informatii admitere si 54 de grile de la admiterea din 2013,2010,2008 - rezolvate detaliat -...
DESCRIPTION
oTRANSCRIPT
Informaţii utile:
1. Atunci când doriţi să căutaţi o grilă rezolvată in grupul Facebook “Admitere Drept Unibuc”, puteţi da click pe lupa care se gaseşte mai greu în partea dreaptă, după “notification” şi “create group”. Căsuţa pentru search ar trebui sa fie mai mare, undeva în centrul paginii, ca la Google…Aceste grille nu vor mai fi postate separate pe grup, ci vor rămâne la “files”.
2. Informaţii despre admitere:
http://www.drept.unibuc.ro/Admitere-2013-s416-ro.htm
Admitere 2013
Tematica și bibliografieRomână (08.11.2012)Economie (08.11.2012)Număr de locuri (18.07.2013)Număr de locuri pentru candidații de etnie romă (17.07.2013)Data concursului - 23 iulie 2013Informaţii utile (18.07.2013)ComunicatAdmiterea la colegiul juridic franco-românAdmiterea studenţilor străiniNumăr candidaţi înscrişi la data de 18.07.2013Repartizarea candidaţilor în săli
RezultateAnunţ privind cazarea - anul I, 2013-2014, forma de învăţământ cu frecvenţă (24.07.2013)Admişi ZIbugettaxăAdmişi IDRespinşi
Rezultate contestaţii
Subiecte la concursurile anterioare
Grile rezolvate - economie si limba română (de la admiterea din 2013, 2010, 2008)Raportul dvs. Raport de imprimare Nu a răspuns Q.1) Grila 1/G1/admitere Drept 2013: Marcaţi interpretarea corectă a structurii frazelor de mai
jos. (Propoziţiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînţelese] în frază.) Fără a fi fost rugat de cineva să vină, el a apărut totuşi printre primii,
1. circ. concesivă + compl. directă + principală; 2. circ. de mod + compl. directă + principală; 3. compl. directă + principală; (Răspunsul corect) 4. altă interpretare.
Explicaţie
Andreea Ceausu Fara a fi fost rugat de cineva- prop1 CV (in ciuda carui fapt a apărut?) sa vina- prop2 CD a ruga cere directa si el a aparut totusi printre primii- prop 3 Pp. Cum e??April 15 at 1:37pm · LikeCiprian Petrescu Infinitivul "a fi " sau infinitivul perfect " a fi fost" pot fi predicate? Deci, ai sau nu concesiva? Vezi forma perfecta a verbului infinitiv: http://ro.wikipedia.org/wiki/InfinitivInfinitiv - Wikipediaro.wikipedia.orgÎn numeroase limbi, modulinfinitiv este o formă a verbelor prin care se denumeșt... See MoreApril 15 at 2:41pm · Edited · Like · 1 · Remove PreviewAndreea Ceausu Aah firar, da n am propozitie acum am vazut ca este la infinitv. Deci ar putea fi fara a fi fost rugat de cineva a aparut... Prop 2 principala si prop 1- sa vina cd..April 15 at 2:54pm · Unlike · 1Ciprian Petrescu DaApril 15 at 2:55pm · Like
Nu a răspuns Q.2) Grila 2/G1/2013 Marcaţi interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propoziţiile
sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînţelese] în frază.) In alternativa că lucrurile rămân cum par să fie acum, soluţia cea mai bună, deşi puţin agreată, ar fi să nu ne implicăm în niciun fel, că, orice am face, decizia nu va fi a noastră,
ci a altora.
1. atributivă + predicativă + predicativă + circ. concesivă + principală + predicativă +
circ. concesivă + circ. de cauză + circ. de cauză; (Răspunsul corect)
2. circ. condiţională + predicativă + predicativă + circ. concesivă + principală +
predicativă + principală (incidenţă) + circ. de cauză;
3. circ. condiţională + predicativă + circ. de mod + circ. concesivă + principală +
predicativă + circ. concesivă + circ. de cauză; 4. altă interpretare.
Explicaţie
Maria Lăcrămioara În alternativa 5/ că lucrurile rămân 1/ cum par 2/ să fie acum 3/, solutia cea mai bună 5/deși puțin agreată 4/ ar fi 5/ să nu ne implicăm în niciun fel 6/, că 8/, orice am face 7/ decizia nu va fi a noastră 8/, ci a altora 9./ => 1.care alternativă?- atributiva; 2. Predicativa,deoarece verbul " a ramane" este copulativ aici; 3. Predicativa, avand ca regent verbul copulativ " a părea" ; 4. Concesiva (chiar dacă predicatul nu apare, poate fi subinteles) ;5. Principala ( are sens singura); 6. Predicativa, ceruta de verbul " a fi" care este copulativ, iar functia de subiect este ocupata de subst. " solutia" ; 7. Concesiva, introdusa prin "orice"; 8. Circ. de cauză ; 9. Circ de cauză, fiind coordonata adversativ prin conjunctia "ci" => a. Sper sa se înțeleagă ceva :))April 16 at 2:14am · Unlike · 4 likes
Nu a răspuns Q.3) Grila 4/G1/ admitere Drept 2013 Marcaţi varianta corectă de analiză gramaticală a
cuvintelor subliniate(majuscule) din enunţurile de mai jos: Trasul cu puşca în TOT ce mişcă era un fix al lui.
1. pron. nehot., Ac. cu prep. / compl. circ. de loc; 2. pron. nehot., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; (Răspunsul corect) 3. pron. nehot., Ac. cu prep. / compl. indirect; 4. loc. adv. de loc / compl. circ. de loc. Explicaţie
Conversatie - grupul Facebook "Admitere Drept Unibuc"
• Maria Lăcrămioara Este b raspunsul, avand ca regent pe "trasul", iar logic ar fi "care tras?" - "in tot".. sper sa fiu corectata daca gresesc April 15 at 3:27pm • Unlike • 7• Dragos Eugen Deci pana la urma răspunsul corect e b?April 19 at 3:09pm • Like• Alexandra Mariana Pavelescu DaApril 25 at 12:21am • Like • 1• Dragos Eugen Eu cred ca este c fiindca daca era atribut trebuia sa fie despartit prin virgula de celalalt atribut.10 hrs • Like• Valentina Dinu Dragos Eugen, daca raspunsul este c, pe cine determina "tot" ca sa fie
complement?5 hrs • Unlike • 3• Dragos Eugen Arata cum se rasfrange in mod indirect actiunea de a trage regentul fiind "trasul".E posibil sa ma insel dar trebuia sa existe o conjunctie sau virgula intre cele 2 atribute pt a arata raportul de coordonare.1 hr • Like• Alexandra Mariana Pavelescu Răspunsul corect este "b",conform explicației date de Maria Lăcrămioara și baremului de corectare !1 hr • Edited • Like • 1• Valentina Dinu Daca recunosti faptul ca regentul este "trasul", atunci ar trebui sa intelegi ca un complement nu determina niciodata un substantiv, ci un verb, adverb, adjectiv sau interjectie predicativa! Iar raportul de coordonare nu exista. "Trasul" este subiect.1 hr • Like • 2• Dragos Eugen Corect,sunt obosit acum si nu am gandit-o dar stiam ca intre 2 atribute se pune , sau se foloseste o conjunctie.1 hr • Edited • Like
Nu a răspuns Q.4) Grila 5/G1/admitere 2013 Marcaţi varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor
subliniate(majuscule) din enunţurile de mai jos: CUM ne cunoşteam de mici, nu mă puteam supăra pe el.
1. adv. rel. de mod / coinpl. circ. de mod; 2. conj. subord. cauzală (cum „cauzal”) / tară funcţie sintactică; (Răspunsul corect) 3. adv. rel. de cauză / compl. circ. de cauză; 4. adv. rel. de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză.
Explicaţie
Maria Lăcrămioara Este conjuctie subord. cauzala (cum "cauzal") si nu are functie sintactica, doar introduce in cazul de fata o propozitie circumstantiala de cauza.April 16 at 2:29am · Like · 1
Nu a răspuns Q.5) Grila 76/G1/admitere 2013 In condiţiile unui exces al cererii de capital de împrumut pe
piaţa monetară, rata dobânzii are tendinţa: 1. de a se reduce; 2. de a rămâne constantă; 3. de a creşte; (Răspunsul corect) 4. de a egaliza rata inflaţiei Explicaţie
Explicatie - grup Facebook "Admitere Drept Unibuc"
Claudia Predoană c. de a creşte. Pe piaţa monetară "preţul banilor" este reprezentat de rata dobânzii. Astfel, când cererea creşte, preţul creşte.
April 18 at 11:11pm · Like · 3 0Puncte
întrebare (Non
Întrebări Graded)
Q.6) Grila 61/2013/G1 Daca din venitul disponibil al unei gospodarii scadem cheltuielile determinate de consumul ei privat, rezulta:
1. a. datoriile gospodariei 2. b. economiile gospodariei 3. c. impozitele si taxele gospodariei 4. d. produsul national net
Explicaţie
Grila 61/2013/G1
Venit disponibil( Link 1 ) – dictionar juridic (Vd)
Venitul ramas la dispozitia fiecarui agent economic pentru satisfacerea necesitatilor. Marimea lui se deduce din venitul personal diminuat cu taxele ce le datoreaza fiecare individ.
Link 2 - Scribd.com - Veniturile si investitiile
Venitul disponibil obţinut efectiv de posesorii factorilor de producţie este folosit pentru consum(C), iar partea care nu este consumată este reprezentată de economii(S). VD = C + S Consumul reprezintă partea din venitul disponibil cheltuită pentru cumpărări de bunuri materiale şi servicii care părăsesc sfera producţiei,destinate satisfacerii directe a trebuinţelor personale ale populaţiei şi/sau trebuinţelor generale de consum ale societăţii.
Nu a răspuns Q.7) Grila 62/2013/G1Elementele care formeaza factorul de productie ''capital'' sunt
cunoscute drept: 1. a. capital banesc si capital circulant 2. b. capital fix si capital variabil 3. c. fond de amortizare 4. d. capital tehnic(real) (Răspunsul corect) Explicaţie
Prin natura lor, bunurile care formeaza capitalul servesc in activitatea economica la care participa impreauna cu ceilalti factori de productie, contribuind la satisfacerea trebuintelor sociale prin intermediul bunurilor produse. Pentru ca servesc activitati economice din care
se obtin alte bunuri si servicii, elementele care formeaza factorul de productie capital mai sunt numite capital tehnic sau bunuri/mijloace de productie.
Sursa(link)
sau in cartea ''Economie - Ilie Gavrila, Dan Nitescu(postocalie)'' - pag. 42, randul 27 Nu a răspuns Q.8) Grila 63/2013/G1 Totalitatea cheltuielilor ocazionate de fabricarea unui bun
reprezinta: 1. a. produsul creat 2. b. costul de productie al bunului (Răspunsul corect) 3. c. pretul produsului 4. d. productivitatea muncii
Explicaţie
Costul de producţie reprezintă totalitatea cheltuielilor de producţie efectuate de o unitate pentru obţinerea şi desfacerea producţiei sale într-o anumită perioadă de gestiune. Sursa(link) CTRL+F: costul de productie sau cautare la pagina 2/45
sau
Cartea ''Economie - Gavrila''(portocalie) la pag. 53 - randul 9 Nu a răspuns Q.9) Grila 64/2013/G1 Nevoile umane pot fi: 1. a. Obiective si subiective (Răspunsul corect) 2. b. exclusiv obiective 3. c. intotdeauna subiective 4. d. legate de evolutia economiei de piata Explicaţie
Nevoile umane şi clasificarea lor
Existenţa şi dezvoltarea omuluui au presupus şi presupun satisfacerea unor multiple nevoi. Ele apar sub formă de dorinţe, aşteptări, aspiraţii ale oamenilor – latura subiectivă a necesităţilor, iar fixate în conştinţa oamenilor şi intrate în obiceiurile lor, nevole capătă un caracter obiectiv.
Sursa(link)
sau
Cartea portocalie ''Economie - Nitescu, Gavrila'' pag. 6, randul 16 Nu a răspuns Q.10) Grila 65/2013/G1 Substitutia factorilor de productie reflecta:
1. a. productia maxima ce se poate realiza prin utilizarea unui factor de productie nou, sau
a unuia deja folosit;
2. b. inlocuirea partiala sau totala a unui factor de productie cu un altul, astfel incat sa se
obtina cel putin aceleasi rezultate economice; (Răspunsul corect)
3. c. sporul de productie ce se poate obtine prin utilizarea unui singur factor de productie
nou sau deja folosit (partial sau in intregime); 4. d. sporirea resurselor consumate
Explicaţie
Substituirea factorilor de producţie constă în înlocuirea unei cantităţi dintr-un factor de producţie printr-o cantitate dată dintr-un alt factor de producţie, în condiţiile în care producţia nu se modifică sau creşte.
Sursa(link)
sau
In carte: pag. 44, randul 10 Nu a răspuns Q.11) Grila 66/2013/G1 Utilitatea totala exprima: 1. a. pretul tuturor bunurilor;
2. b. satisfactia totala resimtita de consumator, prin utilizarea mai multor sau a tuturor
unitatilor unui bun; (Răspunsul corect) 3. c. satisfactia totala rezultata din stocarea unei multimi de bunuri de acelasi fel; 4. d. evaluarea tuturor bunurilor din aceeasi categorie.
Explicaţie
Definitie exacta(ca in grila)
Utilitatea totală (Ut) reprezintă satisfacţia totală resimţită de un consumator în urma consumării unui număr oarecare de bucăţi dintr-un bun;
Sursa
sau
In carte(mai putin exacta): pag. 31 - in miniglosar Nu a răspuns Q.12) Grila 67/2013/G1 Uzura morala apare: 1. a. in urma scumpirii utilajelor; 2. b. sub incidenta recuperarii pierderilor cauzate de efectele progresului tehnic; 3. c. sub incidenta progresului tehnic si a conditiilor pietei; (Răspunsul corect) 4. d. ca urmare a progresului social. Explicaţie
Definitie exacta(ca in grila):
Uzura morala apare sub incidenta
progresului tehnic si a conditiilor pietei care
asigura masini, utilaje etc., noi mai ieftine
decat cele in functiune si/sau cu
performante tehnico-economice superioare.
Sursa
sau
In cartea portocalie ''Economie - Gavrila, Nitescu'': pag. 43, randul 3 Nu a răspuns Q.13) Grila 68/2013/G1 Costul marginal este privit ca: 1. a. sporul de productie obtinut la o unitate de cost salarial;
2. b. cantitatea dintr-un factor de productie necesara pentru a asigura scaderea productiei
cu o unitate;
3. c. cantitatea maxima de factori de productie necesara obtinerii unei unitati de
productie;
4. d. sporul costurilor totale antrenate de cresterea productiei cu o unitate. (Răspunsul
corect)
Explicaţie
C. Costul marginal reprezintă sporul de cheltuieli totale antrenat de I obţinerea unei unităţi suplimentare de produs şi/sau de serviciu.
Sursa(link)
sau
In cartea portocalie ''Economie - Gavrila, Nitescu'': pag. 56 - randul 1 Nu a răspuns Q.14) Grila 69/2013/G1 Statul(autoritatea publica) intervine asupra nivelului preturilor
prin stabilirea: 1. a. numarului de cumparatori ai unui bun; 2. b. tehnologiei de fabricatie; 3. c. unor plafoane de pret; (Răspunsul corect) 4. d. unei balante de plati echilibrate Explicaţie
“plafonul” preţului - Nivel maxim de pret stabilit de catre stat ce nu poate fi depasit, dar in limitele
caruia se pot practica preturi mai mici.Pretul plafon este opusul preturilor minime stabilite de guvern.
Sursa RECOMANDATA
Nivel maxim de pret stabilit de catre stat ce nu poate fi depasit, dar in limitele caruia se pot practica preturi mai mici. Pretul plafon este opusul preturilor minime stabilite de guvern. Sursa
In carte:? Nu a răspuns Q.15) Grila 70/2013/G1 Pentru angajator, salariul este: 1. a. o componenta a profitului anual; 2. b. un element de cost; (Răspunsul corect) 3. c. o modalitate de evaluare a situatiei firmei; 4. d. o forma de recuperare a cheltuielilor cu procesul de productie
Explicaţie
Privit din PUNCTUL DE VEDERE AL DESFASURARII ACTIVITATII ECONOMICE, adica a faptului ca activitatea economica presupune combinarea factorilor de productie din care munca nu lipseste, SALARIUL REPREZINTA UN COSTt, o componenta a consumului total de factori de productie pentru obtinerea unui anumit bun economic.
Economie - Nitescu, Gavrila - pag. 116, randul 10 Nu a răspuns Q.16) Grila 71/2013/G1 In tranzactiile la termen, un speculator ''a la hausse'' este: 1. a. cumparatorul; (Răspunsul corect) 2. b. cel care stie sigur ca va castiga; 3. c. vanzatorul; 4. d. emitentul titlurilor de valoare, pe piata primara. Explicaţie
Definitia pentru "speculator a la hausse" Operator de bursa care cumpara titluri, devize, marfuri bazandu-se pe o probabila crestere ulterioara a cursurilor.
Sursa
sau
- cumpărătorul este un speculator „à la hausse” („bull”), mizând pe creşterea cursului titlurilor, el le va primi la cursul din contract şi va câştga diferenţa.
Sursa
sau
In cartea ''Economie - Nitescu, Gavrila'' - pag. 102, ultimele randuri si pagina urmatoare Nu a răspuns Q.17) Grila 72/2013/G1 Ciclul economic ideal se defineste prin: 1. a. perioada dintre doua fluctuatii de pret; 2. b. perioada de la sfarsitul unei crize economice, pana la inceputul celei urmatoare; 3. c. perioada de la inceputul unei crize economice, pana la sfarsitul celei urmatoare;
4. d. perioada de la inceputul unei crize economice, pana la inceputul celei urmatoare.
(Răspunsul corect)
Explicaţie
Ciclul economic reprezinta perioada de la inceputul unei contractii a activitatii economice de ansamblu pana la inceputul celei urmatoare.
Sursa
In cartea portocalie ''Economie - Nitescu, Gavrila'' pag. 137 - jos, cu scris ingrosat Nu a răspuns Q.18) Grila 73/2013/G1 Daca, pentru un depozit bancar constituit pe o anumita perioada,
dobanda se capitalizeaza (folosind notatiile: S=marimea initiala a depozitului; d'-rata dobanzii; n=perioada aferenta), dobanda compusa(D) se calculeaza astfel:
1. a. S(1+d') la puterea n ; (nu-mi da voie editorul sa folosesc notatii matematice) 2. b. [S(1+d') la puterea n]+S; 3. c. [S(1+d')la puterea n] - S (Răspunsul corect) 4. d. S-(1+d') la puterea n Explicaţie
Formula in memorator - notatiile sunt diferite:
Sursa
sau
In carte '' Economie - Nitesc, Gavrila'' - pag 92 Nu a răspuns Q.19) Grila 74/2013/G1: Cele mai cunoscute titluri de valoare sunt: 1. a. Bursele de valori; 2. b. Cupoanele; 3. c. Acţiunile şi obligaţiunile; (Răspunsul corect) 4. d. Dividendele.
Explicaţie
‘’Economie – Gavrilă, Niţescu’’ - pag. 99, jos, în miniglosar->Active financiare – înscrisuri emise în condiţiile legii şi care au capacitatea potenţială de a aduce venituri pe termen lung. Cele mai cunoscute sunt: acţiunile, obligaţiunile, titlurile de rentă.”Sauhttp://biblioteca.regielive.ro/referate/economie/actiuni-si-obligatiuni-174039.htmlCTRL+F:’’cunoscute”
Nu a răspuns Q.20) Grila 75/2013/G1 Pe măsura ce sporesc posibilităţile de satisfacere a necesităţilor umane: 1. a. Omul evoluează în plan spiritual; 2. b. Nevoile individuale evoluează spre nevoi colective; 3. c. Nevoile umane se diversifică şi se amplifică în mod continuu; (Răspunsul corect) 4. d. Nevoile colective devin nevoi individuale.
Explicaţie
“Faptul că generaţiile coexist si se succed, că foarte multe dintre nevoile care se satisfac nu dispar (pentru totdeauna), ci se regenerează, că adesea satisfacerea unora antrenează apariţia altora, că în general nevoile au tendinţa să devina mai multe şi mai diferite, determină existenţa permanent a societaţii într-o stare de fapt caracterizată prin creşterea volumului şi diversificarea nevoilor.” – ‘’Economie – Niţescu, Gavrilă’’(Cartea portocalie) pag. 6, rândul 30”
“De remarcat, faptul că nevoile umane se diversifică şi se amplifică continuu pe măsură ce se creează posibilităţi mai mari de satisfacere a lor. Satisfacerea unor nevoi generează apariţia altora şi aşa mai departe. Acest fapt pune în evidenţă caracterul dinamic al nevoilor umane, înmulţirea şi diversificarea lor pe măsura dezvoltării societăţii.”http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/economie/microeconomie-152011.htmlCăutare folosind funcţia de căutare CTRL+F: ”nevoile umane se”
Nu a răspuns Q.21) Grile vocabular 2010 (de la 44 la 60) – Grila 44/2010 Se dau urmãtoarele cuvinte:
ieri-searã, pre-electoral, post-scrip- tum, prim-plan. Sunt corect scrise cu cratimã:
1. a. toate; 2. b. numai primul si al treilea; 3. c. toate, în afarã de al doilea; (Răspunsul corect)
4. d. numai primul, al doilea și al
patrulea.
Explicaţie
1-Adverbele compuse (azi-dimineaţă, după-amiază, ieri-seară, poimâine-noapte etc.) se scriu cu cratimă.DOOM 2, 4.2.2 : Se scriu cu cratimă adverbele compuse:1. (parţial) analizabile (incluzând uneori adverbe provenite din substantive): *alaltăieri-dimineaţă, *azi-mâine, *azi-noapte, *mâine-dimineaţă; 2. rimate sau/şi ritmate, formate din elemente care nu există independent: ceac-pac, harcea-parcea, (ni)tam-nisam; 3. provenite prin schimbarea categoriei gramaticale din substantive compuse scrise cu cratimă: după-amiaza, după-amiază, după-masa, după-masă „în a doua parte a zilei”; 4. în care cratima notează eliziunea: dintr-adins, dintr-odată, într-adins.
(ortografie) Adjectivul preelectoral nu se scrie cu cratimă între prefix (pre-) şi baza de la care s-a format (electoral); Regulă generală DOOM 2 (pag.LXII): derivatele se scriu într-un cuvânt (situaţiile în care un prefix sau un sufix se scrie cu cratimă sau separat fiind rare
Post-scriptum (lat.) s.n.;abr. P.S. DOOM 2
Se scriu cu cratimă substantivele compuse cu unitate semantică şi gramaticală mai mică decât a celor scrise într-un cuvânt (şi, eventual, cu articulare şi flexiune şi la primul element), având structura:
adjectiv (prim şi viceprim) + substantiv: *prim-balerin, *prim-balerină, prim-ministru, prim-plan, prim-pretor, !prim-procuror, prim-secretar, *prim-solist, *prim-solistă, prim-viceprim-ministru, viceprim-ministru;
Nu a răspuns Q.22) Grila 45/2010 Se dã enunțul: Pe documentele eliberate la cele douã ghișee (1) / ghișeuri
(2) apãreau diferite antete(3) / anteturi (4). Dintre substantivele la plural subliniate sunt corecte:
1. a. numai (1), (3) și (4); (Răspunsul corect) 2. b. numai (1) și (3); 3. c. numai (2) și (3); 4. d. toate.
Explicaţie
ghișéu s. n., art. ghișéul; pl. ghișée DOOM 2antét s. n., pl. antéturi/antéte DOOM 2
Nu a răspuns Q.23) Grila 46/2010 Se dau urmãtoarele serii de cuvinte: (1) duete, limanuri, ansam- bluri,
active; (2) dueturi, limane, ansamble, activuri; (3) dueturi, limane, ansambluri,
active; (4) duete, limanuri, ansamble, activuri. Conţin numai forme corecte de plural:
1. a. toate; 2. b. numai prima și a patra; (Răspunsul corect) 3. c. numai a doua și a treia; 4. d. numai a treia.
Explicaţie
duét s. n., pl. duéte DOOM 2limán s. n., pl. limánuri DOOM 2ansámblu s. n., art. ansámblul; pl. ansámblúri / (tehn.) ansámble Sursa: DOOM 2 | Adăugată de Laura-anaactív1 adj. m., pl. actívi; f. sg. actívă, pl. actíve DOOM2actív2 (grup de activiști) s. n., pl. actívuri Sursa: DOOM 2 | Adăugată de gallactív3 (bunuri) s. n., pl. actíve Sursa: DOOM 2 | Adăugată de CristinaDianaN
Nu a răspuns Q.24) Grila 47/2010 Se dã urmãtorul enunț: Guvernul inventeazã (1) / inventã (2) tot felul
de mãsuri împotriva crizei, dar din niciuna nu se degajã (3) / dega- jeazã (4) vreo soluție realã. Dintre formele verbale subliniate, sunt corecte:
1. a. toate; 2. b. numai prima și a treia; 3. c. numai prima și a patra; 4. d. numai prima, a doua și a treia. (Răspunsul corect)
Explicaţie
inventá (a ~) vb., ind. prez. 3 inventeáză / invéntă Sursa: DOOM 2 | Adăugată de Laura-anadegajá2 (a ~) (a emana, a răspândi) vb., ind. prez. 3 degájă, 1 pl. degajắm; conj. prez. 3 să degáje; ger. degajấnd Sursa: DOOM 2 | Adăugată de Laura-ana degajá1 (a ~) (a elibera, a îndepărta) vb., ind. prez. 3 degajeáză, 1 pl. degajắm; conj. prez. 3 să degajéze; ger. degajấnd Sursa: DOOM 2 | Adăugată de Laura-ana
Nu a răspuns Q.25) Grila 48/2010 Se dã urmãtorul enunț: Cum toatã lumea știa cã este dizident (1)) /
disident (2), risca sã se trezeascã cu un glonte (3) / glonț (4) în cap, iar asta era o chestiune (5) / chestie (6) care îl punea pe gânduri. Dintre cuvintele subliniate au forme literare:
1. a. toate; 2. b. numai (2), (4) și (6); 3. c. numai (1), (2), (4) și (6); 4. d. numai (2), (4), (5) și (6). (Răspunsul corect) Explicaţie
disidént s. m., pl. disidénți DOOM 2
OBS. Nu există ’’DIZIDENT’’ ȋn DOOM 2, deși se gaseste in Dex’09glonț s. n., pl. gloanțe DOOM 2 NU există ’’glonte’’ în DOOM 2, deși se găsește în DEX’09chestie s. f. v. chestiune.
Nu a răspuns Q.26) Grila 49/2010 Se dau seriile: (1) încorpora / incorpora; (2) reincarna / reîn- carna.
Avem: 1. a. paronime în (1) și variante opționale în (2); 2. b. paronime în (1) și sinonime în (2); 3. c. variante opționale în ambele serii; (Răspunsul corect) 4. d. paronime în ambele serii.
Explicaţie
INCORPORA v. încorpora DOOM 2ÎNCORPORA/incorpora (a-) vb., Ind. Prez 3 încorporează/incorporează DOOM 2REÎNCARNA v. reincarna DOOM 2
Nu a răspuns Q.27) Grila 50/2010 Se dã enunțul: Victoria echipei a fost impresionantã, iar dineul oferit a
fost pe mãsurã de fastuos (1) / fastidios (2). Cuvântul corect (potrivit) pentru acest enunț este:
1. a. primul dintre paronime; (Răspunsul corect) 2. b. al doilea dintre paronime; 3. c. cuvintele subliniate sunt în variante opționale, deci amândouã sunt corecte; 4. d. cuvintele subliniate sunt sinonime, deci amândouã sunt corecte.
Explicaţie
FASTUÓS, -OÁSĂ, fastuoși, -oase, adj. (Livr.) Plin de fast1; măreț, splendid, bogat. [Pr.: -tu-os] – DEX ’09FASTIDIÓS, -OÁSĂ, fastidioși, -oase, adj. (Livr.) Plicticos, plictisitor, anost, searbăd. [Pr.: -di-os] – DEX ’09
Nu a răspuns Q.28) Grila 51/2010 Se dau urmãtoarele expresii: stipendii în bani, acalmie tempo- rarã,
catacombã subteranã, congregaþie religioasã. Care dintre ele con- stituie pleonasme: 1. a. toate; (Răspunsul corect) 2. b. numai prima; 3. c. toate, în afarã de prima; 4. d. toate, în afarã de a patra. Explicaţie
STIPÉNDIU, stipendii, s. n. (Înv.) Ajutor în bani acordat unui elev sau unui studentsărac, bursă; p. gener. subvenție. – Din germ. Stipendium, lat. stipendium. DEX 09ACALMÍE s. f. Potolire sau încetare temporară a mișcării (vântului sau valurilor). ♦ Fig. Răstimp de liniște în cadrul sau după o perioadă frământată. – Din fr. accalmie. DEX ’09CATACÓMBĂ, catacombe, s. f. Galerie subterană, naturală sau artificială, care servea primilor creștini drept refugiu, loc de cult și de înmormântare; p. gener. orice subterană în
formă de coridor lung și îngust. – Din fr. catacombe, it. catacomba. DEX ’09CONGREGÁȚIE, congregații, s. f. (În biserica catolică) 1. Ordin monahal. ♦ Ramură a unui ordin monahal; mănăstire filială. 2. Organizație religioasă catolică, alcătuită din clerici și din laici în scopul intensificării propagandei religioase. 3. Departament în organizația centrală a Vaticanului, condus de un cardinal. 4. Ședință de studiu a sinoadelor generale; p. ext. adunare religioasă. – Din fr. congrégation, lat. congregatio. DEX ’09
Nu a răspuns Q.29) Grila 52/2010 Se dau urmãtoarele expresii: defileu îngust, blocadã economicã, agapã
colegialã, atelã de lemn. Care dintre ele constituie pleonasme? 1. a. toate; 2. b. numai prima și a treia; (Răspunsul corect) 3. c. toate, în afarã de prima; 4. d. numai a doua și a patra.
Explicaţie
DEFILÉU, defileuri, s. n. Vale transversală îngustă, adâncă și lungă, cu versanți abrupți, săpată de o apă curgătoare în regiunile muntoase. – Din fr. défilé. DEX ’09BLOCÁDĂ, blocade, s. f. Sistem de măsuri diplomatice, militare, economice, prin care se urmărește izolarea unui stat pentru a-l constrȃnge să accepte condițiile puse de statele care au luat aceste măsuri;blocaj,blocare. Din germ. Blockade. DEX ’09(def. diferită fața de ’98)AGÁPĂ, agape, s. f. 1. Ospăț cu caracter intim, prietenesc; masă colegială. 2. Masă comună frățească la vechii creștini. – Din fr., lat. agape. Dex ’09ATÉLĂ, atele, s. f. Piesă (din lemn, carton sau metal) folosită pentru a imobiliza în mod provizoriu membrele fracturate. – Din fr. attelle. Dex ’09
Nu a răspuns Q.30) Grila 53/2010 Se dau cuvintele: (1) cerșetor; (2) zgârcit; (3) infirm; (4) sãrac. Sunt
sinonime ale cuvântului calic: 1. a. toate; (Răspunsul corect) 2. b. numai al doilea și al patrulea; 3. c. numai primul și al patrulea; 4. d. numai al treilea.
Explicaţie
CALÍC, -Ă, calici, -ce, adj. (Adesea substantivat) 1. Lipsit de mijloace materiale elementare; foarte sărac. ♦ (Înv.) Care cerșește; cerșetor. 2. Zgârcit, avar1. 3. (Înv. și reg.) Atins de o infirmitate vizibilă (olog, ciung etc.). – Din ucr. kalika. Dex ’09
Nu a răspuns Q.31) Grila 54/2010 Se dau cuvintele: (1) a bântui; (2) a nimici; (3) a invada; (4) a con-
tamina. Sunt sinonime ale cuvântului a infesta: 1. a. toate; 2. b. numai al treilea și al patrulea; 3. c. numai al patrulea; 4. d. numai primul, al doilea și al treilea. (Răspunsul corect) Explicaţie
INFESTÁ, pers. 3 infestează, vb. I. Tranz. A bântui, a pustii, a nimici; a invada. – Din fr.
infester. DEX ’09 Nu a răspuns Q.32) Grila 55/2010 Sensul cuvântului inadvertențã este: 1. a. lipsã de atenție; 2. b. nepotrivire; 3. c. neconcordanțã; 4. d. toate cele trei sensuri de mai sus. (Răspunsul corect)
Explicaţie
INADVERTÉNȚĂ, inadvertențe, s. f. Lipsă de atenție; (concr.) greșeală făcută din neatenție. ♦ Nepotrivire, neconcordanță. – Din fr. inadvertance. Dex ’09
Nu a răspuns Q.33) Grila 56/2010 Sensul cuvântului prãpãstios este: 1. a. pesimist; 2. b. nãprasnic, vijelios; 3. c. ciudat, bizar; 4. d. toate cele trei sensuri de mai sus. (Răspunsul corect)
Explicaţie
PRĂPĂSTIÓS, -OÁSĂ, prăpăstioși, -oase, adj. 1. (Despre terenuri) Cu prăpăstii, cu pante abrupte. ♦ Fig. Adânc, de netrecut, de neînvins. 2. Fig. Năprasnic, vijelios, vertiginos. ♦ Înspăimântător, groaznic. 3. Fig. De necrezut, de neînchipuit; ciudat, bizar, năstrușnic. ♦ Bazat pe închipuire; plăsmuit; mincinos. 4. Fig. (Despre oameni) Care vede lucrurile numai în rău, care are numai gânduri negre; pesimist. [Pr.: -ti-os] – Prăpastie + suf. -os. DEX ’09
Nu a răspuns Q.34) Grila 57/2010 Fie urmãtoarele definiri și / sau explicãri de cuvinte: (1) care nu poate
greși; (2) care nu poate fi învins; (3) perfect, desãvârșit. Care din- tre acestea este (sunt) sensul (sensurile) cuvântului infailibil?
1. a. numai a doua; 2. b. numai prima și a treia; (Răspunsul corect) 3. c. toate; 4. d. numai prima și a doua.
Explicaţie
INFAILÍBIL, -Ă, infailibili, -e, adj. Care nu poate greși, care nu se poate înșela; perfect, desăvârșit, fără cusur. [Pr.: -fa-i-] – Din fr. infaillible. Dex ’09
Nu a răspuns Q.35) Grila 58/2010 Fie urmãtoarele definiri și / sau explicãri de cuvinte: (1) paradã de
erudiție și de competențã caracteristicã pedantului; (2) meticulozitate (excesivã și formalã); (3) exagerare în lucruri de micã importanțã; (4) preocupare pentru aspectul îngrijit al propriei persoane. Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile) cuvântului pedanterie?
1. a. numai prima; 2. b. numai prima, a doua și a treia; (Răspunsul corect)
3. c. toate; 4. d. numai prima și a patra.
Explicaţie
PEDANTERÍE, pedanterii, s. f. Pedantism DEX ’09PEDANTÍSM s. n. Paradă de erudiție și de competență caracteristică pedantului; meticulozitate (excesivă și formală); exagerare în lucruri de mică importanță; pedanterie. – Din fr. pédantisme. Sursa:DEX ’09
Nu a răspuns Q.36) Grila 59/2010 Cuvântul nãtâng poate fi în raport de antonimie cu: 1. a. destept; 2. b. îndemânatic; 3. c. calm; 4. d. oricare dintre cele trei cuvinte de mai sus. (Răspunsul corect)
Explicaţie
NĂTẤNG, -Ă, nătângi, -ge, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) fără inteligență, fără pricepere; prostănac, neghiob, nătântoc. 2. Adj. (Despre sentimente, manifestări, acțiuni ale omului) Fără sens, fără rost, lipsit de rațiune; prostesc. 3. Adj., s. m. și f. (Rar) (Om) nepriceput, naiv, neîndemânatic. 4. Adj., s. m. și f. (Om) îndărătnic, încăpățânat; (om) supărăcios, nervos. – Din sl. netengŭ „leneș”. DEX ’09
Nu a răspuns Q.37) Grila 60/2013 Se dau urmãtoarele cuvinte: versatil (1); perfid (2); cinstit (3); statornic
(4). Se poate stabili un raport de antonimie:
1. a. între (1) si (4),respectiv între (2) si (3);
(Răspunsul corect) 2. b. numai între (1) si (4); 3. c. numai între (2) si (3); 4. d. între (1) si (2), respectiv între (1) si (4).
Explicaţie
VERSATÍL, -Ă, versatili, -e, adj. (Livr.; despre oameni) Care își schimbă cu ușurință părerile; nehotărât, nestatornic, schimbător, instabil. DEX ’09PERFÍD, -Ă, perfizi, -de, adj. (Despre oameni) Care, sub o înfățișare binevoitoare sau indiferentă, ascunde răutate, viclenie, necinste; care vatămă pe cel care îi acordă încredere. ♦ (Despre manifestările oamenilor, fenomene, lucruri) Care este vătămător, periculos, fără să pară astfel. DEX ’09STATÓRNIC, -Ă, statornici, -ce, adj. 1. (Despre oameni și manifestările lor) Care se schimbă foarte greu (în opinii, convingeri, sentimente etc.); ferm, constant, hotărât; neclintit. ♦ P. gener. Care este mereu la fel, care nu se schimbă; invariabil; definitiv. ♦ Care nu încetează; durabil, permanent, continuu, neîntrerupt. 2. (Despre așezări omenești, despre populații etc.) Care nu-și schimbă locul; stabil, fix; temeinic, consolidat. – Din stat3 (după datornic etc.). DEX ’09
Nu a răspuns Q.38) Anul 2008 - 44-60 Grila 44/2008 Avem numai forme corecte de genitiv-dativ în:
1. a. canoei, cerii, ceţii, cenuşii, vrajbei; (Răspunsul corect) 2. b. canoii, cerii, ceţii, cenuşii, vrăjbii; 3. c. canoei, cearei, ceţei, cenuşei, vrajbei; 4. d. canoei, cerii, ceţei, cenuşii, vrajbei.
Explicaţie
Canoe=s.f., art. canoea, g.-d. art. canoei;pl. canoe. DOOM2ceáră s. f., g.-d. art. cérii(sorturi); pl. céruri ceáță s. f., g.-d. art. céții; pl. céțuri cenúșă s. f., art. cenúșa, g.-d. art. cenúșii, pl. cenúșivrájbă s. f., g.-d. art. vrájbei; pl. vrájbe
Nu a răspuns Q.39) Grila 45/2008 Avem numai forme corecte de plural în: 1. a. torente, carioce, canate; 2. b. torenţi, carioci, canaturi; 3. c. torente, carioci, canate; 4. d. toate cele trei serii de mai sus. (Răspunsul corect)
Explicaţie
TORÉNT, torente, s. n. Apă curgătoare (de munte) cu debit nestatornic, care apare în urma ploilor mari sau după topirea bruscă a zăpezii și care curge vijelios pe povârnișurile munților sau ale dealurilor, având o mare forță de eroziune; puhoi, șuvoi. [Pl. și: torenți] – Din fr. torrent.carióca (dans, instrument muzical) (-ri-o) s. f., g.-d. art. cariócei; pl. Cariócecariócă (creion) (-ri-o) s. f., g.-d. art. cariócii; pl. CarióciCANÁT, (1) canate, (2, 3) canaturi, s. n. 1. Fiecare dintre cele două părți ale unei piei de animal tăiate în jumătate, de-a lungul spinării. 2. Fiecare dintre părțile mobile din care este alcătuită o ușă, o poartă, o fereastră etc. 3. Toc2, pervaz de ușă. – Din tc. kanat.
Nu a răspuns Q.40) Grila 46/2008 Avem numai forme corecte de plural în: 1. a. cătunuri, conacuri, convoaie, curcubeie, edemuri; 2. b. cătune, conace, convoiuri, curcubeuri, edeme; 3. c. cătune, conace, convoaie, curcubeie, edeme; (Răspunsul corect) 4. d. niciuna dintre seriile de mai sus. Explicaţie
CĂTÚN, cătune, s. n. 1. Grup de așezări țărănești care nu constituie o unitate administrativă, cu un număr de locuitori mai mic decât al unui sat. 2. (Reg.) Pădurice, hățiș, desiș. [Pl. și: cătunuri] – Cf. alb., scr. katun. Dexonline.roCONÁC, conace, s. n. I. 1. Casă boierească la țară, pe o moșie. 2. Reședință a unui ispravnic sau a unui subprefect, a unui vizir sau a unui pașă; cartier oficial. II. (Înv.) 1. Loc de popas; popas. 2. Distanță de la un loc de popas la altul. 3. Interval de timp egal cu o jumătate de zi. – Din tc. konak. CONVÓI, convoaie, s. n. Grup, șir de vehicule (care transportă materiale, trupe etc.) ♦ Mulțime (încolonată) care merge în aceeași direcție (și cu același scop); coloană; spec. cortegiu. [Pl. și: convoiuri] – Din fr. convoi. Cf. rus. konvoi, it. convoglio. CURCUBÉU, curcubeie, s. n. EDÉM, edeme, s. n. (Med.) Acumulare de lichid seros în spațiile intercelulare ale
organelor și țesuturilor. ◊ Edem pulmonar = afecțiune cauzată de trecerea plasmei sangvine în alveolele pulmonare. – Din fr. oedème.
Nu a răspuns Q.41) Grila 47/2008 Sensul substantivului corolar este: 1. a. concluzie care derivă nemijlocit dintr-o teoremă; (Răspunsul corect) 2. b. totalitatea petalelor; 3. c. desăvârşire a unei lucrări, a unei opere; 4. d. încununare (cu succes).
Explicaţie
COROLÁR1, corolare, s. n. (Mat.) Concluzie care derivă nemijlocit dintr-o teoremă. ♦ Idee care decurge dintr-o teorie, dintr-o afirmație etc. – Din fr. corollaire, lat. corollarium.DEX ’09COROLÁR2, -Ă, corolari, -e, adj. (Bot.) Al corolei. – Din fr. corollaire. DEX ’09*Se poate confunda cu sensul cuv. corolă:*CORÓLĂ, corole, s. f. Totalitatea petalelor, de obicei frumos colorate, ale unei flori, constituind învelișul floral intern la majoritatea angiospermelor. – Din fr. corolle. DEX ’09
Nu a răspuns Q.42) Grila 48/2008 Sensul adjectivului expletiv este: 1. a. de prisos din punctul de vedere al înţelegerii; (Răspunsul corect) 2. b. explicativ, care are darul de a lămuri; 3. c. desluşit, fără echivocuri; 4. d. succint în prezentare.
Explicaţie
EXPLETÍV, -Ă, expletivi, -e, adj. (Despre cuvinte) Care este de prisos din punctul de vedere al înțelegerii conținutului unui enunț. – Din fr. explétif, lat. expletivus. DEX ’09
Nu a răspuns Q.43) Grila 49/2008 Sensul adjectivului luxuriant este: 1. a. extrem de abundent; (Răspunsul corect) 2. b. somptuos; 3. c. extrem de elegant; 4. d. alt sens.
Explicaţie
LUXURIÁNT, -Ă, luxurianți, -te, adj. (Despre vegetație) Extrem de abundent. [Pr.: -ri-ant] – Din fr. luxuriant, lat. luxurians, -ntis.
Nu a răspuns Q.44) Grila 50/2008 Sensul adjectivului lapidar este: 1. a. sǎpat în piatrǎ; 2. b. care evocǎ prin concizie (şi vigoare) stilul inscripţiilor latine; 3. c. scurt, concis; 4. d. toate cele trei sensuri de mai sus. (Răspunsul corect) Explicaţie
LAPIDÁR, -Ă, lapidari, -e, adj. 1. (Despre inscripții, ornamente) Săpat în piatră. 2. (Despre stil, vorbire) Care evocă prin concizie (și vigoare) stilul inscripțiilor latine; laconic, scurt, concis. – Din fr. lapidaire. DEX ’09
Nu a răspuns Q.45) 51. Sinonimul cuvântului prodigios este: 1. a. fantasmagoric; 2. b. fertil; 3. c. renumit; 4. d. uluitor. (Răspunsul corect)
Explicaţie
PRODIGIÓS, -OÁSĂ, prodigioși, -oase, adj. Ieșit din comun (prin cantitate, bogăție, varietate, calitate); uluitor, extraordinar, uimitor. [Pr.: -gi-os] – Din fr. prodigieux, lat. prodigiosus. DEX ’09
Nu a răspuns Q.46) Grila 52/2008 Sinonimul cuvântului continenţǎ este: 1. a. reţinere; 2. b. cumpǎtare; 3. c. abstinenţǎ; 4. d. toate cele trei cuvinte de mai sus sunt sinonime ale celui dat. (Răspunsul corect)
Explicaţie
CONTINÉNȚĂ, continențe, s. f. Reținere, abstinență, înfrânare; cumpătare. – Din fr. continence, lat. continentia. DEX ’09
Nu a răspuns Q.47) Grila 53/2008 Cuvântul inefabil este în raport de antonimie cu: 1. a. neplǎcut; 2. b. previzibil; 3. c. exprimabil; (Răspunsul corect) 4. d. mesianic.
Explicaţie
INEFÁBIL, -Ă, inefabili, -e, adj. (Livr.) Care nu poate fi exprimat în cuvinte; inexprimabil. – Din fr. ineffable, lat. ineffabilis. DEX ’09ANTONÍM, antonime, s. n. Cuvânt care, considerat în raport cu altul, are sens contrar. – Din fr. antonyme. DEX ’09
Nu a răspuns Q.48) Grila 54/2008 Cuvântul fastidios este în raport de antonimie cu: 1. a. plictisitor, anost; 2. b. grandios, somptuos; 3. c. interesant, amuzant; (Răspunsul corect) 4. d. modest, simplu. Explicaţie
FASTIDIÓS, -OÁSĂ, fastidioși, -oase, adj. (Livr.) Plicticos, plictisitor, anost, searbăd.
[Pr.: -di-os] – Din fr. fastidieux, lat. fastidiosus. Nu a răspuns Q.49) Grila 55/2008 Se dau următoarele perechi: (1) cafeinǎ / cofeinǎ, (2) cartilaj /
cartilagiu, (3) claun / clovn, (4) corvoadǎ / corvadǎ, (5) chestie / chestiune. Avem paronime în:
1. a. toate; 2. b. numai în (1), (2) şi (4); 3. c. în niciuna; (Răspunsul corect) 4. d. numai în (2) şi (5).
Explicaţie
COFEÍNĂ s. f. Alcaloid extras din boabe de cafea, din frunze de ceai, nuci de cola etc., întrebuințat în medicină ca tonic al sistemului nervos central, cardiac etc. [Var.: cafeínă s. f.] – Din germ. Koffein. DEX ’09CAFEÍNĂ s. F. v.cofeină. CARTILÁJ, cartilaje, s. n. Țesut animal conjunctiv elastic și rezistent, cu rol de susținere care formează scheletul peștilor cartilaginoși și al embrionului la vertebrate și la om îndeplinind funcția mecanică de susținere; zgârci. [Var.: cartilágiu s. n.] – Din fr. cartilage. DEX ’09CARTILÁJ s.n. v. cartilaj.CLOVN, clovni, s. m. Artist comic de circ. [Var./Scris și: clown] – Din fr., engl. clown. CLAUN s.m. v. clovn. CORVÁDĂ, corvezi, s. f. 1. Muncă gratuită pe care țăranii erau constrânși s-o presteze în folosul moșierilor sau al statului. ♦ Muncă obligatorie pe care o făceau în trecut soldații, cu rândul, în cazarmă. 2. Fig. Obligație neplăcută, muncă silită. [Var.: corvoádă s. f.] – Din lat. corvada sau fr. corvée (refăcut după podv(o)adă). DEX ’09CORVOÁDĂ s. f. v. corvadă. CHESTIÚNE, chestiuni, s. f. 1. Problemă, temă etc. de care se preocupă cineva. ◊ Expr. (Lucrul, problema, persoana etc.) în chestiune= (lucrul, problema etc.) despre care este vorba în discuția respectivă. ♦ Întrebare pusă unui elev, unui candidat etc. 2. (Fam.) Întâmplare, fapt divers. [Pr.: -ti-u] – Var.: chéstie s. f.] – Din fr. question, lat. quaestio, -onis. DEX ’09CHÉSTIE s. f. v. chestiune. PARONÍM, paronime, s. n. Cuvânt asemănător cu altul din punctul de vedere al formei, dar deosebit de acesta ca sens (și ca origine). – Din fr. paronyme. DEX ’09Cum sunt perechi de cuvinte cu sensuri identice, nu sunt paronime.:
Nu a răspuns Q.50) Grila 56/2008 Care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale literare? 1. a. (să) stǎruiascǎ, (ei) statuiazǎ, (sǎ) tânjascǎ; 2. b. (să) stǎruiascǎ, (ei) statuieazǎ, (sǎ) tânjeascǎ; 3. c. (să) stǎruie, (ei) statuazǎ, (sǎ) tânjascǎ; 4. d. (să) stǎruie, (ei) statueazǎ, (sǎ) tânjeascǎ. (Răspunsul corect)
Explicaţie
Nerezolvat - ***Unde gasesc conjugarile corecte ale tuturor verbelor?*** Nu a răspuns
Q.51) Grila 57/2008 Care dintre următoarele serii conţine numai forme literare ale cuvintelor date?
1. a. sandvici, particulǎ, frustrare, disertaţie; (Răspunsul corect) 2. b. sendviş, particolǎ, frustare, dizertaţie; 3. c. sandwich, particulǎ, frustrare, dizertaţie; 4. d. toate cele trei serii de mai sus.
Explicaţie
Extras din DEX ’09: SANDVICI: Var.(se poate scrie și) sandviș,sanviș,sendviș.PARTICULĂ=CORECT, nu exista *particolă.FRUSTRARE=CORECTDISERTAȚIE, VAR.(se poate scrie si) DIZERTAȚIE
Nu a răspuns Q.52) Grila 58/2008 Se dau următoarele cuvinte: prea-luminat, prea-plin, pre-adolescent,
Buna-Vestire, bunǎ-purtare. Sunt corect scrise cu cratimă: 1. a. niciunul; (Răspunsul corect) 2. b. toate; 3. c. numai primul, al treilea şi al patrulea; 4. d. numai primul, al doilea şi al cincilea.
Explicaţie
PREALUMINÁT=corect DOOM2PREAPLÍN=corect DOOM2Pentru „preaplin” si „prealuminat”, regula de la pag. LXII, DOOM2, rândul 15: „formațiile din sau cu elemente de compunere se scriu ȋntr-un cuvânt.”PREADOLESCÉNT=corect Ca regula, la pag. LXII DOOM2:Rândul 10:”derivatele se scriu ȋntr-un cuvânt(situatiile ȋn care un prefix sau un sufix se scrie cu cratimă sau separat sunt rare)”Rândul 25:„Se scriu, de regulă, ȋntr-un cuvȃnt majoritatea derivatelor cu prefixe: preaderare, antemeridian.etc.”BÚNA VESTÍRE=corect DOOM2 Ca regulă, la pag. LIX, DOOM2: sărbători laice ex.:Schimbarea la Fața, Patruzeci de Sfinți(obs. literă mare, fara cratimă)buna purtare=comportament bun (nu e cuvânt compus )DOOM2ex: bine-crescut(cuviincios) cuv. compus/ bine crescut (dezvoltat bine) DOOM2
Nu a răspuns Q.53) Grila 59/2008 Se dau următoarele expresii: spot publicitar, şlagăr la modă, a notifica
oficial. Care dintre ele constituie pleonasme? 1. a. toate; (Răspunsul corect) 2. b. numai prima; 3. c. numai prima şi a doua; 4. d. niciuna. Explicaţie
SPOT, spoturi, s. n. 1. (Fiz.) Urmă luminoasă lăsată pe o scară gradată sau pe un ecran de o rază de lumină reflectată pe oglinda unui instrument de măsură, care servește ca
indicator. ♦ Fascicul concentrat de lumină folosit pentru luminarea scenei sau a unui actor; proiector care produce acest fascicul. 2. Scurt anunț sau reclamă comercială prezentată la radio și televiziune. – Din fr. spot. DEX ’09
ȘLÁGĂR, șlagăre, s. n. Melodie care se bucură la un moment dat de o mare popularitate; cântec la modă. – Din germ. Schlager. DEX ’09NOTIFICÁ, notífic, vb. I. Tranz. A aduce la cunoștință (în mod oficial); a înștiința (în scris); a trimite o notificare. ♦ A nota. – Din fr.notifier, lat. notificare.
Nu a răspuns Q.54) Grila 60/2008 Se dau următoarele expresii: poantă de efect, blazon de nobleţe,
deliberare îndelungatǎ. Care dintre ele constituie pleonasme? 1. a. numai prima şi a doua; (Răspunsul corect) 2. b. toate; 3. c. numai a doua; 4. d. numai prima şi a treia.
Explicaţie
POÁNTĂ, poante, s. f. 1. Momentul cel mai de efect, punctul culminant al unei glume, al unei epigrame, al unei anecdote; ceea ce dă expresie, vioiciune unei opere literare sau artistice.2.(alte sensuri) etc.BLAZÓN, blazoane, s. n. Ansamblu de elemente convenționale care constituie emblema unui stat, a unei provincii, a unui oraș, a unei familii nobile, a unei bresle etc.; armoarii. – Din fr. blason.NOBLÉȚE s. f. 1. Calitatea de nobil (II); rangul sau titlul de nobil; nobilime (2), nobilitate (1). 2. (Rar) Nobilime (1). 3. Atitudine, însușire morală superioară; caracter nobil (I 1); nobilitate (2). 4. Distincție, eleganță. [Var.: nobléță s. f.] – Din fr. noblesse. DELIBERÁRE, deliberări, s-f. Acțiunea de a delibera și rezultatul ei; consfătuire, chibzuire; dezbatere, deliberație. – V. delibera.