INGHETUL

Inghetul reprezinta coborarea temperaturii la 0 sau sub 0 grade Celsius. Se considera zi cu inghet, orice zi in care temperatura maxima a fost mai mica sau egala cu 0 gr. Celsius.Dupa cauzele care il provoaca, inghetul poate fi de trei feluri: Inghet advectiv. Este rezultatul invaziilor aerului rece de la latitudini mari. Temperaturile negative, caracteristice aerului respectiv se mentin si pe parcursul zilei. Este frecvent iarna, dar produce pagube importante in prima jumatate a primaverii. El afecteaza teritorii vaste si dureaza de obicei 1-3 zile. Inghet radiativ. Se datoreaza pierderilor intense de caldura pe care le sufera suprafata solului ca urmare a emisiei radiative caracteristice noptilor senine si calme, ori cu vant foarte slab. Cumularea pierderilor face ca intensitatea maxima a inghetului radiativ sa se inregistreze spre sfarsitul noptii, cu putin inainte de rasarirea Soarelui. Atat intensitatea, cat si durata inghetului radiativ sunt puternic influentate de forma reliefului, starea suparfetei solului, umeazeala aerului si solului, etc. Inghet mixt (advectiv radiativ). Ia nastere datorita invaziilor aerului rece de la latitudini superioare, care continua sa se raceasca prin procesul racirii radiative nocturne. In astfel de situatii sinoptice, temperatura poate cobori noaptea pana la -4...-6 gr. Celsius, chiar daca ziua a urcat pana la 20.In mod frecvent, ingheturile timpurii de toamna si cele tarzii de primavara, sunt mixte si iau nastere in conditiile unor temperaturi medii zilnice relativ ridicate. Ele se resimt in stratul de aer inferior (sub 2 metri) la inceputul si sfarsitul perioadei de vegetatie a plantelor, cand mediile termice diurne la nivelul adapostului meteorologic (2 metri) se mentin pozitive. Din aceasta cauza, cunoasterea exacta a fenomenului de inghet impune masurarea sistematica a temperaturii, nu doar la nivelul adaposturilor, ci si pe suprafata si in adancimea solului, adica acolo unde se dezvolta plantele in fazele incipiente (cand sunt foarte vulnerabile) si de unde isi extrag substantele nutritive. Momentele de aparitie, frecventa si durata ingheturilor nu depind numai de inaltimea Soarelui deasupra orizontului (latitudine, anotimp) si de circulatia generala a atmosferei, ci si de inaltimea, expozitia si forma reliefului, de vecinatatea bazinelor acvatice, de natura solului, etc.n Romnia, prima zi de nghe apare cel mai devreme, n medie, nainte de 1 octombrie (la altitudini de peste 1400 m) i cel mai trziu, tot n medie, n a treia decad a lunii noiembrie (n sectorul sudic al litoralului Mrii Negre). Ultimul nghe se produce, ca dat medie, la sfritul lunii martie (pe litoral i n Delta Dunrii), respectiv la nceputul lunii iunie (la munte i n depresiuni).Teritoriile cele mai puin vulnerabile la riscuri cauzate de ngheuri timpurii de toamn i trzii de primvar sunt cele din zona de litoral i Delta Dunrii, unde se resimte influena moderatoare a apei. n schimb, partea central-estic a Cmpiei Romne, Podiul Moldovei, Depresiunea Transilvaniei i Cmpia Someului au vulnerabilitatea cea mai mare fa de aceste fenomene. n zonele de munte, cele mai expuse la nghe sunt sectoarele inferioare i superioare ale versanilor, sectorul median al acestora fiind mai protejat. Trebuie precizat faptul c, n regiunile montane, unde ngheul se produc cel mai devreme toamna i dispar cel mai trziu primvara, riscul aferent acestor fenomene este totui mai redus, avnd n vedere modul de utilizare a terenurilor n aceste zone (Bogdan, Niculescu, 1999).Efectele nefavorabile datorate ngheurilor timpurii de toamn i trzii de primvar se resimt mai ales n agricultur. Toamna au de suferit, n primul rnd, culturile existente nc pe cmp (legume, zarzavaturi, porumb, floarea soarelui). Primvara trziu sunt periclitate mai ales livezile de pomi fructiferi, dar i culturile de cmp, care se afl la nceputul perioadei de vegetaie. De asemenea, din cauza temperaturilor sczute, asociate uneori i cu precipitaii solide sau mixte, au de suferit i animalele, cu deosebire ovinele proaspt tunse, aa cum s-a ntmplat, de exemplu, n 30 mai 1991, n zona Curburii (judeele Buzu i Vrancea).