institutul național de sănătate...
TRANSCRIPT
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
1
ROMANIA 2011
Profilul stării de sănătate
pe baza indicatorilor comunitari
ECHI
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
2
CUPRINS:
Secţiunea Pag
I. Scop 4
II. Cadrul metodologic 4
III. REZULTATE 5
III.A. Contextul demografic şi socio-economic 5
III.B. Indicatori ai stării de sănătate 16
III.C. Indicatori ai determinanţilor sănătăţii 38
III.D. Indicatori ai serviciilor de sănătate 43
III. E. Indicatori privind intervenţiile de promovarea
sănătăţii 60
IV. Concluzii 61
V. Bibliografie 61
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
3
Profilul stării de sănătate
pe baza indicatorilor comunitari
ECHI
EUROPEAN CORE HEALTH INDICATORS
ROMANIA 2011
Autori: Dr. Florentina Furtunescu, ing. Adriana Galan,
Autor coordonator: Dr. Alexandra Cucu
Editare grafică: ing. Cristina Chirita
ISBN: 978-973-708-650-1
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
4
Romania 2011: Profilul stării de sănătate pe baza indicatorilor comunitari ECHI
I. Scopul sintezei
Scopul raportului constă în analiza stării de sănătate a populaţiei Româniai prin prisma indicatorilor comunitari ECHI. Obiectivele sintezei : Sinteza are două obiective majore:
a. Identificarea diferenţelor dintre România şi statele membre în privinţa stării de sănătate si a determinanţilor acesteia
b. Identificarea discontinuităţilor de informaţie în România în relaţie cu indicatorii comunitari ECHI
II. Cadrul metodologic
Programul de acţiune comunitară în domeniul sănătăţii publice (2003-2008) a avut ca obiectiv principal furnizarea de informaţii comparative asupra stării de sănătate a cetăţenilor europeni, prin elaborarea unor indicatori de sănătate şi culegerea datelor necesare. Informaţiile care urmau să fie culese acopereau atât comportamentul populaţiei în relaţie cu sănătatea (de ex. date despre stilul de viaţă), cât şi morbiditatea populaţiei (de ex. incidenţa şi modalităţile de monitorizare a bolilor cronice, grave sau rare) şi sistemele de sănătate (de ex. informaţii despre accesul la îngrijiri medicale, calitatea serviciilor medicale, resursele umane şi viabilitatea financiară a sistemelor de sănătate).
Procesul de culegere a datelor s-a bazat pe o serie de indicatori de sănătate aplicabili pe tot teritoriul Europei şi comparabili între statele membre, precum şi pe un set de definiţii şi metode de culegere şi utilizare a datelor stabilite de comun acord între acestea.
S-a elaborat astfel o listă de 88 de indicatori de sănătate în Comunitatea Europeană (ECHI), grupaţi după dimensiunile din Fig 1.
Fig.1. Indicatorii CE privind sănătatea
Analiza acestor indicatori şi culegerea datelor sunt realizate de grupuri de lucru şi operative coordonate, în strânsă cooperare cu Eurostat şi programul statistic comunitar. De asemena, există o
Demografie și situație socio-
economică
Stare de sănătate Determinanți
Intervenții de sănătate:
servicii
Intervenții de sănătate:
promovare
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
5
colaborare din ce în ce mai strânsă între UE şi OMS, OECD şi alte organizaţii internaţionale active în domeniul informaţiilor privind sănătatea.
Acţiunile UE se axează în principal pe îmbunătăţirea calităţii şi comparabilităţii acestor indicatori, cu scopul de a facilita efectuarea analizei informaţiilor de către statele membre şi de către reţelele europene. De asemenea, se doreşte ca informaţiile privind sănătatea publică să fie mai uşor accesibile. Astfel, obiectivul final este crearea unui sistem european de informaţii şi cunoştinţe în domeniul sănătăţii, accesibil atât experţilor europeni, cât şi publicului larg.
Din punct de vedere metodologic prezenta sinteză constituie o analiză descriptivă a datelor existente în baze de date internaţionale şi naţionale pentru anul 2010 (sau, în cazul indisponibilităţii acestora, pentru anii anteriori), pe cele două planuri conturate de obiectivele stabilite :
a. Identificarea diferenţelor România – UE. Diferenţele au fost analizate la nivelul anului 2010 şi, în anumite situaţii, în dinamică, pentru perioada 2001 – 2010
b. Identificarea discontinuităţilor de informaţie în România, în relaţie cu indicatorii comunitari ECHI
Datele au fost considerate pe întreg anul calendaristic, sau la începutul lui (ex. nr. populaţiei), în funcţie de disponibilitatea în bazele de date consultate.
Ca surse de date s-au utilizat :
a. Baza de date a Uniunii Europene – Eurostat b. Baze de date naţionale – Institutul Naţional de Statistică, Institutul Naţional de Sănătate
Publică - CNSISP.
REZULTATE
III. A. Contextul demografic şi socio-economic Din punct de vedere al evoluţiei demografice, populaţia planetei este într-o creştere continuă şi în jurul anului 2050 va depăşi 9 miliarde de locuitori. Numărul locuitorilor continentului european creşte într-un ritm mai redus comparativ cu celelalte regiuni ale lumii. Astfel, ponderea populaţiei celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene în totalul populaţiei globului a scăzut de la 13,3% până la 7,9% în perioada 1960-2000. Se anticipează continuarea acestui trend, iar în anul 2060 populaţia Uniunii Europene va reprezenta doar 5,2% din totalul populaţiei. Proportia populaţiei Chinei este de aşteptat, de asemenea, să scadă până la 15,3%, în timp ce India va deveni ţara cu cea mai numeroasă populaţie din lume înainte de anul 2050, când numărul locuitorilor este previzionat la puţin peste 1650 milioane de persoane. In grupa indicatorilor demografici şi socio-economici sunt incluşi 9 indicatori, dintre care 8 sunt calculaţi (Tab1).
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
6
Tabelul 1. ECHI – Indicatori demografici şi socio-economici Nr. crt. Indicator
1 Populaţia pe grupe de vârstă şi gen 2 Rata brută de natalitate 3 Vârsta mamei la naşterea copilului 4 Rata totală de fertilitate 5 Proiecţia populaţiei 6 Populaţia în funcţie de nivelul de educaţie 7 Populaţia în funcţie de ocupaţie 8 Rata şomajului 9 Populaţia sub nivelul de sărăcie şi inegalităţi de venit
Aceşti indicatori au fost analizaţi pentru anul 2010 şi uneori în dinamică.
III.1. Populaţia pe grupe de vârstă şi gen
La 1 ianuarie 2011, datele provizorii privind populaţia României arătau că aceasta însuma 21.413.815 locuitori, din care 51,32% de sex feminin. La aceeaşi dată, populaţia UE 27 însuma 502.476.606 locuitori. Populaţia de sex feminin nu este încă disponibilă la 1 ianuarie 2011, dar pentru 2010, ponderea populaţiei feminine în UE 27 este de 51.18%.
România are aşadar 4.26% din populaţia UE 27 şi o populaţie uşor feminizată, similar UE 27.
România rămâne şi în anul 2011 al şaptelea stat din UE ca număr de populaţie, după Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania şi Polonia.
În ceea ce priveşte structura pe principalele grupe de vârstă, România are o populaţie activă încă numeroasă (provenind din generaţiile anilor 70), dar un vârf ascuţit, atribuibil unei durate medii de viaţă reduse şi o bază îngustă, prin reducerea natalităţii. (fig. 2). Problema principală pe termen lung este reprezentată de baza îngustă a piramidei (şi cu tendinţă continuă de îngustare), care pune sub semnul întrebării sustenabilitatea pe termen mediu şi lung a sistemelor de asigurări sociale pentru pensii şi pentru sănătate.
În strânsă legătură cu structura populaţiei pe grupe de vârstă, indicele de dependenţă a vârstnicilor se calculează ca raport între numărul de persoane vârstnice, inactive economic (65+) şi numărul de persoane active (15 – 64 ani). România deţine 21,4 persoane vârstnice inactive la 100 de persoane active, uşor în avantaj faţă de UE 27 (25.9%, Tabel 2).
Tabelul 2. Indicele de dependenţă a vârstnicilor – România şi UE 27 – 2010
Zona Populatia activa Populatia varstnica IDV RO 15003660 3206408 0.214 UE 335,734,590 87089364 0.259
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
7
Fig. 2. Structura populaţiei României pe grupe de vârstă şi gen, 2010
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2011
Fig. 3. Ponderea populaţiei de 65 de ani şi peste în statele membre UE 27, 2010
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Ponderea populaţiei de 65 de ani şi peste este un indicator important pentru analizele populaţionale. România are 14,9 vârstnici la suta de persoane active, comparativ cu 17, 4 în UE 27 (fig. 3). Ponderea populaţiei de 65 de ani şi peste are o creştere aproape paralelă cu media UE 27 în ultima decadă (fig. 4).
0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0
Germania Italia
Grecia Suedia
Portugalia Austria
Bulgaria EU 27
Letonia Belgia
Estonia Finlanda
Spania Franța
Ungaria Slovenia
Anglia Danemarca
Lituania Olanda
Republica Cehă România
Malta Luxemburg
Polonia Cipru
Slovacia Irlanda
procent din totalul populației
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
8
Fig. 4. Ponderea populaţiei de 65 de ani şi peste, 2000-2010 România şi UE 27
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) III.2. Rata brută a natalităţii Rata brută de natalitate în anul 2010 la nivelul UE 27 a fost de 10.7 născuţi vii la mia de locuitori, fiind similară cu cea din 2009. România se situează sub rata UE 27, cu o valoare de 9.9 născuţi vii la 1000 locuitori, ocupând locul 9 între statele membre (Fig 5). Rate inferioare ale natalităţii se întâlnesc în Germania (cea mai redusă rată de natalitate din UE 27), Letonia, Ungaria, Italia, Austria, Portugaliaia, Malta şi Grecia. Cele mai ridicate rate de natalitate se întâlnesc în Irlanda (16.5‰), Anglia, Franţa, Cipru şi Suedia. Fig. 5. Rata brută de natalitate, UE, 2010
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Din punct de vedere al evoluţiei natalităţii în timp, putem observa că România s-a situat constant sub media UE 27, dar este prima dată în ultimul deceniu când diferenîa România – UE 27 atinge 0.8 născuţi vii la 1000 locuitori (Fig. 6).
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0
10.0 12.0 14.0 16.0 18.0 20.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
% d
in p
opul
ația
tota
lă
ani
European Union (27 countries)
Romania
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0 14.0 16.0 18.0 Irlanda Anglia Franța Cipru
Suedia Estonia
Belgia Luxemburg Danemarca
Finlanda Republica Cehă
Olanda Slovacia Slovenia Lituania Polonia
EU 27 Spania
Bulgaria România
Grecia Malta
Portugalia Austria
Italia Ungaria Letonia
Germania
nr. nașteri la 1000 loc.
EU 27
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
9
Fig. 6. Rata brută de natalitate, România, 2000-2010
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
De asemenea, se observă că, pentru decada 2001 – 2010, valori inferioare anului 2010 au mai fost înregistrate în România numai în anii 2002 şi 2003. Fenomenul este cu atât mai important, cu cât în 2007–2009 a existat o creştere a natalităţii.
III.3. Distribuţia mamelor pe grupe de vârstă
Pentru acest indicator s-au utilizat datele din anul 2009 (pentru anul 2010 erau raportări de la puţine state). Deşi valorile UE 27 nu au fost disponibile, dintre cele 23 de state pentru care existau date, România şi Bulgaria au modele evidente de fertilitate precoce, având cele mai mari ponderi ale născuţilor vii provenind din mame sub 20 de ani (12,7% în Bulgaria şi 11,8% în România). Toate celelalte state europene au ponderi sub 7% pentru mamele sub 20 de ani.
Fig. 7. Proporţia mamelor pe grupe de vârstă cincinale, 2009
Sursa: Eurostat
9.0
9.5
10.0
10.5
11.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 nr. n
aște
ri la
100
0 lo
c.
ani
EU 27 România
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
10
III.4. Rata totală de fertilitate (RTF) Rata totală de fertilitate oferă o imagine asupra comportamentului reproductiv al populaţiei (reproducere lărgită în viitor dacă rata totală de fertilitate este mai mare decât 2, ceea ce presupune că o femeie naşte în medie mai mult de doi copii, deci mai mult de o fetiţă şi respectiv reproducere îngustată dacă RTF este mai mică decât 2). Se constată că România are o valoare inferioară UE 27 pentru RTF (1,38 faţă de 1,59), ocupând locul al cincilea printre statele cu cea mai redusă rată totală de fertilitate (Letonia, Portugaliaia, Ungaria, Germania) (Fig. 8).
Între ţările cu cea mai mare RTF se găsesc în ordine Irlanda, Franţa, Marea Britanie, Suedia şi Danemarca. Cu toate acestea, numai Irlanda are RTF 2,07 (superioară valorii – limită de 2), de aceea putem spune că întreaga Uniune Europeană suferă de fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, fiind ameninţată de o reproducere îngustată în viitor. Din punct de vedere al evoluţiei în timp, în decada 2001 – 2010, România a avut o RTF paralelă cu UE 27, dar inferioară acesteia, cu o slabă tendinţă de creştere, care a ajuns de la 1.27 în 2001 la 1.38 în 2009 (fig. 9).
Fig. 8. Rata totală de fertilitate, UE, 2009
Sursa: Eurostat
Fig. 9. Rata totală de fertilitate România versus UE 27, 2001 – 2009
Sursa: Eurostat
1.45 1.59
1.27 1.38
0
0.5
1
1.5
2
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
EU 27 Romania
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
11
III.5. Proiecţii populaţionale
Conform ultimelor previziuni ale Eurostat, publicate în anul 2008, până în 2060 Uniunea Europeană va traversa un proces lent de creştere populaţională, care va atinge un maxim în jurul anului 2035 (520 mil. locuitori), după care populaţia va scădea, în anul 2060 ajungând la 505 mil. locuitori (Fig. 10).
În strânsă legătură cu proiecţiile populaţionale, prognoza ratelor de dependenţă de vârstă pentru aceeaşi perioadă relevă că, până în anul 2060, în Uniunea Europeană vor fi numai două persoane de vârstă activă (între 15 si 64 ani) pentru fiecare persoană de peste 65 de ani, în comparatie cu raportul actual de patru la unu (fig 11).
Fig. 10. Prognoza privind nr. populaţiei la 01. Ian, 2010-2060, în UE 27
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 11. Prognoza ratelor de dependenţă pentru anii 2010 – 2060, UE 27
Sursa: Eurostat, EUROPOP 2008
Această tendintă se asteaptă să atingă punctul culminant între anii 2015 si 2035, când grupul numeros al generatiei „baby boom” (care a luat amploare după cel de-al doilea război mondial) va fi la vârsta pensionării. Schimbarea poate fi pusă pe seama efectului combinat al ratei scăzute a natalităţii si al creşterii speranţei de viaţă. Începând cu anul 1960, speranţa de viaţă a crescut cu opt ani, iar prognozele demografice pe următorii patruzeci de ani anticipează cresterea speranţei de viată cu încă cinci ani. Indicatorul readuce în atenţie problema sustenabilităţii sistemelor de asigurări sociale şi principiul solidarităţii verticale.
Pentru România se prognozează un trend evolutiv diferit, cu o scădere populaţională continuă (16,67 mil. pop. în 2050, cu variaţii posibile de la 13,73 la 19.67 mil. locuitori).
490000000 495000000 500000000 505000000 510000000 515000000 520000000 525000000
2000 2010 2020 2030 2040 2050 2060 2070
nr. l
ocui
tori
ani
EU 27
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
12
Indicele de dependenţă a vârstnicilor va creşte de la 21,30% în anul 2010 (1 vârstnic la 5 adulţi) la 51,98% în 2050 (un vârstnic la un adult), cu variaţii posibile de la 42,37% la 64,73%. De asemenea, proporţia populaţiei de 80 de ani şi peste va creşte de la 3,07% în anul 2010 la 7,95% în anul 2050. Aceastp prognoză, mai îngrijorătoare pentru România în comparaţie cu UE 27, va trebui îmbunătăţită prin politici publice de încurajare a creşterii populaţionale, în special prin creşterea natalităţii. III.6. Structura populaţiei în funcţie de nivelul de educaţie ISCED Acest indicator se referă la populaţia de 25 – 64 de ani. Se consideră 3 niveluri educaţionale (scăzut, mediu, ridicat), în funcţie de clasele ISCED (International Standard Classification of Education 1997):
- Scăzut = clase ISCED 0, 1 şi 2 - Mediu = clase ISCED 3 şi 4 - Ridicat = clase ISCED 5 şi 5.
Se calculează proporţia populaţiei în funcţie de nivelurile educaţionale definite, în totalul populaţiei. Indicatorul este disponibil doar pentru 4 state din UE 27, România nefiind printre acestea. In baza de date HEIDI există date disponibile pentru anul 2010 pentru toate statele.
Fig. 12. % ISCED 0 1 2
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 13. % ISCED 3 4
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
13
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Referitor la proporţia persoanelor cu nivel scăzut de educaţie, România se situează imediat sub UE 27 (25,76%, respectiv 26,98%) (Fig. 13). Proporţia persoanelor cu studii medii în România este de 60,63%, faţă de 46, 29% în UE (Fig. 14). În ceea ce priveşte proporţia persoanelor cu nivel ridicat de educaţie (ISCED 5 şi 6), România se află pe ultimul loc în UE 27, cu 13,83%, faţă de 25,58% în UE 27 (Fig. 15). Fig. 14. % ISCED 5 6
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) III.7. Structura populaţiei în funcţie de ocupaţie Indicatorul se referă la populaţia de 25 – 64 de ani şi se defineşte ca proporţie a populaţiei în funcţie de ultima ocupaţie principală. Sunt definite 9 clase ocupaţionale, în conformitate cu Clasificarea Socio-Economică Europeană (EseC) + 1 clasă care include persoanele care nu au fost niciodată angajate pe termen lung. Aceste clase sunt agregate în 5 grupe. În prezent nu sunt date disponibile în Eurostat. III.8. Rata şomajului Se defineşte ca proporţie a populaţiei de 15 – 74 de ani care nu este angajată. Se utilizează un număr mediu anual, calculat pe baza a 4 săptămâni de referinţă (una în fiecare trimestru). În anul 2010, rata şomajului în România s-a situat sub cea din UE 27 (7,3%, faţă de 9,7%) (Fig. 15). Din punct de vedere al evoluţiei în timp se poate spune că în mod constant rata şomajului în România a fost inferioară UE 27 (Fig. 16).
III.9. Populaţia sub nivelul de sărăcie şi inegalităţi de venit
Populaţia la risc de sărăcie se defineşte ca procentul de persoane din populaţia totală cu venit sub linia naţională de sărăcie (60% din echivalentul medianei venitului naţional echivalat. Există date disponibile pe genuri şi pe grupe de vârstă (sub 18 ani, 18 – 64 de ani, 65 ani şi peste).
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
14
Inegalitatea de venit reprezintă raportul între venitul total primit de chintila cea mai bogată (20%) şi respectiv venitul total primit de chintila cea mai săracă. Indicatorul este disponibil pe genuri şi la grupele de vârstă sub 65 de ani şi respectiv 56 de ani şi peste.
Fig. 15. Rata de şomaj, UE, 2010
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Populaţia la risc de sărăcie atinge unul dintre cele mai ridicate procente în România (43,1%), care ocupă locul 2 în UE 27, după Bulgaria (46,2%). La nivelul UE 27, 23,1% dintre cetăţeni se află sub limita de sărăcie, cele mai reduse procente fiind întâlnite în Cehia, Olanda, Suedia, Finlandaa şi Austri (Fig. 17). În ceea ce priveşte înegalităţile de venit, România ocupă un nefericit loc 2 în UE 27, după Letonia, având un raport de 6,7 : 1 între chintila bogaţilor şi chintila săracilor. Raportul în UE 27 este de 4,9 : 1, iar ţările cele mai avantajate sunt Slovenia, Cehia, Ungaria, Slovacia şi Austria, 4 dintre ele fiind, în mod paradoxal, tot ţări din fostul bloc comunist (Fig 18).
Diferenţele în nivelul de venit frânează progresul unei naţiuni şi antrenează diferenţe în starea de sănătate. De aceea, situaţia defavorabilă a Românie trebuie să constituie o prioritate pentru politicile publice naţionale.
Rata de șomaj, UE, 2010
0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0
Spania
Letonia
Lituania
Estonia
Slovacia
Irlanda
Grecia
Portugalia
Ungaria
Bulgaria
Franța
EU27
Polonia
Italia
Finlanda
Suedia
Belgia
Anglia
Danemarca
Republica Cehă
România
Slovenia
Germania
Malta
Cipru
Luxemburg
Olanda
Austria
% din populația totală
Rata șomaj, România, 2000-2010
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010ani
% d
in p
op
ula
ția
to
tală
EU 27Romania
Fig. 16. Rata şomaj, România, 2000-2010
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
15
Fig 17. Procentul populaţiei aflate sub limita sărăciei, UE 27, 2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 18. Inegalităţi de venit UE 27, 2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
16
III. B. Indicatori ai stării de sănătate În această grupă sunt definiţi 32 de indicatori, dintre care numai pentru 19 există date (Tab 3). Tabelul 3. ECHI - Indicatori ai stării de sănătate Nr. crt.
Indicator
10 Speranţa de viaţă 11 Mortalitatea infantilă 12 Mortalitatea perinatală 13 Mortalitatea specifică pe boli 14 Decesele legate de medicamente 15 Decesele legate de fumat 16 Decesele legate de alcool 17 Excesul de mortalitate atribuit caniculei 18 Boli transimisbile selectate 19 HIV/AIDS 20 Incidenţa cancerului 21 Diabetul zaharat - prevalenţa
autoraportată (a) şi de registru (b) 22 Demenţa 23 Depresia – prevalenţa autoraportată (a) şi
de registru (b) 24 Infarctul miocardic acut 25 Accidentul vascular cerebral 26 Astmul – prevalenţa autoraportată (a) şi
de registru (b)
27 BPOC – prevalenţa autoraportată (a) şi de registru (b)
28 Greutatea mică la naştere 29 Accidente casnice, în timpul liber şi la
şcoală – incidenţă autoraportată (a) şi de registru (b)
30 Accidente de trafic – incidenţă autoraportată (a) şi de registru (b)
31 Accidente la locul de muncă 32 Încercări de suicid 33 Sănătate autopercepută 34 Morbiditate cronică autoraportată 35 Limitări în activitate pe
termen lung 36 Limitări funcţionale fizice şi senzoriale 37 Durere generală musculoscheletică 38 Stress psihologic 39 Stare de bine psihologică 40 Ani de viaţă sănătoasă (HLY) 41 Speranţa de viaţă – altee
III. 10. Speranţa de viaţă Indicatorul este disponibil ca speranţă de viaţă la nastere şi respectiv la vârsta de 65 de ani şi peste, global şi pe genuri. România ocupă locul 4 în UE la bărbaţi şi locul 2 în UE laStatele Baltice la bărbaţi şi de Bulgaria la femei (Fig 19). Speranţa de viaţă UE 27 nu este disponibilă pentru anul 2009, dar pentru anul 2008 au fost de 76.4 ani, respectiv de 82,4 ani, pentru bărbaţi şi femei. Statele cu cea mai mare speranţa de viaţă din UE 27 sunt Suedia, Cipru, Olanda, Spania şi Marea Britanie pentru bărbaţi, respectiv Franţa, Spania, Cipru, Finlandaa şi Suedia pentru femei. Ca observaţie generală, în decada 2001 – 2010 speranţa de viaţă la naştere s-a situat cu circa 6 ani sub media UEE 27, atât la bărbaţi cât şi la femei şi a avut o evoluţie paralelă cu aceasta (Fig. 20).
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
17
Fig. 19. Speranţa de viaţă la naştere, UE, 2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 20. Evoluţia speranţei de viaţă la naştere, România, 2000-2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
0.0 50.0
Suedia Cipru Olanda Spania Anglia Franța Malta Luxemburg Germania Grecia Austria Belgia Irlanda Danemarca Portugalia Finlanda Slovenia Republica Cehă Polonia Slovacia Bulgaria Ungaria România Estonia Letonia Lituania
nr. ani
Bărbați
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0
Franța Spania
Cipru Finlanda
Suedia Luxemburg
Austria Malta
Olanda Germania
Belgia Grecia
Slovenia Portugalia
Anglia Irlanda
Danemarca Republica Cehă
Estonia Polonia
Slovacia Lituania Ungaria Letonia
România Bulgaria
nr. ani
Femei,
64
66
68
70
72
74
76
78
80
82
84
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
nr. a
ni
ani
Bărbați
EU 27 Romania
64
66
68
70
72
74
76
78
80
82
84
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
nr. a
ni
ani
Femei
EU 27 Romania
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
18
III. 11. Mortalitatea infantilă Fig. 21. Mortalitate infantilă, UE, 2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) România are cea mai mare rată de mortalitate infantilă din UE 27, de peste două ori mai mare decât rata UE 27 (10,1, respectiv 4,3) (Fig. 21). Statele cu cea mai redusă mortalitate infantilă sunt Slovenia, Luxemburg, Suedia, Finlanda, Cehia. Ca evoluţie în timp, România a avut tradiţional o mortalitate infantilă foarte ridicată, dar diferenţa faţă de UE 27 tinde să se reducă în ultimii ani (Fig. 22). Fig. 22. Mortalitate infantilă, România, 2000-2010
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) III. 12. Mortalitatea perinatală Se calculează ca născuţi (morţi+decese 0 – 6 zile)/total născuţi. Nu există valori pentru UE 27. Din cele 20 de state cu indicatorul disponibil pentru anul 2009, România se situează pe locul 5, cu 8.1 născuţi morţi + decese 0 – 6 zile la 1000 născuţi (Fig. 23).
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0
Slovenia Luxemburg
Suedia Finlanda
Republica Cehă Danemarca
Grecia Irlanda Spania
Cipru Belgia
Germania Estonia
Portugalia Olanda Austria Franța
Italia EU 27 Anglia
Lituania Ungaria
Malta Polonia
Slovacia Letonia
Bulgaria România
nr. decese la 100 nascuti-vii
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0
10.0 12.0 14.0 16.0 18.0 20.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
nr. d
eces
e la
100
0 na
scut
i-vii
ani
EU 27 România
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
19
Fig. 23. Mortalitatea perinatală, UE, 2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) III.13. Mortalitatea specifică pe boli Se calculează rate standardizate de mortalitate pe boli, pentru toate grupele de cauze din CIM 10. Rata standardizată de mortalitate de toate cauzele este 959,4 decese/100000 locuitori în România, faţă de 600,6 la nivelul UE 27. România ocupă locul 3, fiind depăşită doar de Bulgaria şi Lituania (Fig. 24). Fig. 24. Rata standardizată de mortalitate, UE, 2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
0.0 200.0 400.0 600.0 800.0 1,000.0 1,200.0
Bulgaria Lituania
România Letonia Ungaria Slovacia Estonia Polonia
Republica Cehă Danemarca
Slovenia Portugalia
EU 27 Irlanda
Finlanda Grecia
Germania Malta
Anglia Austria Olanda
Luxemburg Cipru
Suedia Spania
nr. decese la 100000 loc.
Rata standardizată de mortalitate, România, 2000-2009
0.0
200.0
400.0
600.0
800.0
1,000.0
1,200.0
1,400.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr. d
eces
e la
100
000
loc.
EU 27
România
Fig. 25. Rata standardizată de mortalitate, România, 2000-2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
20
În dinamică, mortalitatea în România a evoluat paralel cu UE 27 în ultima decadă (Fig. 25). Redăm în continuare rata standardizată de mortalitate pentru principalele cauze de deces din CIM 10, pentru toate statele UE 27 în anul 2009 / 2010 şi pentru România versus UE 27, în decada 2001 – 2010. În general mortalitatea pe cauze de boală în România respectă modelul general al mortalităţii, având valori cu mult peste valoarea UE 27 (în unele situaţii – eg. accidente rutiere, boli digestive – România are cea mai mare rată de mortalitate) şi având o evoluţie în timp paralelă cu UE 27, dar superioară acesteia. Există însă şi unele excepţii privind evoluţia în timp. La mortalitatea prin accidente rutiere şi mortalitatea prin boli digestive diferenţa România – UE s-a mărit în ultimii ani, iar la mortalitatea prin cancere, România a avut rate mai mici decât UE 27 până în anul 2005, de când situaţia s-a inversat. Detalii se prezintă în fig 26 – 45. Fig. 26a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Rata standardizată de mortalitate prin accidente legate de transport, UE, 2009
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0 14.0 16.0
România
Grecia
Lituania
Polonia
Bulgaria
Letonia
Cipru
Ungaria
Slovenia
Slovacia
Luxemburg
Republica Cehă
Portugalia
Estonia
EU 27
Austria
Finlanda
Irlanda
Spania
Danemarca
Germania
Malta
Anglia
Olanda
Suedia
nr. decese la 100000 loc.
Rata standardizată de mortalitate prin accidente legate de transport, România, 2000-2009
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
14.0
16.0
18.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr.
de
ce
se
la
10
00
00
lo
c.
EU 27
România
Fig. 26b.
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
21
Fig. 27a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 28a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Rata standardizată de mortalitate prin accidente, UE, 2009
0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0
Lituania
Estonia
Letonia
Finlanda
România
Slovenia
Ungaria
Polonia
Luxemburg
Slovacia
Republica Cehă
Cipru
Grecia
Bulgaria
Irlanda
EU 27
Austria
Suedia
Danemarca
Malta
Spania
Anglia
Portugalia
Olanda
Germania
nr. decese la 100000 loc.
Rata standardizată de mortalitate prin boli cardiace ischemice, UE, 2009
0.0 50.0 100.0 150.0 200.0 250.0 300.0 350.0
Lituania
Slovacia
Letonia
Ungaria
Estonia
România
Republica Cehă
Finlanda
Bulgaria
Malta
Irlanda
Austria
Polonia
Germania
Suedia
Anglia
EU 27
Cipru
Grecia
Slovenia
Danemarca
Spania
Luxemburg
Olanda
Portugalia
nr. decese la 100000 loc.
Rata standardizată de mortalitate prin accidente, România, 2000-2009
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
45.0
50.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr.
de
ce
se
la
10
00
00
lo
c.
EU 27
România
Fig. 27b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Rata standardizată de mortalitate prin boli cardiace ischemice, România, 2000-2009
0.0
50.0
100.0
150.0
200.0
250.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr.
de
ce
se
la
10
00
00
lo
c.
EU 27
România
Fig. 28b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
22
Fig. 29a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 30a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Rata standardizată de mortalitate prin boli cardiovasculare, UE, 2009
0.0 100.0 200.0 300.0 400.0 500.0 600.0 700.0
Bulgaria
România
Lituania
Letonia
Slovacia
Estonia
Ungaria
Republica Cehă
Polonia
Grecia
Slovenia
Finlanda
EU 27
Germania
Austria
Malta
Cipru
Irlanda
Suedia
Luxemburg
Portugalia
Anglia
Danemarca
Olanda
Spania
nr. decese la 100000 loc.
Rata standardizată de mortalitate prin boli digestive, UE, 2009
0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0
România
Ungaria
Lituania
Slovacia
Slovenia
Letonia
Polonia
Estonia
Republica Cehă
Finlanda
Danemarca
Bulgaria
Anglia
EU 27
Germania
Portugalia
Luxemburg
Spania
Austria
Irlanda
Olanda
Malta
Suedia
Grecia
Cipru
nr. decese la 100000 loc.
Rata standardizată de mortalitate prin boli cardiovasculare, România, 2000-2009
0.0
100.0
200.0
300.0
400.0
500.0
600.0
700.0
800.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr.
de
ce
se
la
10
00
00
lo
c.
EU 27
România
Fig. 29b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Rata standardizată de mortalitate prin boli digestive, România, 2000-2009
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
70.0
80.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr.
de
ce
se
la
10
00
00
lo
c.
EU 27
România
Fig. 30b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
23
Fig. 31a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Fig. 32a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Rata standardizată de mortalitate prin boli respiratori, UE, 2009
0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0
Irlanda
Anglia
Danemarca
Portugalia
Grecia
Olanda
Slovacia
Malta
România
Spania
Luxemburg
Ungaria
Republica Cehă
EU 27
Polonia
Bulgaria
Germania
Cipru
Slovenia
Lituania
Suedia
Austria
Finlanda
Estonia
Letonia
nr. decese la 100000 loc.
Rata standardizată de mortalitate prin cancer total, UE, 2009
0.0 50.0 100.0 150.0 200.0 250.0 300.0
Ungaria
Polonia
Slovenia
Republica Cehă
Slovacia
Letonia
Lituania
Danemarca
Estonia
Olanda
România
Irlanda
Anglia
EU 27
Luxemburg
Bulgaria
Germania
Austria
Portugalia
Grecia
Malta
Spania
Suedia
Finlanda
Cipru
nr. decese la 100000 loc.
Rata standardizată de mortalitate prin boli respiratori, România, 2000-2009
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
70.0
80.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr.
de
ce
se
la
10
00
00
lo
c.
EU 27
România
Rata standardizată de mortalitate prin cancer total, România, 2000-2009
155.0
160.0
165.0
170.0
175.0
180.0
185.0
190.0
195.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr.
de
ce
se
la
10
00
00
lo
c.
EU 27
România
Fig. 31b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Fig. 32b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
24
Fig. 33a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 34a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Rata standardizată de mortalitate prin cancer, femei, UE, 2009
0.0 100.0 200.0 300.0 400.0 500.0 600.0 700.0 800.0
Bulgaria
România
Letonia
Ungaria
Lituania
Slovacia
Polonia
Estonia
Republica Cehă
Danemarca
Irlanda
Grecia
Anglia
Portugalia
Slovenia
EU 27
Germania
Malta
Olanda
Austria
Suedia
Finlanda
Luxemburg
Cipru
Spania
nr. decese la 100000 loc.
Rata standardizată de mortalitate prin cancer, bărbați, UE, 2009
0.0 200.0 400.0 600.0 800.0 1,000.0 1,200.0 1,400.0 1,600.0
Lituania
Letonia
Estonia
Ungaria
Bulgaria
România
Slovacia
Polonia
Republica Cehă
Slovenia
Portugalia
Danemarca
Finlanda
EU 27
Malta
Irlanda
Austria
Germania
Luxemburg
Grecia
Olanda
Anglia
Spania
Cipru
Suedia
nr. decese la 100000 loc.
Rata standardizată de mortalitate prin cancer, femei, România, 2000-2009
0.0
100.0
200.0
300.0
400.0
500.0
600.0
700.0
800.0
900.0
1,000.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr.
de
ce
se
la
10
00
00
lo
c.
EU 27
România
Rata standardizată de mortalitate prin cancer, bărbați, România, 2000-2009
0.0
200.0
400.0
600.0
800.0
1,000.0
1,200.0
1,400.0
1,600.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr.
dec
ese
la 1
0000
0 lo
c.
EU 27
România
Fig. 33b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Fig. 34b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
25
Fig. 35a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Fig. 36a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Rata standardizată de mortalitate prin cancer de sân la femei, UE, 2009
0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0 40.0
Malta
Danemarca
Irlanda
Ungaria
Olanda
Slovenia
Anglia
Letonia
Luxemburg
Lituania
Germania
EU 27
Austria
România
Estonia
Cipru
Bulgaria
Slovacia
Grecia
Polonia
Portugalia
Republica Cehă
Finlanda
Suedia
Spania
nr. decese la 100000 loc.
Rata standardizată de mortalitate prin diabet zaharat, UE, 2009
0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0
Cipru
Malta
Portugalia
Austria
Ungaria
Bulgaria
Danemarca
Letonia
Germania
Polonia
Republica Cehă
EU 27
Olanda
Spania
Estonia
Suedia
Slovacia
Irlanda
România
Slovenia
Lituania
Luxemburg
Anglia
Finlanda
Grecia
nr. decese la 100000 loc.
Rata standardizată de mortalitate prin cancer de sân femei, România, 2000-2009
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr.
de
ce
se
la
10
00
00
lo
c.
EU 27
România
Rata standardizată de mortalitate prin diabet zaharat, România, 2000-2009
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
14.0
16.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr.
dec
ese
la 1
0000
0 lo
c.
EU 27
România
Fig. 35b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Fig. 36b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
26
Fig. 37a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Fig. 38a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Rata standardizată de mortalitate prin hepatită virală, UE, 2009
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0
Austria
Letonia
Spania
EU 27
Estonia
Malta
Germania
Portugalia
Suedia
Grecia
Polonia
Bulgaria
Danemarca
Irlanda
Anglia
Republica Cehă
Cipru
Lituania
Ungaria
Luxemburg
Olanda
România
Slovenia
Slovacia
Finlanda
nr. decese la 100000 loc.
Rata standardizată de mortalitate prin intoxicații accidentale și expunere la substanțe nocive, UE, 2009
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0 14.0 16.0 18.0 20.0
Estonia
Lituania
Finlanda
Letonia
Irlanda
Luxemburg
Suedia
Danemarca
Polonia
Slovenia
Grecia
România
Slovacia
Republica Cehă
Anglia
EU 27
Malta
Cipru
Bulgaria
Spania
Ungaria
Olanda
Germania
Austria
Portugalia
nr. decese la 100000 loc.
Rata standardizată de mortalitate prin hepatită virală, România, 2000-2009
0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
1.2
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr.
de
ce
se
la
10
00
00
lo
c.
EU 27
România
Rata standardizată de mortalitate prin intoxicații accidentale și expunere la substanțe nocive, România, 2000-2009
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr.
de
ce
se
la
10
00
00
lo
c.
EU 27
România
Fig. 37b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Fig. 38b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
27
Fig. 39a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 40a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Rata standardizată de mortalitate prin omucidere și agresiune, UE, 2009
0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0 6.0 7.0
Letonia
Estonia
Lituania
România
Cipru
Luxemburg
Finlanda
Bulgaria
Grecia
Ungaria
Slovacia
Irlanda
Polonia
EU 27
Olanda
Portugalia
Suedia
Republica Cehă
Danemarca
Spania
Malta
Austria
Germania
Slovenia
Anglia
nr. decese la 100000 loc.
Rata standardizată de mortalitate prin sinucideri, UE, 2009
0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0
Lituania
Ungaria
Letonia
Slovenia
Estonia
Finlanda
Polonia
Austria
Republica Cehă
Suedia
Irlanda
România
Luxemburg
EU 27
Slovacia
Danemarca
Germania
Bulgaria
Olanda
Malta
Portugalia
Anglia
Spania
Cipru
Grecia
nr. decese la 100000 loc.
Rata standardizată de mortalitate prin omucidere și agresiune, România, 2000-2009
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
4.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr.
de
ce
se
la
10
00
00
lo
c.
EU 27
România
Rata standardizată de mortalitate prin sinucideri, România, 2000-2009
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
14.0
16.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr.
de
ce
se
la
10
00
00
lo
c.
EU 27
România
Fig. 39b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Fig. 40b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
28
Fig. 41a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 42a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Rata standardizată de mortalitate prin boli sistem nervos, UE, 2009
0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0 40.0 45.0 50.0
Finlanda
Spania
Irlanda
Anglia
Danemarca
Suedia
Olanda
EU 27
Malta
Austria
Portugalia
Estonia
Germania
Cipru
Luxemburg
Lituania
Ungaria
Slovacia
Polonia
Slovenia
Letonia
Bulgaria
Grecia
România
Republica Cehă
nr. decese la 100000 loc.
Rata standardizată de mortalitate prin tuberculoză, UE, 2009
0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0 6.0 7.0 8.0
Lituania
România
Letonia
Estonia
Bulgaria
Polonia
Portugalia
Ungaria
EU 27
Slovenia
Irlanda
Slovacia
Finlanda
Grecia
Spania
Republica Cehă
Danemarca
Austria
Anglia
Olanda
Suedia
Germania
Malta
nr. decese la 100000 loc.
Rata standardizată de mortalitate prin boli sistem nervos, România, 2000-2009
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
14.0
16.0
18.0
20.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr.
de
ce
se
la
10
00
00
lo
c.
EU 27
România
Rata standardizată de mortalitate prin tuberculoză, România, 2000-2009
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr.
dec
ese
la 1
0000
0 lo
c.
EU 27
România
Fig. 41b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Fig. 42b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
29
Fig. 43a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Fig. 44a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Rata standardizată de mortalitate prin tulburări mentale și de comportamnet din cauza consumului de alcool, UE,
2009
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0 14.0
Danemarca
Estonia
Austria
Germania
Slovenia
Polonia
Letonia
Ungaria
EU 27
Finlanda
Suedia
România
Anglia
Republica Cehă
Olanda
Portugalia
Lituania
Spania
Bulgaria
Cipru
Grecia
Malta
Slovacia
nr. decese la 100000 loc.
Rata standardizată de mortalitate prin tulburări mentale și comportament, UE, 2009
0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0 40.0
Danemarca
Olanda
Finlanda
Suedia
Malta
Anglia
Ungaria
Spania
Germania
EU 27
Irlanda
Estonia
Austria
Letonia
Luxemburg
Cipru
Polonia
Slovenia
România
Lituania
Portugalia
Republica Cehă
Bulgaria
Grecia
Slovacia
nr. decese la 100000 loc.
Rata standardizată de mortalitate prin tulburări mentale și de comportamnet din cauza consumului de alcool, România, 2000-2009
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr.
de
ce
se
la
10
00
00
lo
c.
EU 27
România
Rata standardizată de mortalitate prin tulburări mentale și comportament, România, 2000-2009
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
14.0
16.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr.
de
ce
se
la
10
00
00
lo
c.
EU 27
România
Fig. 43b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Fig. 44b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
30
Fig. 45a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) III.14. Decesele legate de droguri (număr) Se calculează global, pe genuri şi pentru populaţia sub 25 de ani. Se observă că pentru România sunt raportate 32 de decese, fiind, din acest punct de vedere, pe unul dintre ultimele locuri între statele cu populaţie mare. Pe primele locuri se situeazăni Marea Britanie, Germania, Italia (Tab 4). Tabel 4. Număr decese induse de consumul de droguri, 2009
Ţara An
Decese induse de consumul de droguri (nr)
Marea Britanie 2009 2481 Germania 2009 1331 Italia 2009 484 Austria 2009 187 Finlandaa 2009 175 Olanda 2009 139 Estonia 2009 133 Lituania 2009 68
Grecia 2009 59 Portugaliaia 2009 54 Cehia 2009 49 Bulgaria 2009 38 Romania 2009 32 Ungaria 2009 31 Slovenia 2009 28 Letonia 2009 19 Luxemburg 2009 14 Cipru 2009 12 Malta 2009 6
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Rata standardizată de mortalitate prin boli ale pielii și țesutului subcutanat, UE, 2009
0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0 6.0
Malta
Cipru
Anglia
Slovenia
Irlanda
Spania
Olanda
Letonia
EU 27
Lituania
Ungaria
Danemarca
Luxemburg
Suedia
Germania
Republica Cehă
Finlanda
Austria
Bulgaria
Estonia
Grecia
Portugalia
România
Polonia
nr. decese la 100000 loc.
Rata standardizată de mortalitate prin boli ale pielii și țesutului subcutanat, România, 2000-2009
0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
1.2
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr.
dec
ese
la 1
0000
0 lo
c.
EU 27
România
Fig. 45b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
31
III. 15. Decesele legate de fumat Se calculează ca decese atribuibile fumatului (Shultz et al, 1991). Nu există date disponibile în baza de date ECHI.
III. 16. Decesele legate de alcool Definiţiile ECHI şi formula de calcul pentru acest indicator sunt în curs de elaborare în proiectul ECHI şi se aşteaptă publicarea lor în iunie 2012.
III. 17. Excesul de mortalitate atribuit caniculei Definiţie şi formulă de calcul în curs de elaborare.
III. 18. Boli transimisbile selectate Se calculează incidenţa anuală la 100000 locuitori pentru 12 boli transmisibile (1. Chlamydia, 2. Giardiasis, 3. Campylobacteriosis, 4. Salmonellosis, 5. Mumps, 6. Hepatitis A, 7. Invasive pneumococcal disease, 8. Hepatitis B, 9. Legionellosis, 10. Listeriosis, 11. E. Coli infections (VTEC, STEC, EHEC), 12. Yersiniosis), după metodologia ECDC, considerând numai cazurile confirmate. În prezent eistă date pentru 7 boli. Aceste date sunt disponibile şi pentru România, dar fac obiectul raportului privind bolile transmisibile. III. 19. HIV/AIDS Se calculează incidenţa la 100000 locuitori a cazurilor de infecţie HIV şi boală SIDA pe an calendaristic. Există date disponibile pentru România, dar vor fi analizate în raportul privind bolile transmisibile.
III. 20. Incidenţa cancerului Se calculează ca număr de pacienţi nou diagnosticaţi pe an calendaristic, împărţiţi la persoane la risc-ani şi exprimaţi la 100000 locuitori. Ca surse de date se iau în considerare registrele naţionale de cancer şi baza de date Globocan 2008. Nu există în prezent date în baza ECHI.
III. 21. Diabetul zaharat - prevalenţa autoraportată (a) şi de registru (b) a. Proporţia indivizilor care au fost vreodată diagnosticaţi cu diabet zaharat şi care raportează o afectare cauzată de această boală în ultimele 12 luni. Se utilizează date din Anchetele privind starea de sănătate.efectuate în statele membre în anul 2006 / 2007. Pentru anul 2007 sunt disponibile date pentru 17 state. Următoarea anchetă se va efectua în 2014. România pare să se situeze pe ultimul loc între cele 17 state, cu cea mai mică incidenţă autoraportată (Fig. 46). Fig. 46. Incidenţa autoraportată a diabetului zahart, 2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
32
Nu există date în baza ECHI pentru indicatorul bazat pe registre. III. 22. Demenţa Se calculează numărul indivizilor de 65 de ani şi peste, care au fost vreodată diagnosticaţi cu demenţă. Există date disponibile numai pentru anul 2006, iar România se află pe unul dintre ultimele locuri (Tab 5).Tabel 5. Proporţia persoanelor diagnozticate cu demenţă
Ţara An
EURODEM - % din pop
totală
Suedia 2006 1.56 Italia 2006 1.54 Germania 2006 1.47 Franţa 2006 1.4 Spania 2006 1.39 Belgia 2006 1.38 Anglia 2006 1.36 Austria 2006 1.34 Finlanda 2006 1.31 Grecia 2006 1.3 Portugalia 2006 1.3 Danemarca 2006 1.29 Bulgaria 2006 1.18 Estonia 2006 1.18
Ungaria 2006 1.17 Letonia 2006 1.16 Olanda 2006 1.15 Slovenia 2006 1.14 Luxemburg 2006 1.1 Cehia 2006 1.08 Lituania 2006 1.07 Malta 2006 1.01 România 2006 0.96 Cipru 2006 0.94 Polonia 2006 0.93 Irlanda 2006 0.86 Slovacia 2006 0.86 Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
III. 23. Depresia – prevalenţa autoraportată (a) şi de registru (b) Prevalenţa autoraportată este disponibilă pentru 14 ţări, România situându-se pe ultimul loc între acestea (Tab 6).
Tabelul 6.
Ţara An
Porporţia persoanelor care au
raportat un diagnostic de
depresie cronică în ultimele 12 luni
Belgia 2009 6 Spania 2009 5.3 Ungaria 2009 4.9 Malta 2009 4.7 Franţa 2009 3.7 Slovenia 2009 3.4
Cehia 2009 2.8 Cipru 2009 2.4 Grecia 2009 2.3 Polonia 2009 2.1 Slovacia 2009 1.8 Letonia 2009 1.6 Bulgaria 2009 0.8 Romania 2009 0.8
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
33
Nu există date privind prevalenţa depresiei din register naţionale în baza de date ECHI. III. 24. Infarctul miocardic acut Reprezintă rata acută a cazurilor de infarct miocardic acut fatal şi nefatal la 100000 locuitor. Nu sunt date disponibile. III. 25. Accidentul vascular cerebral Reprezintă rata de atac a AVC /100000 locuitori, nu sunt disponibile date de rutină. III. 26. Astmul – prevalenţa autoraportată (a) şi de registru (b) Există date doar pentru prevalenţa autoraportată (17 ţări) şi România se află pe ultimul loc (Tab.7). Tabelul 7. Prevalenţa autoraportată a astmului bronşic
Ţara Anul
Proporţia persoanelor care au raportat un
diagnostic de astm în ultimele 12 luni
Franţa 2009 7 Germania 2009 5.3 Ungaria 2009 5.3 Malta 2009 5.2 Spania 2009 4.3 Austria 2009 4.3 Belgia 2009 4.1
Cehia 2009 4 Cipru 2009 3.9 Grecia 2009 3.6 Polonia 2009 3.6 Slovenia 2009 3.5 Slovacia 2009 2.7 Estonia 2009 2.3 Letonia 2009 2.3 Bulgaria 2009 2 România 2009 1.6
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
III. 27. BPOC – prevalenţa autoraportată (a) şi de registru (b) Există date doar pentru prevalenţa autoraportată (16 ţări), iar România se află pe penultimul loc (Tab. 8).
Tabelul 8. Prevalenţa raportată a BPOC
Ţara Anul
Proporţia persoanelor care au
raportat un diagnostic de BPOC în ultimele 12 luni
Ungaria 2009 4.7 Franţe 2009 4.3 Belgia 2009 4.2 Austria 2009 3.7 Spania 2009 3.5 Bulgaria 2009 3.3
Letonia 2009 3.3 Slovacia 2009 3.3 Slovenia 2009 3.1 Polonia 2009 3 Grecia 2009 2.9 Cehia 2009 2.7 Cipru 2009 2.4 Estonia 2009 2.1 România 2009 1.7 Malta 2009 1.2
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
34
III. 28. Greutatea mică la naştere Reprezintă proporţia copiilor cu greutate la naştere sub 2500 g în totalul născuţilor vii. Pentru anul 2009 sunt disponibile date din 13 ţări, iar România ocupă locul 3, după Bulgaria şi Ungaria, cu o prevalenţă de 7,8% (Tab 9).
Tabelul 9. Proporţia copiilor cu greutate mică la naştere, 2009 Ţara % Bulgaria 8.5 Ungaria 8.4 Romania 7.8 Cehia 7.6 Slovacia 7.4 Austria 7.1
Danemarca 6.1 Polonia 5.9 Slovenia 5.9 Estonia 4.6 Lituania 4.6 Letonia 4.4 Finlanda 4.3
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) III. 29. Accidente casnice, în timpul liber şi la şcoală – incidenţă autoraportată (a) şi de registru (b)Date indisponibile în ECHI. III. 30. Accidente de trafic România ocupă locul 3 la acest indicator, după Lituania şi Polonia, cu 142 de persoane decedate prin accidente de circulaţie pentru fiecare million de locuitori (Fig. 47). Situaţia cea mai defavorabilă se observă ca evoluţie în timp (Fig. 48). În România tendinţa fenomenului este lent crescătoare, în special în perioada 2001 - 2008, când, în conformitate cu Strategia UE privind accidentele rutiere, statele erau încurajate să ia măsuri pentru înjumătăţirea acestor decese. Fig. 47. Decesele prin accidente rutiere, 2008
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
35
Fig. 48. Decesele prin accidente rutiere în perioada 2001 - 2008
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) III.31. Accidente la locul de muncă Nu există date pentru România în baza de date ECHI (există date pentru unele ţări şi pentru EU 15). III. 32. Încercări de suicid Indicatorul este în curs de elaborare. III. 33. Sănătate autopercepută Se defineşte ca proporţia persoanelor care îşi percep starea de sănătate cu foarte bună sau bună – răspunsuri eligibile la întrebarea EU-SILC ”Cât de bună este sănătatea ta în general ?”, întrebare care are 5 variante de răspuns; 1) foarte bună, 2) bună, 3) potrivită, 4) nemulţumitoare, 5) foarte nemulţumitoare. România se află imediat deasupra mediei europene, cu 71,3% din personae având o percepţie bună/foarte bună despre starea de sănătate (Fig. 49). Fig 49. Proporţia persoanelor care au o percepţie bună şi foarte bună despre propria sănătate, 2010
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Cu toate acestea, este important de menţionat că indicatorii stării de sănătate în România sunt mult mai defavorabili comparativ cu UE, ceea ce conduce la ipoteza că românii îşi apreciază cu mai multă uşurintă sănătatea ca fiind bună şi foarte bună, comparative cu alţi europeni.
78
112
142
0
50
100
150
200
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
EU27 Romania
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
36
III. 34. Morbiditate cronică autoraportată Fig. 50. Proporţia persoanelor care raportează o boală de durată
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) România ocupă penultimul loc în Europa la acest indicator (după Bulgaria), cu numai 19,2% din persoane care raportează o boală/problemă de sănătate de durată (Fig. 50). Media UE este de 30,9%, iar statele în care cei mai mulţi oameni raportează probleme de sănătate sunt Estonia, Franţa, Germania, Ungaria. III. 35. Limitări în activitatea zilnică, pe termen lung România se află puţin deasupra mediei UE, cu 25,3% din persoane care raportează linitări ale activităţii zilnice (Fig. 51). III. 36. Limitări funcţionale fizice şi senzoriale Nu sunt date disponibile în ECHI. III. 37. Durere generală musculoscheletică Nu sunt date disponibile în ECHI. III. 38. Stress psihologic Nu sunt date disponibile în ECHI. III. 39. Stare de bine psihologică Nu sunt date disponibile în ECHI. III. 40. Ani de viaţă sănătoasă (HLY) Se constată că România are cu aproximativ 6 ani de viaţă sănătoasă mai puţin decât media UE, la ambele genuri (Fig. 52).
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
37
Fig. 51. Limitări ale activităţii zilnice, 2010
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) III. 41. Speranţa de viaţă – altee Nu sunt date disponibile în ECHI. Fig. 52. Ani de viaţă sănătoasă pe genuri, 2010
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
38
III. C. Indicatorii determinanţilor stării de sănătate În această grupă sunt 14 indicatori (Tab. 10). Tabelul 10. ECHI - Indicatori ai determinanţilor stării de sănătate Nr. crt. Indicator
42 Indicele de masă corporală 43 Tensiunea arterială 44 Procentul fumătorilor 45 Procentul gravidelor fumătoare 46 Consumul total de alcool 47 Abuzul de alcool 48 Utilizarea de droguri ilicite
49 Consumul de fructe 50 Consumul de legume 51 Alăptarea 52 Activitatea fizică 53 Riscuri legate de locul de muncă 54 Suportul social 55 Expuneri particulare
În continuare prezentăm analiza indicatorilor de determinanţi existenţi în baza de date ECHI. III. 42. Indicele de masă corporală Se analizează proporţia persoanelor adulte cu IMC de 30 şi peste. România are cea mai mică prevalenţă a obezităţii la adult (7,9% în 2009), media UE nefiind disponibilă (Fig. 53). Această situaţie favorabilă trebuie menţinută sub control în viitor prin politici publice de promovare a nutriţiei sănătoase. Fig. 53. Prevalenţa obezităţii, populaţie totală, UE, 2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) III. 43. Tensiunea arterială Acest indicator măsoară proporţia persoanelor care ar raportat că au fost diagnosticaţi cu tensiune arterială crescută în ultimele 12 luni. Datele provin din prima rundă de anchete ale stării de sănătate prin interviu (EHIS) efectuate de Eurostat în 17 state membre, între 2006 şi 2009. După cum rezultă din figura 54 România prezintă o situaţie favorabilă (16.5%), numai Franţa raportând mai puţine cazuri de HTA. Datele trebuie interpretate cu precauţie deoarece în acest moment ele provin din ancheta prin interviu, care poate subestima numărul real de cazuri. Sunt de mai mare încredere datele care provin din ancheta stării de sănătate prin examinare (EHES) deoarece aceasta prinde şi cazurile diagnosticate cât şi pe cele nediagnosticate.
0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0
Malta Ungaria Estonia
Republica Cehă Grecia
Letonia Slovenia Polonia
Germania Spania
Cipru Slovacia
Belgia Austria Franța
Bulgaria România
%
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
39
Fig. 54 Proporţia persoanelor care au raportat tensiunea arterială crescută în ultimele 12 luni, UE, 2008
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Bărbaţii din România au raportat cea mai scăzută prevalenţă a HTA în 2008 între cele 17 state membre UE care au efectuat prima rundă a EHIS. III. 44. Procentul fumătorilor România are o pondere a fumătorilor de 20,5% din populaţia adultă, care o situează între statele cu nivel redus al prevalenţei fumatului.(Fig. 55). Există diferenţe mari pe genuri (32,7% la bărbaţi, faţă de 9,1% la femei): Femeile au cea mai scăzută prevalenţă dintre statele UE pentru care există date. Fig. 55. Prevalenţa fumatului, populaţie totală, UE, 2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Întâlnim din nou o siuaţie favorabilă aparent. Cu toate acestea, mortalitatea prin cancer pulmonar, care se corelează în general cu prevalenţa fumătorilor, este foarte ridicată în România, inclusiv la femei. De aceea sunt necesare studii ulterioare pentru înţelegera magnitudinii fumatului ca problem de sănătate public, inclusiv a fumatului pasiv. III. 45. Procentul gravidelor fumătoare Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI. III. 46. Consumul total de alcool Măsoară consumul total de alcool (în litri alcool pur) pe cap de locuitor şi pe an, în populaţia de peste 15 ani. Se iau în calcul producţia şi importurile, dar nu şi consumul neînregistrat. Datele disponibile
0 5 10 15 20 25 30 35 40
Ungaria Slovacia
Germania Bulgaria
Cehia Letonia
Slovenia Polonia Austria Grecia
Cipru Estonia
Malta Spania Belgia
România Franța
%
0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0
Grecia Bulgaria Letonia Ungaria Estonia
Cipru Spania
Republica Cehă Polonia Austria
Germania România
Belgia Slovacia
Malta Slovenia
%
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
40
provin din baza de date a OMS, pentru anul 2005. România se situează aproape de media UE, cu 10,54 litri alcool pur/locuitor/an (Fig. 56). Dacă analizăm cosumul în dinamică, se constată că în România exită un consum relativ stabil, apropiat mediei UE (Fig. 57). Precizăm însă că luare în considerare a consumului neînregistrat poate afecta acest clasament convenabil, III. 47. Abuzul de alcool Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI. Fig. 56. Consumul de alcool pur în populaţia de peste 15 ani, UE, 2005
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 57. Consumul de alcool pur în populaţia de peste 15 ani, România, 2000-2006
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) III. 48. Utilizarea de droguri ilicite Se calculează ca procentul persoanelor care au utilizat cel puţin o dată droguri ilicite (cannabis, cocaine, amphetamine şi/sau ecstasy) de-a lungul vieţii şi/sau în ultimul an. Se calculează pentru grupele de vârstă 15 – 64 şi 15 – 34 de ani. Pentru România există date pentru anii 2004 şi 2007, iar prevalenţa utilizatorilor de-a lungul vieţii, grupa 15 – 64 de ani sunt în general foarte reduse (2007: 0,0% amfetamine; 1,5% cannabis; 0,1% cocaină; 0% ecstasy). III. 49. Consumul de fructe Se calculează ca procent al persoanelor care consumă fructe cel puţin o dată pe zi. Pentru anul 2009 există date pentru 15 state, iar România ocupă locul 2 după Franţa (28,7%) (Fig. 58).
0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00 12.00 14.00 16.00 18.00 Estonia
Republica Cehă Irlanda Franța Austria
Ungaria Lituania
Portugalia Luxemburg
Germania Anglia
Danemarca Slovacia Bulgaria
EU 27 Olanda
România Slovenia Letonia Spania
Finlanda Belgia
Polonia Cipru
Grecia Italia
Suedia Malta
litru pe cap de locuitor
0.00
2.00
4.00
6.00
8.00
10.00
12.00
14.00
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 litru
pe
cap
de lo
cuito
r
ani
EU 27 Romania
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
41
Fig. 58. Prevalenţa consumului de fructe o dată pe zi, populaţie totală, UE, 2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) III. 50. Consumul de legume Se calculează ca procent al persoanelor care consumă legume cel puţin o dată pe zi. Pentru anul 2009 există date pentru 15 state, iar România ocupă locul 3 după Franţa şi Malta, cu o pondere de 36,9%) (Fig. 59.). Fig. 59. Prevalenţa consumului de legume o dată pe zi, populaţie totală, UE, 2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) III. 51. Alăptare Se calculează ca procent al copiilor alăptaţi la 3 şi la 6 luni. Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI. III. 52. Activitatea fizică Indicatorul este în curs de elaborare. Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI. III. 53. Riscuri legate de locul de muncă Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI. III. 54. Suportul social Documentaţie în curs de elaborare. Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.
0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0
Estonia Letonia
Slovacia Polonia Grecia
Republica Cehă Cipru
Slovenia Ungaria
Belgia Bulgaria Spania
Malta România
Franța
%
0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0
Belgia Slovenia Estonia
Cipru Letonia Polonia Grecia Spania
Bulgaria Republica Cehă
Slovacia Ungaria
România Malta
Franța
%
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
42
III. 55. Expuneri de mediu Cuantifică expunerea medie anuală a populaţiei urbane la poluare atmosferică (PM10). România se situează peste media UE 27, cu o expunere medie anuală de 30, faţă de 26 în EU (Fig. 60). Datele în dinamică arată o scădere a poluării atmosferice în România (fig. 61). Fig. 60. Expunerea la PM10, populaţia urbană, UE, 2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 61. Expunerea la PM10, populaţia urbană, România, 2000-2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
0 10 20 30 40 50 60
Bulgaria Polonia
Italia Ungaria
România Belgia
Slovenia EU 27
Republica Cehă Spania Franța
Olanda Portugalia
Slovacia Austria
Lituania Luxemburg
Germania Letonia Anglia
Danemarca Suedia Irlanda Estonia
Finlanda
concentrația medie anuală
0
10
20
30
40
50
60
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
conc
entra
ția m
edie
anu
ală
ani
EU 27 România
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
43
III. D. Indicatori ai serviciilor de sănătate În această grupă există 29 de indicatori (Tab. 11). Tabelul 11. ECHI - Indicatori ai determinanţilor stării de sănătate Nr. crt.
Indicator
56 Acoperirea vaccinală la copii 57 Vaccinarea antigripală la vârstnici 58 Screeningul pentru cancer de sân 59 Screeningul pentru cancer de col uterin 60 Screeningul pentru cancer de colon 61 Consultaţia prenatală a gravidelor 62 Paturi de spital 63 Acoperire cu medici 64 Acoperire cu asistenţi medicali 65 Mobilitatea profesioniştilor 66 Tehnologii medicale (RX şi CT) 67 Externări 68 Spitalizări de zi 69 Raport spitalizări de zi/spitalizări
continue
70 Durata medie de spitalizare 71 Utilizarea asistenţei primare – vizite
autoraportate (a) şi înregistrate (b) 72 Consultaţii de specialitate – a.
autoraportate şi b. înregistrate 73 Intervenţii chirurgicale 74 Utilizarea medicamentelor 75 Mobilitatea pacienţilor 76 Acoperirea cu asigurări de sănătate 77 Cheltuiala pentru sănătate 78 Ratele de supravieţuire prin cancer 79 Fatalitatea intraspitalicească la 30 de zile
pentru IMA şi AVC 80 Echitatea accesului la servicii de sănătate 81 Timpul de aşteptare pentru unele servicii
de chirurgie 82 Infecţii nosocomiale 83 Calitatea tratamentului în cancer 84 Controlul diabetului
III. 56 Acoperirea vaccinală la copii Se calculează ca:
- procent al copiilor de un an vaccinaţi complet împotriva difteriei, tetanosului, pertusis-ului şi antipoliomielită ;
- Procentul copiilor de 2 ani vaccinaţi complet impotriva rujeolei, rubeolei şi oreionului. Difterie: există date pentru România până în 2004 – 97,1%. Tetanos: există date pentru România până în 2004 – 97,1%. Pertussis: există date pentru România până în 2004 – 97,1%. Poliomielită: există date pentru România până în 2005 – 96,9%. Rujeolă: 2007 – 97,1% Rubeolă:2007 - 61,2% Acoperirile vaccinale în România sunt în general peste UE 27. III. 57 Vaccinarea antigripală la vârstnici Se calculează ca procent al persoanelor de peste 65 de ani care raportează o vaccinare antigripală în ultimele 12 luni. În baza de date ECHI există date pentru 14 state, 2009. România are 18.1% acoperire, fiind pe unul din ultimele locuri (fig. 62). De remarcat că primele două locuri sunt ocupate de Franţa şi Germania - şări cu populaţii foarte numeroase, care au asigurat acoperiri vaccinale de 66,7 şi respectiv 56,3%.
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
44
Fig. 62. Acoperire vaccinală antigripală, 65 de ani şi peste, 2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) III. 58 Screeningul pentru cancer de sân Se calculează ca procentul femeilor de 50 – 69 de ani care raportează o mamografie în ultimii doi ani. România se află pe ultimul loc între cele 17 state pentru care există date disponibile, cu 8% (Fig. 63). Pe primele locuri se situează Austria şi Franţa cu peste 80% femei testate. Fig. 63. Prevalenţa raportări mamografiei in ultimi 2 ani, femei, gupa de vârsta 50-59, UE, 2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) III. 59 Screeningul pentru cancer de col uterin Se calculează ca procent al femeilor de 20 – 69 de ani care raportează un test Papanicolau în ultimii trei ani. Există date disponibile pentru anul 2009 pentru 16 state. În România numai 14,6% dintre femei au raportat un test efectuat în ultimii 3 ani, fiind cea mai redusă proporţie din UE (Fig. 64).
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0
Franța Austria Spania Belgia
Germania Republica Cehă
Ungaria Cipru
Polonia Slovacia
Grecia Slovenia Letonia Estonia
Malta Bulgaria
România
%
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
45
Fig. 64. Populaţia feminină de 20 – 69 de ani care raportează un test de screening pentru cancer de col uterin în ultimii 3 ani
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Cele mai mari acoperiri cu servicii de screening s-au evidenţiat în Letonia, Germania, Slovenia, Franţa (peste 75%). Acest rezultat este îngrijorător în condiţiile în care România are cea mai ridicată mortalitate prin cancer de col uterin din UE şi trebuie identificate rapid politici publice eficace pentru diagnosticarea precoce a acestei patologii. III. 60 Screeningul pentru cancer de colon Se calculează ca proporţie a persoanelor de 50 – 74 de ani care raportează un test de screening pentru cancerul de colon în ultimii doi ani. Există date disponibile pentru anul 2009 pentru 14 state, iar România se situează din nou pe ultimul loc, cu numai 1,9% din populaţia eligibilă testată (Fig. 65). Fig. 65. Populaţia de 50 – 74 de ani care raportează un test de screening pentru cancer de colon uterin în ultimii 2 ani
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) III. 61 Consultaţia prenatală a gravidelor Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
46
III. 62 Paturi de spital România se situează peste media UE 27 la numărul de paturi de spital/100000 locuitori (662,6 faţă de 550,9 fig. 66). Analizând indicatorul în dinamică, se observă că România a efectuat o reducere vizibilă de paturi în anul 2003, moment de la care a avut o evoluţie paralelă cu UE 27, cu o valoare superioară acesteia (Fig. 67). III. 63 Acoperire cu medici Se calculează ca număr de medici practicieni la 100000 locuitori. Se constată că acoperirea cu medici în România are o uşoară tendinţă de creştere în decada studiată, de la 199,6 medici /100000 loc în 2001 la 225,9 în 2009 (fig. 67). Cu toate acestea, România se situează în anul 2009 pe penultimul loc în UE 27 (date disponibile pentru 17 state) la acoperirea cu medici (după Polonia) (Fig 69). III. 64 Acoperire cu asistenţi medicali România are o acoperire c asistente medicale relative constantă în perioada 2000 – 2008 (817,4 asistente/100000 loc în 2000 şi respectiv 834,3 în 2008). În baza de date ECHI există date pentru 8 ţări pentru anul 2008, a căror acoperire variază de la 431,1 în Grecia la 1942,5 în Cehia. III. 65 Mobilitatea profesioniştilor Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI. Fig. 66. Număr de paturi spital, UE, 2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
0.0 200.0 400.0 600.0 800.0 1,000.0
Germania Austria
Ungaria Republica Cehă
Lituania Polonia
România Bulgaria
Franța Belgia
Slovacia Letonia
Finlanda Luxemburg
EU 27 Estonia Grecia Malta
Olanda Slovenia
Italia Danemarca
Portugalia Anglia
Spania Suedia
nr. de paturi la 100000 loc.
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
47
Fig. 67. Număr de paturi spital, România, 2000-2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 68. Medici practicieni, România, 2000-2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 69. Medici practicieni, UE, 2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
0.0 100.0 200.0 300.0 400.0 500.0 600.0 700.0 800.0 900.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 nr. d
e pa
turi
la 1
0000
0 lo
c.
ani
EU 27 România
170
180
190
200
210
220
230
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
nr. m
edic
i la
1000
00 lo
c.
ani
0.0 100.0 200.0 300.0 400.0 500.0
Austria Bulgaria Lituania
Germania Republica Cehă
Spania Italia
Estonia Malta
Ungaria Letonia Belgia
Luxemburg Anglia
Slovenia România
Polonia
nr. medici la 100000 loc.
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
48
III. 66 Tehnologii medicale (CT) Fig. 70. Dotări CT-scan, UE, 2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Se calculează ca numpr de aparate la 100000 locuitori. România are cele mai puţine dotări (0,5 aparate), comparativ cu Cipru, Grecia, Italia, Malta (peste 3 aparate/100000 loc) (Fig. 70). III. 67 Externări Se calculează ca număr de externări/100000 locuitori, pentru principalele grupe de boli. În continuare prezentăm situaţia comparativă între state pentru anul 2009 şi respectiv evoluţia comparativă România – UE 27 în perioada 2001- 2009 (Fig. 71 – 90) Fig. 71a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
Grecia Cipru Italia
Malta Austria
Bulgaria Luxemburg Danemarca
Letonia Finlanda Lituania Estonia Irlanda
Republica Cehă Slovacia Polonia
Slovenia Franța
Olanda Ungaria
România
nr. aparate la 100000 loc.
Externări spital - avort, UE, 2009
0.0 50.0 100.0 150.0 200.0 250.0 300.0
România
Bulgaria
Irlanda
Republica Cehă
Slovacia
Lituania
Ungaria
Austria
Polonia
Spania
Italia
Portugalia
Slovenia
Anglia
Franța
Luxemburg
Suedia
Olanda
Malta
Finlanda
nr. externări la 100000 loc.
Externări spital - avort, România, 2000-2009
0.0
50.0
100.0
150.0
200.0
250.0
300.0
350.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr. e
xter
nări
la 1
0000
0 lo
c.
Fig. 71b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
49
Fig. 72a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 73 a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Externări spital - boli ale pielii și țesutului subcutanat, UE, 2009
0.0 50.0 100.0 150.0 200.0 250.0 300.0 350.0 400.0 450.0 500.0
România
Bulgaria
Austria
Lituania
Estonia
Ungaria
Slovacia
Republica Cehă
Polonia
Slovenia
Anglia
Malta
Irlanda
Franța
Portugalia
Finlanda
Luxemburg
Italia
Suedia
Spania
Olanda
nr. externări la 100000 loc.
Externări spital - boli cardiovasculare, UE, 2009
0.0 500.0 1,000.0 1,500.0 2,000.0 2,500.0 3,000.0 3,500.0 4,000.0 4,500.0
Lituania
Bulgaria
Austria
România
Ungaria
Estonia
Republica Cehă
Slovacia
Finlanda
Polonia
Suedia
Italia
Slovenia
Luxemburg
Franța
Olanda
Portugalia
Spania
Anglia
Malta
Irlanda
nr. externări la 100000 loc.
Externări spital - boli ale pielii și țesutului subcutanat, România, 2000-2009
0.0
50.0
100.0
150.0
200.0
250.0
300.0
350.0
400.0
450.0
500.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr. e
xter
nări
la 1
0000
0 lo
c.
Externări spital - boli cardiovasculare, România, 2000-2009
0.0
500.0
1,000.0
1,500.0
2,000.0
2,500.0
3,000.0
3,500.0
4,000.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr. e
xter
nări
la 1
0000
0 lo
c.
Fig. 72b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Fig. 73b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
50
Fig. 74a
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 75a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Externări spital - boli digestive, UE, 2009
0.0 500.0 1,000.0 1,500.0 2,000.0 2,500.0 3,000.0
România
Austria
Bulgaria
Lituania
Republica Cehă
Slovacia
Franța
Estonia
Luxemburg
Ungaria
Slovenia
Polonia
Finlanda
Italia
Spania
Anglia
Suedia
Irlanda
Portugalia
Malta
Olanda
nr. externări la 100000 loc.
Externări spital - boli respiratori, UE, 2009
0.0 500.0 1,000.0 1,500.0 2,000.0 2,500.0 3,000.0 3,500.0
România
Bulgaria
Lituania
Austria
Estonia
Ungaria
Slovacia
Slovenia
Finlanda
Republica Cehă
Irlanda
Polonia
Luxemburg
Spania
Anglia
Italia
Portugalia
Suedia
Franța
Malta
Olanda
nr. externări la 100000 loc.
Externări spital - boli digestive, România, 2000-2009
0.0
500.0
1,000.0
1,500.0
2,000.0
2,500.0
3,000.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr. e
xter
nări
la 1
0000
0 lo
c.
Externări spital - boli respiratori, România, 2000-2009
0.0
500.0
1,000.0
1,500.0
2,000.0
2,500.0
3,000.0
3,500.0
4,000.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr. e
xter
nări
la 1
0000
0 lo
c.
Fig. 74b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Fig. 75b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
51
Fig. 76a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 77a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Externări spital - cancer trahee, bronhii şi plămâni, UE, 2009
0.0 50.0 100.0 150.0 200.0 250.0 300.0 350.0
Ungaria
Austria
Luxemburg
România
Slovenia
Slovacia
Polonia
Olanda
Republica Cehă
Lituania
Finlanda
Suedia
Bulgaria
Italia
Anglia
Irlanda
Spania
Franța
Portugalia
Malta
nr. externări la 100000 loc.
Externări spital - cancer colon, UE, 2009
0.0 50.0 100.0 150.0 200.0 250.0 300.0 350.0 400.0
Ungaria
Austria
Lituania
România
Republica Cehă
Malta
Slovacia
Slovenia
Luxemburg
Finlanda
Bulgaria
Suedia
Polonia
Olanda
Italia
Spania
Franța
Portugalia
Anglia
Irlanda
nr. externări la 100000 loc.
Externări spital - cancer trahee, bronhii şi plămâni, România, 2000-2009
0.0
20.0
40.0
60.0
80.0
100.0
120.0
140.0
160.0
180.0
200.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr. e
xter
nări
la 1
0000
0 lo
c.
Externări spital - cancer colon, România, 2000-2009
0.0
50.0
100.0
150.0
200.0
250.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr. e
xter
nări
la 1
0000
0 lo
c.
Fig. 76b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Fig. 77b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
52
Fig. 78a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 79.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Externări spital - cancer piele, UE, 2009
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0 140.0 160.0
Austria
Portugalia
Ungaria
Slovacia
Republica Cehă
Bulgaria
Finlanda
România
Lituania
Slovenia
Franța
Italia
Suedia
Irlanda
Luxemburg
Polonia
Anglia
Spania
Olanda
Malta
nr. externări la 100000 loc.
Externări spital - cancer de sân, femei, UE, 2009
0.0 100.0 200.0 300.0 400.0 500.0 600.0
Austria
Finlanda
Ungaria
Luxemburg
România
Lituania
Slovenia
Franța
Republica Cehă
Suedia
Slovacia
Olanda
Italia
Anglia
Polonia
Spania
Irlanda
Portugalia
Malta
nr. externări la 100000 loc.
Externări spital - cancer piele, România, 2000-2009
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr. e
xter
nări
la 1
0000
0 lo
c.
Fig. 78b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
53
Fig. 80a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 81a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Externări spital - cancer ovarian, UE, 2009
0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0 90.0
Austria
Lituania
Ungaria
România
Luxemburg
Bulgaria
Slovacia
Finlanda
Polonia
Suedia
Republica Cehă
Malta
Slovenia
Anglia
Olanda
Irlanda
Italia
Franța
Spania
Portugalia
nr. externări la 100000 loc.
Externări spital - cancer prostată, UE, 2009
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0 140.0
Austria
Suedia
Lituania
Finlanda
Slovenia
Republica Cehă
Franța
Luxemburg
Italia
Ungaria
Olanda
România
Anglia
Spania
Slovacia
Irlanda
Portugalia
Bulgaria
Polonia
Malta
nr. externări la 100000 loc.
Externări spital - cancer ovarian, România, 2000-2009
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr. e
xter
nări
la 1
0000
0 lo
c.
Externări spital - cancer prostată, România, 2000-2009
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
45.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr. e
xter
nări
la 1
0000
0 lo
c.
Fig. 80b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Fig. 81b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
54
Fig. 82a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 83a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Externări spital - cancer uterin, UE, 2009
0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0 90.0 100.0
România
Austria
Lituania
Slovacia
Republica Cehă
Ungaria
Suedia
Finlanda
Slovenia
Polonia
Irlanda
Portugalia
Luxemburg
Olanda
Anglia
Italia
Spania
Franța
Malta
nr. externări la 100000 loc.
Externări spital - neoplasm, UE, 2009
0.0 500.0 1,000.0 1,500.0 2,000.0 2,500.0 3,000.0 3,500.0
Austria
Ungaria
România
Slovenia
Lituania
Finlanda
Estonia
Republica Cehă
Slovacia
Bulgaria
Luxemburg
Polonia
Suedia
Italia
Franța
Portugalia
Olanda
Spania
Anglia
Irlanda
Malta
nr. externări la 100000 loc.
Externări spital - cancer uterin, România, 2000-2009
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
70.0
80.0
90.0
100.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr. e
xter
nări
la 1
0000
0 lo
c.
Externări spital - neoplasm, România, 2000-2009
0.0
500.0
1,000.0
1,500.0
2,000.0
2,500.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr. e
xter
nări
la 1
0000
0 lo
c.
Fig. 82b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Fig. 83b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
55
Fig. 84a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 85a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Externări spital - diabet zaharat, UE, 2009
0.0 100.0 200.0 300.0 400.0 500.0 600.0 700.0 800.0 900.0
Bulgaria
Ungaria
România
Austria
Republica Cehă
Lituania
Polonia
Estonia
Slovacia
Franța
Finlanda
Suedia
Malta
Luxemburg
Irlanda
Portugalia
Slovenia
Italia
Anglia
Spania
Olanda
nr. externări la 100000 loc.
Externări spital - HTA, UE, 2009
0.0 100.0 200.0 300.0 400.0 500.0 600.0 700.0
România
Lituania
Austria
Slovacia
Polonia
Republica Cehă
Ungaria
Slovenia
Finlanda
Luxemburg
Italia
Suedia
Malta
Portugalia
Spania
Bulgaria
Franța
Irlanda
Anglia
Olanda
nr. externări la 100000 loc.
Externări spital - diabet zaharat, România, 2000-2009
0.0
50.0
100.0
150.0
200.0
250.0
300.0
350.0
400.0
450.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr. e
xter
nări
la 1
0000
0 lo
c.
Externări spital - HTA, România, 2000-2009
0.0
100.0
200.0
300.0
400.0
500.0
600.0
700.0
800.0
900.0
1,000.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr. e
xter
nări
la 1
0000
0 lo
c.
Fig. 84b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Fig. 85b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
56
Fig. 86a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 87a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Externări spital - otrăviri cu droguri, medicamente si substanțe biologice - efecte toxice, UE, 2009
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0 140.0 160.0 180.0 200.0
Franța
Lituania
Ungaria
Anglia
Bulgaria
Irlanda
Polonia
Suedia
Malta
Finlanda
Olanda
Austria
Republica Cehă
Estonia
Slovacia
Slovenia
România
Luxemburg
Portugalia
Spania
Italia
nr. externări la 100000 loc.
Externări spital - boli sistem nervos, UE, 2009
0.0 200.0 400.0 600.0 800.0 1,000.0 1,200.0 1,400.0
Lituania
Austria
Bulgaria
Finlanda
Luxemburg
România
Slovacia
Republica Cehă
Polonia
Ungaria
Estonia
Franța
Suedia
Slovenia
Italia
Irlanda
Anglia
Portugalia
Spania
Olanda
Malta
nr. externări la 100000 loc.
Externări spital - otrăviri cu droguri, medicamente si substanțe biologice - efecte toxice, România, 2000-2009
0.0
20.0
40.0
60.0
80.0
100.0
120.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr. e
xter
nări
la 1
0000
0 lo
c.
Externări spital - boli sistem nervos, România, 2000-2009
0.0
100.0
200.0
300.0
400.0
500.0
600.0
700.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr. e
xter
nări
la 1
0000
0 lo
c.
Fig. 86b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Fig. 87b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
57
Fig. 88a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 89a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Externări spital - tuberculoză, UE, 2009
0.0 50.0 100.0 150.0 200.0 250.0
România
Lituania
Polonia
Slovacia
Austria
Ungaria
Finlanda
Portugalia
Spania
Slovenia
Republica Cehă
Italia
Franța
Irlanda
Suedia
Luxemburg
Anglia
Malta
Olanda
nr. externări la 100000 loc.
Externări spital - tulburări mentale și de comportament din cauza consumului de alcool, UE, 2009
0.0 50.0 100.0 150.0 200.0 250.0 300.0 350.0
Luxemburg
Finlanda
Austria
Suedia
Polonia
Lituania
Slovacia
Franța
Republica Cehă
România
Slovenia
Ungaria
Anglia
Irlanda
Malta
Bulgaria
Italia
Portugalia
Olanda
Spania
nr. externări la 100000 loc.
Externări spital - tuberculoză, România, 2000-2009
0.0
50.0
100.0
150.0
200.0
250.0
300.0
350.0
400.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr. e
xter
nări
la 1
0000
0 lo
c.
Externări spital - tulburări mentale și de comportament din cauza consumului de alcool, România, 2000-2009
0.0
20.0
40.0
60.0
80.0
100.0
120.0
140.0
160.0
180.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr. e
xter
nări
la 1
0000
0 lo
c.
Fig. 88b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Fig. 89b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
58
Fig. 90a.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) III. 68 Spitalizări de zi Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI. III. 69 Raport spitalizări de zi/spitalizări continue Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI. III. 70 Durata medie de spitalizare Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI. III. 71 Utilizarea asistenţei primare – vizite autoraportate (a) şi înregistrate (b) Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI. III. 72 Consultaţii de specialitate – a. autoraportate şi b. înregistrate Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI. III. 73 Intervenţii chirurgicale Se calculează ca număr de proceduri la 100000 locuitori. Sunt considerate 11 proceduri (PTCA, cezariene, cataractă, by-pass coronarian, proteză de şold, colecistectomie laparoscopică, excizie parţială de glană mamară, hernie inghinală, amigdalectomie, plastie de genunchi şi mastectomie totală). În analiza de faţă au fost selectate 4 proceduri (fig. 91 a – d)
Externări spital - tulburări mentale și de comportament, UE, 2009
0.0 200.0 400.0 600.0 800.0 1,000.0 1,200.0 1,400.0 1,600.0 1,800.0
Austria
Finlanda
România
Estonia
Ungaria
Luxemburg
Lituania
Suedia
Slovacia
Polonia
Republica Cehă
Bulgaria
Slovenia
Malta
Franța
Italia
Anglia
Spania
Portugalia
Irlanda
Olanda
nr. externări la 100000 loc.
Externări spital - tulburări mentale și de comportament, România, 2000-2009
0.0
200.0
400.0
600.0
800.0
1,000.0
1,200.0
1,400.0
1,600.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani
nr. e
xter
nări
la 1
0000
0 lo
c.
Fig. 90b.
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
59
Fig. 91 a. PTCA, 2009 Fig. 91 b. Cezariene, 2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 91c. Operaţii de cataractă, 2009 Fig. 91 d. By-pass coronarian, 2009
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
60
Se constată că România se situează pe ultimele locuri la proceduri intervenţionale cardiace (PTCA, by-pass, fig 91 a, d), ocupă un loc ceva mai convenabil la operaşiile de cataractpă (Fig 91c), dar un loc fruntaş la cezariene (Fig. 91b). III. 74 Utilizarea medicamentelor Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI. III. 75 Mobilitatea pacienţilor Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI. III. 76 Acoperirea cu asigurări de sănătate Nu sunt date pentru România. III. 77 Cheltuieli pentru sănătate Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI. III. 78 Ratele de supravieţuire prin cancer Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI. III. 79 Fatalitatea intraspitalicească la 30 de zile pentru IMA şi AVC Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI. III. 80 Echitatea accesului la servicii de sănătate III. 81 Timpul de aşteptare pentru unele servicii de chirurgie Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI. III. 82 Infecţii nosocomiale Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI. III. 83 Calitatea tratamentului în cancer Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI. III. 84 Controlul diabetului Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI. III. E. Indicatori de promovare a sănătăţii În această grupă există 4 de indicatori (Tab. 12). Tabelul 12. ECHI - Indicatori de promovare a sănătăţii Nr. crt. Indicator
85 Politici privind limitarea expunerii la tutun în mediu 86 Politici privind nutriţia 87 Politici şi practici de stil de viaţă sănătos 88 Programe integrate în scoli, spitale, la locul de muncă
Institutul Național de Sănătate Publică 2011
61
Aceşti indicatori sunt complecşi, construiţi din mai mulţi indicatori din domeniul definit. În prezent nu există fdate pentru niciunul dintre ei. IV. Concluzii Analiza stării de sănătate a populaţiei României prin prisma indicatorilor ECHI şi pe baza informaţiilor din această bază de date a relevat o stare de sănătate mai precară a populaţiei României, comparativ cu nivelul UE 27. Astfel, românii trăiesc mai puţin, au o natalitate mai redusă şi o rată totală de fertilitate sub media UE. Cu toate acestea, fertilitatea este precoce la noi în ţară, România având una dintre cele mai ridicate valori pentru născuţii vii provenind din mame sub 20 de ani. Prin prisma componentei negative a reproducerii, românii au o mortalitate peste medie, atât generală, căt şi pe diferite cauze de boală. Prin prisma serviciilor de sănătate, în România exstă mai puţină infrastructură şi mai puţin personal comparativ cu alte state din UE. Sunt puţin reprezentate serviciile preventive, în special serviciile de screening, sau unele servicii intervenţionale (ex. By-pass coronarian, PTCA), dar suntem pe locuri fruntaşe alte servicii medicale (ex. cezariana). Sănătatea percepută nu ne avantajează, România înregistrând procente ridicate pentru persoanele mulţumite şi foarte mulţumite de sănătatea proprie (în opoziţie cu indicatorii obiectivi) şi ponderi foarte mici pentru problemele de sănătate autoraportate. Analiza comparativă a determinanţilor sănătăţii a relevat, oarecum surprinzător, niveluri de expunere mai mari comparativ cu UE, care au insă o tendinţă desrescătoare (ex. nivelul de poluare atmosferică urbană). Setul de indicatori ECHI conţine 88 de indicatori, din care, în prezent există date comparabile pentru peste 40 dintre aceştia. Pentru fiecare indicator sunt definite una sau mai multe modalităţi de analiză şi chiar mai multe criterii de analiză – unii sunt exprimaţi pe genuri, pe grupe de vârstă sau la diferite vârste, alţii sunt exprimaţi în funcţie de nivelul de educaţie. De aceea, putem spune că numărul indicatorilor analizaţi este cu mult peste 80. În general, au existat date în baza ECHI pentru România, chiar şi în situaţiile în care se pentru alte state nu existau. În unele situaţii existau surse naţionale care să completeze sau să aducă informaţie mai recentă (ex. acoperirile vaccinale la copii se opresc la nivelul anilor 2004 sau 2005, iar acoperirea cu vaccin antigripal la vârstici la nivelul anului 2008), dar acestă sinteză a avut ca ţintă analiza bazei de date ECHI. Putem spune că analiza ECHI aduce un plus de informaţie privind starea de sănătate a populaţiei României, dincolo de demersurile naţionale, şi, cel mai important, oferă un cadru standardizat de comparare cu celelalte state UE, care ne ajută să identificăm principalele diferenţe. Acestea trebuie să devină rapid subiectul unor politici publice eficace, care să conducă la corecţia/îmbunătăţirea indicatorilor stării de sănătate. Bibliografie
1. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database 2. www.insse.ro 3. Scherbov S, Mamolo M, Lutz W. Probabilistic Population Projections for the 27 EU
Member States Based on Eurostat Assumptions. 2008. Disponibil la http://www.oeaw.ac.at/vid/download/edrp_2_08.pdf
4. (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm