Inflatia si somanjul 1.Particularitatile si functiile pietei muncii. Cererea si oferta demunca.2.Conceptulde somaj.Nivelulsitrasaturilesomajului.3.Cauzelesiformelesomajului.4.Implicatiilesomajului.Masuridecombatere.1.Particularitatilesifunctiilepieteimuncii. Cerereasiofertademunca.Munca n calitate de factor de productie, se tranzactioneaza pe piata muncii, piata pe care se ntlnesc cererea si oferta de munca si se formeaza pretul muncii.Cererea de muncareprezinta nevoia de munca salariata care se formeaza n economie ntr-o anumita perioada de timp.Costul fiecarui angajat este salariul nominal pe care firma i-1 plateste. Salariul reprezinta pentru firma costul marginal al muncii. Salariul real exprima puterea de cumparare a salariului nominal.Modificarea cererii de munca n functie de salariul real se face pe aceeasi curba a cererii; modificarea cererii n functie de alti factori dect salariul determina deplasarea curbei cererii spre dreapta, daca cererea creste si spre stnga, daca cererea scade.La un nivel dat al salariului, cererea de munca poale sa creasca, daca creste productivitatea medie a muncii, sau sa scada n situatia inversa. Un alt factor care influenteaza cererea de munca este pretul bunurilor si serviciilor produse de firma cu ajutorul factorului munca. Cu ct acest pret este mai mare, cu att firma va dori sa ofere mai mult, deci va avea nevoie de o cantitate mai mare de munca. Pentru ca cererea de munca depinde de cererea de bunuri si servicii de pe piata, spunem ca munca este un factor de productie derivat (deriva din cererea de bunuri si servicii).Oferta de muncareprezinta cantitatea de munca pe care o pot depune membrii societatii n conditii salariale.Ofertantul de munca rational are de ales ntre doua "bunuri": timp liber si timp de munca. Daca un consumator doreste sa obtina mai multe bunuri si servicii, el trebuie sa obtina un venit mai mare, adica sa munceasca mai mult. Acest lucru reduce timpul liber de care consumatorul dispune pentru odihna, educatie, distractie etc. n consecinta costul de oportunitate al timpului liber este dat de venitul care ar fi putut fi obtinut prin munca si, mai departe, de cantitatea de bunuri si servicii ce ar fi putut fi cumparata cu acel venit.2. Conceptuldesomaj.Nivelulsitrasaturilesomajului.Ocuparea fortei de munca n activitatile economico-sociale si somajul dovedesc cum functioneaza piata muncii ntr-o perioada sau un moment dat.somajul este o stare negativa a populatiei active disponibile, care nu gaseste locuri de munca, din cauza dereglarii relatiei dintre dezvoltarea economiei ca sursa a cererii de munca si evolutia populatiei ca sursa a ofertei de munca. In conditiile contempora-ne, somajul este considerat ca neocuparea fortei de munca.Ocuparea fortei de muncapoate fi exprimata n 2 modele:a) Caocupareabsoluta - prin numarul persoanelor, care participa la activitatile utile societatii.PAO- persoane apte de munca ocupateb) Ocuparearelativa - prin rata ocupari (Ro)n ultimele decenii cresterea somajului influenteaza substantial asupra PNB, de aceea analisti acorda o deosebita atentie corelatiei dintre cresterea economica si somaj.Rata ocuparii - Ro poate fi determinata:Ro=PAO - persoane apte de munca ocupate;PA - persoane apte de muncasomajul reprezinta o stare a pieti muncii caracterizata printr-o oferta a fortei de munca mai mare dect cererea de ea.somajul mai poate fi caracterizat dupa:a)frecventa(ct de des se afla o persoana n somaj timp de o perioada detimp(un an));b)durata(timpul de aflare a persoanei n somaj);c)distributia(reprezentata dupa vrsta, sex, profesii).somajul poate fi masurat n forma lui relativa si absoluta. Forma relativa este rata somajului, forma absoluta numarul somerilor.Rata somajului determina ponderea somerilor n numar total a persoanelor apte de munca.RS=Numarul somerilor: s=PA-PO3. Cauzele si formelesomajului.Formele somajului:I.a) somaj frictional;b)somaj structural;c)somaj ciclica) somajul frictional- temporar, benevol pentru persoanele respective nu e necesar recalificare pentru a se angaja la unnou loc de munca. Poate fi cauzat de schimbarile intereselor profesionale, a locului de trai.b)somajul structural- e cauzat de modificarile structurale n economie si ca urmare n structura cereri din forta de munca. Afecteaza persoanele profesiile carora devin nvechite si mai putin solicitate.c)somajul ciclic- cauzat de procesele ciclice care se desfasoara n economie. n perioada de recesiune somajul ciclic completeaza somajul frictional si cel structural, iar n perioada de expansiune el lipseste.d)somajul naturaleste acel nivel al somajului pentru care preturile sestabilizeaza si corespunde potentialului economiei nationale pe o anumita perioada.somajul natural include numai somaj frictional si somaj structural, ceea censeamna ca la nivelul potential al PNB somajul ciclic este zero. Rata naturala asomajului nu are o marime predeterminata, la care sa se alinieze toate economiilenationale.snatural= sfrictional+ sstructuralsomajul frictional si structural caracterizeaza somajul natural si determina rata naturala a somajului.La o rata nalta a somajului economia se afla n faza de recesiune si viceversa la o rata nalta de crestere economia se conditioneaza o scadere a somajuluiun dezechilibru al pietei muncii nationale, adica dezechilibru ntre cererea globala de munca si oferta globala de munca.II. Din punct de vedere al cauzelor care genereaza somajul distingem urmatoarele forme de somaj:e)somajul voluntarse mai numeste si somaj clasic si apare chiar n conditiile n care piata muncii se afla n echilibru. El este reprezentat de toti cei carenu au un loc de munca si ar dori sa lucreze, dar la un salariu mai mare dect cel existent la momentul respectiv pe piata.f) somajulinvoluntareste reprezentat de persoanele care doresc sa se angajeze la salariul existent pe piata, dar nu o pot face pentru ca nu exista locuri de munca. Explicatia acestui somaj se afla n rigiditatea salariilor, stabilite dupa cum se stie prin negociericolective, careserevizuiesc destul de rar(cel maifrecvent, o data pe an). Rigiditatea salariilor are si alte explicatii pe lnga negociere, cum ar fi aceea ca schimbarea salariilor poate fi costisitoare pentru firme (antreneaza, de exemplu, costuri de negociere). 0 alta explicatie se afla n faptul ca, de multe ori, firmele nu micsoreaza salariul atunci cnd creste oferta de munca, deoarece ele platesc muncitorii n functie de productivitatea muncii. Pentru a munci la fel de bine, muncitorii vor primi acelasi salariu.Deexemplu, somajul involuntar se poate datora unui soc al ofertei caredeplaseaza curba ofertei agregate pe termen scurt spre stnga; cererea de bunuride consum scade, antreneaza o reducere a cererii de munca, iar n economieapare somajul involuntar.Costul social al somajului reprezinta efortul total pe care-l suporta persoanele, grupele de persoane, economia si societatea afectate de acest fenomen complex..Efectele somajului sunt usor de dedus de fiecare dintre noi, motiv pentru carenu vom insista prea mult asupra lor. Foarte pe scurt, cele mai importante efecte economice si sociale ale somajului sunt:a).Reducerea PIB, determinata de faptul ca cei care nu lucreaza nici nuaduc, astfel nct timpul de munca al acestora este iremediabil.Economistul Arthur Okun a descris relatia dintre, rata somajului si PIB sub forma unei legi care i poarta numele si care suna astfel:pentru fiecareprocent cu care rata efectiva a somajului depaseste rata naturala, PIB scade cu 2,5 procente.Efecte asupra sanatatii psihice a somerului: stari depresive, sentimentulde excludere din societate etcActualmente legatura dintre rata de crestere economica si rata somajului este cunoscuta sub denumirea de legea lui Okun.Legea lui Okun are un caracter static si este valabila doar pentru etapa n care Okun a facut cercetarea n ecunomia SUA.Legea lui OkunDaca rata anuala a somajului depaseste rata naturala cu 1%, PNB real va fi mai mic ca PNB potential cu%

Abaterea relativa a PNB real de la PNB ponential ;U - rata reala;U* - rata naturala a somajului;- coeficientul sensibilitatii PNB real la dinamica somajului ciclicb)Cresterea cheltuielilor cu protectia sociala. Cu ct somajul este maindelungat si afecteaza mai multi salariati, cu att transferurile sociale vor fi maimari si vor greva bugetul public.c)Reducerea eficientei fortei de munca, datorita pierderii experientii celordeveniti someri, mai ales daca somajul este de lunga durata.d)Reducerea veniturilor individuale ale salariatilor concediati, care antreneazao reducere a consumului acestora si o extindere a saraciei.e).Efecte sociale generale: cresterea criminalitatii, sinuciderilor, cersetoriloretc.Referitor lamasurile de protectie a somerilor,cea mai cunoscuta esteindemnizatia de somaj, care are si meritul de a actiona ca un stabilizator automatn economie, n sensul ca frneaza reducerea brusca a cererii agregate simicsoreaza pierderile de venit national.Mai importanta dect protectia somerilor1estediminuarea somajului, iarprincipalelecaisunt:a)Stimularea cererii agregate, n conditiile n care oferta agregata poate sacreasca. Exista nsa pericolul inflatiei, masura putnd fi aplicata mai ales nconditii de deflatie.b)Reforma pietei muncii n sensul asigurarii unei mai mari flexibilitati asalariului.c) Reducerea efectului de hysteresis, prin eliminarea hazardului moral. Sepropune limitarea perioadei de acordare a ajutorului-de1somaj; impunerea unorcursuri obligatorii pentru someri, a obligativitatii acestora de a efectua muncipublice s.a.m.d.d) O atentie mai mare acordata educatiei si pregatirii profesionale nconcordanta cu cerintele de munca viitoare.n tarile Uniunii Europene somajul este declarat "inamicul public numarul1", n conditiile n care exista tari ca Italia n care rata somajului depaseste 25%.4. Implicatiilesomajului. Masuridecombatere.nfaptuirea proceselor de ocupare rationala a fortei de munca presupunestapnirea lor att la nivelul microeconomiei, ct si la cel al economiei nationale, printr-un management ai resurselor umane eficient sub aspect economic si social-cultural. Aceasta implica mbunatatirea deciziilor privind resursele umane lanivelurile respective. Totodata, este utila si o anumita supraveghere guvernamentala, nsa nu ca o interventie n deciziile vnzatorilor si cumparatorilor de forta de munca.Politicile de ocupare reprezinta un ansamblu de masuri elaborate de statpentru a interveni pe piata muncii, n scopul stimularii crearii de noi locuri demunca, alameliorariiadaptariiresurselor de muncalanevoile economice.Politicile de ocupare sunt: politici pasive si politici active.Politicile pasive de ocuparesunt acelea care pornesc de la nivelul ocuparii considerat dat si urmaresc gasirea de solutii pentru angajarea excedentului de resurse de munca.Aceste politici tin seama de faptul ca nivelul ocuparii este determinat de conditiile generale din economie, reglate de piata, si pun accentul pe protectia somerilor, ndeosebi prin indemnizatia (ajutorul) de somaj si pe convingerea unor persoane active sa se retraga de pe piata muncii. Masurile ce compun aceste politici au caracter defensiv si provoaca o suire de spirit pesimista, vizeaza o noua segmentare a pietei muncii si o diminuare relativa, pe mai departe, a persoanelor ocupate. Totodata, astfel de masuri se coreleaza cu marirea generala a productivitatii, ale carei efecte permit acoperirea, de catre unitatile economice, a costurilor privind ajutorul de somaj. Dar trebuie avut n vedere ca ridicarea productivitatii risca sa anuleze efectul crearii de noi locuri de munca, ca urmare a reducerii duratei saptamnii de lucru, n cadrul unor unitati economice.Dintre masurile de politica pasiva de ocupare relevam pe cele mai semnificative, cum sunt: reducerea duratei muncii; diminuarea Vrstei de pensionare: cresterea perioadei de scolarizare obligatorie; sporirea numarului locurilor de munca cu program zilnic redus si atipic; descurajarea activitatilor salariale feminine; restrictionarea sau interzicerea imigrarilor etc.Politicile active de ocupatesunt acelea ce presupun un ansamblu de masuri, metode, procedee si instrumente cu ajutoraicarorase urmareste sporirea nivelului ocuparii.Acest ansamblu cuprinde masuri menite sa favorizeze accentuarea mobilitatii populatiei active, precum si crearea de noi locuri de munca pe baza de investitii. Asemenea masuri aii caracter ofensiv si favorizeaza adaptarea locurilor de munca la populatia activa disponibila.Dintre masurile de politica activa de ocupare cele mai relevante sunt: ameliorarea continutului nvatamntului de toate gradele; mbunatatirea orientarii scolare si profesionale a tinerilor, corelndu-se aceasta si cu cerintele reconversiei fortei de munca; stimularea mobilitatii persoanelor active spre noile locuri de munca; ncurajarea cercetarii stiintifice pentru extinderea activitatilor economico-sociale; extinderea masurilor ecologice; amplificarea investitiilor ca act economic fundamental, cu cea mai mare capacitate de a crea locuri de munca etc.Un aspect important al politicilor de ocupare consta n felul n care acestea urmaresc rezolvarea dilemei salarii-ocupare. Pe de o parte, o politica monetara si fiscala, menita sa struneasca marirea preturilor, poate sa conduca Ia o rata a somajului inacceptabila. Pe de alta parte, o politica monetara si fiscala menita sa satisfaca expansiunea economica, pentru a asigura un nivel redus al somajului, poate conduce la o crestere inacceptabila a nivelului preturilor.Pentru a solutiona aceasta dilema s-a renuntat la realizarea unui schimb ntre un somaj redus si un minim de inflatie, agrendu-se ideea unui schimb ntre aceste doua fenomene si libertatea sindicatelor .si managementului de a fixa salariile.Tema 6: Piata monetara.Inflatiasihiperinflatia.1. Piata monetara.Concept,structura.2. Masamonetara; concept,structura,agregatemonetare.3. Cereasiofertademoneda.4. Echilibrupepiatamonetara.5. Bancile; rolulsifunctiilelorneconomiamoderna.6. Politica monetarasiinstrumenteleei.7. Inflatia - concept, cauze,efecte.8. Hiperinflatie - concept, cauze, efecte.9. Politiciantiinflationiste.1. Piata monetara.Concept,structura.Piata monetara este o piata a capitalurilor pe termen scurt si foarte scurt. Este o piata localizata, tranzactiile se ncheie prin telefon, fax, telex. Piata monetara se deruleaua n principal la bancile care creeaza moneda, de la care se pot procura disponibilitatile necesare pentru a face fata fluxurilor de plati. De aceea se poate spune ca piata monetara este o piata a monedei centrale, adica a biletelor de banci, a numerarului n general si a disponibilitatilor n cont create la banca de emisiune.Piata monetara este caracterizata de cererea si oferta monetara. Oferta monetara mai este considerata masa monetara n economie. Echilibrul pe piata monetara se stabileste n conditiile cnd cererea de bani (L) este egala cu oferta de bani (MS).Operatiunile pe piata monetara le efectueaza Banca Nationala prin instrumentele politicii monetar-creditare. Totodata pe piata monetara activeaza bancile comerciale care au relatii cu agentii economici, persoane fizice si juridice trezoreria statului, casele de titluri.Operatia pe piata monetara cu termenul cel mai scurt este acordarea unui titlu de mprumut a unei sume de bani pna la ora 12 a zilei urmatoare. Termenele pentru care se acorda creditele s - au prelungit de le 24 de ore pna la 18 luni, cum rezulta dintr-o practica mai veche italiana pna la perioade cuprinse ntre o zi si 7 ani sau chiar 10 ani, cum atesta practica si literatura franceza.Piata monetara este un mecanism important n sistemul monetar si financiar al unei tari. Ea este locul intrventiilor bancii de emisiune asupra lichiditatilor bancare.Complexitatea relatiilor din cadrul pietei monetare conduce la segmentarea ei specifica, functie de diversitatea firesca a unor laturi ale procesului de modernizare si angajare a capitalurilor disponibile. Astfel, functionalitatea generala a pietei creditului este asigurata prin activitatea unor piete componente, avnd fiecare n parte participanti si operatiuni specifice.Astfel, n cadrul pietei monetare distingem:- piata monetara (clasica);- pietele paralele.Pita monetara are mai multe ipostaze:- pita monetara sau piata scontului;- piata monetara propriu zisa, considerate ca 2 parti componente complementare ale pietei monetare clasice.2. Masamonetara; concept,structura,agregatemonetare.Masa monetara include numerarul de economie si depunerile la bancile comerciale.M=N+D;M - masa monetara; N-numerar, D - depuneri;Baza monetara(B) reprezinta stocul de bani cu putere mare de cumparare:B=N+RR - rezerveSursele bazei sunt: aurul, valuta straina, creditele.Procurarea oricarei surse contra schimbul alteia va duce la schimbarea structurii, dar marimea va ramne constanta. Orice sursa din acestea se obtine de BNM prin cumpararea ei, crend astfel obligatiuni ale persoanelor fizice si persoanelor juridice.Multiplicatorul monetar (m) reprezinta raportul dintre masa monetara si baza monetara. El se utilizeaza la determinarea masei monetare prin intermediul variabilei cheie. Multiplicatorul monetar poate fi simplu si compus. Multiplicatorul monetar este supraunitar, valoarea lui creste n masura ce sporeste ponderea depozitelor n masa monetara si este cu att mai mare cu ct mai mica este ponderea rezervelor.m = M/BProcesul de creare a banilor n sistemul bancar:1)depunerile initiale 1000 u.m., daca=20%rezulta ca din suma data banca rezerveaza obligatoriu 200 u.m., iar restul 800 u.m. le poate acorda sub forma de credite catre banca a doua;2)banca a doua din suma de 800 u.m. 20 % (160 u.m.) le depune ca reprezentnd , iarrestul 640 - le acorda sub forma de credit;3)iar a treia banca, din suma de 640 u.m. 128 u.m. (20%) le depune sub forma de rezerve obligatorii, iar restul le acorda sub forma de credit (522 u.m.).Procesul dat este continuu. Efectul dat se numeste efect de multiplicare, adica de creare a banilor n sistemul bancar, conform multiplicatorului bancar.Multiplicatorul simplu (bancar):m= 1/- rata rezervelor obligatorii care caracterizeaza comportamentulbancilor comerciale;=R/D.Deoarece populatia influenteaza prin comportamentul sau asupra stocului de bani din economiemultiplicatorul monetar compus este:m = 1+cr/cr+cr - coeficientul depunerilor, caracterizeaza comportamentul populatiei si se calculeaza ca:cr = N/D.Modificarile cantitative si structurale a masei monetare si componentele ei sunt analizate cu ajutorul notiunii de agregat monetar. Agregatul monetar este o parte constitutiva a masei monetare (M) si semimonetare automatizata prin institutiile financiar-bancare care le gestioneaza prin fluxurile economice reale pe care le mijlocesc. Includerea disponibilitatilor banesti n agregatele monetare se face dupa criteriul usurintei sau al dificultatii transformarii lor n bani lichizi.Numarul agregatelor monetare n diferite tari, precum si denumirea lor difera.Agregatele monetare sunt:M1 - suma banilor n numerar si diferite depuneri tranzactionale, inclusiv cecuri de calatorie. M1 se caracterizeaza prin cel mai mare grad de lichiditate.M2 - desemneaza masa monetara n sens larg, care cuprinde M1 plus depozitele la vedere aflate n conturile bancare neoperabile prin cecuri, depunerila case de economii, depozite la termen si actiuni ale fondului de ajutor reciproc ce pot face obiectul unei tranzactii monetare.M3 - cuprinde M2 plus alte plasamente lichide pe termen scurt sau termen lung, si anume: depuneri pe termen nelimitat, depunerile si titlurile de comert n moneda straina, bonurile de tezaur si certificate de stat, alte tipuri de obligatiuni si hrtii de valoare.M4 - reprezinta M3 plus depozitele pe perioada ndelungata, diferite documente oficiale, obligatiuni ale statului.3. Cererea sioferta de moneda.Oferta monetara(M=MS) reprezinta cantitatea de bani existenta n circulatie ntr-o anumita perioada de timp.Reglarea ofertei monetare se face de catre BNM prin doua modalitati:emisiunea sau retragerea din numerar a banilor lichizi;crearea sau retragerea de catre banci a unei cantitati de bani scipturali (decont).Emisiunea de bani are loc n urmatoarele situatii:-cresterea cantitatii de bunuri si servicii (valoarea bunurilor si serviciilor = M);-pentru acoperirea deficitului bugetar;-pentru stimularea cererii agregate;-pentru oferirea de moneda nationala n schimbul celei straine.Retragerea de bani are loc la: reducerea de bunuri si servicii; cnd exista excedent; cnd se ofera moneda straina n schimbul celei nationale. BNM poate influenta asupra masei monetare influentnd asupra bazei monetare, adica asuprarezervei. Mai nti de toate banca influenteaza asupra B pe baza schimbarii obligatiunilor bancii fata de populatie si fata de sistemul bancar. Mai apoi se influeteaza asupra modificarii M prin procesul multiplicarii n sistemul bancar.Oferta monetara poate fi influentata de instrumentele politicii monetar - creditare, influentnd asupra B sau/si asupra multiplicatorului monetar.Instrumentele politicii monetar - creditare, prin intermediul carora BNM efectueaza reglementarea indirecta a ofertei monetar creditare:schimbarea ratei de refinantare (rata scontului - rata cu care BNM acorda credite bancilor comerciale); schimbarea rateirezervelorobligatorii, obligatiunelepe piata deschisa - open market (vnzarea sau cumpararea hrtiilor de valoarea de stat); rata dobnzii.BNM nu poate nsa n totalitatea controlamasa monetara deoarece:-bancile comerciale si determina singurerezervele excedentare influentnd astfel asupra rateirezervelorobligarorii si asupra multiplicatorului;-BNM nu poate determina singura care va fi marimea creditelor acordate de catre bancile populatiei;-coeficientul depunerilor este determinat de comportamentul populatiei.Cererea de bani. Teoria preferintei pentru lichiditate.Teoria clasica a cererii de bani mentioneaza ca principalul factor care influenteaza asupra acesteia este venitul. Conform teoriei cantitative a banilor (M *V=P*Q), daca V (viteza de rotatie a monedei) este constanta, atunci modificareaM trebuie sa determine schimbarea proportionala a PIB. Deoarece PIB se modifica lent n urma modificarii factorilor de productie, modificarea PIB real determina n principal modificarea nivelului pretului, adica schimbarea cantitatii de bani n circulatie va influenta, n primul rnd, asupra marimilor nominale (P) si nu va influenta asupra marimilor reale. Aceasta teorie este numitaneutralitatea banilor.Velocitateabanilor reprezinta viteza de circulatie a banilor.Monetaristii utilizeaza aceasta conceptie pentru a arata dependenta ntreM si nivelul preturilor n perioada ndelungata.Pentru a evita inflatia statul trebuie sa mentinamodificarea M la nivelul bunurilor de modificare a PIB. Ecuatia cererii de bani este L=k*I-h*r, adica L depininde direct de nivelul venitului (I) si indirect de rata dobnzii (r).Keynisistii mentioneaza ca principalul factor de influenta a cererii de bani este rata dobnzii. Teoria keyniseana privind cererea de bani este reprezentata de teoria cerintei pentru lichiditate. Conform acestei teorii exista 3 mobiluri care domina populatia sa prefere bani lichizi:Mobilul tranzactiilor - sta la baza cererii pentru bani pentru efectuarea tranzactiilor curente personale sau de afaceri. Are legatura cu functia banilor ca mijloc de plata si mijloc de schimb.Mobilul precautiilor - este legatde necesitatea de a dispune n orice moment de lichiditati pentru situatii neprevazute.Mobilul speculatiei - este legat de functia banilor de acumulare a avutiei, este legat de cumpararea unor active financiare si de obtinerea de venit n urma vnzarii acestora la un pret mai nalt.Modelul Boumol-Tobin. Acest model arata ca cererea de bani depinde de venitul presupus pe actiuni,nivelul astepat al inflatiei si nivelul bogatiei reale. Modelul dat permite de a determina ce suma n mediu, pentru o anumita perioada, agentul economic o poate pastra sub forma de numerar n dependenta de factorii numiti.Exista 3 factori care influenteaza L:I. nivelul venitului;II. rata dobnzii ;III. viteza de circulatie a banilor.Modificarea ratei dobnzii va determina o deplasare de-a lungul curbei L .(1)Cresterea venitului deplaseaza curba cererii n sus n dreapta .(2)4.Echilibrul pietei monetare.Echilibrul pietei monetare se obtine n cazul cnd L=M.M se regleaza de catre BNM cu ajutorul celor 3 instrumente (rata scontului (de refinantare),rata rezervelor obligatorii, operatiuni pe piata deschisa (open-merket)) si nu depinde de rata dobnzii.L este invers legata de rata dobnzii si depinde direct de nivelul venitului.Daca venitul creste, L creste si ca urmare rata dobnzii creste.Echilibrulmonetarreprezinta:-Aceastaren careofertasicerereademoneda suntegale.-Aceastare ncarenuexistaniciexcesdebani, nicipenuriedebanincirculatie, aceastarencare nuexista niciinflatie, nicideflatie:-Estepunctulneutrudintreinflatiesideflatie.Ofertademonedaaresensdemasamonetaraexistentancirculatie.Cerereademonedaestemasamonetarajustificataa se gasincirculatie,proportiiledezvoltariieconomice.Daca statul creste sau micsoreazamasa monetara, aceasta va influenta asupra ratei dobnzii. n cazul micsorarii ratei dobnzii - M/P se deplaseaza n sus n dreapta. si invers.TRSTURILE ECHILIBRULUI MONETAR:1. Echilibrul monetar nu cere ca masa monetara n circulatie sa ramna constanta, ci sa se adapteze la necesitatile economiei. n cazul cresterii volumului activitatii economice, sporeste cresterea de moneda activa si de moneda pasiva, n cazul reducerii tranzactiilor, a platilor efectuate, ca urmare a concentrarii si integrarii ntreprinderilor, echilibrul monetar reclama reducerea masei monetare n circulatie.2. Echilibrul monetar prin natura sa este instabil. Caracteristica de instabilitate este esentiala pentru definirea conceptului, ceea ce nseamna ca odata ce s-au produs anumite dezechilibre monetare, ele pot deveni propria lor cauza, se pot amplifica. Odata stirbita ncrederea n bani, ea poate deveni cauza inflatiei, a cresterii preturilor.3. Echilibrul monetar nu presupune preturi neschimbate. Cresterile preturilor ce se produc ca urmare a reducerii productivitatii muncii n agricultura, n exploatarile miniere nu sunt cresteri inflationiste, ci numai acele cresteri de preturi n care apare, dintr-o diversitate de cauze, nencrederea n moneda.4. Echilibrul monetar este legat de echilibrul economic general, el este o alta fateta a echilibrului general. Dar echilibrul monetar are autonomia sa si presupune ca masa monetara existenta n circulatie sa fie egala cu cererea de bani a economiei, o cerere justificata prin nivelul de dezvoltare a economiei.5. Bancile: rolulsifunctiilelorneconomiamoderna.BancaesteoinstitutieRolulbanciiestedeprimplannviataeconomicacontemporana.Favorizeazatranzactiilecomercialeninteriorulsiexterioruluneitari;Asigura efectuarea platilorsischimbulvalutar;permitrealizareainvestitiilor,fieparticipnddirectlafinantareaacestora,fieprinplasamentulsigestiuneaeconomiilorbanesti.6.Politica monetara si instrumentele ei.Politicile monetare sunt actiuni exercitate de autoritatile monetare (BN, trezorerie) asupra masei monetare si asupra activelor financiare n vederea orientarii economiei spre stabilitate pentru deschiderea economiei nationale spre exterior.Politica monetara este elaborata si promovata de catre Banca Centrala a tarii.Obiectivele urmarite prin politica monetara de agentii monetari pot fi grupate n:a)organizarea activitatii bancare si protectia deponentilor,prevenirea riscului si gestiunea corespunzatoare a resurselor.b)reglarea masei monetareprin conditii si mijloace care sa favorizeze realizarea obiectivelor generale ale politicii economice.c)rata nalta a angajarii n cmpul munciid)cresterea economica.Pe plan international, aceasta politica trebuie sa asigure reglarea cererii si ofertei de moneda, iar pe plan extern echilibrul balantei de plati.Instrumentele clasice ale politicii monetaresunt:1.manevrarea taxei scontului si a rescontuluiScontul este o operatie de credit, de cumparare a efectelor de comert care nu au ajuns la scadenta(bilete de ordin). Rescontarea (refinantare)este operatia efectuata de banca centrala a unei tari n vederea aprovizionarii cu mijloace banesti lichide a bancii comerciale. Pe baza vnzarii la banca centrala a unui portofoliu de cambii scontate de ele, bancile comerciale obtin n schimb mijloace banesti nainte de scadentele cambiilor respective.2.cumpararea si vnzarea de titluri de valoare pe piata deschisaTranzitia ntre banca comerciala genereaza fie un excedent, fie un deficit global de lichiditati, BN intervine pentru a " reteza" excedentul respectiv(BN cedeaza pe piata monetara o parte din efectivele publice sau private, astfel prin cumpararile pe care le efectuiaza agentii economici se diminuiaza masa monetara) si pentru a "completa" deficitul dupa caz (BN achizitioneaza pe piata o parte din efectivele publice sau private detinute de banca comerciala, astfel apare n circulatie cantitati sporite de bani)3. variatiile cotelorrezervelorobligatorii pe care BN le controleazaAcest instrument trebuie utilizat cu precautie de BN4.rata de refinantare bancaraBN furnizeaza lichiditati societatilor bancare solicitante n conformitate cu obiectivele de politica monetara. Este o operatie de creditare pe termen scurt(cca.90 de zile) de BN cu ajutorul creditului de lichiditate.7. Inflatia - concept , cauze, efecte.Inflatia este procesul de crestere disproportionata a masei monetare n circulatie n raport cu masa obiectiv ceruta de dimensiunea activitatii economice, care determina o crestere autontretinuta a preturilor, reducerea puterii de cumparare a banilor si redistribuirea venitului national ca efect al disparitatilor dintre preturi, dintre acestea si venituri.FORMELE DE MANIFESTARE A INFLAIEI:1.Suprasaturarea arterelor circuletiei cu semne banesti neconvertibile, fiind o expresie a ncalcarii cerintelor legii circulatiei banesti. Ea este determinata de emisiunea monetara excesiva, de cresterea vitezei de rotatie a banilor.2.Cresterea preturilor, tarifelor si deprecierea banilor.3.Redistribuire venitului national ca urmare a disparitatilor n evolutia preturilor si veniturilor. Inflatia nu genereaza o crestere uniforma a preturilor fata de cea a veniturilor duc la redistribuirea venitului national.FORMELEINFLAIEI:Inflatia latenta(trtoare), caracterizata printr-o crestere medie anuala a preturilor si serviciilor de 3 - 4%, care duce la deprecierea lenta si progresiva a banilor, fara zguduiri economice.Inflatia moderata(deschisa), n care crestereaanuala a preturilor este ntre 5% - 20% si este nsotita de cresteri economice mai reduse sau chiar stagnari.Inflatia declarata, n care preturile cresc anual cu 10 - 15%.Inflatia galopanta, n care preturile si tarifele cresc anual cu mai mult de 20%, provocind mari dezechilibre economice si sociale.Hiperinflatiase manifesta atunci cnd preturile cresc lunar cu peste 50% n decursul mai multor luni.8.Hiperinflatie-concept, cauze, efecte.Hiperinflatia, forma cea mai periculoasa si excesiva a inflatiei la care preturile cresc la intervale scurte de timp, antrennd dezechilibrele generale n economia nationala.Stagflatia, care desemneaza acea situatie din economie n care coexista inflatia cu lipsa de crestere economica.Inflatia reprezinta o crestere n nivelul mediu a preturilor. Reducerea nivelului mediu a preturilor semnifica fenomenul de "Deflatie"Rata inflatiei caracterizeaza modificarea nivelului mediu al preturilor si poate fi determinata:=P0- nivelul preturilor n perioada de bazaP1- nivelul preturilor n periada curentaInflatia poate fi examinata de asemenea ca diferenta dintre ritmul de crestere a PNB nominal si ritmul de crestere a PNB real. O astfel de diferenta e determinata tocmai din cresterea preturilor la marfuri si servicii n asa caz inflatia poate fi ilustrata astfel:=Sunt2 tipuri de inflatie:1.Inflatie prin cerere- este o consecinta a cheltuielilor agreate excedentare n conditiile caracteristice utilizarii integrale a factorilor de productie. O asemenea situatie poate fi cauzata de:- cresterea cantitatii de bani n circulatie- cresterea cheltuielilor guvernamentale- cresterea exportului net2.Inflatia prin costuri- este o consecinta a cresterii costurilor medii si a micsorarii ca urmare a ofertei agregate. n asa caz se nregistreaza fenomenul destagflatie, are loc concomitent cresterea preturilor si recesiunea productiei.Drept cauze principale ale cresterii costurilor medii pot fi considerate:a)marirea salariului nominal care nu e urmat de cresterea productivitatii muncii.b)marirea preturilor la materiile primec)marirea impozitelorEfectele inflatiei sunt de ordin micro si macroeconomic. Efectele macroeconomice ale inflatiei se reflecta n redistribuirea veniturilor si avutiei fara a efecta negativ pe toti, fara a fi vorba de un declin general.Mecanismele unei astfel de redistribuire sunt determinate de urmatoareleefecte:1. Efectele venitului - ale caror veniturile nominale cresc mai repede decat rata inflatiei, obtinnd o parte mai mare a venitului total.2. Efectele pretului - cei care prefera marfuri si servicii ale caror preturi cresc mai ncet, obtinnd un venit real mai mare.3. Efectele avutiei - cei care au n proprietate bunuri de pret care cresc n valoarea reala, acumulnd mai mult dect ceilalti.Efectele macroeconomice se manifesta prin faptul ca infaltia poate altera ritmul productiei prin schimbari ale consumului muncii, economiilor, investitiilor.Inflatia infuenteaza n mod diferit veniturile reale. n mare parte, aceasta influenta depinde de faptul daca inflatia e anticipata sau nu.n cazul inflatiei anticipate, cei care primesc venituri, pot ntreprinde masuri pentru a prentmpina sau a minimiza consecintele negative ale inflatiei.Ajustarea venitului nominal n asa caz se poate efecta tinnd cont de ecuatia lui Fischer.i=r=i - rata nominala a dobnzii;r - rata reala a dobnzii;e- rata eventuala a inflatieiDaca inflatia nu e anticipata ea conduce la reducerea tuturor veniturilor fixate si subventioneaza subiectii economice ale caror venitulnominal creste mai repede dect nivelul mediu al preturilor. n asa caz debitorii cstiga din cont creditor deoarece datoriile se achita cu bani devalorizati.Consecintele sociale ale somajului sunt mai putin semnificative dect cele ale inflatiei. Din aceste considerente deseori se admite o anumita crestere a somajului, n schimbul unei reduceri a inflatiei.Relatia de compensare inflatie-somaj poate fi ilustrata grafic prin curba lui Phillips:Pozitia curbei lui Phillips depinde de rata eventuala a inflatiei. Cu ct acesta din urma e mai nalta cu att mai sus e amplasata curba lui Phillips.Dependenta invers proportionala dintre nivelul inflatiei si nivelul somajului e caracteristica pentru o perioada scurta de timp. Pe timpul lung cnd economia se apropie de nivelul natural al somajului curba lui Phillips se prezinta ca o dreapta verticala.Relatia Inflatie - somaj=(Y-Y*) /Y* = (u - u*)-rataefectiva a inflatiei;e- rata eventuala a inflatiei- inflatia prin cereree-inflatiaprin costuri sau socuri externe de preturiDeoarece conform legii lui Okun raportule determinat de dinamica somajului ciclic, ecuatia curbei lui Phillips poate fi reprezentata astfel:=u - rata efectiva a somajului;u*- rata naturala a somajului;- coeficientul ce caracterizeaza sensibilitatea inflatiei la dinamica somajului ciclic.Politicile macroeconomice vor fi efective daca vor reesi si din faptul ca fluctuatiile economice snt influentate de socurile ce au ca origine cererea si oferta agregata.socurile din domeniul cererii pot fi conditionate de modificarile ce au loc n politica monetara, fiscala si investitiile private. socurile din domeniul ofertei potficonditionatede modificariletehnologice de fluctuatia preturilor factorilor de productie.1.Politicileantiinflationiste.mpotrivainflatiei sepromoveazantotdeauna "pachetedemasuri" (politici),caretrebuieastfelconcepute,nctsa secompletezectmaibine, petermenmediusilung,ntructimplicaoreadaptareantregiieconomiilaonouastaredeechilibrusiaceastanusepoaterealizadintr-o data,ntr-untermenscurt.Politicileantiinflationisteseclasifica:1.Politicifinanciareantiinflationisteaucaprincipalcontinutpoliticilebugetarerestrictive,care presupun modificarea cheltuielilor publice sau a veniturilor din impozite si taxe.cererea agregata poate fi redusa prin diminuare cheltuielilor guvernamentalesau prin ridicarea nivelului taxelor si impozitelor,ridicare ce areca efect reducerea cheltuielilor de consum personal.2.Politicilemonetareantiinflationisteaucaprincipalcontinutmasurilemonetareadoptatedebancilecentrale, care pot reduce cererea agregata prin diminuarea ofertei de moneda, la acelasi efect se poate ajunge si prin ridicarea ratei dobnzii si scumpirea creditului, daca mprumuturile scad, atunci si cheltuielile de consum vor fi mai mici.3.Politiciledecontrolasupraproductiei,salariilorsipreturilorauca principalobiectivcrestereaproductiei,careasiguraoofertadebunurisiomaibunautilizarearesurselorumane.