informaţia de presă (autosaved)

8/16/2019 Informaţia de Presă (Autosaved)

1/4

Informa ia de presă reprezintă informa ia care descrie un eveniment sau un faptț ț

semnificativ social, care produce un impact asupra cititorilor, ascultătorilor sau

telespectatorilor. În func ie de tipul de jurnalism pe care îl deserve te, de informare sau deț ș

scandal, informa ia de presă prezintă diferite particularită i. A adar, informa ia specificăț ț ș ț

jurnalismului de scandal, cum ar fi tabloidele, exploatează func ia de divertisment, de relaxareț

a presei. Punctele forte ale acestui tip de jurnalism sunt: excentricitatea, extraordinarul,

excep ia, bârfa, lucrurile neobi nuite, etc. ia a socială, afectivă, profesională a publicului nuț ș ț

depinde de aceste evenimente, care urmăresc stârnirea curiozită ii.ț

În opozi ie cu jurnalismul de scandal, informa ia specifică jurnalismului de informareț ț

prezintă evenimente care au o importan ă majoră pentru public, cum ar fi: marile competi iiț ț

sportive interna ionale.ț

!volu ia dinamică a societă ii contemporane se datorează proceselor revolu ionare careț ț ț

au avut loc în domeniul te"nolo#ic. În mass$media pro#resul te"nolo#ic a înre#istrat

transformări spectaculoase, revolu ionând sistemele de consum i distribu ie ale produselor iț ș ț ș

serviciilor oferite de media.

Apărut din necesitatea de a solu%iona o serie de probleme le#ate de utilizarea cât mai

eficientă a resurselor întreprinderilor, în concordan%ă cu cerin%ele &i exi#en%ele pie%ei,

mar'etin#ul a devenit un domeniu complex &i a evoluat în mod continuu de$a lun#ul timpului.

(tudierea mar'etin#ului în mass$media, implică o abordare în mod individual, a tot ce

apar ine de mass$media clasică, dar totodată i de noile media.ț ș

În mod si#ur mass$media pot fi incluse nu doar în sectorul produc iei ci i în cel alț ș

serviciilor, deoarece multe informa ii pe care presa le oferă, sunt preluate ca atare iț ș

retransmise publicului, caz în care mass$media de ine mai mult rolul de prestatori de servicii,ț

decât cel de producători de )bunuri media*.

Pia%a mass$media este una duală din punctul de vedere al veniturilor înre#istrate de

mass$media. Aceste venituri provin de la două cate#orii: cumpărătorii produselor media &i

cumpărătorii de spa%ii publicitare în mass$media.

În +omânia, presa scrisă este foarte interesată de mar'etin#ul informa iei de presă,ț

pentru a nu pierde teren în fa a radioului i televiziunii, dar mai ales pentru a atra#e cititori dinț ș

diferite cate#orii sociale. oncentrarea mass$media exclusiv asupra mar'etin#ului, restrân#e

dreptul la libertatea de exprimare, în detrimentul ob inerii unui profit cât mai mare.ț


2/4

-ocmai datorită acestui lucru calitatea produselor i a informa iei are de suferit, datorităș ț

faptului că este mai u or pentru publica ii să vândă cititorilor informa ii de felul celor apăruteș ț ț

în tabloide, unde tirile apărute nu sunt bine documentate, nu dezbat subiecte importante, dar ș

au titluri atractive. Informa iile de acest #en fiind comerciale i aduc venituri destul deț ș

consistente publica iilor de acest tip.ț

-abloidele, au devenit de$a lun#ul timpului o sursă si#ură de venit, deoarece stârnesc

curiozitatea oamenilor, în special a celor cu studii i venituri medii, care doresc să fie la curentș

cu toate detaliile i întâmplările din vie ile persoanelor publice. Presa scrisă din întrea#a lumeș ț

se află într$o permanentă sc"imbare, căutând solu ii de adaptare la noile tendin e apărute înț ț

via a cotidiană, iar cei care nu reu esc să facă acest lucru ajun# până la dispari ia din peisajulț ș ț

mass$media. e exemplu, în presa scrisă de scandal, textul scris pierde teren în fa a ima#inilor țdin ce în ce mai mari. Publica iile din +omânia care abordează acest stil sunt: )ancan*,ț

)lic'*, )/ibertatea*, etc.

atorită crizei economice din +omânia, tabloidele au fost avantajate, deoarece acestea au

rămas cele mai ieftine produse mass$media, iar în această perioadă cititorii preferă să cumpără

ieftin. esi#ur că în această perioadă nimeni nu se află în avantaj, datorită reducerii la

jumătate a bu#etelor alocate publicită ii, dar spre deosebire de publica iile economice i deț ț ș

calitate unde toate informa iile sunt prezentate serios publicului, majoritatea cititorilor preferăț

tabloidele, deoarece acestea reu esc să$i atra#ă printr$un con inut mai relaxant i distractiv.ș ț ș

0n alt model de mar'etin# folosit pentru a aduce profit publica iilor tabloide, esteț

reprezentat de participarea la diferite concursuri si tombole cu premii importante cum ar fi:

posibilitatea câ ti#ării unor mari sume de bani, a unor autoturisme, excursii, produse, ce pot fiș

câ ti#ate de către cititorii care ac"izi ionează ziarul. Acest tip de publica ii folosesc desș ț ț

expresia: )1oi oferim publicului doar ceea ce el cere*, însă aceasta nu reprezintă decât un

motiv, pe care ace tia îl folosesc pentru a nu î i sc"imba stilul de abordare al informa iilor deș ș ț

presă oferite cititorilor, cu unul mai serios i mai complex, al cărui public este mult maiș

restrâns. !i nu doresc altceva, decât să$ i vândă informa iile de slabă calitate, unui număr câtș ț

mai mare de cititori.

-otodată, în afară de acestea, în +omânia mai există i publica ii serioase, cu standardeș ț

înalte, care oferă cititorilor lor informa ii de presă calitative, de exemplu: )Adevărul*,ț

)2urnalul 1a ional*, )3ândul*, )4iarul 5inanciar*, )apital*, etc.ț


3/4

atorită vânzărilor foarte mari înre#istrate de tabloide i aceste publica ii au trebuit săș ț

apeleze la diferite strate#ii i campanii de mar'etin# pentru a se putea vinde. e exemplu,ș

)2urnalul 1a ional*, a lansat campania )6uzică de colec ie* prin care fiecare edi ie a ziaruluiț ț ț

era înso ită de câte un de colec ie al unui artist român consacrat, cum ar fi: 6ariaț ț

ra#omiroiu, 1elu Ploie teanu, 3abriel otabi ă, etc. Această campanie a înre#istrat unș ț

succes deosebit în rândul cititorilor ziarului, vânzările crescând considerabil, fa ă de cifreleț

înre#istrate în anii trecu i. În urma acestui succes i alte publica ii, au început să ofereț ș ț

publicului lar# edi ii înso ite de: jocuri, filme pe , căr i, etc.ț ț ț

A adar, presa s$a sc"imbat radical, în ziua de azi este mai importat pentru trusturile deș

presă să scoată bani cu orice pre , inclusiv să publice informa ii de presă de tip )cancan*.ț ț

/ibertatea de exprimare a jurnali tilor este limitată din cauza intereselor de: politic,ș

financiar, administrativ, etc. /a fel ca în secolele 7III$7I7, când presa se afla în plină

evolu ie, lăr#indu$ i orizonturile, clasa politică s$a implicat în crearea unor le#i, prin care săț ș

limiteze libertatea de exprimare a jurnali tilor. În prezent nu s$a sc"imbat mai nimic, fiecareș

dintre patronii de publica ii din presa românească încearcă să î i creeze o ima#ine pozitivă, săț ș

î i apere interesele proprii i să î i pună într$o )lumină* nefavorabilă concuren a.ș ș ș ț

ar, cu toate acestea, există un alt )instrument* prin care jurnali tii i fiecare dintre noiș ș

putem să ne exprimăm liber propriile #ânduri, idei, păreri, convin#eri, acesta fiind Internetul,

unde orice jurnalist are dreptul să se exprime liber i să interac ioneze cu publicul, prinș ț

intermediul blo#urilor, al re elelor sociale, de exemplu, unde #ăsim toate tipurile de con inut,ț ț

de la crea ii literare, la ima#ini, clipuri video, muzică, etc.ț

Apari ia i dezvoltarea Internetului, faptul că acesta a devenit din ce în ce mai ieftin iț ș ș

accesibil de pe orice aparat care dispune de o conexiune de date 8 telefon mobil, laptop,

tabletă, etc9, a condus la scăderea tirajelor publica iilor tipărite. Puse în fa a acestei situa ii,ț ț ț

marile publica ii din ara noastră, au trebuit să se reinventeze i să introducă în pia a mediaț ț ș ț

propriile platforme online.

Publicitatea online este un alt exemplu de adus bani în conturile trusturilor de presă, prin

publicarea diferitelor reclame pe site$urile publica iilor contra cost.ț

În concluzie, putem spune că mass$media î i manifestă dreptul său la liberă exprimare,ș

iar mar'etin#ul practicat de aceasta este omniprezent.


4/4

Bibliografie

. Albert, Pierre, ;

informaţia de presă (autosaved)

Documents