importanta practicii judiciare

7/24/2019 importanta practicii judiciare

http://slidepdf.com/reader/full/importanta-practicii-judiciare 1/4

Relevan a practicii în pregătirea viitorilor profesionişti în domeniul juridicț

Alegerea profesiei juridice este una dintre cele mai grele alegeri, pe care trebuie să le ia

studentul care urmează Facultatea de Drept. Aceasta nu vizează doar gama largă de op iuni peț

care o oferă absolvirea studiilor juridice, ci şi numeroasele ramuri de drept către care trebuie să

te orientezi încă din timpul facultă ii (drept civil, drept penal, drept european, drept interna ional,ț ț

dreptul concuren ei, dreptul muncii etc.)ț

n fa a multitudinii de posibilită i, pentru că majoritatea profesiilor juridice presupuneț ț

concentrarea asupra anumitor ramuri de drept, de cele mai multe ori, studentul alege să acorde

interes tututor materiilor, am!n!nd decizia p!nă în momentul formării unei imagini de ansamblu.

Ajunge astfel să facă din acumularea de informa ii o prioritate, răm!n!nd făra timp pentru a leț

însuşi la nivel practic, dar nici nu are această posibilitate. "rin urmare, îi este refuzată ob inereaț

rezultatului concret, anume efectul normei juridice aplicate în societate şi, din dorin a de a ob ineț ț

o imagine de ansamblu, ajunge ca în fa a e#amenelor de admitere în profesie, să îşi piardăț

determinarea, pentru că nu i$a fost arătată norma juridică în afara copertelor căr ilor, singureleț

rezultate ob inute fiind notele de la e#amene.ț

%tagiul de practică oferit prin intermediul proiectului &%tudiile juridice ' între teorie şi

practică a reprezentat întocmai e#perien a care te scoate din monotonie, prin tranferul normeiț

juridce dintre coperte în realitate. n calitate de masterand al Facultă ii de Drept, am fostț

repartizată la judecătorie, sub tutela doamnei judecător Frangopol elania *aluca, judecător în

cadrul sec iei civile. "rogramul diversificat şi foarte bine structurat stabilit de tutorele deț

practică, dar şi numarul redus de studen i repartiza i în grupele de practică, au făcut din stagiul deț ț

practică un real succes în ceea ce priveşte transpunerea teoriei în practică, creşterea gradului deîn elegere a specificului profesiei de judecător, dar şi dob!ndirea de noi competen e, precumț ț

formularea unei cereri de c+emare în judecată, regularizarea acesteia, precum şi formularea unei

minute.



Am vizitat *egistratura (a fost prezentată activitatea compartimentului iș

atribu iilefunc ia fiecărui membru- cum se completează formularul pentru depunerea cererii deț ț

c+emare în judecată sau pentru depunerea de înscrisuri la dosar- de asemenea, ne$a fost prezentat

programul cris şi cum sunt introduse datele în acest program). /lterior, am vizitat Ar+iva

curentă a %ec iei civile (a fost prezentată activitatea compartimentului i atribu iilefunc iaț ș ț ț

fiecărui membru- modul în care sunt puse dosarele la dispozi ia publicului, persoanele care potț

studia dosarele, asigurarea circula iei acestora în cadrul instan ei, precum i pregătirea dosarelor ț ț ș

pentru edin ele de judecată). 0e$a fost prezentat şi 1ompartimentul Asocia ii i Funda ii şiș ț ț ș ț

Asocia ii de "roprietari şi 1ompartimentul e#ecutări civile (a fost prezentată activitateaț

compartimentului şi compunerea lui- atribu iile fiecărui grefier din cadrul acestuia- cum seț

completează registrul de e#ecutări2 de asemenea, ne$au fost prezentate modele de acte emise de

acest compartiment). Am vizitat şi biroul unui e#ecutor judec3toresc, unde ni s$au e#plicat paşiie#ecut3rii silite şi am avut posibilitatea să studiem dosare de e#ecutare silit3 şi ni s$au prezentat

principalele acte întocmite de e#ecutorul judec3toresc. 1ontactul cu aceste entită i ne$a ajutat săț

cream o continuitate între etapa introducerii unei cereri de c+emare în judecată, judecata propriu$

zisă şi e#ecutarea +otăr!rii judecătoreşti.

Activitatea care a contribuit cel mai mult la transpunerea teoriei în practică a fost

întocmirea minutei unei +otăr!ri judecătoreşti. Am fost împ3r4i4i în grupe de c te 5, în vedereaȃ

studierii unor dosare şi a identific3rii etapelor procesuale şi a principalelor acte de procedur3întocmite în cauz32 cereri de c+emare în judecat3, înt mpin3ri, adrese, înc+eieri de şedin43 etc. %ăȃ

studiezi un dosar, timp de 6 ore, obişnuit fiind ca p!nă atunci să rezolvi doar spe e de jumătate deț

pagină, a fost o reală provocare- să construieşti singur situa ia de fapt din cererea de c+emare înț

judecată, înt!mpinare, adrese, răspunsuri la adrese, probe etc. şi să solu ionezi fiecare capăt deț

cerere, neav!nd în vedere, în principal, un anumit fragment din doctrină, ci fundamentarea în

lege a fost o e#perien ă foarte interesantă. Dosarul a avut ca obiect o ac iune pauliană. n bazaț ț

cererii de c+emare în judecată i a activită ii instan ei p!nă la primul termen de judecată, amș ț ț

identificat toate elementele necesare procedurii scrise (dacă cererea de c+emare în judecată

îndepline te condi iile de formă, dacă s$a făcut comunicarea acesteia p!r!tului, dacă acesta aș ț

depus înt!mpinare precum i stabilirea primului termen de judecată de către instan ă). Amș ț

verificat apoi toate înc+eierile date la termenele de judecată i am stabilit care sunt cererile iș ș

apărările în cauză, care e#cep ii au fost invocate de reclamant sau de p!r!t i care sunt apărărileț ș



acestora, ce probe au fost încuviin ate i administrate efectiv în cauză (am identificat astfel nuț ș

doar etapa scrisă a procesului civil, ci şi etapa cercetării procesului i a dezbaterii pe fond). 7aș

sf!r itul prezentării dosarului am întocmit minuta +otăr!rii judecătoreşti pe care am fi dat$o înș

cauză şi ulterior am verificat dacă aceasta corespunde solu iei reale date în cauză. n acest scopț

am studiat at!t solu ia dată în cauză de prima înstan ă c!t i cea dată în apel. /lterior, am parcursț ț ș

si dosarele celorlalte două grupe. Dosarul celei de$a doua grupe a avut ca obiect o pl ngereȃ

contraven4ional3 împotriva unui proces$verbal de constatare şi sanc4ionare a contraven4iei prin

care s$a cerut anularea acestuia şi e#onerarea de la plata amenzii contraven4ionale, iar în

subsidiar reducerea amenzii aplicate sau aplicarea unui avertisment, iar dosarul celei de$a treia a

avut ca obiect obliga4ia de a face, daune materiale şi daune morale.

8 altă activitate întreprinsă a fost parcurgerea procedurii regularizării cererii. 0e$am

împăr it în grupe de c!te 5 persoane. Fiecare grupă a primit un dosar av!nd ca obiect o pl!ngereț

contraven ională, pe baza căruia am realizat o rezolu ie privind regularizarea ac iunii. "e bazaț ț ț

respectivelor dosare am identificat viciile de formă ale unei cereri de c+emare în judecată. De

asemenea, ne$a fost prezentată una dintre procedurile special de judecată, anume cazul cererilor

de valoare redusă şi am studiat dosare al căror obiect era acesta.

9mportantă sub aspectul transpunerii teoriei în practică a fost şi activitatea desfăsurată în

ultima zi, crearea unei spe e care să aiba ca obiect o cerere în preten ii. Discu iile purtate întreț ț ț

noi pentru a ajunge la crearea situa iei de fapt comune au fost, de asemenea, benefice. Am fostț

împăr i i în grupe de c!te doi, fiecare trebuind să contribuie la crearea spe ei. c+ipa în care amț ț ț

fost repartizată a formulat cererea de c+emare în judecată, o altă ec+ipa a formulat înt!mpinarea,

iar cealaltă a întocmit +otăr!rea judecătorească.

:i discu iile, pe care le$am purtat cu tutorele de practică au contribuit la aceasta. Amț

putut să verificăm aspectele teoretice studiate, să comunicam neclarită ile ramase în urmaț

participării la sedin e de judecată, să adresăm întrebări şi să primim răspunsuri cu privire laț

aspecte controversate din doctrină şi modul în care se aplică la judecătoria 9aşi.

Deşi nu a durat o perioadă îndelungată, pe l!ngă aspectele precizate mai sus, cele

patruzeci de ore de practică au eviden iat două dintre laturile profesiei de judecător, cărora nu le$ț

am dat importan ă p!nă în prezent, latura administrativă (scrierea a numeroase adrese cătreț

institu ii, în încercarea de a afla adevărul- necesitatea verificărilor pe care trebuie să le facăț



judecătorul cu privire la cererile de judecată nou introduse, pentru a afla dacă se află pe rolul

unei altei instan e sau dacă c+estiunea din litigiu a fost tranşată şi social, etc.) şi cea rela ionala.ț ț

Am avut ocazia să particip la ascultarea minorilor în 1amera de 1onsiliu, în cadrul unor procese

av nd ca obiect divor4 cu minori, e#ercitarea autorit34ii p3rinteşti, stabilirea domiciliuluiȃ

minorilor. De asemenea, am participat la o şedin43 de judecat3 $ 1omplet specializat $ inori şi

Familie, în cadrul c3reia am observat modalitatea de desf3şurare şi solu4ionare a proceselor

av nd ca obiect divor4uri cu şi f3r3 minori, e#ercitarea autorit34ii p3rinteşti, stabilirea paternit34ii,ȃ

plata pensiei de între4inere, partajarea unor bunuri comune, lic+idarea regimului matrimonial. "e

l!ngă aceasta activitate, am avut ocazia să discutăm cu un judecator din cadrul ;ribunalului 9aşi,

specializat pe 7itigii de munc3, care ne$a r3spuns tuturor întreb3rilor legate de activitatea de

judecat3 pe care o desf3şoar3. Acesta ne$a prezentat o parte din atribu iile unui judecător de la oț

instan ă superioară- dificultatea acestuia în a solu iona at!t cauze date în competen a tribunaluluiț ț ț

ca primă instan ă, c!t i în realizarea controlului judiciar asupra solu4iilor date de judecătorii înț ș

primă instan ă. n plus, am putut observa, rela ia judecător$judecător$grefier$justi iabil$avocat,ț ț ț

dar şi tipurile diferite de caracter ale judecătorilor la ale căror şedinte am participat.

1onform opiniei d$lui prof. <aleriu 1iucă, munca judecătorului este plasată la intersec4ia

antropologică cea mai vastă- oamenii de toate condi4iile şi din toate straturile sociale şi

profesionale se perindă prin fa4a sa şi pe to4i trebuie să$i în4eleagă, să dezvolte o empatie

nediscriminatorie fa4ă de subiec4ii judecă4ilor sale şi tuturor să le pătrundă profilul socio$ profesional în absen4a oricărei prejudecă4i- c+iar dacă niciun e#amen pe parcursul studiilor nu are

ca obiect cultura generală a judecătorului, acesta trebuie să aibă profilul eruditului, savantului

sau a omului de cultură de tip renascentist pentru ca arta judecă4ii sale să salveze ştiin4a corectei

interpretări a lumii faptelor şi a lumii ideilor juridice. fectuarea acestui stagiu de practică nu a

făcut dec!t să confirme această opinie, să mă determine să muncesc mai mult pentru a mă

dezvolta în acest sens şi să îmi asum responsabilitatea, pe care o presupune profesia de judecător.

importanta practicii judiciare

Documents