Fig. 1. Poziţia oraşului Sibiu în cadrul depresiunii care-i popartă numele

IMPLICAŢIILE RELIEFULUI ÎN DEZVOLTAREA ŞI ESTETICA URBANĂ A SIBIULUI

Prof. IOAN FLEACĂ , Timişoara

ABSTRACT: Implications of relief in the development and urban beauty of Sibiu. Sibiuis one of the most important city from Transilvania . Is located on many kinds of relief thatdemanded on upgrade of teren constructions .

The city was guided by relief geometrical forms ro tahe over space, with stability andnonstabitity geomorphological and the development of the slopes.

Keywords: geomorphological process, risk, urban tansformations

Oraşul Sibiu este situat in depresiuneatectono-erozivă care-i poartă numele, dinsudul Depresiunii Transilvaniei (Fig 1).

Oraşul este suprapus pe forme de reliefdeosebite din punct de vedere morfometric simorfogenetic,pe de o parte terasa de 20-25 m

a Cibinului, terasa de 20-25 m aTurnişorului, Lunca Cibinului, iar pe de altaparte versanţii dealurilor din partea denord–est a oraşului.

Prin urmare, in amplasarea dotărilor afost nevoie sa se ţină seama de de aceastădiferenţiere altitudinală relativă.

1. Conformaţia frunţii nivelului deterasă al Sibiului

Înclinarea relativ accentuată a frunţiiterasei in unele sectoare, la care se adaugăprezenţa unor ravene si torenţi cu conuri dedejecţie la contactul cu lunca, uneori bine

exprimate in relief, a făcut ca această fruntesă prezinte particularităti in privinţa graduluide construire.

In general, in unele sectoare se constatăun raport invers proporţional intre gradul deincliare al frunţii terasei şi gradul deacoperire al construcţiilor (densitatea

105Implicaţiile reliefului în dezvoltarea si estetica urbană a Sibiului

Fig. 2. Raportul dintre înclinarea terenului şi densitateaconstrucţiilor în perimetrul frunţii terasei de 20-25 m.(1-zona de construcţii compacte, 2-zona de construcţii izolate)

construcţiilor, fig. 2), in sensul că pe masurăce creşte inclinarea, scade gradul de acoprirecu construcţii si chiar inălţimeaconstrucţiilor. (construcţii parter + 1 etaj).Spre sud –vest, unde eroziunea regresivă apătruns adânc in podul terasei prinmulţimea ravenelor si al torenţilor care

debuşeaza la nivelul luncii, gradul deacoperire cu construcţii se reduce laminimum datorită fragmentarii accentuate.

In schimb cu căt inaintăm spre zonanucleului istoric, gradul de acoperire cuconstrucţii este tot mai ridicat.

2. Diferenţiera unghiului de pantă

Această caracteristică se reflectă şi indistribuirea tipurilor de construcţii.

In acest sens, este relevant faptul că inzona nucleului istoric, la baza terasei,amplasarea consrtucţiilor nu a necesitatamenăjari speciale. In partea mijlocie şisuperioară a frunţii de terasă, construcţiileprezintă o adaptare la teren, necesitândutilizrea zidurilor de sprijin, arcurilorbutante, contraforturilor (fig 3), ori legarealor in trepte (cladirile dintre Piaţa Aurarilorsi Piaţa 6 Martie, construite acolo undefruntea terasei işi schimbă direcţia spre sud,sud-est).

Declivitatea a impus o anumita direcţiecăilor de comunicaţii (drumurilor)şi un

anumit specific al lor. Aşa de pildă, şoseauade largă circulaţie din strada Karl Marx,care trece in Piaţa 6 Martie asigurândlegatura intre” Oraşul de Jos’ şi ‘’ Oraşul deSus”, nu este perprndiculară pe muchiaterasei ci urmează un traseu oblic din cauzapantei relativ accentuate in acest sector

Acelaşi lucru este valabil şi pentruşoseaua Aba Iulia. In afara arterelor de marecirculaţie amintite, legatura intre oraşul dinluncă si cel de pe terasă este asigurată descările care prezintă o adaptare de detaliu lateren (Pasajul Scărilor, scările care faclegatura intre şoseaua Alba Iulia şi stradaDealului, cele dintre strada Turnului si PiaţaGriviţa sau dintre Piaţa Aurarilor si Piaţa 6Martie).

106 I. Fleacă

Fig. 3. Adaptare de detaliu la teren(pasajul Scărilor, construit în anul 1400)

3. Orientarea frunţii terasei

Fruntea terasei este orientate, pe de oparte de la sud-vest la nord-est si apoi disprenord-est spre sud-est, fapt ce a necesitatconstruirea unor căi de circulaţie inelare inzona de contact luncă-terasă. (de pildătraseul străzilor Malului, Cibinului, TârgulFânului, N. Teclu, Uzinei), dar şi a unoralongitu-dinale, de racordare sus, pe podulterasei (Bulevardul Victoriei, Piaţa Unirii,Strada N. Bălcescu, Strada GeneralMagheru, Piaţa Gării).

4. Netezimea accentuată a podului de terasă

Acest aspect a favorizat extindereaprogresivă in timp a construcţiilor. Numai,Valea Dumbrăvii, iar la limita zoneiconstruite, Valea Săpunului,secţioneazălongitudinal terasa, prima introducând odiscontinuitate ce se reflectă in gradul deacoperire redus cu construcţii dar care şi-agăsit o valorificare adecvată prin amenajareazonei de agrement (Parcul sub Arini). Local,in această parte a văii Dumbrava, unghiulde pantă fiind mai redus, unele clădiriprezintă o adaptare de detaliu la teren (fig. 4)prezentând mai multe nivele in partea

inferioară şi mai puţine in partea superioară,estompând in acest fel panta.

5. Panza de apă freatică

Adancimea pânzei freatice variază intre10 si 14 m, constituie un element importantin privinta construcţiilor. Numai in zona văiiDumbrava, pe Strada Revoluţiei, panza deapa freatică se află la adancimea de 1,30m.In această parte au fost necesare fundaţii deadincime şi izolaţii hidrofuge speciale. Inzona Hipodromului, unde apar argile cucaracter semicontractil, pentru evitareaefectelor daunătoare provocate de contracţiişi crăpaturi este necesară crearea desuprafeţe de pămant stabilizat prin inisipare,pe fundul gropilor in care se toarnăfundaţiile, iar pentru evitarea pătrunderiiapei in subsolurile clădirilor, pe langaizolaţii hidrofuge este necesat să se executeşi o reţea de drenări exterioare sau interioarelegate de canalizarea oraşului.

6. Laţimea apreciabilă a lunciiCibinului

Stabilitatea geomorfologică reativridicată, inlinarea in profil longitudinalimperceptibilă ca şi diferenţierile altitudinale

107Implicaţiile reliefului în dezvoltarea si estetica urbană a Sibiului

Fig. 4. Clădire veche “adaptată” la teren, construită “în trepte” pentru a estompa înclinarea terenului (în prezent demolată)

foarte reduse (generate de grinduri,meandere părăsite sau de exploatrea intensăa pietrişului), au fost favorabile amplasăriiunui numar mare de construcţii care prezintăaici o densitate ridicată şi o mare varietate detipuri. Prezenţa pânzei de apă featică aflatăaici la mică adâncime (2-3m) constituie unelement important in privinţa construcţiilor.

Sunt frecvente igrasiile, mai ales lalocuinţele particulare. Spre deosebire de zonade terasă, proiectarea de subsoluri laconstrucţii in asemenea condiţii nu esteindicată. Unghiul de pantă redus creazădificultăţi canalizării a cărei reţea esteorientată cu panta de scurgere spre est, undese află staţia de epurare veche a oraşului.

7. Dealurile din nord-estul oraşului

Dealurile din N-E, cu altitudini cevariază intre 500-600m, cu pante accentuatece favorizează alunecările de teren constituieun impediment major atât pentru extindereaconstrucţiilor moderne cu un număr sporit denivele cât şi pentru construcţia căilor decomunica ţ i i in sens t r ansver sal(perpendicular pe curbele de nivel). CartierulGuşteriţa poartă pregnant in stilulconstrucţiilor şi al tramei stradale amprentacaracteristicilor de formă şi inclinare aversanţilor.

8. Cutremurele de pămant

La construirea locuinţelor particulare saua celor cu un numar sporit de nivele, trebuiesă se ţină seama şi de faptul că teritoriuloraşului Sibiu este ampasat in aria de

influenţă a seismelor făgăraşene şitransilvănene. Primele işi au originea pe olinie ce taie oblic cristalinul MunţilorFăgăraş şi sunt de tip polikinetic. Celelaltecu focarul undeva intre Mureş şi TârnavaMare,au fost puse in evidenţă pe linia Sibiu-Meşendorf (fig. 5).Din categoria celorfăgărăşene ,cel mai recent seism s-a produsin 25. 12. 2010,având insa o slabă intensitateşi deci in consecinţă, fară efecte negativeasupra construcţiilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Badea L. Caloianu N. Dragu Ghe. Jud.Sibiu Editura Academiei R.S.R,Bucureşti, 1971.

2. Candea M. Bran F. Cimpoeriu I.Organizarea, amenajarea si dezvoltareadurabilă a spaţiului geografic. EdituraUniversitară Bucuresti, 2006.

108 I. Fleacă

3. Madeleine Al. Depresiunea Sibiu.Cateva observaţii geomorfologicepreliminarii.Probleme de geografie, vol.II. Bucureşti, 1963.

4. Surd V. Geografia aşezărilor. EdituraPresa Universitară Clujeană, ClujNapoca, 2003

Fig. 5. Harta seismelor din partea centrală şi sudică aBazinului Transilvaniei (după: I. Atanasiu)