ingrijirea p cu afecutiuni neurologice

ÎNGRIJIREA P CU AFECŢIUNI NEUROLOGICEÎNGRIJIREA P CU AFECŢIUNI NEUROLOGICE

EDUCAŢIA SANITARĂEDUCAŢIA SANITARĂ

MĂSURI DE PROFILAXIE PRIMARĂ

Prevenirea cauzelor ce duc la anoxie (hipoxie)

Prevenirea traumatismelor forte ( cranio-cerebrale = TCC; vertebro-

medulare = TVM sau ale nervilor periferici = TNP)

Prevenirea microtraumatismelor palmei în unele profesii

(cizmari,pictori,ciclişti) pentru evitarea parezei N cubital

Efectuarea corectă a injecţiilor im/iv sau a vaccinurilor, pentru a evita

apariţia unor paralizii a nervului sciatic, median (iv) sau radial (injectare profundă în 1/3supero-externă a braţului, la persoanele slabe sau la copii)

Evitarea suprasolicitărilor unor organe, a anemiei sau a altor afecţiuni care

perturbă SNC şi care pot produce epilepsie, AVC (combatere sedentarism, obezitate,stres,etc)

Combaterea exceselor alimentare, alcoolice şi adoptarea unui regim de

viată sănătos

Evitarea suprasolicitărilor fizice (mişcări bruşte - >sciatic) şi psihice

Educarea gravidelor pentru evitarea consumului de alcool în timpul

sarcinii (inclusiv mom. concepţiei-ambii parteneri) şi a contactului cu persoanepurtătoare de agenţi infecţiosi (rubeolă, sifilis – creier făt)

Consilierea familiilor (în care unul dintre parteneri este bolnav de

miotonie) pentru evitarea procreerii – ca unic element de eradicare a acestor afecţiuni

MĂSURI DE PROFILAXIE SECUNDARĂ

Terapie corespunzătoare a HTA, aterosclerozei (ATS), valvulopatiilor

(trombi) – pentru prevenirea AVC

Tratarea corectă a - > TCC, malformaţiilor, parazitozelor, infecţiilor,

intoxicaţiilor, tulburărilor metabolice – pentru prevenirea epilepsiei

Atenţie deosebită pentru tratarea eficientă a cauzelor tranzitorii:

hemoragii, deshidratări.

Atenţie deosebită pt. tratarea eficientă a stărilor toxice sau infecţioase -

pentru profilaxia sifilisului SN, a mielitelor, a complicaţiilor meningitei

Evitarea Htermiei prelungite, expunerii îndelungate la frig sau umezeală –

pentru prevenirea paraliziilor nervilor faciali

Conştientizarea populaţiei privind respectarea tratamentelor ambulatorii, a

regimului igieno-dietetic şi evitarea cauzelor declanşatoare

Supravegherea P cu afecţiuni neurologice pentru evitarea complicaţiilor

Ctrl. periodic de specialitate – permite depistarea timpurie a tumorilor

cerebrale.

MANIFESTĂRI DE DEPENDEN ĂȚ

Tulburari ale motilitatii

Examenul motilitatii voluntare urmareste depistarea deficitului motor prin studiulmiscarilor active si al fortei musculare segmentare

PAREZA=diminuarea fortei musculare

PARALIZIA=absenta completa a fortei musculare

HEMIPLEGIE=paralizia unei jumatati de corp

PARAPLEGIE=paralizia partii inf a corpului

MONOPLEGIE=paralizia unui membru

TETRAPLEGIE=paralizia celor 4 membre

Modificari de tonus muscular

HIPOTONIE =diminuarea tonusului muscular

HIPERTONIE=sau contractura musculara=exagerarea tonusului

Hipertonie +paralizie= paralizie spastica

Hipotonie + paralizie=paralizie flasca

Tulburari de ortostatism si mers

MERSUL COSIT=gamba rigida,m.inf intins,în hemiplegie,în recuperare

MERSUL TALONAT=în tabes,mers necontrolat,pac arunca picioarele i love teș ș

pământul cu călcâiele

MERSUL STEPAT=gamba e ridicata pt a nu lovi pământul,lez nerv motor

periferic

MERS EBRIOS=în sindrom cerebelos

Tulburări de coordonare a mi cărilor=ș influen ate de ap vestibular,optic, iț ș

asigurată de integritatea cerebelului i a scoar ei cerebrale,se eviden iază prin proba indice –ș ț țnas,călcâi-genunchi

ATAXÍE = Tulburare a coordonării mi cărilor voluntare din cauza lezării unor căiș

nervoase i centri nervo i ș ș

Statica=tb de echilibru stând în picioare=pericol de cădere

Locomotorie=tb de echilibru în mers

o Mi cări anormale(dischinezii)/ș mi cări involuntareș

Contractiile si miscarile involuntare apar în numeroase boli sub diferite forme:

- tremuraturi: boala Parkinson, alcoolism, Basedow, degenerescente, scleroza în placi;

contracturi: tetanie, tumori cerebrale, tetanos;

- miscari coreice (miscari involuntare dezordonate, bruste si rapide): coree, hemi-balism;

- miscari atetozice (miscari involuntare, lente, care se schimba fara încetare): leziuniextrapiramidale;

- convulsii tonico-clonice: apar în crizele epileptice

CONVULSII TONICE =contractură musculară intensă,durabilă,ce pot fi

generale(tetanos) sau par iale(tetanie)ț

CONVULSII clonice =mi cări bru te,violente,de scurtă durată,întrerupte deș ș

scurte perioade de repaus

CONVULSII TONICO- CLONICE=caracteristice epilepsiei

MI CĂRI COREICE=bȘ ru te,aritmice i dezordonate,întâlnite înș ș

coree(afec .caract.prin mi c.involuntare i neregulate,când lente când rapide,înso ite deț ș ș țhipotonie musc i ataxie)ș

MI CĂRI ATETOZICE=vermiculare,ondulante,lente,localizate la falange înȘ

hemiplegia infantilă

TREMURĂTURI=mi c ritmice de amplitudine mică,fiziologice în frig,emo ii sauș ț

patologice în etilism,nevroze,sindr.cerebelos,Parkinson,Basedow

FASCICULA II=contrac ia unor fibre musculere,se zbate carnea,în sclerozăȚ ț

amiotrofică,poliomielită

CRAMPE FUNCȚIONALE=contrac ii involuntare,dureroase,tranzitorii ceț

afectează un mu chi sau un grup de mu chi(crampa înotătorului,a scriitorului)ș ș

TICURILE=mi c clonice involuntare,rapide care se repetă în modș

stereotip,dispar în somn se accentuează la emo iiț

Tulburări de sensibilitate

PARESTEZII=furnicături,amor eliț

ANESTEZIE=pierderea sensibilită ii ț

HIPOESTEZIE=diminuarea sensibilită iiț

HIPERESTEZIE=accentuarea până la senza ie dureroasă a sensibilită iiț ț

Tulburarile de vorbire

afazie (care se caracterizeaza prin imposibilitatea exprimarii si întelegerii

cuvintelor), articularea cuvintelor (disartrie) si pronuntarea acestora - disfazia (bâlbâiala),disladia (imposibilitatea de a pronunta anumite sunete).

Nervul olfactiv (I), nerv senzorial pentru miros. Lezarea duce la

anosmie (pierderea mirosului).

hipoosmie diminuarea sim ului olfactivț

hiperosmie=accentuarea

parosmie =confundarea mirosurilor

Nervul optic (II), nerv senzorial pentru vedere, porneste de la retina. Lezarea

sa provoaca

amauroza (orbire) unilaterala.

Ambliopie=diminuarea acuită ii vizualeț

Hemianopsie=pierderea vederii în jumătatea câmpului vizual

Hemeralopie scăderea vederii în condi ii de iluminare redusăț

Nictalopie =vedere mai buna seara decât ziua

Nervul oculomotor comun (III), nerv motor Lezarea sa duce la

ptoza (caderea) pleoapei superioare, vedere dubla (diplopie), dilatarea pupilei

(midriaza), strabism.

Nervul patetic (IV) nerv motor, lezarea sa duce la displopie prin paralizia

oblicului mare

Nervul oculomotor extern (VI) este un nerv motor .Paralizia sa duce la

diplopie si strabism intern (devierea globului ocular înauntru).

Nervul facial (VII) este un nerv motor ce asigura inervarea mimicii si a carui

lezare provoaca paralizia faciala: fata asimetrica prin stergerea cutelor fiziologice de pe hemi-fata de partea leziunii, imposibilitatea încretirii fruntii si a închiderii ochiului, comisura bucalamai coborâta de partea bolnava.

Ca nerv senzorial i se asociaza nervul intermediar Wrisberg, care asigura

sensibilitatea gustativa la nivelul celor doua treimi anterioare ale limbii. Lezarea sa duce latulburari de gust.

Nervul acusticovestibular (VIII) nerv senzorial format din nervul auditiv, a carui

lezare produce surditate, si nervul vestibular, a carui lezare produce sindromul vestibular(nistagmus si tulburari de echilibru).

Nervul glosofaringian (IX), nerv mixt, Asigura sensibilitatea faringelui si

miscarile de înghitire. Leziunea lui provoaca tulburari de gust în treimea posterioara a limbiisi abolirea reflexului de fund de gât, prin anestezia fundului gâtului si refularea pe nas alichidelor, care nu mai pot fi înghitite.

Nervul pneumogastric(X) este un nerv mixt, cu rol reglator vegetativ, paralizia

lui putând duce la moarte prin tulburari de ritm cardiac, tulburari respiratorii si digestive.

Nervul spinal (XI), nerv motor

Lezarea sa determina paralizia laringelui, a valului palatin si paraliza muschilor

sterno-cleido-mastoidian si trapez.

Nervul hipoglos (XII) este un nerv motor, paralizia sa duce la hemiparalizia si

hemiatrofia limbii, cu tulburari în articulatia cuvintelor, în masticatie si înghitire.

INVESINVESTIGAŢII PARACLINICETIGAŢII PARACLINICE

Se axează pe:

Examenul LCR (puncţie lombară L3-L4) – normal, lichid clar ca apa de

stâncă ; puncţia este precedată de examenul fundului de ochi (stază papilară = > seinterzice puncţia) ; se urmăreşte citologia (proteinorahie, glicorahie, limfocite, PMN etc)

Electroforeza şi imunoelectroforeza

RBW (VDRL = Venereal Disease Research Laboratory) – pt. depistarea

sifilisului

Examen urină – electroliţi

Biopsia musculară – relevantă în afecţiuni musculare, de colagen, SNMP ;

din fragmentele prelevate se fac examinări microscopice şi histochimice

!!! Recapitulare puncţia lombară şi recoltarea LCR ; puncţia biopsică

EXPLORĂRI FUNCŢIONALEEXPLORĂRI FUNCŢIONALE

I.ELECTROENCEFALOGRAFIA (EEG)

= metodă de explorare a activităţii bioelectrice a creierului

SCOP – diagnostic (localizarea leziunilor cerebrale, funcţionarea normală saupatologică a creierului)

INDICAŢII – epilepsie, AVC, tumori şi traumatisme cerebrale, encefalita sau infecţiineurologice, hematom subdural, leziuni vasculare, comă

MN – electroencefalograf, gel de contact, electrozi

PREGĂTIREA P

Psihică – se înlătură factorii emoţionali, inofensivitate, se exlică P desprenecesitatea de a fi odihnit când se prezintă pt. examinare

Fizică: cu 3 zile înainte se întrerupe medicaţia;

părul trebuie să fie curat (fără uleiuri, crème, măşti de păr, fixativ) dacă nu,

va fi degresat cu un amestec de alcool-eter- acetonă ;

pozitie de DD pe pat sau într-un fotoliu prevăzut cu rezemătoare pentru

cap ;

în timpul tehnicii va sta cu ochii închişi, nemişcat, pentru evitarea

înregistrarii biocurenţilor din timpul contracţiilor musculare şi astfel interpretăriieronate a EEG;

copii mici vor fi adormiţi şi apoi se va efectua înregistrarea

TEHNICA

se aplică pasta de contact

se repartizează electrozii pe toată suprafaţa craniului şi se fixează cu o

bandă de cauciuc

se evită orice mişcare în timpul înregistrării

se pot înregistra în paralel şi TA, puls, fonocardiograma

se mai pot face înregistrări în hiperpnee voluntară (20-25 R/min timp de 3

minute) sau în timpul stimulării luminoase (stroboscop - > 20-30 stimuli/min) sau dupăactivare medicamentoasă.

plasare electrozi

plasare electrozi

EEG copil hiperactiv

Descărcare focală lob temporal

ÎNGRIJIRI ULTERIOARE - > se îndepărtează electrozii, se şterge părul cu unprosop curat, se conduce la salon

UNDE:

alfa (sinusoide grupate în fusuri care dispar la deschiderea ochilor),

beta (formă neregulată),

teta (sunt normale dacă apar în proporţie de până la 15% dintr-o

înregistrare) şi

delta ( normale la copii şi în somn ; patologice la adultul în stare de veghe)

EEG unde

II.ELECTRODIAGNOSTICUL MUSCULAR

EXAMENUL ELECTRIC CLASIC

= totalitatea investigaţiilor bioelectrice (stimulare, detectare) utilizate pentrustudiul excitabilităţii sau al activităţii formaţiunilor nervoase/musculare

se studiază modul de apariţie şi caracterul contracţiei musculare la

stimulare electrică

se utilizează elctrostimulatoare speciale

MN - > electrostimulator, electrozi care vor fi pregătiţi prin îmbibare în soluţiesalină sau prin ungere cu pasta de contact

PP - > psihică: necesitate, inofensivitate ;

fizică: poziţie corespunzătoare zonei investigate

EXPLORĂRI FUNCŢIONALEEXPLORĂRI FUNCŢIONALE

TEHNICA

se verifică temperatura încăperii

se aplică electrozii pe punctele de elecţie = puncte motorii (nerv /muşchi

cercetat) ;

se examinează contracţia musculară

aprecierea excitabilităţii muşchiului poate fi făcută în funcţie de

intensitatea stimulului şi timpul cât acesta îşi execută acţiunea

intensitatea minimală a stimulului care produce o excitaţie = reobază ;

timpul minim necesar unui curent cu valoarea reobazei pentru a produce

excitaţia, poartă denumirea de timp util

II.ELECTRODIAGNOSTICUL MUSCULAR

B. CRONAXIMETRIA

timpul necesar unui stimul electric de o intensitate dublă reobazei care

determină o excitaţie minimă = cronaxie

= > un muşchi va fi cu atât mai excitabil cu cât reobaza şi cronaxia sunt

mai mici (la muşchii striaţi cronaxia variază între 0,1-0,5 milisecunde, ea fiind mai marela fibrele musculare roşii decât la cele albe şi, în general, este mai mică la muşchiiflexori decât la cei extensori)

SCOP - > aprecierea stării funcţionale a nervilor motori şi a muşchilor respectivi

I - > boli musculare, leziuni ale NMP, tulburări umorale şi endocrine

MN - > cronaximetre electronice

PP – explicare, poziţionare

TEHNICA - > se aplică electrozii ca la examenul electric clasic

- se stabileşte reobaza ; se dublează valoarea ei, apoi se înregistrează timpulnecesar să determine o excitaţie minimă

C.ELECTROMIOGRAFIA (EMG)

= metoda de investigare care înregistrează biocurenţii produşi de muşchiischeletici în activitate (în timpul contracţiei voluntare ; în repaus nu se înregistreazănimic)

SCOP - > diagnostic

INDICAŢII - > SNMP şi miopatii (se evidenţiază compresiunea rădăcinilor nervilorsau atingerea trunchiurilor nervilor periferici)

- diagnostic diferential între paraliziile de origine centrală şi cele de origineperiferică

MN - > electromiograf, electrozi (cutanaţi şi de profunzime) , pastă de contact,alcool sanitar, tampoane

PP - > psihică: informare asupra necesităţii, duratei (cam 45 min), disconfort şiposibil durere la inserarea electrozilor

fizică: poziţie corespunzătoare muşchiului interesat

TEHNICA

- se aplică electrozii pe muşchi, se pune în funcţiune aparatul ( se atenţionează Pca s-ar putea să simtă disconfort la trecerea curentului prin electrozi); se facînregistrările

! Electrozii cutanaţi se aplică pentru EMG globală, iar cei de profunzime pentruculegerea curenţilor prin bioderivaţie

EMG – electrozi de suprafaţă şi de profunzime

EMG

EMG

EXPLORĂRI RADIOLOGICEEXPLORĂRI RADIOLOGICE

I.RADIOGRAFIA CRANIANĂ SIMPLĂ

Indicaţii - > evidenţierea suturilor craniene, a şeii turceşti,şanţurilor unor vasesanguine, pentru obţinerea unor informaţii despre unele modificări traumatice, dedezvoltare sau tumorale.

PP - > psihică: necesitate, camera obscură ; fizică: îndepărtare obiecteradioopace, sedare pentru copii şi pacienţi agitaţi

T - > se execută din faţă şi din profil + incidenţe necesare vizualizării bazeicraniului, şeii turceşti, găurilor optice şi stâncilor temporale

II. PNEUMOENCEFALOGRAFIA = PEG

= examinarea spaţiilor subarahnoidiene şi a ventriculilor cerebrali, evidenţiateradiologic printr-o cantitate de aer introdusă prin puncţie suboccipitală sau lombară

Tehnica nu se mai foloseşte datorită riscurilor (necesită acordul P sau al familiei)

III. VENTRICULOGRAFIA

- este asemănătoare cu PEG, excepţie făcând modul de introducere a aerului - >direct în ventriculii cerebrali prin trepanaţie

ventriculi cerebrali normali şi dilataţi

IV. ANGIOGRAFIA CEREBRALĂ

= introducerea unei substanţe radioopace în arborele vascular cerebral, în scopulde a examina structura vaselor

I - > anevrisme, tumori, edem cerebral, malformaţii

MN - > catetere, SDC iodată, seringi

PP - psihică: liniştire, explicarea procedurii şi a duratei (1-2 ore, în funcţie dedurata poziţionării cateterului); fizică: nu mănâncă în dimineaţa examinării;administrarea unui sedativ şi testare la iod şi anestezic; evaluarea funcţiilor vitale;informarea P asupra senzaţiei de căldură ce poate apărea la injectarea SDC

TEHNICA – executată de M

- introducerea cateterului şi apoi a SDC (artere vertebrale, carotidă)

- executarea filmelor în timpul injectării

- se mai poate face prin introducerea cateterului în venele plicii cotului saufemurală, conducându-l către vena lombară ascendentă sau iliacă internă (ptflebografia epidurală lombară) şi putând diagnostica hernia discală lombară

IU - > supravegherea P (locul puncţiei,durere, semne vitale, temperatura,fenomene vegetative – ameţeli, vărsături)

Prima sală operaţie hibrid din România – cu posibilitate efectuare

angiografii (Iaşi)

V. RADIOGRAFIA COLOANEI VERTEBRALE

evidenţiază mărimea şi forma corpilor vertebrali, apofizelor vertebrale,

discurilor intervertebrale şi se indică în fracturi, tumori, hernie de disc, spondiloză,spondilită, osteoporoză;

se procedează ca la orice radiografie simplă, cu menţiunea că P i se va

face o clismă evacuatoare în cazul radiografierii oaselor bazinului.

VI. MIELOGRAFIA

= reprezintă injectarea unei substanţe de contrast radiologice în interiorulspaţiului dural pentru a vizualiza conţinutul nervos al canalului medular; actualexamenul RMN a înlocuit în mare parte mielografia.

I - > traumatisme, arahnoidite, tumori, hernii de disc, mielopatia cervicartrozică

PP - psihică: necesitate ; fizică: pregătire pt puncţie + testare la substanţa iodată

VI. MIELOGRAFIA

TEHNICA

- se face puncţia lombară, se extrag 2-3 ml LCR apoi se introduce SDC (sau aer)

- se execută filmele radiologice (sau CT)

Mielografia gazoasă este mai avantajoasă deoarece vizualizează o suprafaţă maimare din coloană iar aerul se absoarbe mai repede, putând fi repetată după necesitate

IU – ca după puncţia lombară (SDC liposolubilă – 24 ore repaus ; SDChidrosolubilă - 8 ore repaus)

PREGĂTIRE PREOPERATORIEPREGĂTIRE PREOPERATORIE

Se respectă etapele generale , cu următoarele menţiuni:

Se renunţă la clisma evacuatoare, pentru a nu creşte presiunea

intracraniană

Se va acorda o atenţie deosebită aparatului respirator (orice modificare

poate anunţa o complicaţie cerebrală)

Supraveghere permanentă şi suplinirea nevoilor afectate

Participare la investigaţiile specifice

! La P care doresc să pastreze părul (perucă)

Acord scris al P şi/sau familiei

Informare legat de aspectele postoperatorii: păr ras,echimoze

faciale,afazie, aspect exterior modificat

ÎNGRIJIRE POSTOPERATORIEÎNGRIJIRE POSTOPERATORIE

Menţiuni:

Aprecierea R cu atenţie (o R C-S, dispneea – pot anunţa afectare

cerebrală)

Creşterea TA, tahicardia, bradicardia, voma explozivă, semnalează HIC

Parezele , paraliziile, convulsiile, ridică problema apariţiei hematomului

cerebral

Midriaza şi pupilele fixe indică edem ireversibil

Oxigenoterapie şi hidratare corecte (hipoxia şi Hhidratarea accentuează

edemul cerebral)

Mobilizare treptată, cu supravegherea TA ( posibil hTA posturală)

Asigurarea poziţiilor corespunzătoare intervenţiei chirurgicale

Supravegherea atentă a P inconştienţi

Criza epileptică – descărcări neuronale cu caracter paroxistic, care implică odepolarizare haotică a acestor neuroni şi propagarea descărcării la diferite teritorii dincreier, determinând diferite manifestări, cel mai frecvent însoţite de pierderi ale stăriide conştienţă

Epilepsia – boală cerebrală cr. de diferite cauze, manifestată prin crize recurente(mai multe), datorată Hexcitabilităţii neuronale

Crizele izolate – simptome în cadrul unor afecţiuni generale

Sindromul epileptic – manifestare clinică prin crize epileptice ( dg. se pune doaratunci când există cel puţin 2 crize la interval de 2 săptămâni)

Incidenţă – 0,5 -2% din populaţie

ÎNGRIJIREA P CU EPILEPSIE - SDDÎNGRIJIREA P CU EPILEPSIE - SDD

Idiopatică (nu se poate pune în evidenţă o cauză obiectivă)

Întreruperea tratamentului

Generale: intoxicaţii ( alcool, CO); boli metabolice (hipoglicemie, uremie),

insuficienţă hepatică

Locale: tumori cerebrale, AVC , tromboflebite cerebrale, infecţii

( encefalite, abcese cerebrale), după TCC

SDD – pe vârste

0-2 ani: tulburări genetice, anoxie cerebrală, contuzie intracraniană la

naştere, infecţii, tulburări metabolice, malformaţii congenitale,

2-12 ani: infecţii acute, traumatisme, convulsii hiperpiretice,

12-18 ani: traumatisme, sevraj, malformaţii arterio-venoase,

18-35 ani: traumatisme, alcoolism, malformaţii arterio-venoase,

peste 35 de ani: tumori cerebrale, A.V.C., traumatisme cranio-cerebrale,

intoxicaţii, insuficienţa renală, hepatică, hipoglicemie, alcoolism.

ÎNGRIJIREA P CU EPILEPSIE - MDDÎNGRIJIREA P CU EPILEPSIE - MDD

I.CRIZE EPILEPTICE FOCALE

1.Cu simptomatologie elementară

a.Crize somatomotorii (de lob frontal) = crize jaksoniene somatomotorii

B e conştient şi prezintă în mod brusc mişcări involuntare cu durată

variabilă,localizate la nivelul unui segment (brahial, crural – ţine de regiuneasuperioară a coapsei, hemifaţă)

Mişcările se extind progresiv, “în pată de ulei”, cuprinzând mâna,

antebraţul, hemifaţa( de aceeaşi parte), apoi extindere la membrul inferior

b.Crize somatosenzitive (de lob parietal)

B acuză parestezii cu extindere “în pată de ulei”, care apar paroxistic =

crize jaksoniene senzitive

c.Crize senzoriale – vizuale (de lob occipital)

Apariţia periodică, bruscă a unor senzaţii vizuale elementare – linii,

scântei, cercuri luminoase; conştienţa este păstrată

d. Crize senzoriale auditive, olfactive, gustative (de lob temporal) – apariţie bruscăa senzaţiilor elementare specifice: sunete, mirosuri, gusturi particulare

I.CRIZE EPILEPTICE FOCALE

2.Cu simptomatologie complexă (de lob temporal)

Crize de: jamais vu / deja vu

Automatisme psiho-motorii – P face acte motorii simple/complexe; revine

la starea de conştienţă şi nu ştie ce s-a întâmplat

Stare de vis – P este conştient şi are senzaţia că a pătruns într-o lume

străină

II.CRIZE EPILEPTICE GENERALIZATE

1.Criza “petite-mal” = pierderea stării de conştienţă câteva secunde; B se opreştedin activitate, nu răspunde dacă este strigat, apoi revine la starea de conştienţă, cuamnezia crizei

2. Criza “grand-mal”

ETAPE

a.Aura epileptică – B are o senzaţie de amorţeală sau halucinaţii olfactive, vizuale,pe o durată aproximativă de câteva secunde – › 1 minut

b.Faza de debut – apare o salvă de mioclonii (contracţii musculare bruşte şiinvoluntare), ca nişte tresăriri, apoi pierderea stării de conştienţă, cade

c. Faza tonică (10 - 20 sec.) - corpul se contractă, limba este proiectată sacadatspre arcadele dentare ; este urmată de cianoză şi apnee;

2. Criza “grand-mal”

ETAPE

d. Faza clonică(60 – 90 sec.) – cu convulsii clonice generalizate, R stertoroasă,secreţii bronşice, ± relaxare sfincteriană (incontinenţă)

e. Faza de confuzie post criză – P se trezeşte, e confuz, amnezia crizei

f. Faza de somn post criză – câteva ore

3. Status epilepticus major

= crize foarte dese / continue, cu durata › 30 de minute, între care P nu revine lastarea de conştienţă

Cauze:

Consum exagerat de alcool

Întreruperea medicaţiei antiepileptice

Infecţii sistemice

Boli metabolice

Hematoame extra- /subdurale post TCC

ROL PROPRIU - urgenţă

Îndepărtarea rapidă a obiectelor din jur şi a celor care ar putea împiedica R

Întoarcerea capului într-o parte şi îndepărtarea salivei/secreţiilor

! Nu se intervine asupra mişcărilor convulsive

!Nu se aşează niciun obiect între arcadele dentare

În caz de nereluare a R se face RCR

Observarea simptomatologiei în timpul şi după criză (durată/episod;

durată stare confuzională)

Măsurare temperatură, pulsoximetrie, evaluare leziuni ( postcriză)

Toaletă şi îmbrăcăminte curată în caz de incontinenţă

ROL DELEGAT - urgenţă

Prinderea unei linii venoase (după încetarea convulsiilor)

Recoltări analize (glicemie, ionogramă serică, etc)

Administrarea medicţiei pentru combaterea febrei (în cazul convulsiilor

febrile) sau a altor medicamente în funcţie de cauză

Administrarea anticonvulsivantelor (fenobarbital/acid valproic /

combinaţie fenitoin cu diazepam, etc.)

Participare la IOT dacă este cazul

Eliberare CAS, oxigen pe mască în caz de status epilepticus

ROL PROPRIU în îngrijirea pe termen mediu şi lung

Supraveghere funcţii vitale şi vegetative

Liniştirea P

Asigurarea condiţiilor optime în salon

Regim alimentar echilibrat, fără alimente /băuturi excitante

Interzicerea consumului de alcool

P diagnosticaţi cu epilepsie idiopatică li se explică că acest regim va fi

permanent, în plus este informat asupra bolii şi a celorlalte schimbări pe care va trebuisă le facă în stilul de viaţă (odihnă, faptul că nu poate lucra la înălţime, cu obiecte înmişcare, nu va putea conduce autoturisme)

ROL PROPRIU în îngrijirea pe termen mediu şi lung

Educare în privinţa recunoaşterii semnelor prodromale /aurei epileptice şi

a măsurilor pe care le poate lua în această fază

Explicare necesităţii tratamentului îndelungat şi a respectării acestuia (se

poate întrerupe doar de către medicul neurolog - după 5 ani dacă crizele nu s-aurepetat)

în hipertermie: comprese, împachetări reci; administrare de antitermice,

în hipotermie: încălzirea pacientului cu pături, termofoare sau sticle cu

apă caldă,

Oferirea informaţiilor legate de modul în care poate preveni apariţia

crizelor convulsive (evitarea traumatismelor cranio-cerebrale, extirparea tumorilorcerebrale)

ROL DELEGAT în îngrijirea pe termen mediu şi lung

Participare la investigaţii – examinare clinică neurologică, EEG, CT, etc

Recoltarea analizelor

Administrarea medicaţiei

Pregătire preoperatorie şi îngrijiri postoperatorii dacă e cazul

ÎNGRIJIREA P CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRALÎNGRIJIREA P CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

AVC = deficit neurologic focal, apare brusc (ictal), de origine vasculară, ce are labază leziuni ischemice, hemoragice sau mixte, determinate de afectarea primară sausecundară a unei A cu destinaţie cerebrală

Pot fi:

- > ischemice (infarct cerebral)

- > hemoragice: hemoragia intracraniană (în parenchim) / HSA

AVC HEMORAGICAVC HEMORAGIC

1.HEMORAGIA CEREBRALĂ = colecţie sanguină care infiltrează şi dilacereazăţesutul cerebral

SDD

F. Favorizanţi - > vârsta (60 ani); sexul (M mai afectat); obezitatea

F. Determinanţi - > HTA (80%) ; tratamentul anticoagulant

F. Declanşatori - > puseele de HTA, efortul fizic

1.HEMORAGIA CEREBRALĂ

MDD

Semne prodromale - > cefalee, migrenă,vomă,apatie,somnolenţă,confuzii, amnezii

Debut :

a.Supraacut (fulgerător,ictal), cu - > pierderea conştienţei, deficit motor: paraliziefacială de aceeaşi parte cu leziunea (afazie,dizartrie) şi hemiplegie pe partea opusă

HTA cu valori mari, vărsături în jet, R C-S,facies vultuos, tahicardie,

midriază, ROT abolite, redoarea cefei, incontinenţă, febră

comă de diferite grade

b.Acut - > cu semne prodromale, comă superficială

2. HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ = revărsare primară, aparent spontan, de Sîn spaţiul subarahnoidian ; apare egal la ambele sexe, mai ales la vârste tinere

SDD - > anevrisme cerebrale (60%) ; malformaţii arterio-venoase (6%) ; cauzenecunoscute (20%)

MDD

Sdr. HIC - > cefalee (violentă,bruscă; P spune că nu a mai avut aşa ceva),

vărsături în jet

Sdr. meningean - > semne de iritaţie meningeană (redoarea cefei pusă în

evidenţă prin manevre specifice)

Sdr. vegetativ - > tahicardie/bradicardie

Alte semne - > crize epileptice (6%), deficite focale, deficit motor

AVC ISCHEMICAVC ISCHEMIC

SDD

Se produce prin 2 mecanisme:

Trombotic (60%) - > obstruarea lumenului unui vas prin activarea locală amecanismului coagulării (la vase cu leziuni ATS, arterite, diferite afecţiunihematologice)

Embolic (10%) - > obstrucţia lumenului unui vas cu emboli de diferite origini ; celmai frecvent de origine cardiacă (IM recent, valvulopatii – stenoza mitrală/aortică -,endocardite,proteze valvulare, fibrilaţie) ; fracturi (embolii grăsoase) ; intervenţiichirurgicale

MDD

Debut - > rareori brusc ; cu hemiplegie şi comă

Deficit motor progresiv - > hemiplegie instalată treptat (fără redoarea cefei/ febră),hemianopsie de partea afectată

mioză şi devierea globilor oculari de partea leziunii ( “işi priveşte

leziunea” = Foville +)

uneori apar - > obnubilare, hemipareză, tetrapareză, paralizie facială,

nistagmus, tulb. de deglutiţie, cu evoluţie şi prognostic grave

ÎNGRIJIRI ACORDATE ÎN URGENŢĂÎNGRIJIRI ACORDATE ÎN URGENŢĂ

ROL PROPRIU

înlăturarea îmbrăcăminţii incomode

asigurarea PLS/ DD cu capul ridicat la 30°

scoaterea eventualelor proteze mobile şi permeabilizarea CRS

îndepărtarea curioşilor şi solicitarea ambulanţei

monitorizare R,TA,P , culoare tegumente şi mucoase, măsurarea

temperaturii

ROL DELEGAT

În ambulanţă - > prinderea unei linii venoase în aşteptare (doar Ringer lactat),glicemie ; administrare oxigen în caz de IRA; monitorizarea temperaturii, P, TA, EKG, agradului de profunzime a comei (GCS) ; participarea la IOT + ventilaţie mecanică(colaps,soc,GCS<7,depresie respiratorie)

În camera de gardă - participare la examenul clinic şi paraclinic; instalarea P însecţia de TI

ÎÎNGRIJIRI ACORDATE ÎN SECŢIA TI – MĂSURI GENERALENGRIJIRI ACORDATE ÎN SECŢIA TI – MĂSURI GENERALE

OBIECTIVE PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU

1.Asigurarea poziţiei P

- poziţie proclivă la 30° şi imobilizare în funcţie de tipul afecţiunii (cel putin 24-48ore) ; !!! În HC şi HAS imobilizarea 7-10 zile (pericol de resângerare)

- mobilizare treptată ( de 3 ori/zi ridicat în şezut ; în a 7-a zi sezând cu picioareleatârnate la marginea patului) ; precoce ( pt. prevenirea complicaţiilor – escare,tromboze venoase ; !!! P cu deficite mari - > pericol de fracturi) ; mobilizarea ridicămoralul P

2. Asistarea funcţiei respiratorii

- monitorizare R , culoarea tegumentelor şi mucoaselor

- pulsoximetrie + oxigen la nevoie

- participare la IOT (dacă nu s-a făcut în ambulanţă) la P care necesită (prinşicentrii R)

3. Monitorizarea funcţiei cardiace

- măsurare TA din 2 în 2 ore, maxim din 4 în 4 ore, timp de cel puţin 2 zile

- EKG la pat de urgenţă + monitorizare EKG în continuare

4. Reechilibrare HE(pt. prevenirea hipohidratării -> predispune la tromboze)

- bilanţ I-E

- linie venoasă (Ringer lactat)

- se evită soluţiile de glucoză la P cu infarct cerebral şi la cei cu glicemie > de120-150

5. Ctrl. funcţiei urinare

- majoritatea P prezintă tulburări de tip incontinenţă/retenţie = > se monteazăsonda “a demeure”

- monitorizarea diurezei, aspectului macroscopic al urinei, meatului urinar

6. Alimentaţia

- dacă P nu înghite ( AVC bulbare – centrul deglutiţiei) se montează sonda nazo-gastrică

- avantajele sondei: previne aspiraţia nazo-gastrică ; se pot administramedicamente antiacide la P cu risc de HDS

- se asigură un regim hipocaloric şi hiposodat la P cu AVC ischemic şi hipolipidicla cei cu AVC hemoragic

7. Prevenirea trombozelor - > 20-70% P fac tromboze la MI (profunde/superficiale)= > există risc de tromboembolie pulmonară

- mobilizare precoce progresivă (schimbarea poziţiei, exerciţii pasive apoi active,masaj al regiunilor expuse) ; asigurarea poziţiilor fiziologice cu material auxiliar

- administrarea tratamentului antitrombotic (heparină profilactic - 5000U/12 oresc sau Fraxiparină)

-aplicarea ciorapului elastic (mai ales la cei la care nu se poate adm. heparina)

8. Prevenirea escarelor şi îngrijirea tegumentelor

- > schimbarea poziţiei la maxim 2 ore (30 – 60 minute indicat)

- >mobilizare precoce

- > igiena lenjeriei şi toaleta parţială la pat

- > igiena cavităţii bucale cu glicerină boraxată

9. Combaterea simptomelor asociate - > febră, vărsături, cefalee, agitaţiepsihomotorie, crize convulsive, profilaxia infecţiilor urinare şi respiratorii.

ÎNGRIJIRI ACORDATE ÎN SECŢIA TI – MĂSURI SPECIFICEÎNGRIJIRI ACORDATE ÎN SECŢIA TI – MĂSURI SPECIFICE

OBIECTIVE PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU

1.Tratamentul edemului cerbral - > EC se evidenţiază prin starea de conştienţă( somnolenţă, stupoare/comă = edem)

- > poziţia P – la 30° cu evitarea flexiei laterale a capului (determină presiune pejugulară ceea ce duce la creşterea HIC)

- > Hventilaţie conform indicaţiilor ( prin sonda IOT)

- > administrarea medicaţiei care combate EC – Manitol 20% (piv în bolus/jet – setermină în 20-30 minute) apoi din 6 în 6 ore ; Furosemid iv/piv după Manitol (dupămanitol se pune Ringer 250 ml pentru curăţarea precipitatului - manitolul precipită laniv. tubilor renali) ; administrarea corticoizilor (dexametazonă) dacă se indică ;participare la craniectomie decompresivă

2. Tratamentul HTA - > TA nu va fi scăzută brusc (nu mai mult de 2-25% în primele4 ore) ; ! La monitorizarea TA

http://www.healthination.com/affiliate/blackdoctor/stroke_videos.html

OBIECTIVE PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU – TRATAMENT ETIOLOGIC

1. ÎN INFARCTUL CEREBRAL

T trombolitic - > în primele 3-6 ore de la debut ; cu streptokinaza /rtPA

(activator tisular al plasminogenului)

T de menţinere a perfuziei cerebrale – se face fie cu anticoagulant fie cu

antiagregant (anticoagulant - > Heparină pe injectomat 1000u/oră cu monitorizareparametrii coagulării ; după câteva zile se suprapune tratament anticoagulant per os -Trombostop/Sintrom, timp de 2-3 zile, după care se rămâne doar cu tratamentul per osşi monitorizarea TQ la 48 ore ; !!! În timpul trat. anticoagulant se contraindicătratamentul im ; se urmăreşte cu atenţie apariţia hemoragiilor – gingivale, urinare,digestive ; antiagregant - > aspirină/ticlid, etc )

• Vasoactive cerebrale – favorizează circulaţia cerebrală : Pentoxifilin,

Tanakan, Sermion etc

• Stimulatoare ale metabolismului neuronal – Piracetam

• T Chirurgical (extragerea plăcilor de aterom) unde se indică

2. ÎN HEMORAGIA CEREBRALĂ

!!! P se monitorizează din oră în oră deoarece există pericolul resângerării!!!

- > hemostatice acolo unde sunt indicaţii ( hemofilii, trombocitopenii, tulb. decoagulare, cei care fac HC sub tratament anticoagulant)

- > când HC sunt mari sau când starea P se agravează se aplică tratamentneurochirurgical

3. HSA

- > importanţă mare are hidratarea

- > tratament specific medicamentos sau chirurgical; uneori hemostatic

- > tratament recuperator cât mai devreme; mobilizare precoce, masaj;reeducarea mersului (cu sprijin, cadru, cârje); terapie ocupaţională cu diferite mişcăride fineţe; logopedie ( în caz de dizartrie/ afazie)

ÎNGRIJIRE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNGÎNGRIJIRE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG

1.Pentru deficitul motor

educarea P asupra mişcărilor pe care le poate efectua

încurajarea P să participe la recuperarea motorie

punerea la dispoziţie a mijloacelor auxiliare

susţinerea P

educarea şi încurajarea aparţinătorilor privind participarea la recuperare

2. Pentru deficitul senzitiv

daca există deficit vizual, acesta va fi compensat (apropiere, ochelari)

protejarea P faţă de accidente (foc, apă fierbinte/alte surse de traumatism)

educarea P să poată aprecia caracteristicile unui obiect nu doar prin

atingere

3.Pentru deficitul de comunicare

alte mijloace decât vocea

exerciţii (repetarea sunetelor alfabetului)

încurajarea P să folosească cuvintele pe care şi le aminteşte

4. Pentru deficitul intelectual

oferirea informaţiilor necesare

împărţirea activitaţilor (treptate)

protejarea P

educarea anturajului în privinţa aşteptărilor nerealiste (P incapabil de a

calcula, de gândire abstractă)

5. Pentru deficitul emoţional

I se explică P că labilitatea emoţională se datorează bolii

protejarea P astfel încât să-I fie respectată demnitatea

educare în legătură cu reducerea factorilor de stres (aparţinători, colegi

de salon)

6. Alte obiective

lămurirea P în legătură cu durata terapiei (4-6 luni) , fizioterapie,

kinetoterapie, etc

educarea persoanelor sănătoase - > reducerea consumului de grăsimi şi

sare, fumat, alcool,scădere în greutate, exerciţiu fizic, evitarea pilulelor contraceptivedupă 35 ani/fumătoare mai devreme

ÎNGRIJIREA P CU TUMORI CEREBRALEÎNGRIJIREA P CU TUMORI CEREBRALE

= afecţiune neurologică caracterizată de procese expansive la nivelul S.N.C. (=T.S.N.)

SDD - clasficare

DPDV histologic:

1.Glioame (40%) – tumori cu origine în ţesutul glial; poatenţial mare de malignitate

2.Meningioame(17%) – derivate din meninge;benigne

3.Adenoame(5%) – cu punct de plecare de la nivelul ţesutului glandularhipofizar(adenoame hipofizare); benigne

4.Neurinoame (5%) – cu pct. deplecare în teaca nervilor cranieni (frecvent de Nacustic)

5.Metastatice (24%) – sunt metastaze ale tumorilor pulmonare, renale, tiroidiene,genitale, colon, mamare

SDD - clasficare

DPDV topografic:

1.Supratentoriale

2.Subtentoriale

!Tentorium = extensie a durei mater, care acoperă suprafaţa superioară acerebelului

MDD

Se grupează în 2 mari sindroame:

1.Sindromul de HIC:

Cefalee rebelă, accentuată de ortostaţiune, mişcările capului, tuse, efort şi

ameliorată la vărsătură

Vărsături în jet

Diplopie, vertij

2.Semne de focar (în funcţie de localizarea tumorii):

tumori ale lobului frontal: pareze, paralizii faciale, brahiale, tulburări de

comportament, echilibru şi coordonare, epilepsie, tulburări de vorbire (leziuni înstânga)

tumori parietale: tulburări de sensibilitate şi orientare spaţială, apraxie,

crize epileptice senzitive, tulburări de schemă corporală

tumorile lobului occipital: hemianopsie, cecitate, agnozie şi halucinaţii

vizuale, alexie, cecitate corticală, distorsiuni ale percepţiei vizuale, tulburări înrecunoaşterea şi denumirea culorilor

tumori temporale: halucinaţii vizuale, olfactive, gustative, tulburări de

echilibru, afazie, tulburări de personalitate

tumorile ventriculilor cerebrali: cefalee violentă + vărsături, somnolenţă,

crize epileptice

tumorile trunchiului cerebral: paralizii ale nervilor cranieni, tulburări de

mers, deglutiţie

tumori medulare: nevralgii intense, tulburări de sensibilitate (hipoestezie,

parestezie), de motilitate

tumori cerebeloase: tulburări de mers, echilibru, coordonare a membrelor,

nistagmus

ROL PROPRIU

asigurarea condiţiilor de mediu: temperatură, luminozitate etc.; evitarea

curenţilor de aer rece din încăpere (strănutul intensifică cefaleea),

monitorizarea funcţiilor vitale; menţinerea permeabilităţii C.R.S (hipoxia,

tusea accentuează cefalea),

asigurarea unei poziţii confortabile: şezând cu capul sprijinit sub un unghi

de 30 grade sau semişezând (dacă starea pacientului o permite) - favorizează drenajulvenos cranian,

poziţia pacientului se schimbă lent (schimbarea poziţiei capului

accentuează cefaleea); se va evita flectarea coapselor, mişcări bruşte ale gâtului,rotirea capului; comunicarea verbală se va face în faţa pacientului pentru a nu-l forţa săse întoarcă

tulburări de echilibru: sprijinire, bare de susţinere, îndepărtarea obiectelor

inutile din jur,

tulburări vizuale: asigurarea luminozităţii optime, acomodarea cu obiectele

din jur; pentru diplopie se poate aplica un pansament ocular,

dezorientare spaţială: explicarea acţiunii efectuate în jur, aşezarea unui

calendar la vedere,

facilitarea exprimării emoţiilor, clarificarea nelămurilor,

pregătirea psihică pentru eventuala intervenţie chirurgicală (ca etapă

următoare a terapiei).

ROL DELEGAT

oxigenoterapie la indicaţia medicului,

administrarea tratamentului chimioterapic şi participarea la cel

radioterapic,

pregătirea pentru tehnicile medicale de investigaţie (necesită explicare,

lămurire cu mai multă răbdare, gesturi lente dar ferme)

îngrijire postoperatorie (exereză totală/parţială a tumorii)

administrarea medicaţiei

depletive cerebrale: Dexametazonă

anticonvulsivante (când este necesar)

ÎNGRIJIREA P CU ÎNGRIJIREA P CU PARALIZIE PARALIZIE FACIALĂFACIALĂ

= pralizia N cranian VII, care inervează muşchii ce intervin în mimică

SURSE DE DIFICULTATE

- frig şi umezeală

- tumori cu afectarea osului temporal

- infarcte şi tumori protuberenţiale

- poliradiculonevrita acută inflamatorie

- scleroza multiplă (inflamţie şi distrugere = > demielinizare)

- sarcoidoza (boala care se însoţeşte de apariţia unor zone de inflamaţie numitegranuloame, în mai multe organe;afectarea SNC este rară dar posibilă)

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ

Generale – anxietate

Specifice:

Asimetrie facial ă :

- pareza muşchilor hemifeţei de aceeasi parte cu leziunea – muşchii mimicii,ştergerea şanţurilor – nasogenian, cutelor frontale, comisura bucală cazută,imposibilitatea de a închide pleoapa (lagoftalmie)

- devierea muşchilor feţei pe partea sănătoasă

Durere retroauriculară

Ageuzie unilaterală (gust), hiperacuzie de aceeaşi parte.

Acufene, vertij

Scurgerea secreţiei lacrimale pe obraz

Acumularea alimentelor între buze şi dinţi, saliva se scurge la colţul gurii.

ROL PROPRIU

Îngrijirea corespunzătoare a ochiului, inclusiv umidificarea corneei :

- închiderea şi deschiderea pleoapelor cu ajutorul degetelor; efectuarea frecventăa acestor gesturi va menţine corneea umidificată

- se recomandă purtarea ochelarilor de soare, de vedere sau de protecţie pentru aîmpiedica pătrunderea prafului şi a altor particule la nivelul ochiului.

Îngrijirea cavităţii bucale

- când sensibilitatea pe o jumătate din teritoriul lingual este pierdută şi secreţiade salivă este de asemenea diminuată în zona respectivă, particulele alimentare potrămâne blocate în acea porţiune a limbii, ceea ce poate duce la apariţia unor afecţiunigingivale şi a cariilor dentare.

- perierea frecventă şi cu grijă a dinţilor şi utilizarea aţei dentare pot ajuta laprevenirea apariţiei acestor afecţiuni.

Îngrijirea cavităţii bucale

- dificultăţile întâmpinate la înghiţire pot fi prevenite prin mîncatul încet şimestecarea completă a alimentelor;

- consumarea alimentelor moi, fragede (de ex. iaurtul) , poate fi de asemenea deajutor.

Pe măsura ce N facial începe să îşi reia funcţia normală, efectuarea de exerciţiisimple - încordarea şi relaxarea muşchilor faciali, pot duce la creşterea forţeimusculare în teritoriul respectiv şi la o recuperare mai rapidă. Masarea cu ulei saucremă a frunţii, obrajilor şi buzelor, poate fi, de asemenea, utilă.

ROL DELEGAT

utilizarea "lacrimilor artificiale“ - picături pentru ochi ce conţin

metilceluloză, pentru menţinerea umidităţii corneei în timpul zilei

P trebuie să ceară sfatul medicului în legătură cu frecvenţa de

administrare a acestor picături

în timpul nopţii P trebuie să aplice un unguent special sau să poarte un

bandaj pentru ochi; uneori poate fi necesară aplicarea unui bandaj peste pleoapa înpoziţie închisă (după aplicarea unguentului).

recoltarea produselor biologice; participarea la investigaţii

administrarea tratamentului antiinflamator , antiviral la cazurile care

necesită

fizioterapie (electroterapie, termoterapie)

dacă P dezvoltă paralizie facială permanentă, poate beneficia de tratament

chirurgical (implantarea unei grefe nervoase care se ataşează la N facial , transferul deţesut muscular normal în zona afectată, în special la nivelul buzelor)

ÎNGRIJIREA P CU NEVRALGIE TRIGEMINALĂÎNGRIJIREA P CU NEVRALGIE TRIGEMINALĂ

= suferinţă nevralgică pe teritoriul nervului V


F. favorizanţi - vârsta > 50 ani (nevralgie esenţială)

F.etiologici – idiopatică, AVC, scleroză multiplă,meningiom (tu benignă derivatădin meninge), neurinom(tu cu pct. de plecare din teaca N cranieni – în acest caz Nacustic)


Generale - > anxietate, depresie (cazuri cronice de severitate medie şi crescută)

Specifice :

Durere:

paroxistică, care porneşte de la aripa nasului, gingie şi iradiază spre

orbită

unilaterală, de intensitate foarte mare

accentuată de deglutiţie, masticaţie

declanşată de stimulare tactilă, spălarea pe dinţi,vorbire, masticaţie

Congestia feţei, rinoree

Anestezie /hipoestezie

Atrofia muşchilor maseteri sau temporali

ROLUL AM

Propriu:

- monitorizare semne vitale şi vegetative

- psihoterapie

- educarea P să evite stimulii în perioada crizelor

Delegat:

- participarea la explorări ; recoltarea analizelor

- administrarea medicaţiei: Carbamazepin, Finlepsin,Fenitoin

- pregătirea P pentru intervenţie chirurgicală dacă se recomandă

ÎNGRIJIREA P CU MIASTENIA GRAVISÎNGRIJIREA P CU MIASTENIA GRAVIS

= afecţiune a joncţiunii neuromusculare, caracterizată prin oboseală muscularăfluctuantă, accentuată la mişcări voluntare şi care diminuă la repaus sau administrarede anticolinesterazice.

(este vorba de un defect în transmiterea impulsului nervos de la nerv la fibramusculară, ceea ce face ca muşchii să-şi piardă tonusul şi forţa până la imposibilitateade a efectua mişcări)


F.Favorizanţi - > sexul feminin, vârsta 20-30 ani

F.Etiologici – b autoimună,

- encefalita, boli de colagen (afecţiuni ale tesutului conjunctiv),hipertiroidism, etc.

MECANISM FIZOPATOGENIC

În mod normal, transmiterea neuromusculară a impulsului nervos, esenţialăpentru orice act fizic voluntar, este mediată de acetilcolină, care acţionează la nivelulunor receptori musculari. Printr-un mecanism neelucidat încă, organismul începe săproducă autoanticorpi care atacă aceşti receptori musculari, ceea ce duce ladistrugerea sau blocarea lor, uneori chiar în proporţie de 80%. Impulsul nervos nu semai transmite la muşchi şi aceştia nu se mai contractă.


Oboseala musculară - > caracter fluctuant, cu exacerbări şi remisiuni pe

parcursul aceleiaşi zile (accentuare vesperală)

Afectare musculară:

- la nivelul globilor oculari (diplopie, ptoză palpebrală), afectarea muşchilormasticatori şi faciali = > facies miastenic (plângăreţ)

- afectarea musculaturii cu inervaţie bulbară (N IX, X,XI,XII) = > disfagie,disfonie,dizartrie

- tardiv, apare afectare a musculaturii scheletice proximale (m cefei); muşchiimembrelor (tricou-pantalon scurt) - dificultăţi la urcatul scărilor, la spălat şi lapieptănatul părului.

- la unii P are loc prinderea m R = > crize de dispnee

CRIZA MIASTENICĂ

Clinic -> apare la > 1 oră după tratamentul cu Miostin cu:

- slăbiciune musculară

- dispnee

- paloare, HTA,tahicardie

- midriază

Paraclinic – modificări EMG ; test la miostin = ameliorare evidentă a simptomelordupă administrarea sc a 1 ml de miostin (la aproximativ 20 minute)

Tratamentul crizei - > se creşte doza de miostin şi se administrează iv ; dacă nucedeaza se face IOT + ventilaţie asistată + HHC 500 mg

CRIZA COLINERGICĂ - > este dată de administrarea prea frecventă a miostinuluişi apare la < de 15 minute de la administrare

Clinic – mioză, diaree,sialoree,dispnee, crampe musculare

Tratament - > suprimarea tratamentului cu miostin ; administrare de antidot:atropină sau scobutil

NOTĂ

!!! Miostinul = inhibitor al colinesterazei;

Colinesteraza = enzimă care în fcţ. de localizare, fie inhibă acţiunea unuineurotransmiţător, fie intervine în metabolismul proteic sau în cel al hematiei .

ROL PROPRIU

monitorizare semne vitale şi vegetative

recunoaşterea manifestărilor crizei

sprijinirea P la igienă, deplasare

sprijinirea P şi informarea lui asupra caracterului cronic al bolii

educarea P în legătură cu evitarea efortului fizic, traumatismelor, bolilor,

respectarea medicaţiei prescrise.

ROL DELEGAT

participare la investigaţii (EMG)

recoltarea analizelor

administrarea tratamentului : Miostin (prelungeşte acţiunile fiziologice ale

acetilcolinei), corticoterapie de lungă durată, ser antilimfocitar,imuran,ciclofosfamidă(imunosupresive)

pregătirea P pt. operaţie şi îngrijiri postoperatorii ( timectomie =

extirparea timusului ; MG este dată uneori de Htrofia timusului - tumori)

participarea la tratamentul crizei

ÎNÎNGRIJIREA P CU COMĂGRIJIREA P CU COMĂ

COMELE = stări patologice în care B pierde posibilitatea de a comunica, starea deconştienţă este abolită, cu menţinerea funcţiilor vegetative de bază care sunt alterate înfuncţie de gradul de profunzime a comei.


TCC

cauze neurologice (AVC, tumori, infecţii SNC)

cauze metabolice ( coma diabetică, hipoglicemică, hepatică, uremică)

cauze toxice (alcool, barbiturice,etc)

MANIFESTARI DE DEPENDENŢĂ – fcţ. de tipul comei

1.Coma traumatică:

apare în momentul traumatismului / la câteva ore – 1 săpt. – 2l, de la

traumatism

există un interval asimptomatic cu : tulburări comportamentale, tulburări

de memorie, hemipareze tranzitorii

2. Coma neurologică

Coma cu semne focale – în HC, IC, apare deficit motor, debut

brusc/progresiv (anamneza!) ; în encefalite, abces cerebral - sdr. infecţios

Coma cu semne meningeene - > HSA, meningite – redoare de ceafă, stare

infecţioasă

3. Coma metabolică:

a.Coma hipoglicemică:

precedată de transpiraţii, tremurături, agitaţie psihomotorie, ROT

accentuate, R Cheyne -Stokes

reversibilă după adm. de Glucoză 33% + vit B1 (aceasta previne instalarea

encefalopatiei)

b. Coma diabetică (acidocetozică) – tegumente deshidratate, halenă acetonică, RKussmaul, ROT abolite

c. Coma hepatică, uremică – antecedente + halenă ( amoniacală în cea uremică şimiros de ficat crud în cea hepatică)

4. Coma toxică

Barbiturice – hipotermie, hTA, mioză bilaterală, ROT abolite

Etanolică – halena, hTA, midriază bilaterală, hipoglicemie, HIC

ÎNGRIJIREA P CU COMĂ – EXAMINAREA P COMATOSÎNGRIJIREA P CU COMĂ – EXAMINAREA P COMATOS

ANAMNEZA:

P a avut TCC?

AP – DZ, HTA,hepatic,renal

Suspiciune de abuz medicamente/droguri (P tineri)

Debut - > brusc? (vascular)

Debut cu pareză?

Simptomele P în ultima săptămâna- > febril?; a stat la pat? ; nu s-a

hidratat?

B. EXAMINARE CLINICĂ PROPRIU- ZISĂ

I. EX . OBIECTIV GENERAL – se va controla:

dacă la nivelul capului există plăgi, hematoame

există redoare de ceafă (daca eşti sigur că nu e TCC)

halena

locuri de injecţie ( sc – DZ ; iv – droguri)

limba muşcată - > debut convulsiv al comei

II. EXAMENUL FUNC Ţ IILOR VEGETATIVE

A. TIP DE RESPIRAŢIE - > gradul comei

R. Cheyne – Stokes - > suferinţă la nivelul emisferelor cerebrale = > comă

superficială

R. Kussmaul - > hiperventilaţie - > afectare mezencefal = > acidoză

R. apneustică - > pauze respiratorii = > afectare la nivelul punţii

R. ataxică, neregulată - > terminală - > suferinţă bulbară = > comă gr. IV

B. TA

crescută la P cu AVC

scazută la P cu comă alcoolică, barbiturică, hipoglicemică

III. EXAMEN NEUROLOGIC - > evidenţiază gradul de profunzime a comei prin:

SCARA GLASGOW

1. Răspuns ocular (total 4 puncte)

- deschide globii oculari spontan = 4

- deschide la comandă = 3

- deschide la durere = 2

- nu deschide ochii = 1

SCARA GLASGOW

2. Răspuns verbal (total 5 puncte)

- conştient, orientat temporo-spaţial = 5

- confuz = 4

- răspuns inadaptat, inteligibil = 3

- nu scoate cuvinte, emite doar sunete = 2

- niciun răspuns verbal = 1

3. Răspuns motor (se aplică stimul dureros ; total 6 p)

- la ordin (mişcări voluntare) = 6

- la durere, cu îndepărtarea stimulului = 5

- la durere, face flexie orientat ă (ciupire) = 4

- la durere, face flexie reflex ă (flexia MS + extensia MI = rigiditate de decorticare) =3

- la durere, face extensie reflex ă = rigiditate de decerebrare (hiperextensie MS +MIcu rotaţie internă) = 2

- nu apare niciun răspuns =1

COMA GR I = GCS 7-8 ;

COMA GR II = GCS 5-6 ;

COMA GR III = GCS 4 ;

COMA GR IV = GCS = 3

= > un scor < 5 = comă gravă, profundă

!!! La diferenţierea comei de alterarea stării de conştienţă!!!

Obnubilare = tulburare a stării de conştiinţă în care funcţiile psihice suntîncetinite, pragul percepţiei este crescut, ducând la îngreunarea percepţiilor şi îngeneral a contactului şi posibilităţilor de orientare în mediul ambiant, neurmată deamnezie.

P este dezorientat temporo-spatial ; nu execută decât ordinele simple.


Torpoare = stare de amorţire generală, fizică şi psihică,însoţită des de momentede aţipire;

P execută un ordin verbal dar numai după repetarea acestuia.

Stupoare = stare ce apare în unele psihoze şi care este caracterizată prindeprimare, imobilitate completă şi insensibilitate;

P execută ordin verbal ; persistă clipitul la ameninţare.


Coma simulată – isterie (tinere) ; tonus pleoape (opune rezistentă – deschiderepleoape) ; reflexe motorii prezente;

Stare vegetativă persistentă - după 1 lună de comă

- deschide ochii, este inconştient, funcţii vegetative păstrate ; abolirea funcţieicorticale.

ÎNGRIJIREA P CU COMĂÎNGRIJIREA P CU COMĂ

ROLUL AM

- !!! transport de urgenţă la spital

- eliberarea CAS + pipa Guedel + oxigenoterapie

- participare la IOT (IRA)

- abord venos

- recoltare: glicemie, Hb, Ht, uree, creatinină, ionograma, pH

- administrarea medicaţiei: adrenalină, atropină, xilină, glucoza, vit B1, etc.

- pe perioada spitalizării – suplinire nevoi, educare şi susţinere aparţinători,participare la tratament.

ingrijirea p cu afecutiuni neurologice

Documents