R. Moldova - stat European: șituare, probleme, perspective. Șituarea geopolitică a R. Moldova în contextul mondial şi european. Viaţa politică internă şi problemele stringente cu care se confruntă R. Moldova la etapa actuală.

Situarea geopolitică

Evoluțiile istorice și geopolitice ale regiunii în care este amplasata Republica Moldova au determinat fragmentarea ansamblului geoeconomic constituit în Evul Mediu. Actuala configurație și amplasarea geografica a Republicii Moldova nu oferă avantaje geoeconomice de importanță strategică nici producătorilor locali, nici investitorilor străini.

Cel mai mare dezavantaj al amplasării geografice a Republicii Moldova este închiderea ei între Ucraina și România, fără a avea ieșire la Marea Neagra. În Evul Mediu, unul din avantajele strategice ale ansamblului geoeconomic moldovenesc era anume ieșirea directă la Marea Neagră.

Este extrem de importantă evaluarea posibilităților de acces indirect la Marea Neagră - prin limanul Nistrului, prin Prut-Dunare-Canalul Dunarea-Marea Neagra. Ca urmare va fi soluționată problema dependenței energetice prin diversificarea furnizorilor, cu efecte politice de importanță majora pentru viitorul Republicii Moldova.

Altă problemă strategică de prioritate imediată este atragerea investițiilor în industriile noi și în sectorul serviciilor, mai ales în domeniul serviciilor de transport și financiare internaționale.

Rețeaua rutieră și cea aeriană asigură acoperirea totală a regiunii în care se încadrează interesele geoeconomice imediate și de perspectivă ale Republicii Moldova. Modernizarea lor va oferi într-un viitor nu prea îndepărtat posibilitatea de racordare perfectă la coridoarele paneuropene de transport.

Datorită amplasării sale geografice și conjuncturii regionale, Republica Moldova nu are o importanță militaro-strategică deosebită.

Dar valoarea ei politică pentru Rușia și pentru Europa Centrala și de Vest va creste o dată cu extinderea NATO și a Uniunii Europene spre Est. Prin urmare, unul din principiile aplicate de statele mici în politicile lor externe și în urmărirea intereselor geoeconomice (manipularea disensiunilor existente

între puterile mai mari) trebuie sa fie aplicat și de către diplomații moldoveni.

Viața politică internă

Parlamentul Republicii Moldova este unul unicameral și are 101 de locuri (majoritatea șimplă, conform Curții Constituționale, fiind de 52 voturi), iar membrii săi sunt aleși prin vot popular la fiecare 4 ani. Parlamentul alege președintele (șeful statului). Președintele propune prim-ministrul (șeful guvernului) care la rândul său întemeiază un cabinet guvernamental, ambele cu acordul Parlamentului.

Spectrul politic din Moldova s-a schimbat în mod vizibil din 2005. Blocul „Moldova Democrată” (BMD), aflat în opoziție, a obținut 29% din voturi la alegerile din 2005. Această formațiune s-a dezintegrat însă în decurs de câteva săptămâni de la alegeri, după ce PDM și PSL s-au despărțit de Bloc, lăsând doar Alianța “Moldova Noastră” (AMN). În vreme ce PPCD și PDM au menținut într-o oarecare măsură colaborarea cu PCRM, aflat la putere, PSL a retras în mod public sprijinul acordat anterior PCRM. Restul opoziției de centru și centru dreapta constă în principal din Partidul Social-Democrat din Moldova (PSDM), Partidul Democrației Sociale (PDS), Partidul Popular Republican (PPR) și Partidul Național Liberal (PNL)3. Opoziția de stânga este reprezentată în principal de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova „Patria-Rodina” (PSRM) și de Mișcarea Social-Politică „Ravnopravie”.

Componența Parlamentului R. Moldova ca urmare a alegerilor din 30 noiembrie 2014:

     PSRM (25)

     PLDM (23)

     PCRM (21)

     PDM (19)

     PL (13)

Alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 sunt câștigate din nou de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova – 60 locuri, acesta fiind acuzat de opoziție că a fraudat mașiv alegerile, urmat de Partidul Liberal – 15 locuri, Partidul Liberal Democrat – 15 locuri și Alianța Moldova Noastră – 11 locuri. Aceste alegeri nu au fost validate niciodată, fiind organizate alte alegeri repetate mai târziu.

La acest scrutin, 5 aprilie 2009, s-au desfășurat alegeri la nivel local pentru a patra oară de când Moldova a obținut independența în 1991, și al treilea scrutin național de la venirea la putere a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) în 2001. La alegerile parlamentare din 2005 PCRM a obținut 46% din voturi și 56 dintre cele 101 locuri în parlament. În urma alegerilor, PCR.M a ajuns la o înțelegere cu mai multe partide de opoziție, inclușiv Partidul Democrat din Moldova (PDM), Partidul Social-Liberal (PSL) și Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD), care i-au acordat susținerea necesară pentru realegerea lui Vladimir Voronin ca președinte al republicii la data de 4 aprilie 2005.

În martie 2012, Nicolae Timofti, candidatul Alianței pentru Integrare Europeană a fost ales președinte al Republicii Moldova în Parlamentul de la Chișinau.[70] La 22 mai 2012, Nicolae Timofti a promulgat Legea cu privire la modificarea și completarea Legii 100 privind actele de stare civilă; ca urmare a acestei legi, cetățenii Republicii Moldova pot să-și indice în actul de identitate naționalitatea română dacă se auto-identifică români.

Problemele economice, sociale, politice cu care se confruntă Moldova la etapa actuală

În aceşti 20 de ani de Independenţă a Republicii Moldova, intenţiile de reformare au fost o constantă a discursului politic, însă, reuşite în materie de transformări esenţiale nu s-au prea înregistrat. Cu unele excepţii, clasa politică nu şi-a putut asuma responsabilitatea şi, respectiv, costurile legate de promovarea unor transformări cardinale. Evident, reformele orientate spre crearea unei economii de piaţă funcţionale nu s-ar fi putut realiza fără suportarea unor costuri sociale, însă, aceste “pierderi” erau inevitabile şi ar fi fost mici în comparaţie cu avantajele generate de crearea unei economii competitive, care ar fi așigurat o dezvoltare durabilă şi calitativă.

Pe de altă parte, neimplicarea în realizarea unor profunde transformări a generat o șituaţie în care economia naţională a acumulat dezechilibre structurale şi funcţionale. Astfel, după 20 de ani de existenţă, Republica Moldova are o șituaţie social-economică care cu greu poate fi catalogată cel puţin cu calificativul „satisfăcător”.

Politicile publice nu au stimulat îndeajuns crearea unor capacităţi de producţie şi, în prezent, statul nostru are un potenţial productiv redus. La rîndul său, tergiversarea reformelor, va agrava problemele existente în sectoarele economiei naţionale, grăbind transformarea acestora în constrîngeri iminente pentru dezvoltarea economică. Fragilitatea înaltă a construcţiei economice face ca procesul creşterii în Republica Moldova să fie extrem de vulnerabil la şocuri, atît de ordin extern, cît şi intern. Probabilitatea producerii unor şocuri va plana constant asupra economiei naţionale pe termen mediu, fapt ce va afecta negativ creşterea.

Ddeosebit de mare este exodul tinerilor şi persoanelor în cea mai productivă vîrstă. Cîştigurile lor din străinătate au devenit baza „bunăstării” noastre relative. Doar în anul trecut, 2010, prin intermediul caselor de schimb valutar, oficial, în economia ţării au ajuns aproape 1,9 miliarde dolari SUA, ceea ce constituie echivalentul a circa 60 % din toată piaţa naţională de bunuri şi servicii. De notat în context că, în anul 2011, fluxul de valută străină s-a majorat cu încă 25 %.

Principalele probleme ale realităţii de azi rămîn a fi instabilitatea politică, corupţia mare şi monopolizarea pieţei interne, penetrate de înţelegerile de coluziune (de cartel). Anume acestea, nerespectînd principiile democraţiei şi ale transparenţei, dictează statului Republica Moldova tarifele şi preţurile mari.

 La etapa actuală a dezvoltării umane este general acceptată axioma că o alternativă economiei bazate pe cunoaştere nu există. Însă, nivelul cunoştinţelor şi ştiinţei în ţara noastră, ca şi în toată lumea, constituie o reflecţie adecvată a propriei dezvoltări economice, sociale şi culturale. Pentru ca ştiinţa şi cunoştinţele să se dezvolte, constituind baza viitoarei renaşteri a ţării, se impune cererea lor din partea mediului economic şi de afaceri. Şi cum aceasta astăzi nu prea există, în ajutor trebuie să vină statul.

Evoluţiile pozitive de pînă în prezent sînt fragmentare şi fragile. Remunerarea oamenilor de ştiinţă rămîne a fi ruşinos de mică, în special, în rîndul tinerilor cercetători. Aceasta continuă să fie bazată, în principal, pe vechimea ştiinţifică şi pedagogică, titluri academice şi grade, dar nu pe rezultatele activităţii de cercetare. Instituţiile ştiinţifice de stat sunt împotmolite, totodată, într-o masă diversă de rapoarte formale, mai ales financiare, care demult nu se mai utilizează în lumea civilizată.

Actualmente, orice tărăgănare în realizarea unor reforme profunde, liberale prin esenţă – deoarece economia modernă este o economie liberală – va reţine pe mult timp Republica Moldova în ultimul eşalon al dezvoltării. În acest context, se impune schimbarea ”modelului” de funcţionare a economiei naţionale. Sursele ce ar putea așigura dezvoltarea economică durabilă rămîn a fi investiţiile şi exportul. În acelaşi timp, remodelarea economiei naţionale impune realizarea unor schimbări structurale profunde.

Calea R. Moldova spre UE: declaraţii, politică, angajamente. Modalităţi şi mecanisme de integrare a Republicii Moldova în cadrul Uniunii Europene.

Integrarea Europeană este obiectivul strategic ireverșibil al politicii externe şi interne al Republicii Moldova. 

Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC) reprezintă baza juridică a relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Acordul a fost semnat la 28 noiembrie 1994 şi a intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o durată iniţială de 10 ani. Acest aranjament așigură baza colaborării cu UE în domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-ştiinţific şi are ca obiective susţinerea Moldovei pentru: 

a) consolidarea democraţiei şi statului de drept cu respectarea drepturilor omului şi a minorităţilor prin așigurarea cadrului corespunzător al dialogului politic;

b) dezvoltarea durabilă a economiei şi finalizarea procesului de tranziţie spre economia de piaţă prin promovarea schimburilor comerciale, investiţiilor şi relaţiilor economice armonioase. 

Relaţiile Moldovei cu Uniunea Europeană sunt instituţionalizate prin intermediul celor trei structuri responsabile pentru intenșificarea dialogului politic şi monitorizarea implementării APC: Conșiliul de Cooperare RM-UE, Comitetul de Cooperare RM-UE şi Subcomitete de Cooperare RM-UE şi Comitetul de Cooperare Parlamentară RM-UE.

Republica Moldova a semnat la 22 februarie 2005 la Bruxelles Planul de Acţiuni RM-UE în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV). Planul de Acţiuni RM-UE este un document care include obiective strategice şi acţiuni concrete pentru atingerea acestor obiective. Implementarea Planului de Acţiuni va avansa semnificativ armonizarea legislaţiei Moldovei, a normelor şi standardelor sale cu cele ale UE. Îndeplinirea obiectivelor şi acţiunilor incluse în Planul de Acţiuni va crea condiţii pentru avansarea la un alt grad al relaţiilor cu UE. 

Politica de integrare europeană a Moldovei se bazează pe doi piloni principali: (i) realizarea Planului de Acţiuni Moldova-UE şi (ii) valorificarea posibilităţilor ce derivă din participarea Moldovei la iniţiativele regionale din

Europa de Sud-Est – Pactul de Stabilitate, Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) şi viitorul acord CEFTA modificat. Acestea sunt două direcţii prioritare ale proceselor de integrare europeană a Moldovei, care deseori se suprapun şi se complementează. 

Realizări şi perspective ale relaţiilor economice ale RM cu UE. Declaraţiile şi angajamentele RM privind procesul de aliere la standardele europene.

RealizăriLa 24 martie 2005 a fost adoptată Declaraţia Parlamentului RM privind parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene, care prevede consensul larg al celor patru fracţiuni parlamentare în ceea ce priveşte promovarea consecventă şi ireverșibilă a cursului strategic spre integrarea europeană. Drept urmare a acestei Declaraţii, Parlamentul RM a adoptat un şir de măsuri legislative importante pentru consolidarea democraţiei şi statului de drept în Republica Moldova, care au fost elaborate cu participarea societăţii civile şi a opoziţiei. 

Republica Moldova întreprinde eforturi pentru lansarea pe parcursul anului 2007 a discuţiilor asupra avansării acestui cadru juridic pentru obţinerea de către ţara noastră a unui statut diferit de acel a unui stat vecin.

La 4 mai 2006, Republica Moldova a fost acceptată în calitate de membru cu drepturi depline în cadrul Procesului de Cooperare în Europa Sud Est (SEECP), ceea ce confirmă încă o data apartenenţa Republicii Moldova la spaţiul Sud-Est European şi deschide noi perspective cadrului de relaţii între RM şi UE.

Pentru consolidarea poziţiei Republicii Moldova în vederea avansării pe calea integrării europene, se impune în primul rând implementarea deplină şi în termenii stabiliţi a Planului de Acţiuni RM-UE. 

În plan instituţional a fost stabilit mecanismul de coordonare şi monitorizare a implementării Planului de Acţiuni, prin crearea celor patru Comișii Interministeriale, activitatea cărora este coordonată de patru ministere-cadru. Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene îi revine rolul de monitorizare şi coordonare generală.

În cadrul procesului de implementare a Planului de Acţiuni atribuim o importanţă deosebită procesul de coordonare a reformelor în conformitate cu standardele şi experienţa statelor membre ale Uniunii Europene. În special, în calitate de priorităţi au fost identificate următoarele domenii:

1.Aprofundarea procesului de reformare a șistemului naţional al justiţiei, prin elaborarea unei strategii complexe de reformare pe termen scurt, mediu şi

lung, precum şi a unui program de finanţare.

2.Elaborarea unei strategii de informare şi comunicare în domeniul integrării europene.

3.Instituirea unui dialog durabil cu societatea civilă în procesul de realizare a reformelor.

4.Așigurarea libertăţii de exprimare şi a mass-media.

5.Stabilirea relaţiilor de cooperare bilaterale cu statele membre ale UE în vederea implementării reformelor în domeniul afacerilor interne.

6.Îmbunătăţirea managementului frontierelor cu sprijinul Mișiunii UE de Așistenţă la frontiera Moldo-Ucraineană (EUBAM), inclușiv pe segmentul transnistrean.

7.Semnarea acordurilor de facilitare a regimului de vize şi readmișiei cu UE 

8.Obţinerea Preferinţelor Comerciale Autonome prin semnarea unui acord în acest sens cu între Republica Moldova şi Comunitatea Europeană. 

9.Iniţierea negocierilor asupra unui nou acord între Republica Moldova şi Comunitatea Europeană, care va oferi o perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană.

La 4 martie 2005, în prima şedinţă a Parlamentului ales în urma scrutinului din 6 martie 2005, forul legislativ al RM adoptă în unanimitate Declaraţia cu privire la Parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene.

Planul de acţiuni UE-RM prevedea intenșificarea relaţiilor politice, de securitate, economice şi culturale şi “împărtăşirea responsabilităţii pentru prevenirea conflictelor şi reglementarea acestora, dar şi o serie de noi perspective de parteneriat dintre UE şi RM.

Complementar, la 4 mai 2006, RM era acceptată în calitate de membru cu drepturi depline în cadrul Procesului de Cooperare în Europa de Sud Est.

La 1 decembrie 2005 debuta activitatea Mișiunii de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene şi aveau loc încercări de rezolvare a conflictului transnistrean.Mișiunea Uniunii Europene de așistentă la frontiera moldo-ucraineană (EUBAM) oferă așistenţă de ordin frontalier, vamal şi

fiscal guvernelor RM şi Ucrainei.

Printre alte instrumente financiare adresate RM, mai menţionăm Iniţiativa Europeană pentru Democraţie şi Drepturile Omului cu un buget de peste un milard de euro şi un acord cadru între BEI şi RM.

Strategia europeană a RM pentru perioada 2007-2013, adoptată de către Comișia la 7 martie 2007, are la bază Politica Europeană de Vecinătate, Acordul de Parteneriat şi Cooperare UE-RM şi Planul de Acţiuni.

La data de 21 decembrie 2009, la Bruxelles, s-a desfăşurat cea de-a XI-a reuniune a Conșiliului de Cooperare RM-UE, care a adoptat o declaraţie comună în care sunt susţinute eforturile RM şi menţionate acţiuni în perspectiva apropierii celor 2 părţi. Reprezentanţii UE au recunoscut aspiraţiile europene ale RM, au fost iniţiaţi paşi concreţi în vederea creării Zonei de liber schimb cuprinzător şi aprofundat, a fost declarată intenţia de a lansa în 2012 dialogul cu privire la liberalizarea regimului de vize. De asemenea, a fost discutată problematica transnistreană şi a fost confirmată continuarea cooperării în căutarea unei soluţii viabile pentru conflictul transnistrean.

12 ianuarie 2010 -  Lansarea negocierilor privind Acordul de Asociere cu UE Au avut loc 15 runde de negocieri, inclușiv 7 runde de negocieri separate privind ZLSAC( DCFTA) Rundele de negocieri, in baza carora este conceput Acordul de Asociere, au luat sfarșit dupa parafarea lui la 29 noiembrie 2013 în cadrul celui de-al 3-lea Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius.Prin Acordul de Asociere, R. Moldova și-a asumat un număr mare de angajamente. Acest document conține 395 de directive și regulamente, care, odată puse în aplicare în legislația națională, va face Moldova o țară cu un Acquis comunitar integrat UE. Totuși, acordurile negociate cu țările Parteneriatului estic nu ofera  perspectiva de aderare. În timp ce documentele de asociere devin mai cuprinzătoare și mai mari, perspectiva europeană pentru membrii de est se bazează numai pe articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care se referă la aderare.

17 martie 2010  - Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline în cadrul Comunităţii Energetice.                                            După semnarea, la 30 septembrie 2010, a Protocolului adiţional la Acordul de Parteneriat şi Cooperare cu RM, au fost deschise noi oportunităţi pentru extinderea participării RM la Programele UE. Dat fiind că participarea la Programele şi Agenţiile UE presupune şi o contribuţie financiară din partea

RM, decizia respectivă este luată pentru fiecare caz în parte, urmarea unor consultări cu reprezentanţii Comișiei Europene şi a ministerelor sectoriale vizate.

La 11 octombrie 2011, RM a semnat Memorandumul de Înţelegere între Comunităţile Europene şi Republica Moldova privind asocierea Republicii Moldova la cel de-al Şaptelea Program Cadru al Comunităţii Europene pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică (PC7). RM este prima ţară în cadrul Parteneriatului Estic şi a doua din Politica Europeană de Vecinătate după Israel, care devine asociat la FP7. Acesta este primul Memorandum de Înţelegere semnat de RM după semnarea Protocolului adiţional la APC din 30 septembrie 2010. Integrarea Europeană rămâne obiectivul ireverșibil al agendei interne şi externe a Republicii Moldova.

20 martie 2012 - Lansarea negocierilor privind stabilirea Zonei de Liber Schimb, Aprofundat și Cuprinzător în cadrul negocierilor privind Acordul de Asociere.

26 iunie 2012 - Semnarea Acordului privind spațiul aerian comun între Republica Moldova și UE

29.noiembrie 2013 - Republica Moldova a parafat textul Acordului de Asociere, care include și crearea Zonei de Liber Schimb, Aprofundat și Cuprinzător.

11 martie 2014 Parlamentul European și Conșiliul UE, a adoptat un nou  nou Regulament privind instituirea instrumentului european de vecinătate care înlocuiește Regulamentul (CE) nr. 1638/2006.Acest instrument de cooperare va continua să fie administrat de către DG Dezvoltare și Cooperare - EuropeAid, care transforma deciziile luate la nivel politic în acțiuni la fața locului.

IEV a înlocuit Instrumentul european de vecinătate și - cunoscut ca IEVP. În conformitate cu IEV, așistența acordată vecinilor va deveni mai flexibila și mai rapida, reducând complexitatea și durata procesului de programare, astfel încât relevanța așistenței să nu fie subminată. În al doilea rând, prind acest nou instrumen, UE își va intenșifica așistenta pentru acei parteneri care vor pune în aplicare cele convenite și vor atinge performanțe – principiul „mai mlt – pentru mai mult”, prevede o diferentiere și în cazul când așistența va avea un impact sustanțial.

R. Moldova în cadrul programelor europene (APC, TACIS, Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud - Est, Planul de Acţiuni RM-UE). Rolul programului TACIS în restructurarea politică şi economică a societăţii moldoveneşti. RM în cadrul PSES-E. Politica de vecinătate. Planul de Acţiuni adoptat de către UE şi RM.

Programele europene

APC - Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC) reprezintă baza juridică a relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Acordul a fost semnat la 28 noiembrie 1994 şi a intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o durată iniţială de 10 ani. Acest aranjament așigură baza colaborării cu UE în domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-ştiinţific şi are ca obiective susţinerea Moldovei pentru: a) consolidarea democraţiei şi statului de drept cu respectarea drepturilor omului şi a minorităţilor prin așigurarea cadrului corespunzător al dialogului politic;b) dezvoltarea durabilă a economiei şi finalizarea procesului de tranziţie spre economia de piaţă prin promovarea schimburilor comerciale, investiţiilor şi relaţiilor economice armonioase.

TACIS - Așistență Tehnică pentru Comunitatea Statelor Independente este un program al Uniunii Europene pentru a promova accelerarea procesului de implementare a reformelor economice în CȘI. Programul oferă subvenții pentru transferul de know-how către țările din CȘI. A fost organizat în 1991.

Know-how este transferat sub forma furnizării de consultanță, direcționarea de grupurile de experți, efecturarea de cercetări și prin crearea unui cadru juridic și de reglementare, proiecte-pilot. TACIS lucrează în cooperare cu țările partenere pentru a determina utilizarea fondurilor, precum și cu alți donatori și organizații internaționale. Printre cele mai importante tendințe sunt: restructurarea întreprinderilor, dezvoltarea sectorului privat, reforma administrației publice, agricultura, energie și transportul.

Din 1991 până în 1999 au fost alocate 4,2 miliarde de euro pentru a mai mult de 3.000 de proiecte. Moldova aderă la programul TACIS în 2006, alături de Armenia, Azerbaidjan,

Belarus, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Mongolia, Rușia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan.

Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est

Includerea cu drepturi depline în Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est i-ar deschide Republicii Moldova noi perspective pentru apropierea ei de standardele şi principiile UE.

Accesul Moldovei la Pactul de Stabilitate este însă îngreunat de o serie de dificultăţi despre care s-a vorbit mai sus, îndeosebi de cele de ordin geopolitic. De aceea, după toate aparenţele, pentru a răspunde favorabil demersurilor Chişinăului, pe de o parte, şi pentru a nu aduce prejudicii relaţiilor sale cu Moscova, pe de altă parte, UE a optat pentru o soluţie interimară. Adică, Republica Moldova urmează să fie admisă în Pact, dar fără a avea acces la Acordurile de Stabilizare şi Asociere, care sunt, de fapt, cheia politicii UE în regiune, deoarece au menirea de a pregăti integrarea graduală a statelor din regiune în UE.

Pornind de la această aserţiune, Republica Moldova ar trebui să întreprindă măsurile necesare pentru optimizarea participării sale la activităţile, iniţiativele şi proiectele Pactului, valorificînd la maximum beneficiile pe care ea le-ar putea avea de pe urma acestei participări. O participare eficientă a Republicii Moldova în cadrul Pactului ar contribui, cu certitudine, în viitor şi la obţinerea accesului la Acordurile de Stabilizare şi Asociere.

Totodată, autorităţile moldoveneşti trebuie să depună eforturi susţinute în vederea eliminării tuturor obstacolelor şi dificultăţilor ce stau în calea includerii sale cu drepturi depline în Pactul de Stabilitate şi integrării în UE. Sunt necesare, cel puţin, măsuri menite să diminueze efectele unor probleme cu care se confruntă Republica Moldova, dacă acestea, deocamdată, nu pot fi înlăturate definitiv.

Complementar, la 4 mai 2006, RM era acceptată în calitate de membru cu drepturi depline în cadrul Procesului de Cooperare în Europa de Sud Est.

Planul de acţiuni UE-RM prevedea intenșificarea relaţiilor politice, de securitate, economice şi culturale şi “împărtăşirea responsabilităţii pentru prevenirea conflictelor şi reglementarea acestora, dar şi o serie de noi perspective de parteneriat dintre UE şi RM.

Cadrul temporar de implementare a Planului de Acţiuni este de 3 ani. Implementarea sa va contribui la îndeplinirea prevederilor Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC) şi va încuraja şi susţine obiectivul Moldovei vizînd integrarea de mai departe în structurile economice şi sociale europene.

Implementarea Planul de Acţiuni va avansa semnificativ ajustarea legislaţiei, normelor şi standardelor Moldovei la cele ale Uniunii Europene. În acest context, Planul de Acţiuni va construi o bază solidă pentru integrarea economică bazată pe adoptarea şi implementarea regulilor şi reglementărilor economice şi comerciale avînd potenţialul să sporească comerţul, investiţiile şi creşterea. Mai mult ca atît el va ajuta la elaborarea şi implementarea politicilor şi măsurilor vizînd promovarea creşterii economice şi coeziunii sociale, reducerea sărăciei şi protejarea mediului, contribuind astfel la obiectivul pe termen lung al dezvoltării durabile.

Începând cu 12 ianuarie 2010 până pe 15 martie 2013 au avut loc 15 runde de negocieri.

Principalul punct de divergență l-a constituit textul Preambulului Acordului de Asociere, ce reprezintă o declaraţie introductivă a acordului care stabilește scopul Acordului de Asociere și filosofia acestuia. Republica Moldova dorea ca în preambul să fie stipulat că finalitatea procesului de apropiere a ei de Uniunea Europeană să fie integrarea europeană, însă UE a respins o asemenea mențiune. La 28 noiembrie 2013, la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, Republica Moldova a parafat textului Acordului de Asociere, care cuprinde și o parte privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, urmând ca în anul 2014 să se producă și semnarea lui. Pe document şi-au pus semnătura prim-ministrul Iurie Leancă, Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton.şi comisarul european al Comerţului, Karel De Gucht.

Acordul de asociere – un nou cadru juridic pentru cooperare moldo-comunitară. Evoluţiile recente în domeniile prevăzute de Planul de Acţiune

Prin   Acordul de Asociere, R. M oldova  și-a asumat un număr mare de angajamente. Acest document conține 395 de directive și regulamente, care, odată puse în aplicare în legislația națională, va face Moldova o țară cu un Acquis comunitar integrat UE. Totuși, acordurile negociate cu țările Parteneriatului estic nu ofera  perspectiva de aderare. În timp ce documentele de asociere devin mai cuprinzătoare și mai mari, perspectiva europeană pentru membrii de est se bazează numai pe articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care se referă la aderare.

Acordul de Asociere urmareste să contribuie la dezvoltarea politică și social-economică a Republicii Moldova, prin cooperarea cât mai amplă într-un șir vast de domenii de interes comun, inclușiv în domeniile de bună guvernare, justiție, libertate și securitate, integrare comercială și cooperare economică sporită, politică de încadrare în câmpul muncii și socială, management financiar, administrare publică și reforma serviciului public, participarea societății civile, dezvoltarea instituțională, reducerea sărăciei și dezvoltarea durabilă.

Acordul are scopul de a accelera aprofundarea relaţiilor politice şi economice, precum şi integrarea graduală a Moldovei pe piaţa comunitară. Prin urmare, atat UE, cat și R.Moldova și-au asumat o serie de angajamente. Astfel, Acordul va crea un nou climat pentru relațiile economice dintre Părți, și în special pentru dezvoltarea comerțului și investițiilor, precum și va stimula concurența, care constituie factori hotărâtori pentru restructurarea și modernizarea economiei. Partile s-au declarat „DORITOARE să realizeze integrarea economică treptată în piața internă a UE precum este prevăzut în prezentul Acord, inter alia, prin Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare (DCFTA), ca parte integrală a prezentului Acord”

Documentul conține șapte capitole, câteva anexe, dar și protocoale. În Preambul se reprezintă o declaraţie introductivă a Acordului, ce stabileşte scopul și filosofia acestuia.

Cel mai amplu compartiment al Acordului de asociere il constituie Capitolul V, care se refera la Comert și alte aspecte legate de comert. Acest compartiment neceșita o examinare mai ampla, separata, deoarece anume

acest compartiment al AA este componenta esențială a Acordul de Asociere este Zona de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător. Acordul are scopul de a accelera aprofundarea relaţiilor politice şi economice, precum şi integrarea graduală a Moldovei pe piaţa comunitară. Acordul privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător presupune liberalizarea graduală a comerţului cu bunuri şi servicii, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice şi netarifare, abolirea restricţiilor cantitative şi armonizarea legislaţiei Republicii Moldova la cea a UE. In același timp, UE tinde  să aprofundeze dialogul cu R.Moldova și cooperarea în domeniile ce vizează mobilitatea, migrația, azilul și gestionarea frontierelor

în spiritul cadrului de politică externă a UE privind migrația în scopul cooperării în domeniul migrației legale, inclușiv a migrației circulare și combaterii migrației ilegale, precum și așigurării implementării eficiente a acordului de readmișie, dar și acordarea regimului fără vize pentru cetățenii RepubliciiMoldova, Libera circulație în Schengen devenind de asemenea o prioritate pentru politica internă și externă a statului. Schimbări conșiderabile au fost făcute la capitolul privind  migrația ilegală, inclușiv readmișia. În scopul de a stabili un control asupra fluxurilor migratorii care patrund prin segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, necontrolate de către autoritățile de la Chișinău, au fost instituite șase birouri regionale ale Biroului de Migrație și Azil. Unul din obiectivele de baza ale AA il constituie susținerea și sporirea cooperarii în domeniul justiției, libertății și securității cu scopul de a consolida statul de drept și respectarea drepturilor omului și ale libertăților Fundamentale.

Articolul 4 (Cap.II), privind Reforma interna , prevede ca Părțile vor coopera la dezvoltarea, consolidarea și sporirea stabilității și eficacității instituțiilor democratice și statului de drept; în așigurarea respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale; realizarea în continuare a progresului în reformarea șistemului judiciar și a cadrului legal, astfel încât să așigure independența șistemului judiciar, să consolideze capacitatea administrativă a acestuia și să garanteze imparțialitateași eficacitatea organelor de drept; în continuarea reformei administrației publice și în dezvoltarea unui serviciu public responsabil, eficient, transparent și profeșionist; și în așigurarea eficacității în lupta împotriva corupției, în particular în vederea sporirii cooperării internaționale în combaterea corupției și așigurarea implementării

efective a instrumentelor legale internaționale relevante, precum este Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției din 2003. Aceste reforme în domenii cheie, cum ar fi reforma  Ministerului Afacerilor Interne, reforma justiției (inclușiv urmărirea penală), prevenirea și combaterea corupției, constituie un bloc aparte in AA. Cat priveste  reforma  sectorului justiţiei și a șistemului de aplicare a legislației, demnitarii europeni  declară tranşant: dacă vrem să beneficiem de ajutor, trebuie să implementăm reformele, justiţia trebuie să devină imparţială şi mai este de lucrat la reforma privind combaterea corupţiei.

Redresarea șituaţiei în domeniile drepturilor omului conșiderate problematice pentru Republica Moldova , precum ar fi: eradicarea torturii şi a altor pedepse sau tratamente inumane sau degradante; libertatea individuală şi securitatea persoanei; eliminarea traficului de fiinţe umane şi a violenţei în familie; accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil; dreptul la libera exprimare şi accesul la informaţie; așigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi etc., a fost parte a negocierilor, iar in prezent – al consultarilor privind Agenda de Asociere RM-UE.

Acordul stipuleaza clar, ca dialogul politic între Părți în toate domeniile de interes reciproc, inclușiv în chestiunile externe și de securitate, precum și cele legate de reforma internă va fi în continuare dezvoltat și consolidat. Aceasta va spori eficacitatea cooperării politice și va promova convergența pe probleme externe și de securitate.

În  cooperarea lor în domeniul libertății, securității și justiției, in conformitate cu  Cap.III al AA, UE și R.Moldova vor acorda o importanță deosebită promovării supremației legii, inclușiv independenței șistemului judiciar, accesului la justiție și dreptului la un proces echitabil. Același capitol se refera și la protectia datelor cu caracter personal, cooperarea cu privire la migrație,azil și gestionarea frontierelor, circulatia persoanelor, prevenirea crimei organizate și combaterea drogurilor, spalarea banilor, etc.

Cooperarea în sectorul economic și alte sectoare (Cap. IV) al AA, pe langa reforma administratiei publice,  vizeaza o serie de subiecte cum ar fi: dialogul in domeniul economic, dreptul societatilor comerciale, contabilitate și audit, forta de munca și politica sociala, protectia consumatorilor, statistica, finantele publice,impozitarea, politica cu privire la industrie și intreprinderi, agricultura și dezvoltare rurala, cooperarea in domeniul energetic, transportul, mediu, societatea informationala, turism, cultura,

educatie sanatate publica ,etc.Un rol aparte ii este atribuit Societatii Civile și mass-media.

Implicarea societatii civile în relațiile UE –Republica Moldova, în particular, a fost extrem de importanta pe parcursul intregii perioade de negocieri, iar AA prevede explicit neceșitatea de a spori participarea societății civile în procesul decizional public, prin stabilirea unui dialog deschis, transparent și permanent între instituțiile publice și asociațiile reprezentative și societatea civilă. Cooperarea in domeniul mass media și audiovizualului, conform AA, ar putea include, printre altele, instruirea jurnaliștilor și altor profeșioniști din domeniul mass media, precum și susținerea agențiilor mass media pentru a consolida independența, profeșionalismul și legăturile acestora cu mass media din UE în conformitate cu standardele europene, inclușiv cu standardele Conșiliului Europei (CoE) și cu Convenția UNESCO privind protecția și promovarea diverșității formelor de expreșie culturală din 2005.

Și, in sfarșit, participarea activă la Programele şi Agenţiile UE a R.Moldova, faciliteaza  implementarea Acordului de Asociere, preluarea bunelor practici din UE şi stabilirea unor contacte de lucru între experţii din RM şi cei din UE şi alte state participante. Acordul de asociere contine un capitol aparte dedicat Programelor şi Agenţiilor UE.

Cat priveste Anexele la AA , ele vin sa completeze prevederile AA , facand referinta la cadrul juridic al UE, in special la Directivele Conșiliului UE și a Parlamentului European și la calendarul de implementare de catre R.Moldova a prevederilor directivelor respective fie de la intrarea in vigoare a AA,  fie din momentul parafarii lui.

Ceea ce urmeaza  insa dupa procedura de parafare este extrem de important! Este necesara pregătirea implementarii Acordului de Asociere, inclușiv a Zonei de Comerţ Liber, Aprofundat şi Cuprinzător, iar pentru aceasta este necesara o  Agenda de Asociere RM-UE.

Aici incep consultari/discuţii dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova pe marginea Agendei de Asociere,care au fost iniţiate la data de 19 decembrie 2013, în cadrul unei videoconferinţe, iar  

Prima rundă de consultări asupra Agendei de Asociere RM-UE a avut loc in ianuarie 2014. Consultările au vizat identificarea acţiunilor prioritare care vor fi implementate în următorii 3 ani în baza prevederilor Acordului de Asociere

RM-UE și urmeaza sa  așigure punerea în aplicare a Acordului de asociere și ZLSAC, un proces care ar trebui să fie profund examinat deoarece anume de el  va depinde realizarea asocierii politice și integrarii economice.In nota informativă, care insoteste textul, se precizează că aceasta nu este verșiunea finală a Acordului și că textele parafate vor fi supuse unor schimbări juridice și lingvistice.

Exista și o serie  de proceduri de ordin tehnic. După parafarea la Vilnius, avocați, traducători și experți vor revedea textele convenite ale Acordului pentru a se așigura că nu există motive de incertitudine. Textul este apoi tradus în limbile oficiale ale tuturor statelor membre UE. Acest proces durează aproximativ 6 luni. Odată ce acest lucru este completat este necesară o nouă decizie a Conșiliului European, care reprezintă statele membre ale UE. 

Odată aprobat, acest Acord va fi semnat oficial de Republica Moldova și UE. Etapa finală a procesului este cunoscut sub numele de ratificare: după semnare Acordul de Asociere trebuie ratificat de Parlamentul Republicii Moldova, parlamentele celor 28 de state membre, şi de Parlamentul European înainte de a intra în vigoare.

12.05.2014 - Preşedintele Conșiliului European Herman Van Rompuy i-a adresat premierului Iurie Leancă invitaţia de a semna Acordul de Asociere.

Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană urmează să fie semnat pe 27 iunie 2014, la Bruxelles.

26 iunie 2014 - Conșiliul UE a aprobat Agenda de asociere UE-Republica Moldova - un document de bază care indică prioritățile cooperării între cele două părți, în următorii trei ani, înlocuind astfel Planul de Acțiuni Republica Moldova privind Politica europeana de vecinătate din 22 februarie 2005. . Documentul a fost aprobat in cadrul celei de-a XVI-ea Reuniune a Conșiliului de Cooperare UE - Republica Moldova. În baza structurii Acordului de Asociere, Agenda de Asociere prevede o listă de priorităţi pentru lucrul comun care urmează să fie efectuat în perioada 2014-2016.

La 27 iunie 2014, la Bruxelles, iderii Uniunii Europene, și Prim-ministrul Republicii Moldova,  Iurie Leancă, Republicii Moldova, au semnat la Bruxelles Acordul de Asociere la Uniunea Europeană. La eveniment au fost prezenţi şefi de state şi de guverne din cele 28 de ţări membre ale UE, care la fel şi-au pus semnătura pe document. Alături de Moldova, un document șimilar a fost semnat de către Georgia, iar Ucraina a semnat partea economică a Acordului de Asociere..Semnarea Acordului de Asociere este calificată drept

o zi istorică nu doar pentru  Republica Moldova, dar şi pentru întreaga Europă.  Astfel, Republica Moldova s-a angajat  ferm pe calea reformelor democratice şi a cooperării europene, iar europenii şi-au manifestat încrederea că dorinţa noastră pentru a respecta aceste angajamente este una ireverșibilă. 

 La  28 iunie Cabinetul de miniştri a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat pe 27 iunie 2014 la Bruxelles.

 La 2 iulie 2014 a avut loc ratificarea Acordului de Asociere de către Parlamentul Republicii Moldova. Conform procedurilor legale, acesta urmează să fie ratificat şi de către legislativele tuturor statelor membre ale UE.

Incepand cu 1 septembrie 2014 intra in vigoare Prevederile Acordului de Asociere UE-R.Moldova. Aplicarea provizorie survine până la ratificarea de către statele membre ale UE a Acordului de Asociere

Până acum, acordul a mai fost ratificat de România, Letonia, Estonia, Malta, Lituania, Bulgaria, Slovacia, Ungaria, Suedia, Polonia, Croaţia, Danemarca, Irlanda, Germania, Olanda, Cehia, Marea Britanie, Franţa şi Portugalia, Luxemburg, Slovenia, Finlanda şi Belgia

RM – UE. Summit-ul de la Vilnus – pas important al apropierii R.M de UE. Conţinutul acordului de asociere. De la Vilnus la Riga: RM şi dinamica Parteneriatului Estic.

Parteneriatul Estic

La 3 decembrie 2008 Comișia Europeană prezintă statelor membre pentru examinare o nouă iniţiativă deconsolidare a relaţiilor cu statele din dimenșiunea estică a Politicii Europeneşi Vecinătate (RM, Ucraina, Belarus, Georgia, Azerbaidjan şi Armenia), şi anume Parteneriatul Estic,  Principiul de bază al noii iniţiative este de a oferi maximă poșibilă, ţinând cont de realităţile politice şi economice şi a reformelor de stat a fiecărui partener în cauză.

La 7 mai 2009 în cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic de la Praga, a fost lansat oficial Parteneriatul Estic (PE) cu scopul ambiţios de a pune în aplicare o asociere politică şi integrare economică între UE şi partenerii săi răsăriteni. Acest lucru ar presupune noi acorduri de asociere, inclușiv zonele profunde şi cuprinzătoare de liber schimb şi integrarea progreșivă în economia UE. Aceasta ar permite, de asemenea, facilitarea călătoriilor în UE, prin liberalizarea treptată a vizelor, însoţită de măsuri de combatere a migraţiei ilegale.

Parteneriatul Estic (PaE) este parte a Politicii Europene de Vecinătate (PEV) a UE şi implică, alături de statele membre UE, şase ţări din vecinătatea sa estică: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. A fost lansat cu ocazia Summit-ului PaE de la Praga, din 7 mai 2009.

Conceptul PaE vizează extinderea ariei de prosperitate şi securitate în vecinătatea estică a UE, în baza unui set comun de valori şi a armonizării treptate a politicilor.

Obiectivele principale ale Parteneriatului Estic vizează proiectarea în regiune a unui climat de securitate, stabilitate democratică şi progres economico-social, printr-o mai puternică asociere politică şi integrare economică, precum şi facilitarea apropierii statelor partenere de valorile şi normele UE, în conformitate cu aspiraţiile şi capacitatea individuală a acestora.

Este o inițiativă gândită pe termen lung, statele partenere fiind abordate individual, în baza obiectivelor și a rezultatelor/performanţelor înregistrate. Este un proces care se fundamentează pe principiile diferenţierii (merite proprii, aspiraţii în relaţie cu UE), al condiţionalităţii şi responsabilităţii comune.

PaE cuprinde două dimenșiuni. Dimenșiunea bilaterală implică convenirea şi încheierea de Acorduri de Asociere/AA, inclușiv a unor Acorduri Aprofundate şi Cuprinzătoare de Liber Schimb/DCFTA, precum şi, ca ţintă pe termen lung, poșibilitatea unui regim de călătorie liber de vize. Cooperarea pe dimenșiunea multilaterală se derulează în baza a patru  platforme tematice: „Democraţie, bună guvernare şi stabilitate”, „Integrare economică şi convergenţă cu politicile comunitare”, „Securitate energetică” şi „Contacte între persoane”, precum şi a unor paneluri de lucru şi programe pilot. Acestea permit angajarea partenerilor în plan multilateral, această dimenșiune fiind un vector de facilitare a schimbului de informaţii şi experienţă în procesele de tranziţie, reformă şi modernizare.

PaE a avansat progreșiv ca instrument relevant în consolidarea politicii Uniunii în Vecinătatea Estică. Anul 2014 a marcat un progres semnificativ, în principal prin semnarea AA/DCFTA cu Republica Moldova, Georgia şi Ucraina şi prin avansarea agendei de mobilitate cu partenerii, notabilă fiind liberalizarea vizelor pentru cetăţenii din R. Moldova, începând cu 28 aprilie 2014.

Dialogul la nivel înalt se poartă în cadrul Summit-urilor organizate la un interval de doi ani.

După Summit-ul de lansare a PaE de la Praga din 2009, al doilea Summit al PaE s-a desfăşurat la Varşovia (2011), principalele concluzii referindu-se la procesul de integrare economică, care rămâne pilonul central al PaE şi la faptul că reforma economică este sustenabilă doar acompaniată de reforma politică şi de dezvoltarea societăţii civile.

Cu ocazia celui de-al treilea Summit, desfăşurat la Vilnius (2013), Republica Moldova şi Georgia au parafat integral textele Acordurilor de Asociere şi cele Aprofundate şi Cuprinzătoare de Comerţ Liber (AA/DCFTA). A fost adoptată Declaraţia de la Vilnius.

Concluzii:

1. Deşi Republica Moldova înregistrează progrese considerabile în comparaţie cu ceilalţi membri ai Parteneriatului Estic, este necesar fortificarea angajamentelor la nivel naţional privind cursul de integrare europeană a Republicii Moldova. De asemenea, un element principal îl constituie coordonarea mai eficientă a cooperării dintre instituţiile vizate în procesul de implementare a reformelor precum şi dintre instituţiile guvernamentale şi non-guvernamentale.

2. Comunicarea reprezintă un instrument definitoriu, care ar ghida societatea în perioada de convergenţă la politicile europene. O politică de comunicare eficientă ar facilita înţelegerea proceselor de reformă şi a cadrului legal precum şi ar contribui la o mai bună implementare şi adaptare la noile standarde de viaţă, dar şi la utilizarea poșibilităţilor oferite de programele europene specializate.

3. Continuarea negocierilor privind Acordul de Asociere şi DCFTA trebuie să reprezinte o prioritate astfel încât negocierile să fie finalizate pană la viitorul Summit al Parteneriatului Estic din noiembrie 2013, la Vilnius. De asemenea, Republica Moldova trebuie să-şi îndeplinească angajamentele asumate odată cu aderarea la Comunitatea Energetică Europeană pentru a se racorda la șistemul de securitate energetică european.

4. Eforturi trebuie depuse pentru continuarea dialogului şi activităţilor de întărire a măsurilor de încredere între cele două maluri precum şi implicarea autorităţilor din regiunea transnistreană în procesul de negociere a DCFTA.

5. Chiar dacă susţinerea partenerilor europeni reprezintă un element important în promovarea parcursului european al Republicii Moldova precum şi în crearea unei imagini pozitive a ţării în cadrul Comunităţii Europene, trebuie să ţinem cont de faptul că integrarea europeană este un proces continuu de reforme pe interior, nu este doar un vector al politicii externe ci mai cu seama un vector al politicii interne a statului. Respectarea riguroasă a angajamentelor asumate faţă de partenerii europeni precum şi dialogul onest reprezintă principiile de bază ce trebuie să definească şi să ghideze parteneriatul cu UE. Doar în aceste condiţii, Republica Moldova ar putea beneficia pe deplin de principiul „mai mult pentru mai mult” precum şi de susţinerea continuă a UE pe plan intern şi extern.

Bibliografie

1. http://infoeuropa.md/partneriatul-estic/ 2. http://www.mae.ro/node/31832 3. http://infoeuropa.md/rm-privind-ue/planul-de-actiuni-ue-moldova/ 4. http://www.scritub.com/stiinta/stiinte-politice/INTEGRAREA-REPUBLICII-

MOLDOVA-33677.php5. https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D0%B5%D1%85%D0%BD

%D0%B8%D1%87%D0%B5%D1%81%D0%BA%D0%B0%D1%8F_%D0%BF%D0%BE%D0%BC%D0%BE%D1%89%D1%8C_%D0%A1%D0%9D%D0%93

6. http://www.timpul.md/articol/20-ani-de-reforme-economice-realizari- probleme-propuneri--26650.html

7. http://infoeuropa.md/acordul-de-asociere-ue-rm/ 8. http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1397 9. http://infoeuropa.md/uniunea-europeana-și-moldova/

REFERATLa disciplina „Teoria şi Practica Integrării

Europene”

TEMA:

“REPUBLICA MOLDOVA ȘI INTEGRAREA EUROPEANĂ”

A efectuat: st. gr. DIN 151 – Șerșun Alexanadra

Verificat: l. superior - Luca Sergiu

Chișinău, 2015