introducere in lupte

7/27/2019 Introducere in Lupte

1/8

ANUL II, SEMESTRUL III

DISCIPLINA COMBAT LUPTENote de curs,sinteza

1.Scurt istoric

Procedee ale tehnicii de lupta intalnite si astazi in sportul luptelor se regasesc in frescele

egiptene inca din anul 1500 I.H.Dar,la fel ca pentru alte discipline clasice Grecia anticareprezinta leaganul nasterii si impunerii luptelor drept una dintre cele mai nobile intreceri

umane.

De altfel inca de la 1896 J.O. Ateniene au inclus in programul intrecerilor si luptele.Darsi pana a fi consecrate drept sport olimpic,luptele isi afla un loc privilegiat in mitologia

lumii si asta ca o manifestare a fortei brute,dezlantuite si a curajului.Numai astfel

legendarul TESEU a putut invinge in lupta Minotaurul si doar sub aceasta forma descrie

Homer in Iliada confruntarile deintre Ajax si Ulise.Legendele si basmele tuturorpopoarelor sunt abundant agrementate de momente in care personaje primordiale asigura

triumful binelui si dreptatii luptand cu mainile goale.

Poporul nostru a avut o adevarata vocatie pt.intrecerea prin lupta dreapta.Cum altfel decat

prin lupta fara vreun mijloc sau obiect tehnic a invins Fat Frumos pe Zmeu?Tranta,denumirea populara a luptei,constituie o valenta instinctuala regasita la fiecare om

inca de la nastere.De cum se ridica in picioare,copilul se ia la tranta cu obiectele din jur

sau cu fiintele din jur, aceasta manifestare fiind simbolul celei mai sublime intreceri

umane in care competitorii se confrunta cu mainile goale,inarmati doar cu ceea cenatura a oferit fiecaruia fizic si spiritual.

In epoca moderna,inca inainte de a deveni disciplina sportiva cunoscuta sub denumireade lupte (libere sau greco-romane),tranta se bucura de mare trecere la voinicii poporului

nostrum : voiniceasca, ciobaneasca sau urseasca constituiau adevaratele puncte de

atractie la targuri si iarmaroace.

Tineri si batrani,oraseni sau sateni se adunau sa admire barbatia,forta, curajul si istetimea

luptatorilor.De altfel intrecerile populare larg raspandite au reprezentat firesc si natural

solul fertile in care s-a nascut Sportul Luptelor.Tocmai de aceea la doar cativa ani de laincluderea luptelor in programul olimpic la Atena in 1896 a si aparut primul luptator

sportiv in tara noastra, Mitica Dona iar in 1906 s-a organizat atat primul C.N. cat si

primul Turneu International de Lupte iar in 1930 s-a infiintat federatia de profil.

Sportul celor puternici fizic si mental, aceasta disciplina temerara pe care nu o pot

practica decat cei capabili de sacrificii, de permanenta si cinstita confruntare de sine darsi cu adversarii, s-a bucurat de o permanenta popularitate printre romani .

Trebuie vorbit despre antrenor emerit Ion Cornianu, cel care a coordonat timp de 4

decenii loturile nationale aducand 161 de medalii olimpice,mondiale si europene.Forurile


2/8

internationale l-au ales timp de 20 de ani presedinte al comisiei de antrenori a Federatiei

Internationale , a fost 2 decenii membru in Biroul Executiv si arbitru international de 30

de ani.

De-a lungul a 3 decenii nu mai putin de 7 bravi luptatori au cucerit laurii supremi cei de

campioni olimpici :Dumitru Parvulescu, Gh.Berceanu, Nicolae Martinescu , StefanRusu , Vasile Andrei,Ion Draica si Vasile Puscasu.

2.Aspecte tehnico-metodice

Determinarea, caracterizarea si clasificarea situatiilor tehnico-tactice in sporturile de

combat in general,au o mare importanta pentru eficienta antrenamentului in conditii

competitionale.Scopul principal al procesului de pregatire pe mai multi ani il reprezinta dezvoltarea

acelor calitati care sa permita sportivilor folosirea cu maxima eficienta a unor actiuni de

lupta individuale in cele mai diferite situatii.Pentru indeplinirea acestui obiectiv general

sunt importante doua sarcini:a)pregatirea potentialului motric in functie de scop,stabilizarea actiunilor motrice in asa

fel incat sa poata fi executate variat,rapid,respectiv exploziv,cu mare incredere;b)precizarea modurilor de comportament care permit sportivului folosirea potentialului

motric adecvat si in concordanta cu conditiile de lupta si a premiselor de performanta

individuala.

Punctul de plecare in orientarile metodice in antrenament pentru depasirea cerintelor

specifice in competitiile cu partener este ceea ce specialistii numesc situatia de lupta cu

derivatele situatie standard,situatie hotaratoare ,modificare desituatie,caracteristica situationala.Clarificarea acestor situatii si indiciile care le

caracterizeaza constituie o premisa importanta in vederea ameliorarii calitatii

antrenamentului.Plecam de la faptul ca situatiile de lupta dinamice caracterizeaza relatiileconcrete dintre partenerii de intrecere si posibilitatile concrete de luare a unor decizii

juste intr-un anumit moment in timpul desfasurarii luptei pe salteaua de concurs.Aceasta

situatie trebuie sa fie in interdependenta cu regulile competitionale precum si de totalulinformatiilor necesare si este formata,influentata si determinata de o serie de factori

specifici competitiei si caracteristicilor adevesarilor.In afara de acesti factori se mai

numara si pozitia si modul de actionare al partenerilor participanti precum si rezultatele

obtinute.La acestea se adauga si raporturile spatiale sau temporale fata de adversari saufata de instalatiile de concurs ca si influentele factorilor externi precum clima sau

aparatura.

Volumul,tipul si modul caracterizarii situatiilor de lupta sunt diferite pentru fiecare

ramura sportiva,insa la lupte aceste situatiisunt caracterizate prin relatiile dintre parteneri

(respectiv lupta in picioare sau la parter) sau care sunt ccteristicile prizelor.De exempludaca daca unui luptator ii reuseste sa-l oblige pe adversar la o anumita priza, cum ar fi de

exemplu priza dubla a unui brat) atunci se creeaza o situatie caracteristica prin faptul ca

spatiul de lupta este puternic limitat pentru ambii sportivi, dar pentru solutionarea ei sunt


3/8

luate in calcul mai multe tehnici de prindere.Determinarea situatiei este completata si prin

indici ca : pozitia pe saltea, pasul de desprindere, pozitia trunchiului,timpul de lupta,etc.

Astfel se clarifica faptul ca descrierea, determinarea sau aprecierea situatiilor de lupta fac

necesara stabilirea unui aspect de observatie unitar.In respectarea unui punct de

examinare specific se accepta situatiile caracteristice date de exemplu.Pentru stabilireacuprinzatoare, adecvata cerintelor a unei situatii de lupta, raportarea unilaterala fata de

unii indici,chiar daca sunt dominanti sub aspectul examinarii, nu este suficienta.

Punctul de plecare si de referinta al examinarii practice si teoretice consta in

caracterizarea cerintelor concrete specifice activitatii sportive.Activitatea competitionala

are loc dependent de fixarea problrmrlor,de scopul propus si de conditiile de executie.

Deoarece particularitatile sarcinilor si dificultatile influenteaza elementele structurale,scopul, motivul si desfasurarea actiunii,sarcina concreta de lupta si obiectivul propus,

sunt considerate aspecte dominante de examinare.

Cerintele de concurs constau in controversele dintre sportivi, scopul fiindvictoria.Actiunile de lupta ca cele mai mici unitati de actiune sunt subordonate acestui

scop, dar orientate in principal spre solutionare situatiilor imediate si concrete dincompetitie.

Deoarece scopul final se obtine printr-o serie intreaga de actiuni, rezultatul fiecareia inparte este o treapta in atingerea scopului final si in acelasi timp scopul actiunii partiale

corespunzatoare.

Prin aceasta pozitie teoretica fundamentala a psihologiei personalitatii se mai confirmainca odata ca situtia de lupta se raporteaza la cerintele concrete si la scopul specific al

unei etape subordonate activitatii competitionale.

Prin aceasta scopul diferitelor actiuni de lupta in sensul solutionarii situatiilor de lupta

devine caracteristica dominanta in stabilirea si clasificarea situatiilor actiunilor si

categoriilor de lupta.

O astfel de modalitate de analiza ofera posibilitatea unei clasificari a situatiilor si

modalitatilor de actiune, limiteaza caracteristicile situationale ce trebuie stabilite in lupte

la o masura de aparare si ofera posibilitati directe de perfectionare a antrenamentuluisituatiilor de lupta.

Caracterizarea conditiilor in care se desfasoara actiunea ca indice situational

Independent de caracterizarea situatiei, sportvii sunt obligati sa perceapa conditiile

obiectiv existente ale actiunii si sa le aprecieze in functie de atingerea scopului.Din acestpunct de vedere exista o multitudine de date suplimentare si combinatii bazate pe

informatii despre :


4/8

- starea sau pozitia corpului in raport cu partenerul de intrecere (adversar) sus,

jos,dreapta, stanga, departe, aproape, in spate,in fata ;

- miscarile, respectev efectele de forta, directie, viteza, accelerara, tragerea sau

impingerea rezultate din propria activitate sau din activitatea adversarului;

- indicii constitutionali marcanti, pozitii ale corpului si moduri de lupta si moduri

de lupta ale adversarului in raport de partener (mare, mic, stangaci, culcat ventral

sau dorsal)

Alte conditii care influenteaza sportivul sau situatia sunt,de exemplu,

regulamentul,modalitatea de concurs, spectatorii, arbitrii, conditiile de

sala,clima,toate acestea pot stabilii situatia de lupta in general.

Caracterizarea situatiei trebuie sa cuprinda si evolutia ei necesara si de interes

practic.Conditiile de desfasurare a actiunii car se schimba deseori rapid, nu permit de

regula perceperea si analiza lor rapida, respectiv in timp util pentru aprecierea sirealizarea corespunzatoare a unei actiuni.

Sportivul, pornind de la o conditie initiala, pe care o identifica pe baza unor indici

diferentiati, trage concluzii mai usor privind situatia care se creeaza, adecvata

scopului si se bazeaza pe aceasta in estimarea realizata.

Pentru antrenamentul pe situatii trebuie stabilitate, sub acest aspect, conditiile initiale,

conditiile in care se iau hotarari ( comportament orientat in functie de conditiile

date ). Conditiile tactice ( conditii care se modifica prin actiuni tactice ), conditiilecritice adica acelea care solutioneaza actiuni si conditiile care urmeaza unei

actiuni.Pentru aceasta trebuie facuta o diferentiere intre indicii de situatie si cel de

proces care se percep constant si cei care nu se percep nemijlocit, dar care intervin sise modifica.

Chiar daca estimam victoria propriului sportiv odata cu cresterea nivelului deperformanta, prelucrarea tot ma diferentiata a unui stimul nou si la alt nivel, este

foarte important de receptat si analizat corespunzator in timpul antrenamentelor in in

teriorul echipei sportv-antrenor.Toti indicii de variabilitate sunt legati si dependenti

unul de celalalt, se modifica in functie de aceasta interdependenta,trebuie sa fieanticipati si se reflecta subiectiv in constiinta sportivului in functie de caz, importanta

si probabilitatea de realizare.

Comportamentele emotionale ca reusita, esecul sau oboseala influenteaza

modificarile de situatie.Intre indicii situationali nu exista raporturi primare-statice, ci

determinate.Anticiparea situatiei se raporteaza la situatia de ansamblul ei si nu la unindice izolat chiar daca acesta este dominant.


5/8

Importanta este intelegerea fenomenului de lupta in general pentru realizarea

individuala a actiunilor cerute de situatie. Aici se include aparitia fazelor asa numite

critice, de solutionare, de anticipare, de integrare a sarcinilor tactice.

Asa numitele cataloge de situatii general valabile nu trebuie supraapreciate.Ele

servesc in principal in antrenamentul juniorilor ca orientare initiala.Atragerearationala si constienta si creatoare in antrenamentul de situatie este in orice caz mai

buna decat oferirea formal a unor indici superficiali.Reglarea rationala a actiunii este

forma cea mai eficienta de antrenament.

In definirea situatiilor de lupta se iau in considerare urmatoarele aspecte:

- fixarea scopului depasirii unei cerinte concrete pritr-una sau mai multe actiuni delupta si a rezultatului scontat.Aici se include importanta atingerii scopului.

- Interrelatiile dintre sportivi tinand seama de premisele individuale de pregatire din

care deducea posibilitatile de comportament si dificultatile de atingere a scopului.

- Conditiile de desfasurare a actiunii caracterizate prin indicii de pozitionare acorpului, miscare si efecte de forta, care pot fi absoluti sau relativi fata de mediu

sau adversar in complexitatea si alternanta lor.

- Rflectarea, evaluarea subiectiva si diferita a indicilor care sunt influentati de

cunostintele individuale, de informatiile preliminare, de sperante, motivatii si

chiar de experienta de viata.

- Caraterul procesual al actiunii de lupta.O situatie apare, atinge faza critica sau

momentul favorabil, se solutioneaza sau dispare.Pentru aceasta este necesar sa fie

date conditiile initiale ale scopului si de reglare.

Din aceste aspecte se deduce definitia unei actiuni tehnico-tactice in lupte.

Situatia de lupta caracterizeaza o solicitare concreta in raport cu scopul actiunii.Ea

este determinata pe baza regulamentului competitional, prin rporturile concrete dintre

sportivi, inclusiv modalitatile de comportament si gradul de realizare,ca si importanta

atingerii obiectivului de concurs.Situatia de lupta se poate descrie prin totalitaeainformatiilor utile, conditiile de actiune percepute obiectiv,reflectrea subiectiva a

caracteristivlor si anticiparea conditiilor.

Actiunea de lupta are un caracter procesual si cuprinde faza conditiilor intiale, faza de

aparitie, faza critica si faza de solutionare.Nu este inca rezolvata problema formarii

categoriilor de situatii. Pentru aceasta vor fi clasificate cateva pozitii teoretice.

Din cele prezentate pana acum se poate deduce ca nu este posibil sa se prevada

caracteristici proprii pentru fiecare actiune de lupta.De aceea clasificarea se face in

raport de aspectele dominnte. Necesitatea sintetizarii situatiilor separate si in


6/8

categoriisi ordinea lor a fost fundamentata din punct de vedere al teoriei

informatiei.Abia astfel de clasificare ii permite sportivului, in ciuda situatiilor

variabile, sa-si formeze o privire de ansamblu, sa-si adapteze un comportament relativstabil, adecvat situatiei, si prin formarea unor structuri cognitive sa recunoasca

apartenenta unei situatii de lupta la o anumita categorie.

Principalele criterii de clasificare a actiunilor de lupta sunt :

a) Clasificarea in functie de priza ( de exemplu in luptele clasice )

- ridicarea dubla cu prinderea trunchiului adversarului

- dubla prindere dinspre interior a bratului a unui adversar.

b) Clasificarea dupa actiunile de lupta

- sistem al elementelor de baza tactice

- clasificarea dupa prindre,aruncare,fixare

- clasificarea dupa diferite moduri de atac

c) Clasificarea dupa fazele de tranzitie si punctele cheie in desfasurarea actiunii

- tranzitia din stand la sol cu aspectele de clasificare , pozitia luptatorilor unul fatade celalat, raportul om deasupra om dedesubt precum si situatia ultimului pe

saltea

- tranzitia respectiv schimbarea pozitiei in lupta la parter

d) Clasificarea dupa modul de solutionare a actiunii

- comportamentul ( reactiv ) orientat in functie de conditiile intalnite anterior;

- modificarea conditiilor si a comportamentului ( activ ) orientat spre un scop.

e) Clasificarea dupa caracteristici izolate diferite

- pozitia luptatorului in cadrul suprafetei limitate in care se desfasoara lupta in

concurs

- constitutia fizica ( inaltime, greutate, pozitia piciorului sau a talpii )

- caracteristici conditionate de regulament ( actiuni ce debuteaza la comanda, dupa

incalcari de rgulament sau dupa intreruperi.


7/8

In concluzie se poate afirma ca stadiul de cunostinte atins in stabilirea sicaracterizarea actiunilor de lupta poate fi apreciat la modul general dupa cum

urmeaza :

- Printr-o abordare energica si adecvata s-au facut progrese in caracterizarea

cerintelor specifice de lupta si s-au dedus primele masuri privind modificarea

antrenamentului.

- Suportul pentru formularea unor criterii metodice de antrenament il constituie

efortul de a subordona situatiile de lupta dominante unor procedee de rezolvare

eficiente si de a deduce reguli de comportament.

- Prelucrarea semnelor revelatoare privind determinarea actiunii printr-o

caracterizare adecvata impreuna cu anticiparea evolutiei situatiei.

- Clasificarea situatiilor de lupta ca o premisa pentru deducerea unor reguli de

comportament si pentru precizarea unui numar limitat de actiuni variabile delupta. Discutiile despre procedeele tehnice si indicii de clasificare adecvata

trebuie accentuata si trebuie verificata prin transpunerea in practica.

- Concluziile ulterioare pentru prelucrarea sferei de probleme amintite se refera in

principal la clasificarea si stabilirea urmatoarelor imprejurari :

In ce masura sistemele de clasificare a actiunilor de lupta valabile pentru federatiilede specialitate si pot fi aplicate pentru stabilirea si clasificarea situatiilor de lupta.

Printr-o astfel de caracterizare se poate demonstra satisfacator scopul actiunii de lupta

( scopul drept criteriu principal de determinare ).Se poate pleca in principiu de la o valoare similara a actiunilor de lupta existand o

interdependenta intre probabilitatea de reusita si perspectiva de reusita.

Situatiile de lupta pot fi apreciate si de observatori din afara si pot constitui cerinte aletestelor specific sportive.

Trebuie intreprinse subdivizari largite corespunzator diferitelor puncte de referinta ale

diferitelor etape de desfasurare a luptei in competitie ( in picioare sau la parter ) .

Procesul de sintetizare a perspectivelor de regula divergente ale celor doi sportiviadversari in caracterizarea actiunilor de lupta.

BIBLIOGRAFIE :

1.Cismas Gh. Luptele greco-romane.Instruirea juniorilor, Bucuresti, Editura Sport-

Turism 1981

2.Manolachi V. Sporturi de lupta - teorie si metodica ( luptele libere, greco-romane si

judo ) Chisinau 2003


8/8

introducere in lupte

Documents