Universitatea Transilvania Brasov Facultatea de Alimentatie si Turism

Instalatie frigorifica pentru pensiune cu beci de vinuri

1

2010

Cuprins: Cap.I :Introducere3 1.1 Scurt istoric al frigului artificial..3 1.2 Influenta temperaturilor scazute asupra alimentelor....5 Cap.II. Studiul solutiilor existente pe plan national si international..5 2.1.Pastrarea vinului in cele mai bune conditi..5 2.2.Cei 6 factori esentiali pentru pastrare in bune conditi..7 2.3Controlul temperature.10 2.4.Conservarea vinurilor.12 2.5.Stocarea sticlelor..14 2.6.Tabel temperature optime la care se servesc vinurile..14 2.7.Curatare si intretinere.....17 2.8.Ghid de detectare a defectiunilor....18 2.9.Instalarea...20 2.10.Pastrarea vinului in antichitate.22 Cap.III.Alegerea si justificarea solutilor constructive..30 3.1.Asezarea.30 Cap.IV. Functionarea..39 4.1.Principiul de functionare al aparatelor frigorifice39 Cap.V. Calculul economic..47 Cap.VI.Concluzii.48 Bibliografie49

2

Cap1.Introducere1.1.Scurt istoric al frigului artificial In istoria frigului artificial, anul 1755-cand William Cullen a realizat un aparat de produs gheata artificiala prin evaporarea apei la presiune scazuta-poate fi considerat ca anul de nastere al frigului artificial. Fara a intra in detalii, este util de aratat principalele etape in evolutia frigului artificial, in cele peste 2 secole cat au trecut de la inceputurile lui. Acestea pot fi sintetizate astfel: Cercetarile sistematice asupra lichefierii gazelor, datorate lui M. Faraday, incepand cu anul 1823,ca si cercetarile de de termodinamica care incep in anul 1824 prin activitatea lui S. Carnot si se extind intre anii 1842-1852, au fost hotaratoare in realizarea primelor utilaje frigorifice. Inventarea in anul 1834 a masinii frigorifice cu compresie-de vaporizare de vapori lichefiabili-de catre J. Perkins si pusa la punct de J. Harrison, in 1856, este consecinta directa a cercetarilor mentionate anterior precum si realizarii pompei de vid de catre Guericke in anul 1672. Inventarea masinii frigorifice prin absortie, de catre Ferdinand Carre in anul 1859, care cunoaste curand o dezvoltare industriala, ca si inventarea masinii

3

frigorifice cu compresie si destindere de aer, de catr Kirk in anul 1862, reprezinta doua etape importante in evolutia frigului artificial. Inventarea masinii de fabricat ghiata prin vaporizarea apei in vid, care intra in practica comerciala in anul 1866 cu aparatul lui Edmond Carre-fratele lui Ferdinand- poate fi considerata ca un punct de plecare pentru o alta etapa in producerea frigului artificial. Spre deosebire de masina lui Cullen din anul 1755,care functiona cu o pompa de vid, aparatul lui E. Carre functiona si cu absortia vaporilor de apa de catre acidul sulfuric, aflat intr-un recipient anume. Cercetarile de termodinamica initiate de S. Carnot din anul 1824, care sunt aprofundate de C.Linde incepand din anul 1870, ca si studiul asupra fluidelor frigorigene dau un nou avant realizarilor in producerea frigului artificial. In anul 1876, francezul Charles Tellier instaleaza un agregat frigorific cu compresie pe un vapor, utilizandeter metilic, cu care a facut primele transporturi de carne intre Argentina si Franta. Intrarea in actiune a altor fluide frigorifice-in locul eterului etilic si metilic, fluide cu pericol de explozie- ca dioxidul de carbon, dioxidul de sulf si amoniacul, hotarasc aparitia primului compresor cu amoniac realizat in anul 1876; este momentul din care incepe sa se dezvolte cu prioritate masinile cu compresie de vapori lichefiabili, in special cu amoniac. Dupa anul 1900, masinile frigorifice sunt produse la scara industriala, iar frigul artificial se extinde practic in toate sectoarele vietii economice. Ca urmare, in anul 1929, americanul Clarence Birdseye a inregistrat brevetul pentru congelarea produselor alimentare si aproape concomitent au aparut frigiderele gospodaresti. Dupa primul razboi mandial se dezvolta in mod rapid folosirea frigului in industria alimentara; apare industria produselor congelate,depozitele de pastrare frigorifica si se fac cercetari pentru pastrarea in atmosfera controlata si cercetari pentru liofilizarea unor alimente, aceasta limitata insa din cauza costurilor ridicate.Dupa aldoilea razboi mondial se dezvolta industria frigorifica atat in sfera productiei-instalatii de congelare, refrigerare si depozitare-cat si in sfera desfacerii (vehicule frigorifice, vitrine frigorifice, refrigeratoare si congelatoare casnice). Dupa cum se poate constata,industria frigului deabia a depasit 100 de ani de la aparitie, iar cea a congelarii alimentelor a ajuns la jumatate de secol. Cu toate acestea,

4

intr-o perioada atat de scurta,progresele sunt spectaculoase. Productia de consum de alimente congelate in crescut neincetat in anii de dupa razboi, astazi, in multa tari, alimentele congelate intrand curent in alcatuirea meniurilor zilnice. 1.2.Influenta temperaturilor scazute asupra alimentelor Frigul este considerat astazi mijlocul cel mai simplu, mai sigur si mai economic de pastrare a produselor alimentare. Pastrarea alimentelor cu ajutorul frigului se realizeaza prin doua procedee: refrigerare si congelare. Refrigerarea Este procedeul prin care produsul alimentar este racit pan in jurul punctului sau de inghet si pastrat la aceasta temperatura o perioada determinata.Unele produse nu suporta refrigerarea pana in apropierea punctului lor de inghet, deoarece inregistreaza vatamari produse de frig. Asa de exemplu, tomatele nu pot fi tinute la temperaturi mai mici de 8oC, iar castravetii sub 12oC, fara a se produce daune fiziologice si calitative. De aceea, temperaturile de refrigerare au o scara larga de variabilitate si anume din apropierea punctului de inghet pana la 15oC. Totusi, in vorbirea curenta Dupa cum se poate constata,industria frigului deabia a depasit 100 de ani de la aparitie, iar cea a congelarii alimentelor a ajuns la jumatate de secol. Cu toate acestea, intr-o perioada atat de scurta,progresele sunt spectaculoase. Productia de consum de alimente congelate in crescut neincetat in anii de dupa razboi, astazi, in multa tari, alimentele congelate intrand curent in alcatuirea meniurilor zilnice. .Influenta temperaturilor scazute asupra alimentelor Frigul este considerat astazi mijlocul cel mai simplu, mai sigur si mai economic de pastrare a produselor alimentare. Pastrarea alimentelor cu ajutorul frigului se realizeaza prin doua procedee: refrigerare si congelare.

Cap.II Studiul solutilor existente pe plan national si international2.1.Pstrai vinul n cele mai bune condiii Pe msur ce popularitatea vinului crete, din ce n ce mai multe persoane se transform

5

n colecionari amatori. Este foarte important ca acetia s tie cum s pstreze licoarea lui Bachus n cele mai bune condiii. Despre depozitare... Cnd vine vorba despre depozitarea vinului, prima imagine care ne vine n minte este cea a unei pivnie sau a unei crame. Dei snt modaliti perfecte de a pstra vinul, astfel de locuri nu snt la ndemna oricui. Pe de alt parte, cnd colecia dumneavoastr de vinuri devine din ce n ce mai "consistent", este bine s inei seama de cteva sfaturi, care vor contribui la meninerea calitii, culorii i aromei vinului, chiar dac nu avei o cram sau o pivni. Primul aspect pe care trebuie s l luai n calcul este felul de vin pe care l depozitai. Vinul spumant, de exemplu, este cel mai predispus s-i schimbe calitile dac este pstrat ntr-un loc unde bate soarele sau unde este foarte mult lumin. Nu este nici o problem dac inei o sticl de vin spumant la lumin, atta timp ct aceasta este nedesfcut. Dac intenionai s v delectai cu el cteva zile dup ce l-ai deschis, atunci mai bine pstrai-l n frigider. inei cont i de faptul c vinul alb, fie el spumant sau nu, este i mai predispus s-i schimbe atributele sub influena luminii sau a cldurii soarelui. Prin urmare, orice varietate de vin alb trebuie inut fie ntr-un dulap nchis i rcoros, fie n frigider. Temperatura de pstrare Vinurile proaspete nu trebuie servite reci, la o temperatur cu mult diferit de cea a mediului ambiant, ntruct acest factor ar putea afecta aroma buturii. Temperatura ideal pentru pstrarea soiurilor de vin alb i spumant este ntre 6 i 8 grade Celsius. Dac pstrai vin rou, n special Merlot sau Zinfandel, n frigider, nainte de a-l servi este bine s l lsai s se "odihneasc" timp de o zi, la temperatura camerei. Probabil tii c vinurile roii nu trebuie servite reci, pentru a-i menine aroma. n cazul n care depozitai sticlele de vin n rafturi speciale, ordinea este urmtoarea: vinurile spumante se aeaz pe raftul cel mai de jos, apoi sticlele cu vin alb i n cele din urm vinul rou, deasupra celui alb. Fizica explic acest lucru: cldura se ridic, prin urmare orice sortiment de vin are nevoie de o temperatur sczut pentru a-i pstra calitile mai mult timp.

6

Pstrarea vinului n dulapuri Dac optai pentru depozitarea vinului ntr-un dulap, este foarte important ca acesta s fie aerisit suficient, cci altfel se va forma mucegai n vinuri, n special n cele roii. Avei grij atunci cnd inei butura n dulapuri fabricate din lemn vechi, ntruct ntr-un astfel de mediu dopul sticlei poate putrezi. Indiferent de tipul de dulap pe care l avei la dispoziie, este foarte important s l curai bine nainte de a depozita vinul i s v asigurai c nu miroase a nchis i c nu prezint semne de putrezire. n general, pasionaii de vinuri spun c sticlele ce conin minunata licoare trebuie pstrate n poziie orizontal, nu vertical. Explicaia ar fi c vinul rmne n contact cu dopul i aerul nu ptrunde n interior i nu modific proprietile buturii. Un aspect deosebit de important este ca vinul s nu fie depozitat mpreun cu alte alimente ce pot fermenta. Fructele, legumele verzi i brnzeturile au tendina de a putrezi atunci cnd snt aezate lng vinuri, iar mucegaiul afecteaz calitatea vinului, ptrunznd n butur prin dop. Alte sisteme de pstrare a vinului Pstrarea i depozitarea vinurilor reprezint una dintre cele mai mari probleme pentru mptimiii i iubitorii de vinuri. Foarte multe persoane din aceast categorie investesc bani i i construiesc acas adevrate vinoteci, unde i in ascunse de ochii lumii "comorile", alii le in pur i simplu n cmar sau n vitrin. n lipsa unor spaii special amenajate pentru pstrare, iubitorii vinurilor au posibilitatea de a folosi vitrine speciale. Depozitarea corect este un element esenial pentru ca vinurile s-i pstreze calitile. Cldura este cel mai mare inamic al vinului, temperaturile ce depesc 10-15 grade Celsius accelernd procesul de mbtrnire, rezultnd astfel o maturare "nesntoas". De asemenea, alternana temperaturilor reprezint un pericol, modificrile brute de temperatur producnd schimbri de presiune n sticl, fornd dopul i permind ptrunderea aerului. Lumina soarelui sau cea artificial (mai ales cea fluorescent) are un efect duntor asupra vinurilor, iar dopul de plut al sticlelor trebuie verificat cu regularitate pentru a nu se usca, fapt ce ar favoriza ptrunderea aerului i alterarea aromei buturii. 7

2.2.Cei 6 factori esentiali pentru pastrarea in bune conditii a vinului. Invechirea si pastrarea vinurilor depinde de 6 criterii specifice. EuroCave este inventatorul si singurul producator mondial de combine speciale care indeplinesc aceste cerinte in totalitate.

TEMPERATURA. In ceea ce priveste temperatura, cele doua elemente amenintatoare pentru vin sunt fluctuatia si extremele. O temperatura cuprinsa intre 10 si 14 grade este ideala pentru invechirea vinului. MEDIUL INTUNECAT. Lumina si, in special ultravioletele sale deterioreaza vinul foarte repede prin oxidarea taninei in mod ireversibil. Din acest motiv se recomanda depozitarea vinului la loc intunecat, protejat cu atentie de ultraviolete. VENTILATIA NATURALA. Calitatea aerului din ambient si improspatarea acestuia sunt factori decisivi in pastrarea vinului. Un curent constant de aer proaspat este obligatoriu pentru a preveni aparitia de mirosurineplacute si pentru a evita aparitia mucegaiului.

UMIDITATEA. Mentinerea unui anumit grad de umiditate este un factor cheie, daca materialul izolator isi pastreaza capacitatea de sigilare. Ideal ar fi ca procentul de umiditate sa fie mai mare de 50%.

DEPARTE DE VIBRATII. Vibratiile afecteaza procesul incet de dezvoltare biochimica a vinului si sunt adesea catastrofale pentru cele mai fine soiuri. Pentru a lasa un vin sa se invecheasca natural este esentiala indepartarea oricarei surse de vibratii.

ASEZAREA/EXPUNEREA. Mutarea frecventa a sticlelor poate dauna vinurilor pastrate corect. Folosirea unui sistem depozitarea adaptat anumitor tipuri de sticle, se reduce mutarea inutila. Daca una din aceste conditii nu e respectata, vinul dumneavoastra nu se pastreaza in conditii optime.

8

Mutarea deasa a sticlelor dauneaza bunei pastrari a vinului. Se recomanda detinerea unei solutii de depozitarea pentru a evita miscarea inutila. Combinele trebuie create de asa maniera incat sa permita depozitarea unui numar cat mai mare de sticle de toate marimile. Structura combinei trebuie sa fie astfel incat sa reduca la minim vibratiile daunatoare. Sistemul de depozitare EuroCave Spre deosebire de majoritatea combinelor create de producatori de interioare, dimensiunea unica a combinei EuroCave a fost creata special pentru inmagazinarea sticlelor. Cele 13 tipuri de rafturi (mobile, de depozitare, de prezentare) create de EuroCave ofera o solutie perfecta in problema varierii in forma si marimea sticlelor cat si o capacitate de stocare optima. Creata pentru a sustine o mare cantitate de sticle, rama combinelor EuroCave este intarita printr-o rama de otel si elemente de suport (pentru modelele cu o capacitate mai mare). Astfel este evitat riscul de deformare a combinei. Inertia considerabila a combinei limiteaza efectele vibratiilor din afara. Climatizoare-umidificatoare pentru crama. Principiul acestui aparat EuroCave este sa transforme orice tip de camera (pivnita,garaj,etc.) intr-o crama veritabila. Controlul temperaturii, absorbtia vibratiilor, mentinerea umiditatii, ventilatia Climatizoare-umidificatoare pentru crame de la EuroCave recreaza mediul natural pentru pastrarea vinurilor dumneavoastra; si va face viata mai usoara. Climatizoare-umidificatoare pentru crame: o metoda incercata si testata pentru pastrarea vinului. O conditie esentiala pentru invechirea corecta a vinului este ca toate conditiile de pastrare sa fie indeplinite. Folosind experienta de peste 28 de ani in pastrarea vinurilor, climatizoare-umidificatoare pentru crame EuroCave va ofera sansa de a transforma orice camera intr-o crama veritabila. Cum sa-ti transformi una din camere intr-o crama adevarata? Poate un climatizoare-umidificatoare pentru crame sa transforme o camera intr-o crama? -Da. O pivnita, un garaj, un pod sau chir o debara sub scari poate fi usor transformata intr-o crama. Va trebui totusi ca acea camera sa fie bine izolata pentru ca 9

climatizoarele-umidificatoarele pentru crame EuroCave sa aiba o performanta optima. Exista vreun avantaj in instalarea climatizorului-umidificatorului pentru crame intr-o crama veritabila? -Da. In ciuda unui aspect perfect,cramele nu respecta mereu cele 6 criterii necesare pantru pastrarea potrivita a vinului,pot suferi schimbari bruste de temperatura, umiditate excesiva,ventilatie insuficienta,etc. Climatizorul-umidificatorul pentru crame EuroCave compenseaza toate aceste conditii indezirabile. Instalarea unor climatizoare-umidificatoare pentru crame ajuta la depozitarea unei cantitati mari de sticle? -Da. A fost creat pantru a functiona in spatii de pana la 25m si astfel poate fi folosit la pastrarea catorva mii de sticle. De exemplu, o camera de 18 m (3*3m cu o inaltime de 2 m) dotata cu un Modulotheque cu 9 compartimente (cu rafturi de stocare) inseamna peste 1190 de sticle depozitate.

Tabel cu caracateristici tehnice:

2.3.Controlul temperaturii Temperaturile extreme sau fluctuatiile bruste sunt daunatoare pentru pastrarea vinului. Un sistem eficient de ajustarea temperaturii este vital.

10

2 sisteme pentru controlul temperaturii - un sistem simplu de reglare. Un sistem standard de reglare cu un panou de control in camera in care se gaseste aparatul. - EuroCave-un sistem electronic de reglare. Prin sistemul electronic de reglare se intelege faptul ca climatizoare-umidificatoare pentru crame EuroCave regleaza automat temperatura atunci cand temperatura camerei variaza cu un grad fata de temperatura setata. Daca temperatura creste compresorul oprit imediat. In cazul in care temperatura scade, mecanismul de incalzire intra in functiune. Ca rezultat, temperatura este mentinuta constanta si nu scad sansele de maturare ale vinului. Panoul de control situat in afara camerei te ajuta sa reglezi temperatura fara a deschide usa, ceea ce ar putea duce la modificari in temperatura in detrimentul procesului prin care trece vinul. Astfel vinul dumneavoastra nu este deranjat. Umiditate constanta Controlul gradului de umiditate asigura pastrarea intacta a dopurilor de sticle. Aparatele obisnuite de aer conditionat au tendinta de a usca aerul. Mentinerea umiditatii de peste 50% este un element vital. 2 sisteme de reglare - Un sistem de drenaj. Acest sistem doar reduce umiditatea excesiva prin uscarea condensului. - EuroCave - un sistem reconstruit. Cu climatizoare-umidificatoare pentru crame EuroCave, apa rezultata in urma racirii aerului din crama, nu este evacuata ci oprita intr-un vas. Aceasta rezerva de apa controleaza nivelul de umiditate dim crama. Astfel gradul de umiditate poate fi pastrat la o umiditate relativa de peste 50%. *Acest procent poate varia in functie de umiditatea de afara si de cat de expusa este crama la aceasta.

Sistemul antivibratii Vibratiile emanate de compresorul aparatului de aer conditionat deranjeaza indelungatul proces bio-chimic al vinului. Mai rau de atat, acesta genereaza un nivel de sunete care sunt deranjante daca, camera in care e plasat e situata langa alte camere, locuite.

11

2 tipuri de protectii - Sistem fara protectie. Aceste aparate de aer conditionat nu sunt izolate pentru vibratii. - EuroCave - sistemul de protectie contra vibratiilor. Pentru a elimina vibratiile cauzate de compresor, climatizoare-umidificatoare pentru crame EuroCave sunt dotate cu un sistem de excludere a vibratiilor(VES). Dotate cu parti izolante de piatra, climatizorulumidificatorul pentru crame sunt montate pe un suport de spuma pentru izolarea vibratiilor. Pentru a asigura o liniste cat mai mare acestea asigura cel mai redus nivel de sunete-40db (echivalent cu zgomotul generat de un calculator) de pe piata. Usor de instalat Gata de instalare, climatizorul-umidificatorul pentru crame EuroCave se fixeaza direct pe perete sau intr-un separeu. Pentru a fi pusa in functiune e nevoie doar de o priza in apropierea ei. - Zona in care aparatul elibereaza aerul cald trebuie ventilata si nu trebuie sa depaseasca 32C. - Este nesesara o deschidere in perete pentru a monta aparatul. - Zona aerisita, temperatura:maxim 32C,minim 0C; -minim 500mm;-interiorul celulei; - maxima a izolatiei peretelui:300mm - Se poate construi o rama inainte de instalare(dimensiuni interior). - Inaltime;-latime;-grosime;-adancime in functie de grosimea ramei. Caracteristici - Temperatura exterioara: Maxim:35C Minim:0C - Iluminare:14W - Mediu ecologic (fara CFC) R134a - lichid de racire - Livrat cu un cablu electric de 2,75 m cu impamantare. 2.4.Conservarea vinurilor Dup cum se tie vinul poate fi conservat n timp: dac sunt pstrate ntr-un loc potrivit vinurile albe se pot conserva aproximativ doi ani de la culesul viei, oricum este de preferat ca ele s fie consumate n cel mult un an. Vinul rou uor, tip de mas, pot fi conservate pn la doi ani, n timp ce unele vinuri roii mai tari, tip Puterea ursului pot rezista pn la zece ani, iar cele tari dulci tip Porto chiar i douzeci de ani. Cnd cumprai o sticl de vin punei-o imediat n pivni sau ntr-un loc potrivit. n procesul care ncepe cu cultivarea viei de vie pn la coacere i la cules i continu cu 12

vinificarea sunt determinani trei factori: lumina, umiditatea aerului i temperatura ambientului. Pentru ca gustul vinului s ajung la deplina maturitate i pentru a pstra aroma plcut a vinului este necesar s i se asigure o conservare perfect prin interaciunea acestor trei factori. Locul de conservare Nu toi dispun de un loc n subsol pe care s-l foloseasc drept pivni. Numai n ultima vreme tehnologia a reuit s ofere un nlocuitor adevrat clasicei pivnie. Frigiderul-pivni (Wine Cellar) pe care l-ai cumprat este un aparat special studiat pentru a conine i a conserva n mod corect vinul. n interiorul su nu se pstreaz fructe, legume i conserve, ci numai sticlele de vin preferate. Astfel, chiar dac nu avei o pivni putei nvechea, conserva n mod adecvat i degusta orice tip de vin. Modalitatea de conservare O regul esenial pentru a conserva sticlele preferate este de a le culca pe o parte sau de a le ine nclinate n aa fel nct dopul s fie n vin. Muli cred c aceasta duce la clasicul miros de dop. n realitate contactul dintre vin i dop favorizeaz elasticitatea dopului, garantndu-i funcionalitatea. Faptul c putei lua cu uurin una din sticle evit scuturri accidentale care, ca i vibraiile, pot repune n suspensie sedimentele, alternnd, pentru mai mult sau mai puin timp, aspectul estetic al vinului. Deci trebuie s micai ct mai puin sticlele i s lsai vinul s se odihneasc. n afar de aceasta evitai ca sticlele s intre n contact cu peretele din spate pentru c acest lucru nu numai c poate compromite o dezgheare eficient, dar poate s strice etichetele de pe sticle din cauza picturilor de ap strnse n timpul dezgherii. Rafturile pe care se pun sticlele trebuie s fie de lemn, material ce absoarbe n mod eficient eventualele vibraii i menine sticla departe de peretele ce transmite frigul. n afar de aceasta este fundamental sticlele de vin s fie inute departe de substane i locuri caracterizate de mirosuri puternice pentru c acestea ar putea fi transmise vinului.

13

Temperatura Temperatura reprezint un factor critic i important pentru tot ciclul de via al vinului i determin buna sa dezvoltare cnd rmne n s se cizeleze. Pentru o conservare optim temperatura trebuie meninut constant ntr-un interval ntre 8 i 12C. Este foarte important s se evite diferene de temperatur mari i rapide: o temperatur prea ridicat dilateaz lichidele i determin o accelerare a maturrii vinului, n timp ce o temperatur prea sczut (sub 4 - 5C) poate duce la precipitarea tartrailor, defect ce aduce prejudicii la aspectul estetic al vinului. n cazul extrem de scdere a temperaturii sub 0C, vinul, congelndu-se poate provoca explozia dopului. Dopul Dopul reprezint o component fundamental a sticlei: calitatea sa, aleas de productorul de vin, este foarte important pentru maturarea corect a vinului nsui. Condiiile perfecte ale dopului, inclusiv pe sticla pe care o achiziionm, depind exclusiv de standardele de folosire i de stocare folosite de productor sau de mbuteliator. 2.5. STOCAREA STICLELOR Stocaj clasic cu 36 de sticle Dac se dorete aranjarea sticlelor pentru conservarea vinului n aa fel nct s fie vizibile i uor de scos, se recomand configuraia cu 36 de sticle (bordoleze sau mixt bordoleze i renane). Poziionai n niele speciale ale fiecruia din cele 5 rafturi de lemn un numr maxim de 6 sticle, alte 6 sticle pot fi aezate n orificiile speciale fcute la baza pivniei, n total 36 de sticle. Rafturile de lemn au un sistem de blocaj pentru a evita scoaterea lor involuntar care ar putea provoca cderea sticlelor. V sugerm s aezai sticlele mai mari (Renana). 2.6.TABELUL TEMPERATURILOR OPTIME LA CARE SE SERVESC VINURILE In acest tabel sunt raportate temperaturile recomandate pentru servirea vinului la masa. In cazul in care vinul trebuie servit la o temperatura superioar celei configurate la interiorul frigoriferului-pivni se recomand lsarea sticlelor la temperatura ambientului pentru timpul necesar.

14

Barolo 17 C Barbaresco 17 C Beaujolais 13 C Bordeaux Alb Sec 8 C Bordeaux Rou 17 C Bourgogne Alb 11 C Bourgogne Rou 18 C Brunello 17 C Champagne 6 C Chianti Clasic 16 C Passito di Pantelleria 6 C Provenza Ros 12 C Vinuri Spumoase Seci i Dulci 6 C Verdicchio 8 C Vinuri albe din zona Trento 11 C Vinuri albe Franciacorta 11 C Vinuri albe seci 8 C Vinuri din Friuli 11 C Vinuri din Rodano 15 C Vinuri de pe Loara Albe Seci 10 C Vinuri de pe Loara dulci 7 C Vinuri de pe Loara Roii 14 C Vinuri dulci din stafide 8-18 C Vinuri noi 12 C Vinuri Roii usare, cu puin tanin 14 C Vinuri Roii mediu structurate, cu estul de mult tannin 6 C

Punerea n funciune a aparatului Pornirea aparatului

15

Bgai tecrul n priz pentru a pune n funciune aparatul i a regla temperatura pe panoul frontal al aparatului, un bec verde de semnalizare se aprinde i aparatul este n funciune. n interiorul aparatului se afl un bec care se aprinde automat cnd se deschide ua sau se poate aprinde la nevoie de la panoul de comand apsnd pe butonul corespunztor. Reglarea temperaturii Pentru o funcionare corect a aparatului recomandm reglarea temperaturii n conformitate cu indicaiile prezentate n paragraful Introducere despre vin. Not: Temperatura ambientului, frecvena cu care se deschide ua i poziia aparatului pot influena emperatura de la interior.

Descrierea panoului de comenzi

a) Tasta on / off : pornirea / oprirea aparatului b) Bec de semnalizare a funcionrii aparatului c) Tasta ( +) pentru creterea temperaturii ( max. + 18C ) d) Tasta ( - ) pentru scderea temperaturii ( min. + 6 C) e) Bec de semnalizare rcire activat f) Bec de semnalizare nclzire activat g) Afiaj temperatur n celul h) Tasta bec interior i) Bec de semnalizare bec interior

Reglarea temperaturiiTemperatura aparatului a fost reglat din fabric i este de 15 C. Dac este necesar se poate modifica temperatura dup cum urmeaz:

16

1. n momentul branrii la reeaua electric, afiajul vizualizeaz temperatura fixat la interiorul compartimentului. 2. Apsai pe tasta (+) timp de circa o secund; indicatorul temperaturii va ncepe s clipeasc. 3. Apsai pe tastele ( + ) sau ( - ) pn se ajunge la temperatura dorit. 4. Ateptai 5 secunde pentru ca indicatorul s rmn din nou fix; temperatura a fost fixat. 5. Ateptai ca adecvarea temperaturii s-i fac efectul i introducei sticlele de vin n pivni. Lumina de la interior nu se aprinde (sau se stinge temporar) cnd temperatura, la interior, depete 24C, i aceasta pentru a permite s se ajung ct mai repede la temperatura fixat.

Controlul temperaturii n orice moment temperatura compartimentului este vizualizabil pe afiajul de control. 2.7.CURAREA I INTREINEREA nainte de a efectua orice operaiuni de ntreinere sau de curare, scoatei tecrul din priz sau oricum debranai aparatul de la reeaua de curent electric. Dezghearea frigiderului pentru vinuri este complet automat. Prezena periodic a picturilor de ap pe peretele posterior intern al aparatului indic faza de dezgheare automat. Apa rezultat din dezgheare este ndreptat automat spre un orificiu de evacuare, apoi se acumuleaz ntr-un recipient de unde se evapor. n caz de nevoie 1. Golii complet frigiderul pentru vinuri. 2. Debranai aparatul de la reeaua electric. 3. Pentru a mpiedica formarea de mucegai, de mirosuri neplcute i de oxidri, ua aparatului trebuie s rmn ntredeschis (3-4 cm circa). 4. Curai aparatul. Curii periodic interiorul cu un burete umezit n ap cldu i/sau detergent neutru. Cltii i tergei cu o crp moale. Nu folosii produse abrazive. Curai exteriorul cu o crp moale umezit n ap. Nu utilizai paste sau burei abrazivi, nici substane de scos petele (de ex. aceton, terebentin) i nici oet. Efectuai curirea geamului exterior cu orice fel de detergent specific, iar partea interioar numai cu o crp umezit, evitnd utilizarea diferiilor detergeni pentru a respecta conservarea corect a vinurilor.

17

Curirea grtarului Pentru o curare corect a grtarelor din lemn de gorun, folosii o crp umed. Fii ateni s nu stricai garnitura cnd scoatei grtarul din frigider. Pentru aceasta v recomandm s deschidei ua a maximum. 2.8.GHID DE DETECTARE A DEFECIUNILOR nainte de a chema Serviciul de asisten.... Problemele de funcionare sunt adesea datorate unor cauze banale care pot fi identificate i rezolvate fr a folosi nici un fel de scule. Zgomotele produse de aparat sunt normale pentru c ventilatoarele i compresoarele de care este dotat pentru reglarea funcionrii pornesc i se opresc n mod automat. Unele zgomote din timpul funcionrii pot fi reduse: poziionnd perfect orizontal aparatul i amplasndu-l pe o suprafa plan; separnd i evitnd contactul dintre aparat i mobile; controlnd d diferitele componente de la interior sunt puse corect; controlnd ca sticlele i recipientele s nu fie n contact ntre ele. Cteva posibile zgomote din timpul funcionrii: un fluierat la pornirea aparatului prima dat sau dup o perioad de timp prelungit; un glgit cnd fluidul refrigerant intr n tuburi; un zumzit cnd ventilatorul se pune n funciune. un pcnit cnd pornete compresorul. un zgomot neateptat de declanare cnd compresorul pornete i se oprete.

Cnd auzii aceste zgomote

18

...aparatul tu e viu!!!

GHID DE DETECTARE A DEFECIUNILOR 1. Aparatul nu funcioneaz. Este vreo ntrerupere de curent? tecrul este bine bgat n priz? ntreruptorul bipolar de reea este n funciune? Proteciile instalaiei electrice ale locuine funcioneaz corect? S-a rupt cablul de alimentare? 2. Temperatura din interiorul frigiderului pentru vinuri nu este suficient de rece. Ua a fost nchis n mod corect? Sticlele mpiedic nchiderea uii? Aparatul este instalat lng o surs de cldur? Temperatura selecionat este corect? Circulaia aerului prin orificiile de ventilare este mpiedicat?

3. Temperatura din interiorul frigiderului pentru vinuri este prea rece. Temperatura selecionat este corect? 4. Aparatul face prea mult zgomot. Instalarea aparatului a fost efectuat n mod corect ?

19

Tuburile din partea posterioar se atind sau vibreaz? 5. Exist ap pe fundul aparatului. Orificiul de scurgere a apei din dezgheare este astupat? 2.9.INSTALAREA Realizai montajul aparatului cu ventilarea corect aa cum se arat n figurile prezentate. Pentru acest frigider pentru vinuri nu se poate realiza reversibilitatea uilor. Instalai aparatul departe de surse de cldur. Instalarea ntr-un ambient cald, expunerea direct la razele solare sau amplasarea paratului n apropiere de surse de cldur (calorifer, plite) mresc consumul de curent i ar trebui evitate. Dac acest lucru nu este posibil este necesar s se respecte urmtoarele distane minime: - 30 cm de la plite cu crbuni sau petrol; - 3 cm de la aragazuri electrice i/sau cu gaze. Amplasai-l ntr-un loc uscat i bine aerisit. Curii interiorul (vezi capitolul Curarea i ntreinerea). Introducei accesoriile din dotare.

20

INSTALAREA Branarea a reeaua electric Conexiunile electrice trebuie s respecte normele locale n vigoare. Datele cu privire la tensiune i la puterea absorbit sunt indicate pe plcua matricol situat n interiorul aparatului. mpmntenirea aparatului este obligatorie prin lege. Productorul nu i asum nici o rspundere pentru eventualele vtmri ale persoanelor, animalelor sau bunurilor, rezultate din nerespectarea normelor mai sus menionate. Dac tecrul i priza nu sunt de acelai tip, cerei unui tehnician calificat s v schimbe priza.

21

Nu folosii prelungitoare sau adaptoare multiple. Debranarea de la reeaua electric Debranarea de la reeaua electric trebuie s fie posibil fie prin scoaterea tecrului din priz, fie cu ajutorul unui ntreruptor bipolar de reea situat naintea prizei. 2.10.Pastrarea vinului in antichitate Pe vremuri, pivnita era specifica restaurantelor si caselor de lux. Conditiile speciale de amenajare si spatiul, faceau din aceasta, o adevarata provocare. In prezent insa, tehnicile de aerisire si umidificare, fac posibila existenta acesteia, in orice casa

De cele mai multe ori, pivnita este folosita pentru depozitarea bauturilor alcoolice, si in special a vinului. Depozitarea corecta a sticlelor de vin, se face in pozitie orizontala, in mod individual, in rafturi de lemn, unse cu ulei de in pentru a le proteja. Asezate in pozitie verticala, dopul din pluta ramane uscat, micsorandu-si volumul in timp, permitand apoi aerului sa patrunda in sticla si sa conduca la oxidarea vinului.

22

Cel mai recomandat produs electrocasnic din aceasta incapere, este frigiderul pentru vinuri. O inventie moderna, destinata iubitorilor de vinuri. Vinul se poate pastra astfel in conditii optime, pentru mult timp. Aceste produse insa nu sunt foarte raspandite, iar pretul este destul piperat si calitatea poate lasa de dorit, daca alegerea nu este facuta cu atentie. Daca vinul trebuie depozitat in pozitie orizontala, sampania si vinul spumant trebuiesc pozitionate in mod vertical, datorita presiunii din interiorul sticlei. Compozitia lichidului asigura umiditatea si protejarea fata de mediul extern.

23

Intr-o pivnita, ca in orice alta magazie sau spatiu de depozitare, produsele, respectiv vinurile, trebuiesc ordonate si organizate dupa anumite criterii sau principii. Vinurile pot fi impartite in trei categorii: noi, vechi si de colectie sau de suflet.

Din punct de vedere al aspectului, pivnita trebuie sa para cat mai veche, oricat de noua ar fi. Vopseaua din latex, tencuielile deteriorate, lemn, fier forjat, teracota, motive rustice, sau chiar cateva panze de paianjen, sunt recomandate intr-o astfel de incapere.

24

Daca in locul instalatiilor electrice sunt amplasate niste torte care nu pot deveni periculoase, atunci este ideal.

De retinut este faptul ca odata amenajata, pivnita poate fi renovata foarte greu. De aceea, atentie mare cand va apucati! Tipuri racitoare vin Rcitoare de vin termoelectrice Rcitoarele de vin termoelectrice A&K i Dunavox DX ocrotesc vinul depozitat n ele, dar i anturajul, pentru c tehnologia asigur rcirea vinului fr lichid de rcire, totodat nu au compresor i astfel funcioneaz fr vibraie. Ua din sticl dubl are filtru UV i este colorat.Pentru apariia mai estetic designerii italieni nu au plnuit mner pe aceste ui. Rcitoarele de vin, diferit de frigoriferele tradiionale, au culoarea neagr.

25

Caracteristici: - asigur o temperatur de depozitare corespunztoare - funcioneaz fr vibraii - u de sticl cu filtru UV - se poate schimba direcia de deschidere a uii - iluminare interioar - termostat

26

Rcitor de vin cu compresor La modelarea portfoliilor rcitoarelor de vin cu compresor ne-am strduit s pstrm imaginea unitar, negru elegant i s ncredinm fabricarea acestor rcitoare unor productori a cror modele se regsesc n irul varietilor de produse a unor firme cu renume european n depozitarea de vinuri. Nu punem logoul nostru pe rcitoarele de vin pentru ca n restaurante, dac este nevoie, s se poat monta logoul propriu. Culoarea negar elegant, iluminarea interioar i ui care se pot ncuia cu chei fac ca aceste rcitoare de vin s fie ideale pentru prezentarea vinurilor n restaurante.

27

Rcitoare de vin cu compresor excluzive La modelarea portfoliilor rcitoarelor de vin cu compresor excluzive am avut ca obiectiv principal ideea designului sofisticat i pretenios. Dup funcia de comoditate i elaborare a modelelor, acestea devin o parte integrant a mobilierului modern de buctrie. Rcitoarele de vin cu compresor excluzive sunt potrivite i pentru folosire separat i pentru montare, construire n diferite mobiliere. La acest model avem o montare de baz exluziv, faa i mnerul de oel, sertarul cu acoperire metalic pe partea de fa, aa zisul sistem de rafturi cu structur pe sertare. Seria rcitorului de vin cu compresor excluziv Dunavox este un aparat demn pentru depozitarea vinului la cele mai remarcabile crame de vinuri.

28

Caracteristici: - 2 secii cu separare fizic - rcire cu compressor - ui de sticl cu filtru UV - se poate schimba direcia de deschidere a uii - iluminare interioar - termostat digital - ncuiabil - filtru activ de carbon - sistem de rafturi cu rotile

29

Cap.III Alegerea si justificarea solutilor constructive3.1.Asezat intr-un peisaj unde salbaticul si linistea naturii sunt imbinate cu confortul creat pentru oaspeti, Centrul de tineret Andrei este situat in inima Romaniei , in judetul Mures, la 40 km de municipiul Tg Mures si 30 km de orasul Ludus.

Aici turistul poate beneficia pe langa gazduire, de mese pregatite din produse alimentare naturale dupa gusturi traditionale, descopera lumea rurala si traditiile ei : natura, calaritul cailor, mulsul vacilor si al oilor, folclorul si arta populara. Pescuitul, plimbarile cu barca si hidrobicicleta sunt cateva din facilitatile pe care le ofera lacul cu 30 ha luciu de apa,situat in imediata vecinatate a Centrului. Plimbarile pe jos, drumetiile , itinerariile cu caruta sau caleasca sunt alte posibilitati de petrecere a timpului liber in contact cu lumea rurala si obiceiurile ei.

30

In incinta Centrului,pe o suprafata de teren generoasa de 1 ha, se ofera turistilor posibilitati de practicare a unor sporturi si petrecere placuta a timpului liber prin baza sportiva si de agrement, care se compune din :terenuri de fotbal, volei, baschet, parc de joaca pentru copii, mese de ping-pong, spaiu amenajat pentru grtare i 2 foioare . Spatiile de gazduire asigura un numar de 110 paturi astfel: A. Pensiune : Parter +Etaj +Mansarda P: sala de mese cu terasa, bucataria si receptia E: 6 camere cu cate 2 paturi ( 1 SB + 1 SB) , cu baie proprie , dotate la standarde M: 1 camera mare de 35 mp dotata cu priciuri si avand 2 bai aferente. Poate fi utilizata ca dormitor pt 16-18 persoane sau pt alte activitati. B. Cladire din lemn 5 camere cu cate 5 -6 paturi fiecare , bai proprii fiecarei camere C. Camping 18 cabane de lemn 10 cabane cu 2 paturi - 8 cabane cu 4 paturi locuri de campare si spatii pt caravane grupuri sociale aferente in incinta centrului , dotate cu dusuri cu apa calda. Pentru servirea mesei, Centrul dispune in Pensiune de spatii pentru buctrie i o sal de mese cu 110 de locuri. In incinta Centrului exist mini-shop cu cafea, dulciuri i rcoritoare, telefon public si spatii de parcare. Punem la dispozitia grupurilor organizate un complex de sli pentru conferinte si seminarii. 31

Spaiul destinat conferinelor este modern, spaios i elegant, putnd fi adaptat oricrui tip de eveniment:

O sal de conferine cu 200 locuri dotata cu sistem de sunet, videoproiector ,TV color si video; 2 sli de studiu cu capaciti ntre 20 i 40 locuri; 1 sala de lectura/studiu, cu living, Tv si video grupuri sociale

32

Centrul dispune de: Cazare:

Camere in vila cu baie 50 de locuri 18 casute si cabane de lemn 52 de locuri 4 grupuri sociale cu utilitatile necesare Spatii pentru caravane Locuri de campare

Alte dotari:

Bucatarie Sala de mese cu 100 de locuri (aer conditionat)

Sala de conferinte cu 200 de locuri

33

2 sali de seminarii Mini-bar cu cafea, dulciuri si racoritoare Telefon public automat international Sistem de sunet Video proiector Video si TV CD-player

Baza nautica:

Lac cu suprafata de 30 ha Barci Hidrobiciclete Caiac-canoe Teren de fotbal Teren de volei Teren de baschet Parc de joaca pentru copii Masa de ping-pong

Baza sportiva:

Beci vinuri

34

Una dintre cele mai importante activiti n proiectarea instalaiilor frigorifice este reprezentat de calculul sau alegerea componentelor instalaiei. Importana acestei etape provine din faptul c aparatele proiectate sau alese pentru a face parte din instalaie sunt cele care trebuie s asigure n timpul funcionrii acesteia, temperaturile sczute i puterile frigorifice solicitate de beneficiar. Elementele de alegere sau proiectare a componentelor instalaiilor frigorifice provin din calculul termic al instalaiei, de unde rezult urmtoarele: - Schimburile energetice: - Sarcini termice ale schimbtoarelor de cldur; - Puterile de comprimare; - Debitele masice i volumice de agent frigorific i ageni secundari (aer, ap, ageni intermediari, etc.); - Regimul termic al schimbtoarelor de cldur (temperaturile de intrare i ieire n i din schimbtoarele de cldur); - Presiunile de lucru ale agentului frigorific i ale agenilor secundari;

35

- Valorile parametrilor termodinamici n strile caracteristice ale ciclului de lucru, care reprezint stri de intrate sau ieire n i din aparatele instalaiei. n continuare vor fi prezentate cteva metode pentru alegerea aparatelor componente ale instalaiilor frigorigfice, prin utilizarea programului CoolPack. Se vor prezenta soluii pentru alegerea urmtoarelor componente: - Compresoare; - Condensatoare; - Vaporizatoare; - Rcitoare de aer pe suprafaa crora se depune umiditate; - Conducte pentru curgerea vaporilor; - Conducte pentru curgerea lichidelor.

36

37

Alegerea compresoarelor Elementele principale care intervin n calculul de alegere a compresoarele sunt urmtoarele: - Condiiile de lucru (pentru aspiraie i refulare) - Temperaturile (respectiv presiunile de vaporizare i condensare); - Temperaturile de aspiraie i refulare; - Cilindreea orar (debitul volumic teoretic, sau descris de pistoane n cilindri); - Puterea frigorific; - Eficiena; - Degajrile de cldur. Alegerea vaporizatorului Pentru alegerea vaporizatorului instalaiei frigorifice, trebuie cunoscute ca mrimi de intrare puterea frigorific i regimul de temperaturi n care va lucra aparatul. Scopul calculului de alegere a vaporizatorului este determinarea produsului dintre coeficientul global de transfer termic i suprafaa aparatului. .Alegerea condensatorului Pentru alegerea condensatorului instalaiei frigorifice, trebuie cunoscute ca mrimi de intrare sarcina termic i regimul de temperaturi n care va lucra aparatul. Scopul calculului de alegere a condensatorului este determinarea produsului dintre coeficientul global de transfer termic i suprafaa aparatului.

Cap.IV. Functionarea4.1. Principiul de funcionare a instalaiilor frigorifice Instalaiile frigorifice i pompele de cldur, sunt maini termice care au rolul de a prelua cldura de la un mediu avnd temperatura mai sczut i de a o ceda unui mediu avnd temperatura mai ridicat, aa cum se observ i pe schema energetic din figura 1.1. Acesta poate s fie considerat cel mai simplu model de instalaie frigorific, deoarece nu conine nici un element de natur constructiv. Din acest punct de vedere poate s fie asimilat cu o "cutie neagr", a crei funcionare va fi analizat n continuare i care urmeaz s fie deschis pentru a i se studia componena i a i se releva secretele de proiectare, exploatare i automatizare. Mediul cu temperatura mai sczut, de la care se preia cldur este denumit sursa rece, iar mediul cu temperature mai ridicat, cruia i se cedeaz cldur, este denumit sursa cald. Este cunoscut c avnd capacitate termic infinit, temperaturile surselor de cldur rmn constante chiar dac acestea schimb cldur.

38

Fluxul de cldura absorbit de la sursa rece a fost notat cu 0 Q & , iar fluxul de cldur cedat sursei calde, a fost notat cu k Q & . Conform principiului doi al termodinamicii, pentru transportul cldurii, n condiiile prezentate, este necesar i un consum de energie, notat cu P. n cazul instalaiilor frigorifice, sursa rece se gsete sub temperatura mediului ambiant, iar procesul de coborre a temperaturii sub aceast valoare, este denumit rcire artificial.

Fig. 1.1 Schema energetic a instalaiilor frigorifice i a pompelor de cldur

Agentul de lucru, care evolueaz n aceste instalaii, este denumit agent frigorific. Pentru a putea s preia cldur de la sursa rece, agentul frigorific trebuie s aib temperatura mai mic dect aceasta. n timpul prelurii de cldur de la sursa rece, agentul frigorific se poate comporta n dou moduri diferite: - se poate nclzi mrindu-i temperatura; - poate s-i menin temperatura constant.

39

Cele dou posibile variaii de temperatur (t) a agentului de lucru, de-a lungul suprafeelor de schimb de cldur (S), sunt prezentate n figurile 1.2 i 1.3. Cu tr a fost notat temperatura sursei reci, iar sgeile reprezint sensul transferului termic (de la sursa rece la agentul frigorific). Este evident c meninerea constant a temperaturii agentului frigorific n timpul prelurii de cldur, este posibil numai n condiiile n care se produce transformarea strii de agregare i anume vaporizarea.

Relaiile pentru calculul cldurii absorbite (Q0) n cele dou situaii sunt: Q m c t [kJ] 0 1 p = (1.1) pentru cazul fr schimbarea strii de agregare, unde m1[kg] este cantitatea de agent de lucru care se nclzete, cp[kJkg-1K] este cldura

40

specific, iar t[K] este variaia temperaturii agentului frigorific ntre strile de ieire i intrare, n contact termic cu sursa rece, respectiv: Q m r [kJ] 0 2 = (1.2) pentru cazul cu schimbarea strii de agregare, unde m2[kg] este cantitatea de agent de lucru care vaporizeaz, iar r[kJkg-1] este cldura latent de vaporizare a agentului frigorific, la temperatura de vaporizare t0. Pentru a se realiza un transfer termic eficient, t este limitat la cel mult cteva grade. Schimbul de cldur la diferene finite de temperatur este nsoit de ireversibiliti de natur intern i cu ct diferenele de temperatur sunt mai mari, cu att transferul termic este mai puin eficient. Din aceast perspectiv este preferabil varianta cu schimbarea strii de agregare, creia i corespunde o temperatur constant a agentului frigorific i o diferen de temperatur constant, care poate s fie micorat prin soluii tehnologice. n varianta fr schimbarea strii de agregare, pentru a absorbi mai mult cldur, este nevoie de o nclzire mai pronunat a agentului frigorific, nsoit i de creterea diferenei medii de temperatur, fa de sursa rece, deci de un caracter ireversibil mai accentuat. n aceste condiii, pentru orice substan r>>cpt. Comparnd relaiile (1.1) i (1.2) apare evident c pentru a absorbi aceeai cldur Q0, fr schimbarea strii de agregare este necesar o cantitate mult mai mare de agent frigorific, dect n cazul cu schimbarea strii de agregare, deci m1>>m2. Acesta este al doilea motiv pentru care este preferabil varianta cu schimbarea strii de agregare .Dac se consider cazul funcionrii continue a acestor tipuri de instalaii, mrimea caracteristic pentru intensitatea transferului termic nu mai este cldura, ci fluxul termic absorbit de agentul frigorific de la sursa rece, sau sarcina termic a vaporizatorului, mrime notat cu 0 Q & . Aceast mrime este denumit i putere termic, iar n cazul instalaiilor frigorifice putere frigorific. Pentru a rescrie relaiile (1.1) i (1.2), folosind aceast mrime, cantitile de agent frigorific, m1 i m2, trebuie s fie nlocuite cu debitele masice, notate cu 1 m& respectiv 2 m& . Dac se mpart cele dou relaii la timp, se obine: Q m c t [kW ] 0 1 p & = & (1.3) Q m r [kW ] 0 2 & = & (1.4)

41

n aceast situaie, transferul termic dintre sursa rece i agentul frigorific, n condiiile vaporizrii celui din urm, este caracterizat prin debite masice mult mai reduse dect n absena schimbrii strii de agregare. Pentru a putea s cedeze cldur sursei calde, agentul frigorific trebuie s aib temperatura mai mare dect aceasta. n timpul cedrii de cldur ctre sursa cald, agentul frigorific se poate comporta, ca i n cazul interaciunii termice cu sursa rece, n aceleai dou moduri diferite: - se poate rci micorndu-i temperatura; - poate s-i menin temperatura constant. Cele dou posibile variaii de temperatur (t) a agentului de lucru, de-a lungul suprafeelor de schimb de cldur (S), sunt prezentate n figurile 1.4 i 1.5. Cu tc a fost notat temperatura sursei calde, iar sgeile reprezint sensul transferului termic (de la agentul frigorific spre sursa rece). Este evident c meninerea constant a temperaturii agentului frigorific n timpul cedrii de cldur, este posibil numai n condiiile n care se produce transformarea strii de agregare i anume condensarea.

Relaiile pentru calculul cldurii cedate (Qk) n cele dou situaii sunt: Q m c t [kJ] k 1 p = (1.5) pentru cazul fr schimbarea strii de agregare, unde m1[kg] este cantitatea de agent de lucru care se rcete, cp[kJkg-1K] este cldura specific, iar t[K] este variaia temperaturii agentului frigorific ntre strile de intrare i ieire, n contact termic cu sursa cald, respectiv:

42

Q m r [kJ] k 2 = (1.6) pentru cazul cu schimbarea strii de agregare, unde m2[kg] este cantitatea de agent de lucru care condenseaz, iar r[kJkg-1] este cldura latent de condensare a agentului frigorific la temperatura de condensare tk, egal cu cldura latent de vaporizare la aceeai temperatur. Din aceleai considerente menionate la schimbul de cldur prin vaporizare n contact termic cu sursa rece, pentru a avea un transfer termic eficient cu sursa cald, t este limitat tot la cel mult cteva grade. Din nou este preferabil varianta cu schimbarea strii de agregare. Acelai raionament aplicat n situaia prelurii de cldur de la sursa rece, evideniaz i pentru cazul contactului termic cu sursa cald, c este necesar o cantitate mai mic de agent frigorific n varianta cu schimbarea strii de agregare, motiv pentru care iari este preferabil varianta cu schimbarea strii de agregare. Pentru cazul funcionrii continue a acestor tipuri de instalaii, utiliznd fluxul termic cedat de agentul frigorific sursei calde, sarcina termic, sau puterea termic a condensatorului, mrime notat cu k Q & i debitele masice, notate tot cu 1 m& respectiv 2 m& , mprind relaiile (1.5) i (1.6) la timp, se obine: Q m c t [kW ] k 1 p & = & (1.7) Q m r [kW ] k 2 & = & (1.8) Din nou transferul termic dintre sursa de cldur i agentul frigorific, n condiiile schimbrii strii de agregare, este caracterizat prin debite masice mult mai reduse dect n absena acesteia. Acest aspect are implicaii importante asupra ntregii instalaii. Debite mai reduse nseamn consumuri de energie mai reduse pentru vehicularea agentului de lucru, diameter mai reduse pentru conducte, respectiv elemente geometrice mai reduse din punct de vedere dimensional, pentru schimbtoarele de cldur. Din motivele prezentate anterior, n majoritatea covritoare a instalaiilor frigorifice i a pompelor de cldur, este preferat transferul termic ntre agentul de lucru i sursele de cldur, prin schimbarea strii de agregare. Cele dou aparate ale instalaiei frigorifice, sau pompei de cldur, aflate n contact cu sursele de cldur, sunt unele dintre cele mai importante pri ale acestor instalaii i se numesc, vaporizator (notat cu V) i condensator (notat cu K).

43

Din punct de vedere al instalaiilor frigorifice, efectul util sau frigul artificial, este realizat n vaporizator, prin preluare de cldur de la sursa rece. Din punct de vedere al pompelor de cldur, efectul util se realizeaz n condensator, prin cedare de cldur sursei calde. Conform principiului doi al termodinamicii, cldura nu poate s treac de la sine, de la o temperatur mai sczut (sursa rece) la una mai nalt (sursa cald), fr un consum de energie (mecanic sau de alt natur) din exterior. Energia consumat din exterior, pentru funcionarea instalaiei, este o putere mecanic sau termic, a fost notat pe figura 1.1 cu P i se msoar n [kW].

44

Dac se efectueaz un bilan energetic pentru instalaiile frigorifice, sau pompele de cldur, respectiv dac se aplic principiul nti al termodinamicii, se observ c suma dintre energiile introduse n sistem, adic sarcina termic a vaporizatorului 0 Q & i puterea P, este egal cu energia evacuat din sistem i anume sarcina termic a condensatorului k Q & . Matematic acest lucru se poate scrie sub forma: Q Q P [kW ] k 0 & = & + (1.9) Temperaturii t0 la care vaporizeaz agentul frigorific, denumit temperatur de vaporizare, i corespunde o presiune de saturaie unic, notat p0 i denumit presiune de vaporizare. Analog, temperaturii la care condenseaz agentul frigorific, denumit temperatur de condensare, i corespunde o presiune de saturaie unic, notat pk i denumit presiune de condensare. n figura 1.3 se observ c deoarece agentul frigorific are n orice punct al vaporizatorului temperatura mai mic dect temperatura sursei reci, atunci t0tc. Pentru c temperaturile surselor de cldur sunt n relaia evident tc>tr, rezult clar c temperatura de condensare este mai mare dect temperatura de vaporizare (tk>t0), deci este evident c i pk>p0. Valorile celor dou presiuni vor fi asigurate de celelalte aparate ale acestor instalaii innd seama de nivelul de temperatur la care se schimb energie ntre agentul frigorific i sursele de cldur, se poate reprezenta, ca n figura 1.6, o schem a fluxurilor energetice din instalaiile frigorifice i pompele de cldur.

45

Ca o aplicaie a celor prezentate anterior, se poate arta c vaporizarea se realizeaz n scopul prelurii de cldur de ctre agentul de lucru aflat iniial n stare lichid i la sfrit n stare de vapori, iar condensarea se realizeaz n scopul evacurii de cldur de ctre agentul de lucru aflat iniial n stare de vapori i la sfrit n stare lichid. Acest aspect este ilustrat i n figura 1.7.

Cap.V Calculul economicBeciul de vin contine un raft unde sunt depozitate 150 sticle de vin a cate 0.75L 5 butoaie mari a cate 200 L si 7 butoaie mici a cate 50 L fiecare Avem 300 l din vinurile demisec,sec,demidulce si desert Pretul de productie este de:6 lei pentru vin demisec 4 lei vin sec 5 lei vin desert 5 lei vinul demisec In total avem :6*308=1848 4*308=1232 5*308=1540 5*308=1540 Total:6160 Investitia este de :perdea de aer 946 Aer conditionat :2000 Vitrina frigorifica:1885 Investitie totala :4831 Vinurile pot vi vandute la un prt de : Demisec:11*308=3388 Sec:10*308=3080 Desert:12*308=3696

46

Demidulce:14*308=4312 Total:14476 Cheltuielile sunt facute pe o durata de un an Venit total-cheltuieli de productie=14476-6160=8316 Cheltuielile cu intretinerea se estimeaza la 3000lei/an 8316-3000=5316(profit/an) 5316/12=443profit/luna Investitie/profit(luna)=4831/443=10.90 Se estimeaza ca in 11 luni se recupereaza investitia Amortizarea instatatiilor frigorifice Instalatiile frigorifice se amortizeaza in 5 ani -perdea de aer:946.34 lei Valoare intrare in patrimoniu/nr luni=946.34/60=15.77lei/luna Aer conditionat:2000 Valoare intrare in patrimoniu/nr luni=2000/60=33.3 lei/luna -vitrina frigorifica:1885 Valoare intrare in patrimoniu/nr luni=1885/60=31.41lei/luna Total cheltuieli cu amortizarea=17.77+33.3+31.41=82.48

Cap.VI ConcluziiPensiuea care contine si beci de vinuri este mai rentabila deoarece pe langa faptul ca apoate atrage turisti este si o sursa in plus de venit in afacerea ta. Pentru ca o afacere sa fie profitabila trebuie sa avem in calcul tpate modalitatiile prin care sa facem turistul sa se simta bine si intr un mediu placut. Nu este o investitie costisitoare si poate fi recuperate intr un timp scurt daca pensiunea este correct administrata

47

Bibliografie: Chiriac,F Instalatii frigorifice .Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 1981 Stanescu,C.Tehnica friguluiVol.1. ET Bucuresti(1972) Cazare.ro Eurata.S.A. Pensiune.ro Pensine.info.ro WWW.termo.utcluj.ro

48