșterea volumului activității și a circulației turistice, crearea de noi locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de viață prindiversificarea serviciilor turistice, ameliorarea calității mediului, înfrumusețarea localităților, oferirea unor noi posibilități de agrement și refacerepentru locuitorii județului Vâlcea și pentru turiști

4.2.1. Sprijin pentrucrearea de structuri decazare sustenabilă, de micidimensiuni în zonelerurale, pentru modernizareași restructurareastructurilor existente

a) Încurajarea și sprijinirea investițiilor necesare în vedereadezvoltării unor structuri de primire turistică cu funcţiuni decazare de tipul eco-pensiunii agroturistice;b) Introducerea modelelor de bune practici în ecoturism(etichetă ecologică, certificare ecoturistică);c) Sprijinirea investițiilor de modernizare și restructurare astructurilor de cazare existente în zonele rurale prin accesareafondurilor europene

Autoritățipublice localeOperatorieconomiciGAL-uri


Nr. de structuri deprimire turisticăînființateNr. de structuri decazare modernizateNr. de proiecteaccesateNr. de structuri deprimire turisticăetichetate ecologic

129



Fondurinecesare


4.2.2. Investiții publicelocale pentru infrastructurade transport, demanagement al apei înzonele turistice

a) Ameliorarea şi modernizarea drumurilor județene șicomunale;b) Realizarea unor regulamente de transport la nivel dedestinaţie turistică şi introducerea acestor regulamente înplanurile de management ale parcurilor. Acestea vor prevedea:specificarea tipului de vehicule/ambarcaţiuni permise, a limiteide viteză, a organismelor de control şi a sancţiunilor aplicate;c) Oferirea de soluţii alternative de trasee off-road;d) Oferirea unor variante de transport în comun la niveluldestinaţiei turistice; informarea şi încurajarea folosiriimijloacelor de transport în comun.e) Sprijin pentru dezvoltarea unui sistem public de furnizare aapei potabile în zonele turistice rurale;f) Crearea de sisteme private de furnizare a apei potabile înmediul rural pentru utilizarea turistică;g) Realizarea unui ghid de bune practici în privinţainfrastructurii turistice, având în vedere un impact minim aldesignului, managementul deşeurilor şi conservarea energiei.Se va recomanda folosirea materialelor tradiţionale şi ecologice(în special lemnul) şi vor fi subliniate beneficiile aduse defolosirea noilor tehnologii (becuri economice, colectareselectivă a deşeurilor, senzori de mişcare, duşuri cu presiuneetc.), care permit importante economii de resurse naturale şimonetare;

ConsiliulJudețean VâlceaAutoritățipublice localeOperatorieconomiciGAL-uri


Nr. de km de drumurijudețene și comunalemodernizatăRegulament detransport / destinațierealizatTrasee de off-roadrealizateMijloace de transportîn comun pentrudestinații turisticeInvestiții realizatepentru infrastructurade management a apei,a deșeurilor în zoneleturisticeSisteme de colectare șireciclare a deșeurilorGhid de bune practicirealizat

130



Fondurinecesare


h) Implementarea unei tehnici de management al vizitatorilor şiintroducerea acesteia în planurile de management aldestinațiilor; una dintre cele mai eficiente metode folosite înprocesul de planificare a vizitării în cadrul acestor areale estezonarea turistică, care permite celor responsabili cuadministrarea teritoriului să atragă turiştii spre arealele deinteres, să controleze activităţile în aceste areale şi să deviezevizitatorii din arealele sensibile.

4.2.3. Investiții pentrucreșterea și valorificareagradului de atractivitatepentru puncte de intereslocale

a) Realizarea de proiecte privind punerea în valoare acreaţiei artizanale şi artei olăritului şi prelucrării lemnului;b) Sprijin acordat valorificării de produse naturale, ecologice(castane, nuci, fructe de pădure, ciuperci);c) Sprijin acordat pentru crearea de centre de producţie,expunere şi comercializare a produselor artizanale, textile dinborangic, in, cânepă, țesături din lână și păr de capră, ceramică,lemn etc.;d) Înfiinţarea şi sprijinirea unor grupuri de mici producătorilocali;e) Promovarea unor centre de creaţie populară recunoscute lanivel naţional;f) Dezvoltarea ofertei de produse ecoturistice realizate decomunităţile locale prin sprijinul acordat pentru menţinerea şiperpetuarea obiceiurilor tradiţionale specifice destinaţiilor cupotenţial ecoturistic;g) Susţinerea înfiinţării unor spaţii destinate valorificăriiproduselor de artizanat şi a altor produse specifice realizate încadrul comunităţii locale;

ConsiliulJudețean VâlceaAutoritățipublice localeOperatorieconomiciGAL-uriCentre depromovareAgenții deturism


Nr. de proiecte depunere în valoare acreației artizanaleNr. de centre deproducție/comercializareînființateNr. de măsuri desprijin pentruvalorificareaatractivității punctelorde interes localeNr. de trasee tematiceînființateNr. de agenții deturism carecomercializeazăproduse de ecoturismși turism rural;

131



Fondurinecesare


h) Sprijin pentru investițiile proprietarilor care aleg să îșirestructureze/construiască o clădire în stilul arhitectural,tradițional vâlcean;i) Sprijin pentru crearea traseelor tematice și pentru investițiileconexe acestora (ghiduri, indicatoare de circulație, indicatoarepentru magazine/ferme, etc.).j) Stimularea extinderii reţelei de agenții de turism locale caredistribuie produse ecoturistice și de turism rural;k) Activităţi de conştientizare a tur-operatorilor naţionaliprivind avantajele distribuţiei produsului ecoturistic prinorganizarea de workshop-uri şi vizite de studiu;l) Realizarea de parteneriate cu tur-operatori străini specializaţipe turism de nişă, agroturism și ecoturism; realizarea departeneriate cu organizaţii de promovare a ecoturismului șiturismului rural din străinătate;m) Dezvoltarea sistemelor de rezervare on-line proprii sau prinintegrarea în cadrul unuia dintre sistemele majore de distribuţieon-line.

Nr. de parteneriateîncheiate cu agenții deturism tour-operatoarestrăine carepromovează județulVâlceaNr. de structurituristice noi, de micidimensiuni

4.2.4. Valorificareasuperioară a potențialuluituristic balnear de relaxare,SPA și medical

a) Integrarea stațiunilor balneare vâlcene în cadrul circuituluitematic ”Ruta orașelor termale” în cadrul programului dedezvoltare a rutelor culturale europene în România.b) Refacerea instalaţiilor de forare, captare, transport a apelorminerale, izvoarelor, denisiparea şi curăţarea periodică aforajelor, realizarea de noi prospecţiuni geologice pentrugăsirea de noi surse hidrominerale pentru păstrarea unui debitrelativ constant;

ConsiliulJudețean VâlceaAutoritățipublice localeOperatorieconomiciGAL-uriCentre depromovare


Nr. de stațiunibalneare incluse încircuite tematiceNr. de instalațiirefăcuteNoi sursehidromineraleidentificate

132



Fondurinecesare


c) Realizarea periodică de buletine de analiză fizico-chimice şibiologice pentru calitatea apelor minerale şi trecerea înconservare a celor care nu mai corespund din punct de vederecalitativ şi terapeutic;d) Modernizarea reţelei tehnico-edilitare din toate staţiunilebalneare cu asigurarea preluării apelor uzate şi epurareaacestora;e) Extinderea posibilităţilor de tratament prin mijloacealternative şi neconvenţionale, naturiste, fitness;f) Reabilitarea structurilor de cazare şi alimentaţie care au statutde monumente istorice şi păstrează specificul arhitectural-urbanistic din staţiunea balneară;g) Crearea de structuri de cazare noi, care respectă standardelelocale arhitecturale existente;h) Extinderea amenajărilor pentru activităţi sportive uşoare şi deagrement în aer liber, în spaţii închise pentru a acoperi cerinţelede recreere şi divertisment pe toată durata anului;i) Derularea unor proiecte privind modernizarea parcurilorbalneare din stațiuni și extinderea infrastructurii turistice deagrement.

Agenții deturism

Rețele tehnico-edilitare modernizatePuncte balneare noi înjudețStructuri de cazare șialimentație reabilitateStructuri de cazarenou createNr. de locuri de cazarenou create (extindere)Nr. de sosiri turisticeNr. de înnoptărituristiceDurata medie asejuruluiAmenajări pentruactivități sportive noiNr. de proiectederulate pentrumodernizareaparcurilor balneareNr. de evenimentecare să îmbineturismul cultural și deafaceri cu turismulbalnear Nr. circuite tematicecare să includă maimulte stațiuni balneare

133



Fondurinecesare


4.2.5. Dezvoltareapotențialului pentru turismactiv și orientat spre natură

a) Construirea/reabilitarea căilor ce asigură accesul la punctelede schi, cabane, rafting etc, considerând respectarea deplină acaracteristicilor de mediu din aceste zone;b) Construirea infrastructurii necesare pentru asigurareasiguranței turiștilor activi (platforme de aterizare pentruelicoptere, adăposturi, baze de tratament);c) Crearea unei infrastructuri de bază (apă, canalizare, deșeuri,energie electrică) în satele cu o prezență ridicată a atracțilorturistice pentru turiștii activi;d) Amenajarea unor parcări în apropierea locurilor de atracție -cu toalete ecologice, sistem de management al deşeurilor,panouri informative şi de avertizare;e) Înfiinţarea unei reţele de comunicare şi intervenţie rapidă înzona montană (dispecerat integrat de alarmare şi comunicareinteractivă între unităţi de intervenţie: poliţie, jandarmerie,ambulanţă - 112, pompieri, protecţia civilă, gardieni publici,salvamont, spital de urgenţe etc.);f) Îmbunătățirea sistemului de semnalizare a principalelor traseerutiere de tranzit, din punct de vedere al distanţelor şisiguranţei, cu panouri în limbile română şi engleză;g) Includerea cerinţelor de refacere şi extindere a traseelor dedrumeţie în planurile de dezvoltare turistică durabilă elaboratede administratorii zonelor protejate;

ConsiliulJudețean VâlceaAutoritățipublice localeOperatorieconomiciGAL-uriCentre depromovareAgenții deturismInstituții publicecu atribuții îndomeniu


Nr. de acțiuni realizatepentru dezvoltareapotențialului pentruturismul activNr. parcări amenajateîn apropiereaobiectivelor turisticenaturaleNr. de programeecoturisticeGrad de acoperire cumarcaje pe traseeturistice, panouriinformativeNr. de sosiri turisticeNr. de înnoptărituristiceDurata medie asejurului

134



Fondurinecesare


h) Dezvoltarea unei infrastructuri ecoturistice specifice lanivelul parcurilor naţionale din regiune care să permită lărgireagamei de servicii oferite fără un impact negativ asupramediului;i) Realizarea infrastructurii şi facilităţilor de vizitare şiinformare la nivelul destinaţiilor cu potenţial ecoturistic.j) Amenajarea unor centre de vizitare prevăzute cu săli deprezentare a unor filme privind zona respectivă;k) Refacerea traseelor turistice existente şi amenajarea altor noitrasee;l) Amenajarea punctelor (foişoarelor) de observare şi apunctelor de belvedere - cu panouri de interpretare,infrastructură de observare;m) Amenajarea unor locuri de campare - cu delimitarea zonelor,panouri informative şi de avertizare, vetre pentru foc etc.;n) Amenajarea / refacerea unor refugii montane şi a unorcabane turistice - acolo unde lungimea traseelor turisticeimpune asemenea lucru;o) Crearea marcajelor turistice și a circuitelor pentrudezvoltarea cicloturismului în regiune;p) Investiţii specifice pentru practicarea alpinismului șiescaladei;r) Dezvoltarea/modernizarea infrastructurii specifice privinddezvoltarea integrată prin optimizarea domeniului schiabil(Vidra-Voineasa);

135



Fondurinecesare


s) Construirea de pontoane și debarcadere pe râul Olt și lacurileTurnu și Călimănești, împreună cu amenajarea lor specificăpentru practicarea sporturilor nautice;t) Investiţii specifice pentru a practica schiul, snow boarding-ulşi activităţile asociate acestora, inclusiv echipamente pentrucrearea zăpezii artificiale;u) Realizarea unor trasee speciale (tematice, ecvestre, debiciclete, de schi fond, tracking, photo-hanting, punţisuspendate etc.) cu locuri de popas, panouri informative şi deinterpretare, săgeţi de orientare;v) Dezvoltarea de produse turistice complementare în vedereadiversificării și creșterii atractivității ofertei turistice (spreexemplu rafting, parapantă, speoturim, turism cinegetic);w) Investiții privind drumul de acces pentru cicloturiști cătrestațiunile balneare (”Turul de ciclism al stațiunilor vâlcene”,”Turul bisericilor din Oltenia de nord” etc.)x) Realizarea de investiții noi în structuri de cazare în zonadomeniului schiabil;y) Investiții în telegondole în zonele cu potențial turistic (ex.zona Călimănești -Telegondolă până la vârful Cozia).

4.2.6. Dezvoltareapotențialului turistic alzonelor urbane

a) Investiţii pentru dezvoltarea şi modernizarea capacităţii decazare din zonele urbane;b) Îmbunătățirea calităţii serviciilor de cazare în cadrulstructurilor de primire turistică și a bazei de agrement șitratament (inclusiv centre de tip SPA) cu respectarea standardelorarhitecturale specifice arealului turistic de provenienţă;

ConsiliulJudețean VâlceaAutoritățipublice localeOperatorieconomici


Nr. de investiții înmodernizarea șidezvoltarea capacitățiide cazare din zoneleurbaneNr. de centre deconferință înființate

136



Fondurinecesare


c) Sprijinirea creării și dezvoltării structurilor de asistenţă deafaceri în turism (incubator de afaceri), dezvoltarea serviciilorspecifice turismului de afaceri și de evenimente;d) Crearea de centre de conferinţe în orașele unde nu existăastfel de structuri;e) Investiţii pentru reabilitarea centrelor istorice prin:dezvoltarea de programe integrate de reabilitare, modernizare șiamenajare a centrelor istorice și prin proiecte integrate cuparticiparea sectorului privat, utilizând o schemă de ajutor destat pentru restilizarea magazinelor; realizarea uneiinfrastructuri inovatoare pentru informarea turistică, astfel încâtsă fie stimulată explorarea centrelor istorice de către turiști(semnalele optice lizibile, aplicații pentru telefonul mobil);măsuri ce vizează creșterea gradului de valorificare a arealuluicentrelor istorice de către persoane cu dizabilități, bătrâni șicopii.f) Iniţiative de integrare a ofertei turistice din zonele urbane încircuite prin: forme de promovare integrată a atractivității uneizone urbane, prin crearea unor web-site-uri oficiale în scopturistic; publicitate integrată a orașelor ca atracții turistice;pregătirea de ghiduri; crearea de sisteme integrate de vânzare abiletelor, inclusiv pentru transport, atracții culturale,evenimente etc.;g) Integrarea și promovarea printr-un circuit turistic regionalunic al orașelor vâlcene.

GAL-uriCentre depromovareAgenții deturismInstituții publicecu atribuții îndomeniuONG-uri

Nr. de structuri deasistență în afacericreateNr. de investiții înreabilitarea centreloristoriceNr. de circuite turisticeale centrelor urbanecreate și promovateNr. de sosiri turisticeNr. de înnoptărituristiceDurata medie asejurului

137



Fondurinecesare


4.2.7. Crearea de circuiteturistice tematice și inter-tematice

a) Dezvoltarea turismului cultural şi religios prin integrarearesurselor din judeţ în circuitul turistic regional carepromovează tradiţia culturală şi etnografică tipică din regiuneaistorică a Olteniei;b) Iniţierea unor programe turistice tematice culturale,religioase (pelerinaje ale creştinilor la mănăstiri - Cozia,Horezu, Bistriţa, Arnota etc., pelerinaje ale adepţilor altorreligii etc.), istorice (legate de voievozi , daco-romanitate,etc), pe lângă dezvoltarea structurilor turistice adecvate înlocalităţile vizitabile;c) Integrarea în circuitele turistice a evenimentelor de tipulserbărilor populare;d) Realizarea de materiale de promovare a obiective-lor/circuitelor turistice (broşuri, ghiduri turistice, pliante, CD-uri şi DVD-uri turistice de prezentare, bannere, hărţi turistice,cataloage, postere şi foi volante, fotografii, albume,fotoreportaje, diapozitive, casete, filme cu specific de turism,obiecte de protocol, etc.) şi sprijinirea derulării de acţiuni şicampanii de promovare, expedierea materialelor promoţionaleşi de protocol în ţară şi în străinătate etc.;e) Elaborarea unui studiu prin care să fie identificate cele maibune 2 sau 3 circuite inter-tematice la nivel județean șiinstrumente adecvate pentru implementarea acestora pe piațaturistică (carduri unice de acces către diverse obiective turisticede pe teritoriul județului, bilete comune pentru vizitareadiverselor obiective turistice de pe teritoriul județului etc.);

ConsiliulJudețean VâlceaAutoritățipublice localeOperatorieconomiciGAL-uriCentre depromovareAgenții deturismInstituții publicecu atribuții îndomeniuONG-uri


Nr. de circuite turisticetematice și inter-tematice create caurmare a acțiunilorpropuse

f) Dezvoltarea de carduri turistice care să permită vizitareaatracţiilor turistice aferente circuitelor la preţuri promoţionale;g) Stabilirea unor caracteristici comune ale rețelei (design, logo,standardele serviciilor oferite, proceduri etc.);

138



Fondurinecesare


4.2.8.Dezvoltarearesurselor umane îndomeniul turismului

a) Formarea profesională aprofundată a personaluluiprestatorilor de servicii turistice şi a tour-operatorilor pentrupracticarea diverselor forme de turism;b) Creşterea nivelului de pregătire al ghizilor implicaţi înturismul cultural, precum și creșterea numărului de ghizituristici în acest sens, al ghizilor implicaţi în turismul activ și înnatură;c) Perfecţionarea profesională a ghizilor din muzee, colecţii şicase memoriale care să poată oferi şi date despre caracteristicilemediului natural şi antropic al localităţii pe teritoriul căreia seaflă un bun cultural, natural, sau cu valenţă turistică;d) Formarea profesională aprofundată şi în diverse domenii aprestatorilor de servicii turistice şi a tour-operatorilor ceactivează în domeniul turismului activ;e) Constituirea unor grupuri de voluntari pentru derularea deactivităţi de conştientizare, implicaţi activ în activităţileparcurilor (amenajări şi reparaţii trasee turistice, ecologizareazonelor limitrofe traseelor turistice, a locurilor de campare,inventarieri de floră şi faună, refacerea infrastructurii parcuriloretc.) cu efect de conştientizare şi educaţie asupra participanţilor;f) Implicarea instituţiilor de învăţământ în activităţi de educareşi conştientizare a comunităţilor locale

ConsiliulJudețean VâlceaAutoritățipublice localeOperatorieconomiciGAL-uriCentre depromovareAgenții deturismInstituții publicecu atribuții îndomeniuONG-uriFurnizori deformareprofesională


Nr. de persoaneformate în domeniulturismuluiNr. de ghizi turisticilocali și specializațiinstruițiNr. de rangeri instruițipentru ecoturism înparcurile naționaleBuila - Vânturarița șiCoziaNr. de voluntariimplicați în activitățispecificeNr. de instituții deînvățământ implicateîn activități de educareși conștientizare

139



Fondurinecesare


Direcția strategică 4.3. Creșterea participării cetățenilor la o viață culturală atractivă, dinamică și conectată la valorile culturale naționale șiinternaționale4.3.1. Sprijinireaparticipării cetățenilor la oviață culturală și artisticăatractivă în mediul rural șiurban

a) Promovarea ofertelor culturale în mediul urban și rural;b) Diversificarea operatorilor culturali prin înființarea deformații de dansuri, ansambluri folclorice, grupuri vocale,coruri etc.;c) Sprijinirea schimburilor culturale intercomunale în județ șiîn afara județului;d) Promovarea folclorului autentic prin festivaluri - concurs pegenuri de artă care să devină evenimente culturale;e) Revitalizarea instituțiilor care desfășoară activitățitradiționale vizând formarea și promovarea artei (cămineculturale, case de cultură);f) Promovarea activă a ofertei culturale prin canalele media cuaccesibilitate mare la cetățeni (audio-video, internet, materialepromoționale, alte forme de promovare);g) Dezvoltarea de facilități pentru promovarea ofertei culturale(spații de promovare, galerii de artă etc.);h) Armonizarea ofertei culturale a diferitelor instituții învederea evitării suprapunerilor de evenimente culturale;i) Realizarea de materiale de promovare, publicații, albume,cărți poștale, CD, DVD, filme documentare, care săpromoveze valorile culturale județene;j) Crearea unei baze de date a evenimentelor culturale pentru afacilita promovarea artelor vizuale şi auditive, în specialfestivaluri tradiţionale şi evenimente folclorice;

ConsiliulJudețean VâlceaAutoritățipublice localeCentrul JudețeanpentruPromovareaCulturiiTradiționaleVâlceaONG-uriAsociațiiculturale


Nr. de oferte culturalepromovateNr. de localități dinmediul urban și ruralcare au beneficiat deoferte culturaleNr. de formații,ansambluri înființateNr. de festivaluriorganizateNr. de facilitățiasigurate pentruactivitățile culturaleBază de date cuevenimentele culturaleCalendarul anual alevenimentelorNr. de structurituristice de agrementși culturale dezvoltate

140



Fondurinecesare


k) Organizarea unor evenimente culturale axate pe tradiţii şiobiceiuri; editarea unui calendar de evenimente (anual) aljudeţului, în care sunt introduse toate evenimentele de gencultural, istoric, de artă, folclorice, de muzică, de dans,religioase etc. cu rol de informare şi promovare; acţiuni depromovare a localităţilor care sunt cunoscute prin prisma unoroameni celebri ca puncte de atracţie;l) Dezvoltarea structurilor turistice de agrement şi culturale(cum ar fi amenajarea unor teatre de vară, amfiteatre în aerliber pentru spectacole, concerte, diferite alte evenimente).

4.3.2. Îmbunătățireainfrastructurii culturale lanivelul județului

a) Reabilitarea și punerea în valoare a spațiilor culturaleexistente;b) Construirea unui sediu al Centrului județean al creațieipopulare Vâlcea, cu spații de arhivare și susținere aevenimentelor legate de tradițiile culturale locale;c) Identificarea și punerea în valoare a altor spațiineconvenționale cu potențial cultural (exemplu cetăți, conace,parcuri, cartiere, piețe publice, cadru natural etc.);d) Dotarea instituțiilor județene și locale cu echipamente șimijloace moderne care să asigure un standard ridicat decalitate a ofertei culturale;e) Facilitarea diversificării serviciilor conexe ale instituțiilorculturale județene și locale (parcări, spații pentru alimentație,garderobă etc.);


Nr. de spații culturalereabilitate și puse învaloareNr. de spații cupotențial cultural puseîn valoareNr. instituții dotate cuechipamente șimijloace moderneNr. de facilități oferitede instituțiile culturale

141



Fondurinecesare


Direcția strategică 4.4. Sprijinirea dezvoltării tuturor actorilor culturali, care să asigure o ofertă culturală diversificată și de calitate4.4.1.Asigurarea decondiții pentru dezvoltareași diversificarea oferteiculturale la niveluljudețului

a) Dezvoltarea de programe culturale prin realizarea despectacole, concerte, expoziții în diferite localități ale județului;b) Sprijin pentru încurajarea culturii scrise în județul Vâlcea;c) Lansări de cărți, întâlniri cu autorii, lectură de carte în școli,publicarea de albume, monografii, cărți, reviste culturale;d) Activități de prezentare a cărților în școli, susținereafinanciară a bibliotecilor;e) Sprijinirea dezvoltării artelor vizuale prin realizarea unorspații de producție și expoziționale;f) Sprijin pentru realizarea unor expoziții pentru promovareaartiștilor plastici;g) Organizarea taberelor de creație în județ;h) Organizarea de târguri și festivaluri la nivel de județ,susținerea financiară a unor evenimente cu impact național(festivalul național ”Lăutarul”, festivalul național de creațiedramatică, de creație umoristică, de poezie);i) Promovarea mobilităţii transnaţionale a persoanelor careactivează în sectorul culturalj) Încurajarea circulaţiei transnaţionale a operelor şi aproduselor culturale şi artisticek) Încurajarea dialogului intercultural prin sprijinireapromovării patrimoniului cultural în acțiuni culturale realizateîn parteneriat între instituții, organizații, uniunii de creație;l) Punerea în valoare a bogăției patrimoniului cultural materialși imaterial al județului;



Nr. de programeculturale organizateNr. de bibliotecisprijiniteNr. de expozițiiorganizateNr. de tabere decreație organizateNr de târguri șifestivaluri organizatenr. de spectatori laevenimenteNr. de colaborări îndomeniul culturalNr.de studii, cercetărielaborateNr. de rute culturalepromovateNr. de acțiuni desprijinire a culturii

142



Fondurinecesare


m) Promovarea internațională a culturii vâlcene prin colaborarecu mediul de afaceri, participarea la schimburi economice șicomerciale, târguri;n) Sprijin pentru realizarea de evenimente culturale, schimburiculturale, colaborări, coproducții, conferințe etc. cu impact lanivel regional, național și internațional;o) Realizarea de studii, cercetări, monografii etc. privindpatrimoniul cultural imaterial din județ;p) Sprijin pentru activitatea trupelor, ansamblurilor, formațiilor,revistelor școlare, a cenaclurilor copiilor și tinerilor din județulVâlcea;r) Sprijinirea realizării de către actorii culturali a unor programede educație culturală pentru copiii și tineri aflați în grădinițe,școli, universități și/sau în alte tipuri de instituții sau organizații;s) Sprijinirea afirmării tinerelor talente prin organizarea sauparticiparea la festivaluri și concursuri naționale și internaționale;t) Susținerea taberelor de educație și creație culturală peparcursul vacanțelor școlare;u) Premierea copiilor și tinerilor valoroși, talentați, olimpici, curezultate deosebite la nivel național și internațional;v) Sprijinirea dezvoltării armonioase a tinerei generații prinaccesul la programe de educație culturală;x) Dezvoltarea profesională a personalului angajat în culturăprin cursuri de perfecționare;z) Încurajarea diversității culturale prin finanțarea acțiunilorculturale realizate de ONG-uri și alte organizații culturale aleminorităților naționale active în domeniul culturii și artei;

143



Fondurinecesare


Direcția strategică 4.5. Păstrarea și valorificarea bogăției patrimoniului cultural local4.5.1. Identificarealocațiilor cu potențialcultural și valorificareapatrimoniului cultural local

a) Punerea în valoare a patrimoniului cultural (mobil, imobil,imaterial), a păstrării tradițiilor și creațiilor populare;b) Identificarea și organizarea unor muzee, case memoriale,puncte muzeale în localitățile cu potențial cultural din județ;c) Încurajarea și promovarea meșteșugurilor tradiționale;d) Încurajarea păstrării autenticității obiceiurilor și portuluitradițional;e) Încurajarea dialogului intercultural;f) Sprijinirea localităţilor cu scopul de a identifica elementelede unicitate şi originalitate (în obiceiuri, tradiţii, activităţimeşteşugăreşti tradiţionale şi artizanale, activităţi tradiţionaleţărăneşti, activităţi în grup, activităţi tradiţionale de facturăgastronomică etc.);g) Identificarea rutelor culturale la nivel de județ și introducereaacestora în circuitul național, european și internațional.h) Asigurarea protecției peisajului natural și cultural prinrevitalizarea zonelor degradate;i) Înființarea de centre multifuncționale pentru promovareatradițiilor.



Acțiuni de valorificarea patrimoniuluicultural local

Direcția strategică 4.6. Participarea activă a populației de toate vârstele la activități sportive în scopul ameliorării indicatorilor de sănătate apopulației4.6.1. Derularea deactivități care să determineparticiparea populației laactivități sportive

a) Derularea unor campanii de mediatizare privind rolulsportului în sănătate, în dezvoltarea armonioasă a copilului etc,în presă, la radio, dar mai cu seamă la televiziune;

ConsiliulJudețean VâlceaAutoritățipublice locale

Fonduri de labugetul localFonduri de labugetul de stat

Nr. de campanii demediatizare organizateNr. de competițiisportive organizate

144



Fondurinecesare


b) Stimularea sportului de masă, a sportului pentru toți, asportului pentru persoane cu handicap şi mai cu seamă, asportului în mediul rural, prin creşterea numărului de competițiişi a finanțărilor în aceste domenii, derularea de campanii mediade sensibilizare şi informare;c) Editare de materiale informative: pliante, afişe, fluturaşi etc;d) Oferirea unor premii stimulative în cadrul concursurilor demasă prin atragerea unor sponsori cu potențial economic mare;e) Revitalizarea competițiilor şcolare şi universitare (în şi întreşcoli/universități).f) Întărirea rolului şi independenței structurilor sportive, dar maicu seamă a asociațiilor județene pe ramuri de sport;g) Organizarea de activități sportive cu caracter periodic, înspecial în mediul rural, zonele turistice și nu numai;h) Adaptarea programului de activități în bazele sportive înfuncție de grupurile țintă şi timpul disponibil al beneficiarilorvizați;i) Creșterea numărului de piste pentru cicloturism

Unități școlareCluburi sportiveONG-uri

Fonduri externenerambursabile

Nr. de materiale deinformare distribuiteNr. de premii oferiteîn cadrul concursurilorsportiveNr. de piste pentrucicloturism înființate

Direcția strategică 4.7. Creșterea numărului practicanților, cu precădere în rândul copiilor și tinerilor, în scopul integrării, participării și coeziuniisociale, a formării și dezvoltării ca cetățeni activi, educați și responsabili4.7.1. Dezvoltarea deactivități care să susținăcreșterea numărului depracticanți ai sportului

a) Dezvoltarea de programe sportive tematice - sportul deperformanță, sportul şcolar, sportul după şcoală, sportul învacanță, sportul după programul de muncă, sportul de relaxare- estival;b) Creşterea calitativă şi cantitativă a activităților educativesportive;

ConsiliulJudețean VâlceaAutoritățipublice localeUnități școlareCluburi sportive


Nr. de programesportive tematicedezvoltateNr. de activitățieducative sportiveorganizate

145



Fondurinecesare


c) Creşterea numărului de activități sportive în mediul rural, cuprecădere a celor de selecție;d) Creşterea numărului de tabere tematice cu profil sportiv(sporturi de echipă, turism montan, orientare, cercetare, ciclism,alpinism etc.);

Nr. de tabere tematicecu profil sportivorganizate

Direcția strategică 4.8. Susținerea sportului de performanță în vederea creșterii calitative și cantitative, a performanțelor interne și internaționale4.8.1. Dezvoltareainfrastructurii în domeniulsportului

a) Dezvoltarea bazelor sportive, a dotărilor şi echipamentelorsportive (dezvoltarea infrastructurii specifice prin creștereanumărului de terenuri de sport, fotbal, tenis, baschet etc. înmediul urban și rural);

ConsiliulJudețean VâlceaAutoritățipublice locale


Nr. de baze sportivedezvoltate

4.8.2.Dezvoltareaactivităților care săîncurajeze sportul deperformanță

a) Instituirea burselor de studii pentru sportivii de performanțăşi a și a burselor sociale pentru susținerea talentelor sportivereale; burse de specializare pentru antrenori - finanțareaparticipării la cursuri, stagii de formare şi simpozioaneinternaționale;b) Deschiderea bazelor sportive existente în week-end, în regimde gratuitate pentru susținerea sportului de masă;c) Organizarea de activități pentru creşterea pregătiriiantrenorilor, profesorilor şi instructorilor, cu precădere a celordin mediul rural;d) Creşterea gradului de valorificare a noutăților ştiințifice dinsport: proceduri, know-how, cercetare;e) Creşterea calității actului sportiv şi a condițiilor de practicarea sportului;

ConsiliulJudețean VâlceaAutoritățipublice localeUnități școlareCluburi sportive


Nr. de sportivi care auprimit burse de studiiNr. de antrenori careau primit burse despecializareNr. de facilitățiacordate practicanțilorde sportNr.de activități deîncurajare a sportuluiNr. de medalii,rezultate olimpice alesportivilorSurse de fonduri atrase

146



Fondurinecesare


f) Creşterea performanțelor şi a rezultatelor sportive (număr demedalii, recorduri etc.);g) Diversificarea acțiunilor de atragere a fondurilor financiarepentru sport;

Direcția strategică 5.1. Creșterea competitivității sectorului agricol din județ prin modernizarea și integrarea pieței5.1.1.Creșterea investițiilorîn domeniul agricol,inclusiv conformarea cucerințele UE și cerințele decalitate

a) Modernizarea și restructurarea fermelor specializate înproducția de produse agricole tradiționale (fructe și legume,lapte, carne etc.) precum și alte produse agricole competitive;b) Investiții în tehnologii moderne, în scopul conformării cucerințele UE și cerințele de calitate;c) Consolidarea cooperării dintre producătorii agricoli șireprezentanții agro-business-ului cu scopul creșteriioportunităților de venit și de a oferi accesul produselor agro-alimentare din județ pe piețele naționale și internaționaled) Investiții în crearea facilităților de depozitare a cerealelor,legumelor și fructelor, vinului, cărnii, brânzeturilor șiderivatelor, precum și altor produse în funcție de specificulzonelor din județ.

Autoritățipublice localeCamera AgricolăDirecțiaJudețeanăAgricolăOperatorieconomici


Nr. de fermemodernizare șirestructurateNr. de investiții întehnologii moderneNr. de colaborări îndomeniul agricolNr. de depoziteînființate

5.1.2.Facilitarea accesuluila piețele de capital pentrufermieri

a) Încurajarea fermierilor să acceseze programele de sprijin ainvestițiilor;b) Îmbunătățirea accesului fermierilor la capital;c) Reducerea riscurilor agricole prin atenuarea efectelor șiasigurarea riscurilor în agricultură;d) Sprijinirea integrării fermierilor în lanțurile de aprovizionareprin facilitarea legăturii acestora cu participanții implicați(supermarket-uri, procesatori etc.);

Autoritățipublice localeCamera AgricolăDirecțiaJudețeanăAgricolăOperatorieconomici


Nr. de fermieri care auaccesat programe desprijinNr. de fermieri care auacces la programe decapitalNr. de asociații deproducători înființate

147



Fondurinecesare


e) Încurajarea înființării asociațiilor de producători. Nr. de fermieri cares-au integrat în lanțurilede aprovizionare

5.1.3.Creșterea calitățiiînvățământului, cercetărilorștiințifice și serviciilor însectorul agricultură

a) Restructurarea și modernizarea bazei de învățământ agricol;b) Restructurare și modernizare bazei de cercetare agricolă șiîncurajarea colaborării cu mediul privat;c) Acțiuni inovative (cercetare - dezvoltare - inovare) însectorul agro-alimentar și forestier prin sprijinirea înființării deproiecte-pilot, dezvoltarea de noi produse, practici,procese/tehnologii.

Autoritățipublice localeCamera AgricolăDirecțiaJudețeanăAgricolăOperatorieconomiciUnități deînvățământCentre de


Unități de învățământagricol restructurate șimodernizateBază de cercetareagricolă restructuratăși modernizatăNr. de proiecte/produse noi/ practici/tehnologii ezvoltate caurmare a acțiunilorinovative

Direcția strategică 5.2. Asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale5.2.1. Sprijinirea practicilorde gestionare a terenuriloragricole și a apei

a) Sprijinirea agricultorilor, inclusiv formare profesională aacestora, pentru utilizarea de practici moderne de cultivare aterenurilor prin rotația terenurilor agricole și diversificareaproduselor agricole;b) Investiții în drumuri de acces la ferme/terenuri agricole și laexploatații forestiere;c) Construirea şi modernizarea drumurilor agricole, cât şilucrările de îmbunătăţiri funciare care vizează diminuareariscului incidenţelor fenomenelor naturale periculoase asupraproducţiei agricole şi pădurii (sisteme de irigaţii, lucrări deapărare împotriva inundaţiilor, lucrări de corectare a torenţilor);

Autorităţi aleadministraţieipublice locale(unităţiadministrativ-teritoriale)DirecțiaJudețeanăAgricolăONG-uri,


Nr. de agricultorisprijinițiNr. de programe deformare profesionalăla care au participatagricultoriiNr. km de drumuri deacces la fermerealizate

148



Fondurinecesare


d) Facilitarea accesului la infrastructura de irigare șiechipamente moderne;e) Investiții în sisteme de gestionare a resurselor de apă,inclusiv acțiuni pentru asigurarea resurselor de apă în timpulsecetei.

Asociațiiprofesionale,PatronateGAL-uriUniversitățipublice și privateÎntreprinderi,agenți economiciFurnizori de FPCautorizați publiciși privațiOrganizațiisindicaleÎntreprinderi

Nr. km de drumuriagricole construite /modernizateLucrări deîmbunătățiri funciarerealizateInvestiții îninfrastructura de irigareInvestiții în sisteme degestionare a resurselorde apă

5.2.2. Sprijinireatehnologiilor și produselorecologice, inclusiv abiodiversității

a) Gestionarea durabilă a resurselor naturale prin furnizarea detehnologii de producție ecologică și produse ecologice;b) Sprijinirea producției de culturi energetice;c) Identificarea terenurilor agricole de calitate scăzută orineproductive și împădurirea acestora;d) Identificarea și aplicarea de măsuri de reducere a eroziuniisolului.


Investiții în tehnologiide producție ecologicăNumăr de culturienergetice înființateNr de terenuriîmpăduriteNr de măsuri dereducere a eroziuniisolului implementate

149



Fondurinecesare


5.2.3. Sprijinirea adaptăriiși atenuării efectelorschimbărilor climatice

a) Acordarea de asistență producătorilor agricoli în promovareași adoptarea de tehnologii moderne care să ajute la adaptarea laschimbările climatice;b) Dezvoltarea de instrumente de sprijin a fermierilor împotrivacalamităților naturale (fond de asigurare, programe desubvenționare etc.);


Nr. de măsuri deasistență aproducătoriloragricoliNr. de măsuri desprijinire a fermierilor

c) Identificarea de măsuri pentru a reduce expunerea la riscurileclimatice și efectele negative ale calamităților naturale asupraproducției agricole;

Nr. de fermieri care aubeneficiat de măsuride reducere a efectelornegative alecalamităților naturaleasupra producțieiagricole

Direcția strategică 5.3. Îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural5.3.1.Creșterea număruluide investiții îninfrastructura fizică și deservicii din mediul rural

a) Înființarea/extinderea rețelelor de alimentare cu apă șicanalizare în localitățile în care nu există;b) Construirea/ modernizarea sistemelor de alimentare cu apă șicanalizare, energie electrică, drumuri locale;c) Creșterea atractivității zonelor rurale prin investiții sociale șiculturale la nivel local;d) Dezvoltarea infrastructurii de servicii pentru comunitățilerurale;e) Susținerea colaborării între GAL-urile și fermierii din județ,inclusiv între Consiliul Județean și GAL-uri, firme, clustere,ONG-uri, care să aducă o creștere a volumului cifrei de afaceriagregate teritorial prin aceasta formă de cooperare, în beneficiul

Autorităţi aleadministraţieipublice locale(unităţiadministrativ-teritoriale)


Nr. de km de rețele dealimentare cu apă șicanalizare înființate/modernizateNr. de gospodăriiracordate la sisteme dealimentare cu apăcanalizareNr. de km de drumuriconstruite/modernizate;Investiții sociale și

150


3. DIRECTIILE DE DEZVOLTARE SI OBIECTIVELE STRATEGICE ALE COMUNEI MUERESACA

Comuna Muereasca detine multe resurse care pot actiona ca si un motor generator de dezvoltare locală, dintre care mentionăm potentialul deosebit determinat de localizarea acesteia, respectiv distanta mica fata de municipiul Râmnicu Vâlcea, de masivul Cozia precum accesul rutier bun, dar si de existenta unor conditii naturale propice relaxării si agrementului, acestea consacrând localitatea ca zonă rezidentială dar si potrivită turismului de week-end, de vânătoare, agroturismului sau celui cultural – religios. Pentru a atinge însă toate conditiile necesare dezvoltării locale, administratia publică locală trebuie să se folosească de toate pârghiile la îndemâna sa pentru a asigura conditii de viată de calitate.

In acest sens se poate contura o viziune de dezvoltare a comunei Muereasca, întelegând prin aceasta o imagine inspirată a unui viitor dorit, un scop global si durabil, servind ca fundament pentru procesul de planificare strategică.

Pentru sustinerea realizării acestei viziuni, strategia de dezvoltare trebuie să contureze câteva directii generale de dezvoltare, căi de urmat pentru administratia publică locală si pentru toti factorii care pot contribui la dezvoltarea de ansamblu a localitătii, astfel incât eforturile acestora să fie unite într-un mod constructiv, respectând principiile de bază ale dezvoltării.

Pornind de la analizele SWOT detaliate anterior, am creat premisele pentru conturarea unui cadru strategic de dezvoltare locală în asa fel încât, pe baza unor directii generale de dezvoltare care să corespundă domeniilor de sprijin negociate între Guvernul României si Comisia Europeană, să putem fixa actiuni concrete posibil de realizat la nivel local pe termen mediu si lung.

1. CRESTEREA ACCESULUI LA SERVICII PUBLICE DE BUNĂ CALITATE

2. DEZVOLTAREA SOCIO-CULTURALĂ A LOCALITĂTII

3. CREAREA CONDITIILOR PENTRU DEZVOLTAREA SI DIVERSIFICAREA SECTORULUI ECONOMIC

4. PROTEJAREA SI PUNEREA ÎN VALOARE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

5. CONSOLIDAREA CAPACITĂTII ADMINISTRATIVE LA NIVEL LOCAL

Directiile de dezvoltare vor putea fi urmate prin intermediul unor seturi de obiective si a unor actiuni specifice pentru implementarea fiecăreia dintre ele, pe care le detaliem în continuare.

3.1 Directia nr. 1: „Cresterea accesului la serviciile publice de buna calitate

3.1.1 Obiectivul strategic nr. 1 - Reabilitarea si imbunatatirea infrastructurii rutiere a comunei

Reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere va facilita mobilitatea populatiei si a

151


bunurilor, reducerea costurilor de transport de marfuri si calatori, imbunatatirea accesului pe pietele regionale, crestere eficientei activitatilor economice, reducerea consumului de timp si energie, creand conditii pentru extinderea schimburilor comerciale si implicit a investitiilor productive.

De asemenea, va imbunatatii cooperarea inter-regionala si va contribui semnificativ la cresterea competitivitatii intreprinderilor/firmelor si a mobilitatii fortei de munca, prin urmare la o dezvoltare mai rapida a judetului pe ansamblu.

Comuna Muereasca are avantajul de a avea acces la un drum judetean si de a beneficia de servicii de transport în comun de bună calitate (aspect important având în vedere faptul că localitatea nu are acces direct la calea ferată) prin concesionarea acestui serviciu către un operator privat, însă reteaua de drumuri comunale se află într-o stare precară, mare parte a acestora nefiind asfaltate ceea ce determină un grad redus de accesibilitate a persoanelor, bunurilor si serviciilor din interiorul comunei către exterior si invers.

În acelasi timp, comuna dispune de un fond forestier si agricol însemnat, infrastructura de acces la aceste exploatatii putând fi reabilitată si modernizată pentru crearea conditiilor de dezvoltare a acestor domenii economice, inclusiv pentru punerea în valoare a fondului silvic din punct de vedere turistic.

In urma analizei situatiei existente, se impun urmatoarele actiuni/proiecte:

1. Modernizarea, reabilitarea si intretinerea retelei de drumuri comunale:

Toate drumurile comunale sunt pietruite până în prezent, accesibilitatea rutieră fiind, alături de cea de mediu, unul dintre cei mai importanti factori de atractivitate a unei localităti. Spatiul destinat parcărilor este de asemenea deficitar si nu există spatii amenajate pentru circulatia bicicletelor.

Ca urmare, este necesară întocmirea documentatiilor tehnico-economice pentru pregătirea acestui tip de investitii, pornind cu o expertizare a stării actuale a drumurilor si dimensionarea aproximativă a necesarului de fonduri, concomitent cu identificarea posbilitătilor de reabilitare din bugetul propriu, prin programe guvernamentale sau din resurse ce pot fi solicitate anual administratiei judetene.

2. Realizarea aleilor si trotuarelor;

3. Realizarea de piste pentru biciclisti;

4. Amenajarea statiilor de transport in comun:

In comuna exista 8 statii de transport public. Consiliul Local poate lua în considerare includerea lucrărilor de amenajare a acestora într-un proiect mai amplu de reabilitare si modernizare drumuri comunale, sau poate încheia contracte cu agenti economici privati care vor amenaja statiile în schimbul utilizării acestora în scopul desfăsurării unor activităti comerciale sau în scopul amplasarii unor reclame.

152


5. Reabilitarea drumurilor de acces catre exploatatiile forestiere si agricole:

Investitiile în acest domeniu depind de forma de proprietate a terenurilor pe care acestea există sau se doresc a fi create.

6. Achizitia unor utilaje multifunctionale de intretinere stradala (curatarea zapezii, aspirarea frunzelor, maturare, stropire)

3.1.2 Obiectivul strategic nr. 2 - Cresterea gradului de protectie si siguranta al locuitorilor

Măsurile si actiunile propuse în acest obiectiv specific urmăresc asigurarea conditiilor privind dezvoltarea sistematică a economiei comunei Muereasca si îmbunătătirea calitătii vietii, prin îmbunătătirea accesului la serviciile publice în contextul unei dezvoltări durabile.

În prezent, fenomenul infractional din România se remarcă prin: complexitate si comiterea unor noi genuri de infractiuni (criminalitatea informatică, falsurile si pirateria comercială etc.), profesionalizarea si specializarea infractorilor, prezenta faptelor de coruptie si amplificarea fenomenului criminalitătii transfrontaliere. Crima organizată, migratia ilegală, coruptia, criminalitatea economico-financiară, tâlhăriile, omorurile la comandă sau în scop de jaf, precum si furturile din avutul public si privat exercită o influentă negativă asupra calitătii vietii cetăteanului si sigurantei publice.

O altă măsură de asigurare a protectiei cetă enilor comunei Muereasca o constituie extindereaț si intretinerea sistemului de supraveghere video care va permite monitorizarea unor puncte de interes public bine stabilite în vederea cresterii nivelului de securitate al locuitorilor, a participantilor la trafic, ducând însă si la usurarea muncii specifice de detectare a eventualelor infractiuni si a identificării făptasilor, prin amplasarea unor camere de supraveghere în punctele de interes cum ar fi institutii publice, scoli, grădinite, străzi si intersectii.

Sistemul de supraveghere video este un instrument eficient de culegere a datelor, de documentare, de stocare si de suport în coordonarea actiunilor fortelor de politie.

Introducerea monitorizării principalelor străzi si intersectii duce la scăderea stării infractionale prin descurajarea potentialilor infractori dar si la reducerea încălcării normelor si regulamentelor privitoare la circulatia autovehiculelor.

De asemenea, instalarea de camere video în apropierea institutiilor de învătământ duce la descurajarea fenomenului infractional si a activitătilor antisociale în zonele respective.

Cresterea gradului de protectie si sigurantă al cetătenilor duce la:

cresterea gradului de accesibilitate în interiorul comunei;

cresterea gradului de sigurantă a circulatiei;

reducerea fenomenelor antisociale.

153


În urma analizei situatiei existente, propunem următoarele măsuri:

1. Instalarea unei retele de camere de monitorizare

Complementar, se recomandă instalarea unei retele de camere video în cele mai importante locatii din comună, de asemenea în scopul cresterii gradului de sigurantă al locuitorilor, în contextul dezvoltării zonei din punct de vedere turistic si rezidential.

Astfel actiunile recomandate in cadrul acestei masuri sunt:

Instalarea camerelor de supraveghere în apropierea scolilor si grădinitelor;

Supravegherea video a institutiilor publice si zonelor comerciale;

Supravegherea cu camere video a intersectiilor si portiunilor de drum public foarte aglomerate sau cu risc de producere a accidentelor;

Campanii de informare si constientizare pentru cresterea capacitătii locuitorilor de a actiona responsabil în cazul aparitiei unei situatii de urgentă.

3.1.3 Obiectivul strategic nr. 3 - Montarea retelei de alimentare cu gaze naturale:

Obiectivul alimentării cu gaz al comunei reprezintă un factor determinant în dezvoltarea din punct de vedere economic al comunei si ridicarea nivelului de trai al locuitorilor comunei, si de aceea trebuie inclus în agenda de lucru a consiliului local ca prioritate pentru următorii ani.

In acest sens, fost elaborat un Studiu de prefezabilitate realizat pentru implementarea investitiei privind introducerea retelei de gaze naturale in Comuna Muereasca.

De asemenea, dupa implementarea proiectului de alimentare cu gaze naturale, o atentie deosebita trebuie acordata gradului de racordare al gospodăriilor, datorită în principal costurilor ridicate si existentei alternativei de utilizare a combustibilului solid lemnos si disponibilitătii acestuia, ceea ce reprezintă însă o actiune dăunătoare mediului înconjurător.

De aceea, consiliul local poate lua în considerare măsuri care să impulsioneze gradul de racordare, ca de exemplu constientizarea populatiei pentru protectia mediului înconjurător sau acordarea anumitor facilităti.

Principalele actiuni ce se recomanda a fi intreprinse sunt:

1. Instalarea retelei de alimentare cu gaze naturale;

2. Masuri de stimulare a gradului de racordare la reteaua de gaze naturale a consumatorilor casnici si economici.

154


3.2 Directia nr. 2: „Dezvoltarea socio-economica a comunei”

3.2.1 Obiectivul strategic nr. 1 - Crearea conditiilor de dezvoltare si crestere a calitatii procesului educational

În comuna Muereasca există 2 scoli si 2 grădinite.

În ansamblu, există o usoară tendintă descrescătoare a numărului de elevi înscrisi în cadrul celor doua unităti de învătământ scolar, aspect care afectează în mod negativ procesul educational.

Scolile si gradinitele au fost reabilitate in ultimii ani, dar cu toate acestea necesita dotari suplimentare.

Astfel, se recomandă măsuri de îmbunătătire a calitătii procesului educational prin reabilitarea si modernizarea infrastructurii de învătământ, cresterea eficientei interne a scolilor, reflectată în rata de cuprindere scolară si în rata de absolvire, îmbunătătirea cadrului de colaborare între unitătile de învătământ implicate si comunitatea din care fac parte, facilitarea comunicării între factorii implicati (directorii de scoli, cadrele didactice, reprezentantii administratiei publice locale, reprezentantii Inspectoratului Scolar Judetean Vâlcea):

1. Lucrări de reabilitare a unitătilor de învătămant;

2. Lucrări de reabilitare a unui teren de sport;

3. Crearea unor locuri de joacă pentru prescolari;

4. Continuarea activitătilor de dotare a unitătilor cu material didactic si IT, de conectare la internet prin retele de broadband;

5. Activităti de dezvoltarea resurselor umane din învătământ prin implicarea în proiecte inlcusiv în parteneriat cu ceilalti actori locali, de exemplu:

a) Dezvoltarea si implementarea sistemului de asigurare a calitătii în scoli, inclusiv dezvoltarea/formarea personalului si actiuni inovative;

b) Formarea initială si continuă a cadrelor didactice si a resurselor umane din unitătile de învătământ din comună;

c) Sprijin pentru debut si dezvoltarea carierei didactice pentru profesorii din comună;

d) Sprijinirea si dezvoltarea de programe pentru mentinerea elevilor în educatie si prevenirea părăsirii timpurii a scolii;

e) Furnizarea serviciilor integrate de orientare si consiliere pentru persoanele expuse riscului de părăsire timpurie a scolii;

155


f) Initierea si încurajarea parteneriatelor interscolare judetene si nationale;

g) Înfrătiri cu scoli din străinătate si organizarea de schimburi de elevi, profesori, vizite de studiu;

h) Crearea unui sistem de recompensare anuală a elevilor cu performante deosebite, precum si a cadrelor didactice care i-au îndrumat (acordarea de burse sau premii, titluri de excelentă, festivităti de premiere, publicitate, excursii, tabere);

i) Implementarea unui program de constituire de parteneriate între unitătile scolare, în vederea folosirii în comun a resurselor (biblioteci, săli de sport);

j) Implementarea unui sistem de sustinere a copiilor dotati pentru a nu abandona scoala;

k) Continuarea parteneriatelor cu Inspectoratul Scolar Judetean si participarea în proiecte educationale.

3.2.2 Obiectivul specific nr. 2 - Dezvoltarea culturală a comunei

În comuna există 2 camine culturale, din care unul a fost reabilitat in ultimii ani.

Sunt organizate evenimente locale, se sărbătoreste Alegerea de June, Roadele Toamnei, ziua comunei, dar nu există un ansamblu folcloric sau publicatii locale. Mostenirea culturală a localitătii este însa valoroasă, comuna având o istorie atestată încă de la 1574, mărturie stând monumente si biserici.

Ca urmare, în comună se observă probleme cum sunt o infrastructură si bază materială în declin, resurse financiare si interes insuficiente pentru practicarea si revitalizarea unor obiceiuri si forme de exprimare culturală traditionale, acces dificil la surse de informare (mass-media, cărti, internet etc.), abandonul practicilor traditionale în favoarea “modernitătii”.

Măsuri/ actiuni care pot fi realizate:

1. Punerea în valoare a celor doua cămine prin utilizarea spatiilor acestora pentru activităti culturale, extrascolare, de informare si comunicare :

a) Înfiintarea unui Centru multicultural, sau a unui Centru de informare culturală, eventual în cadrul bibliotecii;

b) Organizarea de spectacole, festivităti, cercuri scolare etc.

2. Consolidarea identitătii culturale si sporirea sentimentului de apartenentă la spatiul social-cultural pentru locuitorii comunei:

a) Încurajarea unor manifestări în cadru organizat pentru punerea în valoare a traditiilor si obiceiurilor locale;

156


b) Elaborarea unei strategii sectoriale pe probleme de cultură si crearea unui Comitet consultativ pe probleme de cultură;

c) Elaborarea unor programe pentru promovarea valorilor culturale locale;

d) Participarea la evenimente culturale judetene;

e) Dezvoltarea de parteneriate educational – culturale;

f) Promovarea retelelor culturale si sustinerea culturii locale existente prin sprijinirea artisilor locali;

3.2.3 Obiectivul specific nr. 3 - Dezvoltarea serviciilor de asistentă sociale si medicale

In 2006 a fost construit in comuna Muereasca un dispensar medical ce gazduieste cabinetele medicilor de familie.

În cadrul punctului sanitar veterinar, functionează un cabinet veterinar cu un medic.

Primăria nu dispune de un serviciu autorizat de asistentă socială, serviciile fiind nespecializate. Ca atare, sunt necesare atât măsuri de creare si dotare a infrastructurii specifice, cât si organizarea unor activităti de consiliere, informare, instruire, calificare, formare, alte forme de asistentă pentru persoanele defavorizate.

Astfel, se recomandă măsuri de dezvoltare în această directie:

1. Încheierea unui parteneriat / protocol pentru înfiintarea unui laborator de analize medicale în comună.

2. Dezvoltarea infrastructurii sociale în zona si a activitătilor de asistentă socială

Având în vedere faptul că sectorul de asistentă socială nu este dezvoltat corespunzator, iar în comună nu este reprezentat nici sectorul non-guvernamental acreditat să furnizeze servicii sociale ar trebui luată în considerare construirea si operarea, în cadrul unei Asociatii de Dezvoltare Intercomunitară, a unui astfel de centru.

Se va urmări în primă fază încheierea unui parteneriat cu autoritătile judetene din domeniul asistentei socială si cu organizatii sau asociatii cu acest obiect de activitate, dar se recomandă crearea unui serviciu specializat în cadrul primariei.

In aceasta directie se recomanda urmatoarele actiuni/ proiecte:

a) Parteneriate cu autoritătile publice si ONG-urile de profil pentru crearea unor programe de stimulare a serviciilor de îngrijire la domiciliu precum si pentru alte activităti de asistentă;

b) Construirea sau amenajarea unui centru multifunctional destinat persoanelor defavorizate;

157


c) Înfiintarea unui centru pentru persoane vârstnice (de îngrijire, de zi, de locuintă temporară);

d) Construirea de locuinte sociale pe terenurile Primăriei;

e) Crearea unui program de măsuri concrete în vederea sprijinirii grupurilor supuse riscului de excluziune socială (facilitarea accesului la locuinte, educatie, transport în comun, crearea unui after school sau centru de zi);

f) Înfiintarea unui telverde pentru identificarea minorilor în dificultate si prevenirea abandonului familial, abandonului scolar, exploatarea sau traficul de copii;

g) Înfiintarea unei cantine sociale;

h) Accesibilizarea trotoarelor si acceselor în institutii pentru persoanele cu handicap.

3. Informarea si constientizarea populatiei sau a unor categorii specifice cu privire la păstrarea si îmbunătătirea stării de sănătate publică, si la prevenirea comportamentelor antisociale

Actiuni/ proiecte recomandate :

a) Încheierea unor parteneriate cu institutiile de furnizare a serviciilor sociale în vederea derulării unor campanii de informare si constientizare adresate angajatorilor, pentru schimbarea atitudinilor sociale si a stereotipurilor cu privire la grupurile vulnerabile;

b) Parteneriate cu autoritătile în domeniu si medicii care profesează în comună pentru realizarea unor campanii privind consecintele consumului de alcool, igiena, sănătatea reproducerii, sănătate mintală, accidente si prim ajutor, asistentă medicală;

c) Program de promovare si îmbunătătire a conditiilor igienico-sanitare din institutiile de învătământ;

Revizuirea regulamentelor de organizare si functionare a institutiilor pentru includerea, dacă este cazul, a prevederilor legate de tratamentul egal al angajatilor, interzicerea discriminărilor de orice natură (sex, apartenentă la grupuri minoritare, rasă, religie, dizabilităti etc) si includerea tuturor categoriilor considerate vulnerabile în legislatia româneascăpersoane cu handicap, someri de lungă durată, tineri la prima angajare, femei sustinătoare ale familiei etc, precum si organizarea unor campanii publice de informare si sensibilizare asupra problematicii abuzului, violentei si a exploatării.

3.3 Directia nr. 3: „Dezvoltarea si diversificarea sectorului economic”

3.3.1 Obiectivul strategic nr. 1 - Dezvoltarea activitatii turistice:

În ceea ce priveste dezvoltarea turismului, în comuna Muereasca trebuie încurajată participarea

158


privată, în special. De aceea, aceasta strategie urmăreste punerea în evidentă a posibilitătilor pe care sectorul privat le are pentru a putea contribui la dezvoltarea pe ansamblu a comunei.

1. Dezvoltarea infrastucturii turistice si a serviciilor conexe

În prezent, în comună trebuie încurajată crearea structurilor de cazare, respectiv a pensiunilor, cabanelor de vânătoare si fermelor agro-turistice autorizate. Pe lângă veniturile semnificative care se aduc astfel bugetului local, va creste atractivitatea comunei pentru investitori determinând dezvoltarea unor activităti economice conexe, si se vor oferi locuitorilor conditii mai bune pentru petrecerea timpului liber, se vor îmbunătăti ofertele pentru turismul de weekend pentru populatia întregului judet si a judetelor învecinate.

Actiunile care sunt recomandate:

a) Construirea spatiilor de cazare si de alimentatie publică;

b) Refacerea infrastructurii de acces la obiectivele turistice si a zonei verzi adiacente.

c) Realizarea unor parcări în centrul comunei si lângă zonele cu obiective turistice;

d) Iluminarea si semnalizarea obiectivelor turistice;

e) Reabilitarea mobilierului urban;

f) Amenajarea unui strand / aquapark cu căsute pentru cazare, pentru turismul de sfârsit de săptămână;

g) Amenajarea unui centru public de recreere sportivă (bazin de înot, alei bowling, mese de tenis, piste pentru biciclete si role etc.)

2. Promovarea potentialului turistic:

Se recomandă crearea unui pachet de promovare a potentialului turistic al comunei prin colaborarea cu agentii de turism, asociatii si fundatii, alte autorităti publice, pentru următoarele categorii de turism:

Turismul de agrement : datorită existentei pădurilor, masivului Cozia si cursurilor de apă, există resurse pentru activităti de agrement.

Agroturismul: datorită cadrului natural si activitătilor agricole specifice se poate dezvolta acest tip de turism, în special prin amenajarea fermelor de subzistentă si autorizarea acestora ca ferme agro-turistice.

Turismul cultural-religios: Monumentele de cult (Manastirea Frasinei) reprezintă un potential turistic important, acestea fiind deja semnalizate prin placute informative. Pot fi puse în valoare prin lucrări de îmbunătătire a accesului si de amenajare peisagistică a locatiilor, si pot fi incluse în circuite turistice mai ample, la nivel regional sau judetean.

159



a) Reabilitarea cladirilor si a obiectivelor cu valoare de patrimoniu;

b) Realizarea unor parteneriate pentru punerea în valoare a patrimoniului mostenit;

c) Dezvoltarea unor pachete turistice „de sfârsit de săptămână" prin organizarea si promovarea unor evenimente specifice, de exemplu oferte culinare, muzică specifică, organizarea unor actiuni sau evenimente atractive;

d) Dezvoltarea ecoturismului prin parteneriate cu Parcul National Cozia si comunele învecinate;

e) Extinderea retelei de panouri stradale pentru marcarea obiectivelor turistice si a marcării intrărilor în comuna;

f) Realizarea unui studiu privind potentialul turistic al zonei si posibilitătile de dezvoltare turistică a zonei si pentru identificarea si promovarea unor produse turistice;

g) Realizarea unor materiale de promovare a ofertei turistice, prin tipărituri (cataloage, albume, brosuri, pliante, reviste), promovarea prin mass-media, prin pagină web, participare la târguri si expozitii de profil si orice alte mijloace adecvate;

h) Colaborare cu tur-operatorii din judet pentru realizarea unor pachete turistice atractive si promovarea ofertei turistice locale.

3. Dezvoltarea centrelor de tratament prin utilizarea apelor minerale

S-au semnalat. O bogatie importanta pe care o are localitatea sunt izvoarele cu apa mineral, semnalate in satul Andreesti (similare cu cele de la Olanesti si Calimanesti), al caror debit si compozitie chimica le situeaza in categoria izvoarelor cu o valoare deosebita si care ar putea duce la folosirea lor pe scara larga.


a) Elaborarea unui studiu in ceea ce priveste posibilitatea dezvoltarii ca sat turistic;

b) Elaborarea unui studiu pentru relevarea conditiilor de punere in valoare in perspectiva a apelor minerale semnalate.

c) Infiintarea unor baze de tratament cu aceste izvoare.

3.3.2 Obiectivul specific nr. 2 - Dezvoltarea agriculturii

1. Măsuri de valorificare a potentialului pomicol si al altor culturi

160


În primul rând, tinând cont de potentialul pomicol insuficient exploatat al zonei, este necesară crearea unuia sau mai multor centre de colectare, sortare, prelucare si desfacere a fructelor, recomandându-se în acest fel forma de parteneriat public-privat.

De asemenea, trebuie încurajate următoare tipuri de actiuni aplicabile altor beneficiari decât cei publici, dar care, conjugate cu eforturile realizate de către consiliul local, contribuie la dezvoltarea de ansamblu a agriculturii în localitatea Muereasca.

Se recomandă modernizarea exploatatiilor agricole, beneficiari fiind persoane fizice autorizate, asociatii familiale autorizate si persoane juridice constituite în conformitate cu legislatia în vigoare, care functionează în domeniul agricol, cu exceptia exploatatiilor de subzistentă.

Pentru cresterea valorii adăugate a produselor agricole sunt necesare investitii corporale si necorporale în cadrul întreprinderilor pentru procesarea si marketingul produselor agricole.

Pentru eficientizarea activitătii agricole si pentru a răspunde cerintelor Politicii agricole Comune, este necesară si restructurarea si transformarea fermelor de semi-subzistentă în exploatatii orientate către piată si înfiintarea si functionarea administrativă a grupurilor de producători.

Se poate incheia un parteneriat strategic cu Statiunea de Cercetare Pomicolă Vâlcea în vederea sprijinirii cultivatorilor de fructe în procurarea materialului săditor de calitate.

2. Măsuri de valorificare a potentialului silvic

De asemenea destinate altor beneficiari decat cei publici, se recomandă încurajarea următoarelor demersuri:

Măsuri de crestere a valorii economice a pădurilor prin investitii în pădurile care se supun regimului silvic si pentru care s-au elaborat amenajamente silvice, potrivit legislatiei nationale si care sunt obligatorii (achizitia de material de plantat, lucrări de îngrijire si administrare a arboretelor, lucrări de îmbunătătire a calitătii solului din pădure, achizitia de masini, utilaje, echipamente si instalatii, gospodărirea pădurilor, inclusiv pentru activitatea de recoltare a produselor forestiere (lemnoase prin metode ecologice

Investitii pentru cresterea valorii adăugate a produselor forestiere - investitii corporale si necorporale în cadrul întreprinderilor pentru procesarea si marketingul produselor forestiere.

3. Masuri privind crearea facilitatilor legate de dotarea cu utilaje performante a operatorilor industriali si agricoli

Investitiile in structuri moderne de afaceri reprezinta un instrument cheie pentru impulsionarea mediului de afaceri regional si local si cresterea gradului de competitivitate al tarii, care poate crea conditii pentru o mai rapida integrare a economiei nationale in economia europeana.

Avand structuri de afaceri moderne, regiunile pot beneficia de avantaje competitive, prin

161


utilizarea resurselor lor specifice, pana acum neutilizate sau subutilizate si mobilizarea intregului potential productiv de care dispun, contribuind astfel la convergenta regiunilor Romaniei su celelalte regiuni ale Statelor membre UE.

3.3.3 Obiectivul specific nr. 3 - Diversificarea activitătilor economice

Sectoarele economice reprezentate în comuna Muereasca pot fi dezvoltate si diversificate datorită existentei resurselor necesare - materiilor prime si fortei de muncă, dar si spatiilor disponibile. Sectorul agricol fiind predominant, productia obtinută din culturi este folosită atât pentru nevoi proprii cât si pentru comercializare. De asemenea, efectivele de animale si existenta fondului forestier crează conditiile pentru dezvoltarea activitătilor de prelucrarea si comercializare a cărnii, laptelui si altor produse, sau a unor ateliere mestesugăresti care utilizează produse animale.

Măsurile recomandate în cadrul acestei directii sunt:

1. Dezvoltarea facilitătilor de sprijinire a activitătilor economice

Se recomandă organizarea unor târguri săptamânale ceea ce ar prezenta un potential deosebit pentru dezvoltarea activitătilor comerciale din zonă, întâlnind în acelasi timp si nevoile locuitorilor. Astfel, sunt necesare lucrări de amenajare a spatiilor destinate acestor târguri si promovarea evenimentelor la nivelul judetului si regiunii.

Actiuni recomandate:

a) Parteneriate public-private cu magazine alimentare / hypermarketuri / supermarketuri cu renume si angajarea fortei de muncă locale;

b) Amenajări / reabilitări / dotări de spatii / structuri de sprijinire cu internet, utilităti pentru întreprinzători;

c) Construirea / amenajarea de piete agroalimentare (fixe sau mobile) cu producători locali, modernizarea si diversificarea celor existente;

d) Crearea unui centru de informare pentru investitori;

e) Amenajarea unui centru expozitional si organizarea de târguri tematice.

2. Identificarea si stimularea unor noi afaceri în mediul rural

Contextul socio-economic actual care caracterizează comuna Muereasca permite identificarea unor posibile noi afaceri pe care primăria le poate populariza prin intermediul paginii de internet sau prin alte mijloace aflate la dispozitia sa, iar în functie de conditiile concrete, institutia poate oferi facilităti pentru întreprinzători / investitori, inclusiv de ordin fiscal.

Astfel, se recomanda înfiintarea unor unităti de întretinere si reparatii mecanice destinate utilajelor diverse aflate în proprietatea agentilor economici activi din agricultură.

162


Pentru deservirea populatiei comunei, dar si a agentilor economici activi în vederea sustinerii unei dezvoltări durabile a acestora, este nevoie de diversificarea sectorului de prestări servicii, asa cum sunt serviciile bancare, notariale etc.

Necesitatea este cu atât mai semnificativă, cu cât nevoia agentilor economici de a atrage resurse financiare este mai mare în contextul oportunitătilor de finantare oferite în perioada actuală prin programul de dezvoltare rurală sectorului privat din mediul rural, în cadrul cărora conditiile de cofinantare si de rambursare a cheltuielilor eligibile pot implica necesitatea unor credite sau împrumuturi bancare.


a) Înfiintarea unei sucursale de bancă în comună

b) Modernizarea si dotarea corespunzătoare unor spatii destinate târgurilor;

c) Crearea spatiului si înfiintarea unui notariat;

d) Înfiintarea unui service auto si a unui atelier reparatii tractoare, combine si masini agricole;

e) Înfiintarea unor statii de motorină, benzină, uleiuri, piese;

f) Înfiintarea unui atelier de procesare cheresterea;

g) Înfiintarea unui atelier de productie obiecte de artizanat din lemn;

h) Înfiintarea unui atelier pentru materiale de constructie din lemn;

i) Înfiintarea unui atelier de cizmărie;

j) Înfiintarea unui atelier de pielărie.

3. Dezvoltarea capitalului uman

Pentru a asigura resurse umane calificate care să sutină procesul de dezvoltare locală a comunei din punct de vedere economic, considerăm necesară stimularea unor măsuri de instruire, calificare sau formare a cetătenilor comunei - a tinerilor sau altor persoane care renuntă la activitatea în agricultura de subzistentă.

Astfel, se propune colaborarea cu AJOFM Vâlcea si cu organizatii non-profit acreditate pentru organizarea anumitor cursuri de formare si reconversie, inclusiv în domeniul turismului. Pentru accesarea unor fonduri europene, se propune înfiintarea unui centru de formare si calificare a resurselor umane la nivelul comunei sau în cooperare cu localităti învecinate.


a) Realizarea de anchete de către parteneri în vederea stabilirii necesarului de informare,

163


formare si reconversie profesională astfel încât să se raspundă nevoilor de pe piata muncii;

b) Organizarea unor cursuri de reconversie profesională pentru persoanele active neocupate;

c) Organizarea unor cursuri pentru dezvoltarea abilitătilor antreprenoriale;

d) Organizarea unor cursuri de perfectionare si formare profesională pentru populatia activă implicată în activităti non-agricole;

e) Solicitarea unor finantări prin structura partenerială administratie publică - ONG în cadrul POS Dezvoltarea Resurselor Umane, prin Fondul Social European;

f) Organizarea unor cursuri destinate fermierilor de subzistentă pentru a-i orienta spre alte activităti;

g) Organizarea de sesiuni/ campanii de informare cu privire la oportunitătile pentru toate aspectele legate de domeniul agricole (subventii, programe de dezvoltare rurală,conditii de eligibilitate pentru primirea de diverse plăti, prezentare de modele de bună practică, asigurarea unor programe de schimburi de experientă etc.);

h) Organizarea de cursuri de formare profesională (training), informare si difuzare de cunostinte pentru beneficiari persoane adulte care activează în domeniile agriculturii, silviculturii (inclusiv proprietari de pădure) si industriei agro-alimentare. Furnizorii actiunilor de formare profesională precum si al actiunilor de informare si difuzare a cunostintelor sunt entităti publice, sau private care activează în domeniul formării profesionale a adultilor si/sau informării si difuzării de cunostinte;

i) Furnizarea de servicii de consiliere si consultantă pentru fermieri în vederea restructurării si îmbunătătirii performantelor generale ale activitătii acestora, consultantă furnizată de entităti publice sau private selectate;

j) Instruirea si formarea furnizorilor de servicii eco-turistice si a ghizilor montani din rândul comunitătilor locale;

k) Formarea profesională a resurselor umane din domeniul turismului;

l) Parteneriate cu centrele de formare pentru organizarea de cursuri de calificare si recalificare pentru persoanele beneficiare ale Legii 416, privind venitul minim garantat;

m) Realizarea unui studiu privind tendintele prezente pe piata muncii în vederea corelării acestora cu oferta, precum si cu ofertei educationale a institutiilor de învătământ;

164


n) Organizarea de întâlniri cu reprezentantii mediului de afaceri pentru prezentarea facilitătilor prevăzute în Legea nr. 76/2002, în ceea ce priveste angajarea de personal din rândul somerilor sau al persoanelor care mai au 3 ani până la pensionare;

o) Organizarea unui târg local de oferte de muncă în parteneriat cu A.J.O.F.M.

3.4 Directia nr. 4: „Protejarea mediului inconjurator”

3.4.1 Obiectivul strategic nr. 1 - Extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa si crearea sistemului de canalizare

Comuna Muereasca are in curs de implementare/executie proiectul de alimentare cu apa a gospodariilor, iar pentru canalizare este in faza de Studiu de Fezabilitate.

Prin asigurarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa si canalizare va creste atractivitatea zonei in sensul atragerii de investitii si de potejare a populatiei si a mediului inconjurator impotriva efectelor de orice tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calitatii ei de apa curata si sanogena.

Conectarea locuitorilor la sistemele de canalizare şi staţiile de epurare (SE) reprezintă un indicator privind calitatea managementului apei într-o ţară.

In cazul aglomerarilor cu mai puţin de 2000 de locuitori, conform Directivelor UE, adoptarea unor sisteme centralizate de canalizare care deverseaza intr-o statie de epurare nu reprezinta o solutie recomandata din punct de vedere tehnico-economic.

Din punct de vedere al sistemelor de epurare a apelor uzate, procedeul predominant utilizat în micile aşezări rurale (cu mai putin de 2000 locuitori echivalenti) este fosa septică.

Se va avea in vedere realizarea unui studiu de fezabilitate si a unei analize de optiuni in urma careia sa rezulte solutia optima privind asigurarea evacuarii apelor uzate pentru intreaga populatie a comunei (centralizat/descentralizat – fose septice).

Se recomanda urmatoarele masuri:

1. Extinderea retelei de alimentare cu apa si infiintarea unui sistem de evacuare a apelor uzate menajere, pentru deservirea tuturor consumatorilor casnici si industriali;

2. Asigurarea cailor de acces si a posibilitatilor de vidanjare pentru fosele septice, acolo unde situatia o va impune (zone cu distante mari intre gospodarii, zone greu accesibile, drumuri accidentate, drumuri in panta);

3. Implementarea unor masuri de management al apelor subterane si de suprafata;

4. Implementare unor masuri de aparare importiva alunecarilor de teren in zonele predispuse;

165


5. Campanii de informare si constientizare a populatiei.

Actiunile ce se recomanda in cazul masurilor de mai sus sunt:

a) Construirea retelei de alimentare cu apa si canalizare pentru a asigura accesul tuturor locuitorilor la acestea,

b) Construire statie de epurare;

c) Campanii de ecologizare a cursurilor de apă, în special primăvara, la topirea zăpezilor si începerea ploilor torentiale;

d) Lucrari de regularizare a cursurilor raurilor si parielor in zonele cu potential mare de inundabilitate;

e) Lucrari de stabilizare a terenuirlo in zonele unde se produc alunecari de teren;

f) Încheierea unui parteneriat cu Agentia de Protectie a Mediului pentru publicarea pe site-ul Primăriei a informatiilor legate de gradul de poluare a apelor din zonă;

g) Editarea de materiale de informare privind consumul rational de apă, colectarea selectivă a deseurilor, păstrarea cursurilor de apă curate etc;

3.4.2 Obiectivul strategic nr. 2 - Crearea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor si depozitarea temporara a acestora pana la depunerea lor finala:

Masurile si actiunile recomandate sunt:

1. Achiztionarea unor pubele pentru categorii de deseuri;

2. Crearea unor centre de colectare a deseurilor pe categorii;

3. Editarea de materiale de informare privind colectarea selectivă a deseurilor;

4. Actiuni pentru atragerea copiilor si tinerilor în activităti cu caracter ecologic, initierea participantilor în voluntariatul pentru mediu.

3.4.3 Obiectivul strategic nr. 3 - Utilizarea energiilor alternative:

Eficienta energetică, utilizarea ratională a resurselor naturale si gestionarea eficientă din punct de vedere economic a echipamentelor constituie cerinte cheie pentru durabilitatea serviciilor publice de utilităti. Cerintele dezvoltării durabile sunt legate de eficienta energetică sporită a clădirilor, mijloace ecologice de transport, iluminat si încălzit, astfel încât sunt prioritare următoarele măsuri pe termen mediu si lung:

1. Reducerea pierderilor de energie termică;

166


2. Introducerea sistemelor ecologice de iluminat si încălzit;

3. Campanii de informare si constientizare a populatiei.

Principalele actiuni / proiecte care pot fi promovate de administratia locală în cadrul celor trei măsuri mentionate sunt:

a) Campanii de informare pentru reabilitarea termică a locuintelor de către populatie;

b) Reabilitarea termică a institutiilor;

c) Auditarea energetică a institutiilor publice locale;

d) Înfiintarea unor sisteme de alimentare cu energie electrică prin conversia energiei solare;

e) Introducerea panourilor solare si transformarea institutiilor publice în clădiri independente energetic;

f) Introducerea iluminatului ecologic stradal si în institutii;

g) Realizarea unui studiu privind potentialul eolian al zonei;

h) Realizarea unui studiu privind introducerea centralelor pe biomasă sau rumegus pentru încălzirea institutiilor;

i) Campanii de informare si constientizare a populatiei, în special la lansarea programelor tip „Casa verde”;

j) Implementarea „achizitiilor verzi” în cadrul institutiilor publice;

k) Campanii de informare a populatiei referitoare la etichetarea produselor electrocasnice.

3.4.4 Obiectivul specific nr. 4 - Conservarea si protejarea cadrului natural

Localitatea dispune de un fond forestier important dar, în pofida potentialului rezidential si turistic, în comună nu există parcuri amenajate. Caracteristicile reliefului determină riscuri naturale de alunecări si degradări. De aceea, se recomandă următoarele măsuri:

1. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale

Sunt necesare măsuri de realizare a unui managementul durabil al fondului forestier, de stabilizare a terenurilor degradate si a terenurilor cu risc de alunecare, măsuri de includere a terenurilor în hărti cu zone de risc.

a) Îndiguirea zonelor inundabile;

b) Actiuni de regenerare si conservare a fondului forestier;

167


c) Împădurirea terenurilor degradate si în curs de degradare;

d) Realizarea unor centuri verzi, perdele de protectie;

2. Valorificarea cadrului natural

Sunt necesare lucrări peisagistice pentru punerea în valoare a cadrului natural si cresterea atractivitătii comunei. Crearea parcurilor este o masură care are de asemenea funcŃiuni sociale, oferind alternative de petrecere a timpului liber pentru locuitorii comunei, în principal pentru cei tineri.

Actiunile recomandate sunt:

a) Sprijinirea ONG-urilor pentru derularea de programe si activităti dedicate tinerilor din localitate;

b) Amenajarea unor locuri de agrement / terenuri de sport / spatii verzi / parcuri, alternativă de petrecere a timpului liber pentru tineri;

c) Popularizarea si sprijinirea petrecerii timpului liber prin miscare în mass-media locală,precum si pe site-ul Primăriei;

d) Organizarea unor târguri / locuri de desfacere a produselor naturale din zonă.

3.5 Directia nr. 5: „Consolidarea capacitatii administrative la nivel local”

3.5.1 Obiectivul strategic nr. 1 - Dezvoltarea resurselor umane din administratie:

Dezvoltarea capacitătii administrative reprezintă un demers important de modernizare a institutiei, care trebuie transformat într-o preocupare continuă.

Instruirea si formarea continua a personalului din primărie în domeniile specifice de activitate este de mare importanta mai ales in domeniul managementului proiectelor cu finantare nerambursabilă.

Pe termen mediu, pe măsură ce contextul economico-social va permite modificarea si extinderea organigramelor primăriilor, este importantă urmărirea creării unui department specializat în atragerea si utilizarea fondurilor nerambursabile, compus din personal instruit în acest domeniu. Recomandăm pentru atingerea acestui obiectiv implicarea persoanelor deja instruite în domeniu sau a celor care au acumulat experientă practică, atragerea tinerilor absolventi de studii superioare, colaborarea cu sectorul asociativ, cu institutiile adminsitratiei publice judetene.

Având în vedere existenta infrastructurii educationale si de sănătate în localitate, considerăm că este oportună si accesarea unor fonduri nerambursabile care să ducă la cresterea capacitătii administrative a managerilor acestor institutii în special în relatia cu administratia publică locală, în scopul cresterii calitătii serviciilor oferite, în contextul descentralizării.

168


Actiunile identificare sunt:

1. Organizarea de cursuri de specializare a functionarilor implicati în procesul de formulare si implementare a politicilor publice;

2. Module de pregătire profesională;

3. Training pentru functionarii publici din administratia publică locală inclusiv pentru reprezentantii autoritătilor locale în consiliile de administratie ale scolilor;

4. Training în domeniul evaluării performantelor serviciilor publice;

3.5.2 Obiectivul specific nr. 2 - Dezvoltarea activitătii de relatii publice

Îmbunătătirea unei asemenea activităti este esentială si necesită următoarele trei categorii de resurse:

Resurse umane care să fie pregatite în domeniul legislatiei privind transparenta actului decizional si liberul acces la informaŃiile publice. Recomandăm de asemenea organizarea unor întâlniri semestriale cu cetăŃenii comunei, sub forma unor dezbateri publice cu privire la stadiul investiŃiilor si măsurile preconizate;

Existenta unor spatii adecvate, cu vizibilitate, având această destinatie

Echipare adecvată.

Măsurile identificate în cadrul acestui obiectiv specific:

1. Cresterea transparentei si credibilitătii în fata cetătenilor

2. Dezvoltarea institutională

Astfel, principalele actiuni / proiecte care pot fi promovate de administratia locală sunt următoarele:

a) Amenjarea unei „cutii a primarului”, telverde, adresă e-mail pentru sesizări, propuneri ale cetătenilor;

b) Organizarea unor dezbateri publice periodice;

c) Analiza problemelor specifice furnizării serviciilor publice în vederea simplificării si reducerii barierelor administrative pentru cetăteni;

d) Actualizarea permanentă a paginii de internet a Primăriei;

169


e) Obtinerea certificării ISO pentru servicii de administratie publică;

f) Semnalizarea prin panouri sau plăci informative a tuturor investitiilor realizate de către administratia publică locală;

3.5.3 Obiectivul specific nr. 3 - Modernizarea instrumentelor de lucru

Pentru asigurarea succesului si eficientei unei administratii publice, este necesară implementarea unor sisteme inovative, cum ar fi aplicatii sau programe informatice pentru îmbunătătirea nivelului de colectare a impozitelor si taxelor locale, pentru managementul documentelor, pentru evidenta financiar contabilă etc., precum si dotarea cu echipamente ITC, birotică.

Măsuri în cadrul obiectivului specific 3:

1. Modernizarea bazei materiale a administratiei publice locale.

2. Modernizarea bazei informatice a administratiei publice locale.

Cele mai importante actiuni / proiecte care pot fi realizate în cadrul acestui obiectiv sunt:

a) Achizitionarea de echipamente de informare si comunicare pentru accesul larg al cetătenilor la informatii de interes public;

b) Implementarea unui sistem de management al proiectelor în sistemul informatic si instruirea personalului implicat;

c) Dotarea cu echipamente moderne, pachete software pentru eficientizarea activitătii personalului administrativ.

170


4. PLANUL DE MASURI SI ACTIUNI

DIRECTIA DE DEZVOLTARE

OBIECTIVE SPECIFICE

MASURI/ACTIUNI RESPONSABILI SURSE DE FINANTARE REZULTATE ASTEPTATE

CRESTEREA ACCESULUI LA SERVICII PUBLICE DE BUNA CALITATE(directia de dezvoltare nr. 1) Imbunatatirea

infrastructurii rutiere(obiectivul strategic nr. 1)

Modernizarea,reabilitarea si mentenanta întregii retele de drumuri comunale

Consiliul Local

Consiliul Judetean

Bugetul local

Bugetul judetului Vâlcea

Bugetul de stat,programeguvernamentale,programe nationale

Credite si produse bancare

Programe de finantare perioada de 2021- 2027

11 km drumuri modernizate /reabilitate

Piste pentru bibliclisti

Pasarele pietonale

Achizitia unor utilaje multifunctionale de intretinere stradala (curatarea zapezii, aspirarea frunzelor, maturare, stropire)

Îmbunătătire acces exploatatiileagricole si forestiere

15 km drum exploatatii agricole

6 km drum forestierCresterea gradului de protectie si sigurantă al cetătenilor(obiectivul strategic nr. 2)

Instalarea unei retele de camere de monitorizare

Consiliul Local

InspectoratulJudetean de Politie

Bugetul localBugetul judetului VâlceaBugetul de stat,programeguvernamentale,programe nationaleCredite si produse bancareInvestitii proprii ale operatorului de

Camere de supraveghereamplasate în puncte de interes precum: institutii publice,scoli, grădinite, străzi siintersectii.

Eficientizarea retelei de iluminat public

Becuri ecologice cu consum redus de energie

171



OBIECTIVE SPECIFICE


specialitatePrograme de finantare perioada de 2021-2027

Dotarea Serviciului deVoluntariat pentru Situatii de Urgenta

Consiliul Local

Consiliul Judetean

Echipamente de specialitate

Sesiuni de instruire avoluntarilor

Campanii de informare a populatiei

Dezvoltarea retelei de alimentare cu gaze natural(obiectivul strategic nr. 3)

Montarea retelei de alimentare cu gaze naturale a comunei

Consiliul LocalOperatorul de specialitate

Bugetul localBugetul judetului VâlceaBugetul de stat, programeguvernamentale,programe nationaleInvestitii proprii ale operatorului de specialitateCredite si produse bancarePrograme de finantare perioada de 2021-2027

15 km conducta de gaze

Măsuri de stimulare acresterii gradului de racordare la reteaua de gaze naturale a consumatorilor casnici si economici

Cel putin 50% gradul de racordare

DEZVOLTAREA SOCIO-CULTURALA A COMUNEI(directia de dezvoltare nr. 2)

Crearea conditiilor dedezvoltare si crestere a calitătii procesului educational(obiectivul strategic nr. 1)

Lucrări de reabilitare aunitătilor de invătământ

Consiliul Local

Consiliul Judetean

Inspectoratul Scolar Judetean

Bugetul local

Bugetul judetuluiVâlcea


Reabilitarea periodica a celor 2 scoli si 3 grădinite

Dotarea cu mobilier

Dotări de specialitateReabilitarea unor terenuri de sport

1 teren de sport (reabilitare) si 3 locuri de joacă (constructii

172



OBIECTIVE SPECIFICE


pentru elevi si crearea unor locuri de joacă pentru prescolari


POR 2021-2027

PO Educatie si Ocupare (POCU)

Programe de finantare perioada de 2021-2027

noi)

Continuarea activitătilor de dotare a unitătilor cu materialdidactic si IT si conectare la internet prin retele de broadband

Crearea în fiecare scoală a cel putin unui laborator de informatică

Masuri de dezvoltare a resurselor umane din învătământ prin implicarea în proiecte inclusive în parteneriat cu ceilalti actori locali

Schimburi de profesori si elevi

Parteneriate cu alte scoli din judet, tară si străinătate

Implementarea sistemului de asigurare a calitătii în scoli

Asigurarea de facilităti pentru elevi si cadredidactice

Consiliul Local

Consiliul Judetean

Inspectoratul Scolar

Bugetul local Decontarea abonamentelor de transport pentru profesori

Microbuze scolare pentru transportul elevilor

173



OBIECTIVE SPECIFICE


Judetean

Dezvoltarea culturală a comunei(obiectivul strategic nr. 2)

Modernizarea, reabilitare, dotarea siconectarea la internet a celor două cămineculturale

Consiliul Local

Consiliul Judetean

InspectoratulScolar

Bugetul local



Programe de finantare din perioada de programare 2021- 2027

Programe bilaterale

Programe ale unor fundatii

Sponsorizări

Toate spatiile pentru 1 cămin culturale amenajate/reabilitate

Acces la internet în cel putin câte o sală din fiecare cămin cultural

Consolidarea identitătiiculturale si punerea in valoare a celor doua camine prin utilizarea spatiilor pentru diverse activitati culturale

O strategie culturală si un program de actiuni culturale

Un Comitet consultativ creat

Organizarea a cel putin 2 evenimente cultural-artistice specifice comunei anual

Organizarea zilei comunei, anual

Spectacole si festivitati organizate

Dezvoltarea serviciilor de asistentă sociale si medicale(obiectivul strategic

Reabilitarea, dezvoltarea si dotarea unitătilor de sănătate

Consiliul Local

Consiliul Judetean

Bugetul local


Bugetul de stat, programe

Reabilitarea dispensarului medical si a punctului sanitar veterinar

Un cabinet stomatologic in

174



OBIECTIVE SPECIFICE


nr. 3) Directia deSănătate Publică

Politia Comunitară

DGASPC Vâlcea

Inspectoratul Judetean de Politie

guvernamentale, programe nationale

Programe bilaterale

Programe ale unor fundatii

Sponsorizări

Programe / proiecteale DSP, DGASPC, IJP

localitate

Dotarea cu echipamentemedicale

Un laborator de analizemedicale în comună

Dezvoltarea infrastructuriisociale în zonă si a activitătilor de asistentă socială

Centru multifunctionaldestinat persoanelordefavorizate

Centru pentru vârstnici

Centru de zi / afterschool pentru copii

Cel putin 3 parteneriate cu ONG – uriLocuinte sociale

Un serviciu public despecialitate

Telverde

O cantină socială

175



OBIECTIVE SPECIFICE


Acces pentru persoanele cu handicap la institutii si pentru circulatia pietonală

Informarea si constientizarea populatiei sau a unor categorii specifice cuprivire la păstrarea siîmbunătătirea stării de sănătate publică, si laprevenirea comportamentelorantisociale

Consiliul Local

Consiliul Judetean

Directia de Sănătate PublicăPolitia ComunitarăDGASPC VâlceaInspectoratul Judetean de Politie

Campanii de informare si constientizare a populatiei sau categoriilor de risc.

Actualizare ROF a institutiilor publice

CREAREA CONDITIILORPENTRU DEZVOLTAREA SI DIVERSIFICAREASECTORULUI ECONOMIC(directia de dezvoltare nr. 3)

Dezvoltarea activitătiiTuristice(obiectivul strategic nr. 1)

Dezvoltarea infrastucturii turistice si a serviciilor conexe

Consiliul Local

Camera de Comert siIndustrie Vâlcea

Bugetul local

Bugetul de stat, programe guvernamentale,programe nationale

Credite si produsebancare

Construire/amenajare a 2 structuri de cazare;

Infrastructură de acces la obiectivele turistice- modernizată

Sistem de iluminare sisemnalizare a obiectivelor

176



OBIECTIVE SPECIFICE


Programe integratede finantare dinperioada de programare 2021-2027

turistice

Studiu de fezabilitate pentru amenajarea unui centru balnear

Studiu de fezabilitate pentru amenajarea unui centru public de recreere

Promovarea potentialului turistic

Consiliul Local

Camera de Comert siIndustrie Vâlcea

Agenti economici

Consiliul Judetean

Materiale de promovare: film turistic, obiecte promotionale, brosuri, pliante, panouri stradale etc

Promovare pe site-urispecializate de turism

Studiu privind potentialul turistic al zonei

Parteneriate cu cel putin 4 tour-operatori

Dezvoltarea agriculturii(obiectivul strategic nr. 2)

Măsuri de valorificare a potentialului pomicol si al altor

Consiliul Local

Directia Agricolă si de

Bugetul local

Bugetul de stat, programe guvernamentale,programe

Cresterea suprafetelor cultivate cu puieti selectionati

Înfiintarea unor noi exploatatii

177



OBIECTIVE SPECIFICE


culturi Dezvoltare Rurală

Statiunea de CercetarePomicolă Vâlcea

Agenti economici

nationale

Programe integrate de finantare din perioada de programare 2021- 2027

agricole / pomicole

Înfiintarea de păstrăvării / ferme de peste

Centru de colectare, sortare, prelucare si desfacere a fructelor

Amenajarea si modernizara cailor de acces catre proprietatile agricole din localitate

Măsuri de valorificare apotentialului silvic

Consiliul LocalAgenti economici

Cresterea suprafetelorimpăduriteÎnfiintarea de ciupercării /plantatii cu fructe de pădure

Diversificareaactivitătilor economice(obiectivul strategic nr. 3)

Dezvoltareafacilitătilor de sprijinire a activitătilor economice

Consiliul Local

Camera de Comert si Industrie Vâlcea

Agenti economici

Bugetul local


Credite si produseBancare

PO Educatie si Ocupare

Spatii reabilitate, renovate, conectate la internet si utilităti

Spatii amenajate pentru atragerea unor supermarketuri

Identificarea si stimularea unor noi afaceri în mediul rural

Cresterea numărului de agenti economici la nivel localCresterea numărului delocuitori angajati pe plan local

178



OBIECTIVE SPECIFICE


Centre de formare profesionala

(fost POCU)

Programe integrate de finantare din perioada de programare 2021- 2027

Dezvoltarea resursei umane

Cresterea numărului depersoane care au urmat cursuri de perfectionare / calificare /recalificare

PROTEJAREA MEDIULUI INCONJURATOR(directia de dezvoltare nr. 4)

Îmbunătătirea accesului la infrastructura de apă si apă uzată si imbunătătirea colectării selective a deseurilor(obiective strategice nr. 1 si nr. 2)

Implementarea reteleide alimentare cu apă si canalizare pentru deservirea tuturor consumatorilor casnici sau industriali

Consiliul Local

Consiliul Judetean

Operatorul Regional de apa

Bugetul Local



Programul Opera ionalț Dezvoltare Durabilă (PODD)

Programe bilaterale

Programe integrate de finantare din perioada de programare 2021-2027

Accesul tuturor locuitorilor la alimentarea cu apă si canalizare

Epurarea corespunzătoare a apelor uzate (statie epurare / fose septice individuale ecologice)

Măsuri de management al apelor subteranesi de suprafată

Consiliul Local

Consiliul Judetean

Operatorul Regional de apaDirectia Apelor Olt

Ecologizarea cursurilor de apă

Lucrari de regularizare raului impotriva inundatiilor

Managementul durabil al surselor de apă

Diminuarea ritmului decrestere a gradului de poluare a apelor

Campanii de informare si

Consiliul LocalInstitutiile

Editarea de materiale de informare

179



OBIECTIVE SPECIFICE


constientizare apopulatiei

locale (scoli, biblioteca)Operatorul regional de apaInspectoratul ScolarONG-uri de profil

Dotarea populatiei si agentilor economici cu pubele pentru colectare selectivă

Actiuni de informare

Utilizarea energiilorAlternative(obiectivul strategic nr. 3)

Reducerea pierderilor de energie termică

Consiliul LocalConsiliul JudeteanAgentia de Protectie aMediuluiAgenti economiciONG-uri din domeniulprotectiei mediului

Bugetul Local



Fondul pentru mediu


Programe bilaterale

Programe integrate de finantare din perioada de programare 2021-2027

Reabilitarea termică ainstitutiilor

Reabilitarea termică alocuintelor

Certificarea energetică a clădirilor institutiilor publice

Cresterea eficientei energeticeIntroducerea sistemelorecologice de iluminat si încălzit

Introducerea panourilor solare ca surse de încălzire si preparare a apei calde pentru institutii si pentru locuinte

Campanii de informare si constientizare apopulatiei

Consiliul Local

Agentia de Protectie a

Editarea de materiale de informare

Actiuni de informare

180



OBIECTIVE SPECIFICE


Mediului

Inspectoratul Scolar

ONG-uri de profil

desfăsurate de Ziua Mediului – 5 iunie

Actiuni de informare desfăsurate de ZiuaInternatională a Apei – 22 decembrie

Conservarea si protejarea cadrului natural(obiectivul strategic nr. 4)

Reducerea riscului deproducere a dezastrelor naturale

Consiliul Local

Consiliul Judetean

Inspectoratul pentru Situatii de Urgentă

Agenta de Protectie a Mediului

Agentia pentru Îmbunătătiri Funciare

Sistemul de Gospodărire a Apelor

Bugetul local


Bugetul de stat, programeGuvernamentale,programe nationale


Fondul pentru mediu


Programe bilaterale

Programe integrate de finantare din perioada deprogramare 2021-2027

Perdele de protectie / centuri verzi

Împădurirea terenurilor cu risc de alunecare mentionat clar in PUG

Introducerea interdictiilor de construire în Planul Urbanistic General

Diguri de protectie împotriva inundatiilor

Înfiintarea unorparcuri amenajateca locuri de joacă si recreere, crestereasuprafetelor zonelor verzi

Înfiintarea a cel putin 2parcuri

Cresterea cu 25% a suprafetei zonelor verzi în următorii 5 ani

Valorificarea Realizarea unei expozitii

181



OBIECTIVE SPECIFICE


cadrului natural Directia ApelorOlt

temporare / an

CONSOLIDAREACAPACITĂTIIADMINISTRATIVE LA NIVEL LOCAL(directia de dezvoltare nr. 5)

Dezvoltarea resurselorumane din administratie(obiectivul strategic nr. 1)

Instruirea si formareacontinuă a personalului

Consiliul Local

Consiliul Judetean

Centre de formare profesională

Bugetul local


POS DRU 2014-2020

Proiecte de instruire derulate de autorităti nationale, judetene

Certificate / diplome departicipare / absolvire acursurilor ECDL, de achizitii publice,management financiar etc

Cresterea capacitătiiadministrative a managerilor institutiilor publice

Certificate / diplome departicipare / absolvire a unor cursuri de management financiar, cultural etc.

Îmbunătătirea activitătii de relatii publice(obiectivul strategic nr. 2)

Cresterea transparentei si credibilitătii în fata cetătenilor

Consiliul Local

Consiliul Judetean

Primaria Mun Rm. Valcea

Bugetul local


Programe nationale si guvernamentale

Programe bilaterale

Programe ale unorfundatii

Întâlniri periodice cu cetătenii

Cresterea gradului de informare publică

Cresterea gradului departicipare a cetătenilor la luarea deciziilor

Dezvoltarea institutională

Certificare ISCIM

Parteneriate / asociatii de dezvoltare intercomunitară /protocoale de colaborare

Modernizarea instrumentelor de

Modernizarea bazei materiale a

Consiliul Local Bugetul Local Reabilitarea spatiilor de lucru

182



OBIECTIVE SPECIFICE


lucru(obiectivul strategic nr. 3)

administratiei publice locale

Sponsorizari Dotarea cu mobilier

Achizitia de biroticăModernizarea bazei informatice a administratiei publice locale

Consiliul Local Bugetul Local

Sponsorizari

Achizitia de echipamente IT noi

Upgradarea echipamentelor existente

Conexiune la internet pentru fiecare angajatImplementarea sistemului de semnătură electronică

183


5. SURSE DE FINANTARE DISPONIBILE

La nivelul administratiilor publice locale, exista o plaja variata de surse de finantare pentru proiectele de investitii de interes local.

Alegerea celei mai optime surse de finantare pentru un proiect de investitii dezvoltat la nivel local, implica o buna cunoastere a legislatiei nationale in vigoare, a legislatiei europene in materie de fonduri, a Programelor Operationale aferente fondurilor UE, precum si a nevoilor curente si viitoare ale comunitatii locale.

Ca urmare, pentru un obiectiv de investitie local, puntem considera una sau mai multe surse de de finantare:

1) Bugetul local

2) Bugetul judetului Valcea

3) Bugetul de stat

4) Programe guvernamentale

5) Fonduri Europene Structurale si de Investitii (prin Programe Operationale)

6) Granturi

7) Institutii financiare interne si international

8) I0 Alte surse de finantare (ambasade, fundatii, organizatii).

5.1 Bugetul local

Legea numarul 215/2001 administratiei publice si locale cu toate modificarile si completatile ulterioara este actul normativ prin care este reglementata constituirea bugetului la nivel local, astfel in sectiunea a doua “Atributiile consiliului local”, articolul 36, punctul (4), consiliul local “aproba bugetul local, virarile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare si contul de incheiere a exercitiului bugetar, contractarea si/sau garantarea imprumuturilor, precum si contractarea de datorie publica locala prin emisiuni de titluri de valoare, in numele unitatii administrativ-teritoriale, in conditiile legii”.

Potrivit Legii nr. 273/2006 (cu actualizarile si completarile ulterioare) privind finanţele publice locale, posibilele venituri la bugetul local, pot fi:

“Art. 5. - (1) Veniturile bugetare locale se constituie din:

a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte varsaminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit;

b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

184


c) subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;

d) donaţii şi sponsorizări.”

Totodata consiliul local are in atributii aprobarea documentatiei tehnico-economice pentru lucrarile de investii de interes local, a strategiei de dezvoltare economico-sociale, de mediu pentru localitate, precum si asigurarea realizarii diverselor lucrari si masuri prinvind procesul de integrare europeana, mediu si furnizarea diverselor servicii publice.

5.2 Bugetul judetului Valcea

O alta sursa de finantare la nivel local, este reprezentata de Bugetul Judetean, in care pot fi repartizate fonduri, pentru echilibrarea bugelor locale.

Astfel, in conformitate cu articolul 33, alin. 3, din Legea nr. 273/2006 (cu actualizarile si completarile ulterioare) privind finanţele publice locale , pot fi repartizate fonduri din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, şi din cota de 22% din impozitul pe venit incasat.

5.3 Bugetul de stat

Transferurile consolidabile de la bugetul de stat către bugetele locale se acordă pentru investiţii finanţate din imprumuturi externe la a căror realizare contribuie şi Guvernul, potrivit legii, şi se aprobă anual, în poziţie globală, prin legea bugetului de stat.

Din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia (ministerele şi agenţiile), precum şi din alte bugete, se pot acorda transferuri către bugetele locale pentru finanţarea unor programe de dezvoltare sau sociale de interes naţional, judeţean ori local.

5.4 Programe guvernamentale

Principalele programe guvernamentale sunt:

5.4.1 Programul National de Constructii de Interes Public sau Social

Compania Nationala de Investitii (institutie aflata sub autoritatea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice) are in implementare, in acest moment, in cadrul Programului National de Constructii de Interes Public sau Social (PNCIPS), 248 de investitii, in valoare de peste 312 milioane de euro, care urmeaza a fi predate beneficiarilor, etapizat, pana in anul 2020, in corelare cu durata de executie.

Prin Programul Na ional de Construc ii de Interes Public sau Social, reglementat de Anexa 3 aț ț Ordonan ei Guvernului nr 25/200, cu modificările i completările ulterioare, se urmăre teț ș ș realizarea de investi ii menite să asigure dezvoltarea economică i socială a ării prin creareaț ș ț de noi locuri de muncă, dezvoltarea economiei pe plan local i îmbunătă irea condi iilor deș ț ț via ă a cetă enilor.ț ț

Principalele domenii în care CNI S.A. implementează investi ii:ț

Sport de masă sau de performanţă (subprogramele săli de sport, bazine de înot şi complexuri

185


sportive, patinoare)

Cultură şi învăţământ (subprogramele aşezăminte culturale, instituţii de învăţământ superior de stat, săli de cinema)

Social (subprogramele unităţi sanitare în mediul urban, lucrări în primă urgenţă)

Justiţie (obiectivele realizate în baza celor două memorandumuri încheiate între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Public şi Ministerul Justiţiei, respectiv Serviciul Român de Informaţii)

Sursele de finanţare pentru realizarea de către C.N.I. a Programului naţional de construcţii de interes public sau social se pot constitui din:

bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie;

bugetul local al unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare;

fonduri rambursabile contractate sau garantate în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare;

veniturile proprii ale beneficiarilor instituţii publice finanţate integral din venituri proprii;

venituri proprii constituite potrivit prevederilor art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare;

donaţii şi sponsorizări ale persoanelor fizice sau juridice, române sau străine;

alte surse legal constituite.

Pentru Subprogramul Lucrări în primă urgenţă finanţarea se realizează din venituri proprii ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, constituite potrivit prevederilor art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, precum şi din alte surse de finanţare legal constituite.

Beneficiarii programului sunt statul, prin autorităţile administraţiei publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale şi alte instituţii publice, inclusiv persoane fizice şi juridice, în cazul Subprogramului Lucrări în primă urgenţă.

Subprogramul Săli de sport

Scopul programului este construirea de noi săli de sport pe lângă instituţiile de învăţământ de toate gradele, la orase şi la sate, în vederea asigurării cadrului de desfăşurare a activităţilor sportive în conditii optime de confort şi siguranţă.

186


În cadrul acestui program există obiective care se realizează pe baza proiectelor pilot dar nu numai precum şi obiective care vizează reabilitarea şi modernizarea sălilor de sport deja existente pe raza localităţilor respective. Proiectele pilot la acest moment se referă la 3 tipuri de săli de sport:

sală de educaţie fizică

săli de sport şcolare cu o capacitate de 100 de locuri pentru spectatori

săli de sport cu o capacitate de 180 de locuri pentru spectatori

Beneficiarii investi iilor sunt statul, prin autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţileț administraţiei publice locale, precum şi alte instituţii publice şi instituţii de interes public şi persoane juridice recunoscute ca fiind de utilitate publică în condiţiile legii, precum şi alte entităţi ce funcţionează în baza unor legi speciale

Subprogramul Complexuri sportive

Prin acest program se urmăreşte construirea de noi complexuri sportive, finalizarea structurilor începute precum şi reabilitarea celor existente cu rol în asigurarea infrastruturii necesare organizării de competi ii sportive de amploare (cupe i campionate europene, evenimente FIFAț ș etc.), competi ii i evenimente care ar aduce un plus de valoare ării noastre atât din punct deț ș ț vedere economic cât i turistic.ș

Beneficiarii investi iilor sunt statul, prin autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţileț administraţiei publice locale, precum şi alte instituţii publice şi instituţii de interes public şi persoane juridice recunoscute ca fiind de utilitate publică în condiţiile legii, precum şi alte entităţi ce funcţionează în baza unor legi speciale.

Subprogramul Bazine de înot

Obiectivul programului este construcţia de bazine de înot, finalizarea structurilor începute şi rebilitarea bazinelor de înot existente în vederea dezvoltării infrastructurii sportive de acest gen care să permită dezvoltarea acestei discipline sportive la nivel na ional. Este cunoscutț faptul că la momentul actual există situa ii în care din lipsa unei infrastructuri adecvate existaț sportivi de perfoarmn ă care se antrenează fie în piscine private de dimensiuni reduse fie peț saltele, a a cum este cazul disciplinei de sărituri.ș

În cadrul subprogramului sunt promovate 3 tipuri de bazine tip bazine olimpice, bazine de polo sau bazine didactic-şcolare (dedicate în special uzului didactic la nivel local, pe langă unită ileț de învă ământ) dar i reabilitarea i modernizarea de bazine de înot deja existente sauț ș ș construc ia de complexuri olimpice de nata ie cum este cazul celui de la Otopeni, jud. Ilfov.ț ț


Subprogramul Patinoare artificiale

187


Obiectivul programului este construirea de patinoare artificiale noi, finalizarea structurilor începute şi reabilitarea patinoarelor artificiale existente. În cadrul acestui subprogram pot fi promovate patinoare artificiale pentru competiţii internaţionale, cu caracter multifuncţional , patinoare artificiale pentru competiţii interne/internaţionale sau patinoare artificiale didactic-scolare şi de agrement. De asemenea se pot reabilita stucturi deja existente.


Subprogramul Aşezăminte culturale

Scopul programului este creşterea calităţii vieţii culturale în mediul mic urban prin extinderea şi susţinerea infrastructurii culturale existente şi prin diversificarea ofertei culturale. De asemenea se urmăreşte întărirea rolului aşezămintelor culturale şi transformarea acestora în centre comunitare de acces la informaţie şi cultură şi de coeziune socială, diversificarea ofertei culturale, creşterea gradului de acces şi de participare a populaţiei rurale la viaţa culturală.

În cadrul acestui program se reabilitează, modernizează i dotează centre culturale existente laș nivelul autorită ilor locale atât din mediul rural cât i din mediul urban. Totodată se realizeazăț ș

i construc ii noi menite să deservească comunită ile locale ca loc de desfă urare aș ț ț ș manifestărilor artistice culturale la nivel local (exemple fiind centrele multifunc ionale pentruț tineri aflate în acest moment în implementare).


Subprogramul Unităţi sanitare din mediul urban

Scopul programului este sprijinirea sistemului sanitar românesc prin modernizarea iș reabilitarea unită ilor sanitare existente în mediul urban, fapt ce ar conduce la crearea de noiț locuri de muncă precum i favorizarea păstrării medicilor în ară. De asemenea, se are în vedereș ț îmbunătă irea condi iilor de spitalizare, în special în provincie, în spitalele jude ene asigurândț ț ț accesul pacien ilor în unită i sanitare care să respecte normele de igienă i să fie conformeț ț ș standardelor.

Beneficiarii investi iilor sunt statul, prin autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţileț administraţiei publice locale, precum şi alte instituţii publice şi instituţii de interes public şi persoane juridice recunoscute ca fiind de utilitate publică în condiţiile legii, precum şi alte entităţi ce funcţionează în baza unor legi speciale

Subprogramul Lucrări în primă urgenţă

Programul are ca scop executarea de lucrări în scopul prevenirii i atenuării efectelor riscurilorș naturale cauzate de cutremure de pământ, inunda ii, alunecări de teren, tasări i/sau prăbu iriț ș ș

188


de teren.

Principalele lucrări executate în cadrul acestui subprogram vizează reabilitarea infrastructurii rutiere (drumuri, pode e etc.) în special în cazul obiectivelor afectate de fenomeneț meteorologice deosebite precum inunda iile dar i consolidarea unor clădiri sau obeictive deț ș importan ă afectate de cutremure sau alunecări de teren (amintim aici biserci, unită i deț ț învă ământ, diguri, ziduri de sprijin etc.).ț

Beneficiarii investi iilor sunt statul, prin autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţileț administraţiei publice locale, precum şi alte instituţii publice şi instituţii de interes public şi persoane juridice recunoscute ca fiind de utilitate publică în condiţiile legii, precum şi alte entităţi ce funcţionează în baza unor legi speciale, inclusiv persoane fizice şi juridice.

Subprogramul Instituţii de învăţământ superior de stat

În cadrul acestui subprogram se consolidează, reabilitează sau modernizează sedii ale unor institu ii de învă ământ superior de stat sau se construiesc obiective care să deservească unită iț ț ț de învă ământ superior de stat cu scopul sus inerii sistemului educa ional. Tot prin cadrulț ț ț acestui subprogram se realizează i cămine studen e ti în peste 30 de centre universitare,ș ț ș având în vedere lipsa de spa ii de cazare destinate studen ilor în cadrul campusurilorț ț studen e ti.ț ș


Subprogramul Săli de cinema

În cadrul acestui subprogram se realizează reabilitarea i modernizarea sălilor de cinema cuș scopul revitalizării acestora, creând astfel posibilitatea accesului la cultură în mod facil, în special în ora e în care posibilită ile de petrecere a timpului liber sunt reduse. Astfel se vorș ț creea alternative de petrecere a timpului liber în special pentru tineri.


Subprogramul Blocuri zone defavorizate

Programul urmăreşte reabilitarea construcţiilor cu destinaţia de locuinţe, multietajate, aflate în proprietatea persoanelor fizice/juridice şi care prezintă degradări grave la sistemul structural şi deficienţe majore la sistemul termo/hidroizolare.

Beneficiarii acestui program pot fi persoanele fizice sau juridice, care deţin în proprietate blocuri de locuinţe multietajate amplasate în localităţi din zone defavorizate, care prezintă degradări grave la sistemul structural şi deficienţe majore la sistemul de termo/hidroizolare.

189


Alte obiective

De asemenea, în cadrul Programului Na ional de Construc ii de Interes Public se pot realiza iț ț ș alte tipuri de obiective, care nu se încadrează în vreunul din subprogramele enumerate anterior.

Aceste obiective se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regional i administra ieiș ț publice, în condi iile legii. Astfel, în această categorie se încadrează obiectivele de inevesti iiț ț realizate în baza celor două memorandumuri încheiate între Ministerul Dezvoltării Regionale iș Administra iei Publice, Ministerul Public i Ministerul Justi iei, respectiv Serviciul Român deț ș ț Informa ii i care se referă la îmbunătă irea infrastructurii sediilor instan elor în scopul creăriiț ș ț ț condi iilor optime de desfă urare a actului de justi ie atât pentru cetă eni cât i pentruț ș ț ț ș personalul instan elor.ț

De asemenea, tot în categoria alte tipuri de obiective realizate de către CNI se încadreză iș lucrări precum construirea de sedii sociale destinate îngrijirii persoanelor cu handicap sau persoanelor vârstnice sprijinind astfel strategiile de asisten ă socială la nivel local, construireaț de campusuri colare, reabilitarea pie elor agro-alimentare, reabilitarea obiectivelor deș ț patrimoniu

Pe langa PNICPS, CNI implementeaza si proiectul „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, a statiilor de tratare a apei potabile si statiilor de epurare a apelor uzate in localitatile cu o populatie de pana la 50.000 de locuitori”, in cadrul caruia se afla in implementare 11 obiective de investitii, in valoare de peste 50 de milioane de euro, in judetele Bihor, Calarasi, Dambovita, Gorj, Harghita, Prahova, Vaslui si Vrancea.

190


5.5 Fonduri Europene Structurale si de Investitii (prin Programe Operationale)

În procesul de elaborare a Programelor Opera ionale, au fost avute în vedere: pachetul legislativț 2021-2027 propus de Comisia Europeană, Concluziile Consiliului din 17-21 iulie 2020, nevoile na ionale de investi ii, Recomandările Specifice de ară i Strategiile na ionale. Având înț ț Ț ș ț vedere cele men ionate, Ministerul Fondurilor Europene a realizat o propunere de alocareț financiară pe obiectivele de politică i pe viitoarele programe opera ionale cu un transfer deș ț 20% din FSE catre FEDR (1.677 mld euro transfera i din FSE către FEDR, rezultă un total FEDRț de 19 miliarde euro i FSE de 6.708 miliarde euro).ș

În cadrul edin ei de Guvern de din 24 septembrie 2020 au fost adoptate 3 memorandumuriș ț elaborate de Ministerul Fondurilor Europene. Primul se referă la Măsurile privind negocierea informală cu Comisia Europeană a documentelor programatice aferente Politicii de Coeziune 2021-2027.

În data de 31 iulie 2020, Ministerul Fondurilor Europene a lansat în consultare publică propunerile de documente de programare specific perioadei 2021-2027, respectiv Acordul de Parteneriat i programele opera ionale, iar în perioada 18-27 august s-au derulat consultări laș ț nivelul tuturor structurilor parteneriale constituite pentru Programele Opera ionale i Acordulț ș de Parteneriat.

Urmare a acestora, Ministerul Fondurilor Europene a transmisGuvernului o serie de propuneri.

Propunerile adoptate:

Aprobarea transferului de 20% din alocarea iniţială FSE + către FEDR

Aprobarea transmiterii documentelor de programare către Comisia Europeană în forma rezultată în urma dezbaterilor publice

Continuarea negocierilor informale cu Comisia Europeana plecând de la priorităţile identificate şi propunerile financiare estimative

Derularea în continuare a procesului de consultare cu partenerii relevanţi incluşi în Grupurile de Lucru ale PO şi CCMAP

Organizarea unor întâlniri tematice cu actorii relevanţi în vederea discutării abordării vizate prin program, a furnizării de clarificări şi a operării de îmbunătăţiri ale documentului programatic.

Dispunerea masurilor necesare in vederea asigurării resurselor financiare care să permită asigurarea nivelului de co-finanţare naţională minim şi diferenţiat, după caz.

Propunerile de alocare a fondurilor europene pentru viitoarele programe opera ionale sunt:ț

8 Programe Operaţionale Regionale - aprox. 9 mld euro (FEDR, aprox. 52% din alocarea totală FEDR) cu o distribuţie la nivel regional conform formulei de alocare aferente POR 2014-2020;

191


Program Operaţional Sănătate – aprox. 2,8 mld euro (multifond FEDR – 1.982 mld euro şi FSE+ 900 mil euro);

Program Operaţional Incluziune si Demnitate Socială - aprox. 2,9 mld euro (multifond FEDR – 574 mil euro şi FSE+ 2.369 mld euro);

Program Operaţional Educatie şi Ocupare – aprox. 3,297 mld euro FSE+;

Program Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare– aprox. 1,615 mld euro FEDR;

Program Operaţional Dezvoltare Durabilă – aprox. 3,9 mld euro (multifond FEDR – 3.085 mld euro şi FC – 837 mil euro);

Program Operaţional Transport – aprox. 4,898 mld euro (multifond FEDR – 2.328 mld euro şi FC – 2.570 mld euro);

Program Operaţional pentru Tranziţie Justa – aprox. 1,766 mld euro;

Program Operaţional Asistenţă Tehnică – aprox 0,682 mld euro (multifond FEDR 280,462 mil Euro şi FSE+ 140,820 mil euro)

Sursa: Fonduri-Structurale.ro - Memorandum aprobat la nivelul Guvernului privind fondurile europene pentru perioada 2021 - 2027

192


6. BIBLIOGRAFIE

Ministerul Fondurilor Europene – mfe.gov.ro

Ministerul Afacerilor Externe – mae.ro

ec.europa.eu/regional_policy/ro

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/connecting-europe-facility-telecom

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT

Planul de Dezvoltare Regionala (PDR) pentru Regiunea Sud – Vest Oltenia, pentru perioada 2021 - 2027

fonduri-structurale.ro – Memorandum aprobat la nivelul Guvernului privind fondurile europene pentru perioada 2021 - 2027

Strategia POR SV Oltenia

Planul de Dezvoltare Regionala Sud – Vest Oltenia 2021-2027

Strategia Integrată De Dezvoltare Durabilă A Jude ului Vâlcea Pentru Perioada 2015-2022ț

193

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/connecting-europe-facility-telecom

introducere · web viewinfrastructura de comunicatii si transport regiunea sv oltenia este...

Documents