imperiul aztec

Download Imperiul aztec

Post on 21-Jul-2015

161 views

Category:

Technology

5 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Imperiul aztec

Curioziti despre azteci Se cunoate despre azteci n cultura popular este c le plcea ciocolata.Aztecii erau i mptimii ai sporturilor, cel mai practicat fiind Ullamaliztli, un joc cu o minge grea de cauciuc.La azteci coala era obligatorie.Cei mai multi azteci au pierit nu n rzboaie, ci din cauza bolilor.Ei aveau chiar obiceiul s-i ngroape morii chiar sub sau pe lng cas.Cronicile se pstrau pe materiale de scris fabricate din scoar sau piei de cprioar. Se scria utiliznd crbunele, iar cronicile se i colorau de obicei cu substane pe baz de plante.

Aztecii i timiteau adesea copiii n sclavie.Aztecii aveau dreptul la mai multe soii, dar relaiile se bazau pe anumite reguli stricte. Prima soie se considera cea mai important, singura alturi de care brbatul svrea o ceremonie religioas. Celelalte soii erau secundare, dar nu lipsesc din documente.Antropologul Michael Harner sugereaz c sacrificiul anual a 20.000 de oameni, care erau apoi adesea mncai, se poate datora i unei diete insuficiente n proteine.

Imperiul aztec

Imperiul azteceste termenul folosit pentru a definioraul-statapoi statul centralizatformat de ctreaztecin1325, avnd capitala laChapultepec, repectiv ulterior, ntre 1325 i1521laTenochtitlan; iar dup1428, federaia tripartit aTriplei Aliane Aztece, format nAmerica Central, avnd drept capital oraulTenochtitlan. Ulterior, pe ruinele acestuia, dup distrugerea sa de ctre conchistadorii spanioli n1521, a fost ridicat oraulCiudad de Mexico de astzi. Originile Imperiului Aztec Originile exacte ale poporului aztec sunt incerte, dar se crede ca au debutat ca un trib nordic de vanatori-culegatori ale cror nume au venit de la patria lor, Aztlan (sau "pamant alb"). Aztecii au fost, de asemenea, cunoscuti sub numele de Tenochca ( numele de la care vine de la capitala lor, Tenochtitlan).Aztecii au aprut n Mezoamerica - regiunea sud-centrala a Mexicului precolumbian n secolul al XIII-lea. Sosirea lor a a dus inevitabil la cderea civilizaiei mesoamericane anterior dominanta , Toltecii.Cnd aztecii au vzut un vultur cocoat pe un cactus pe terenul mltinos n apropierea graniei de sud-vest a lacului Texcoco, l-au luat ca pe un semn de a construi acolo capitala lor. Ei au scurs terenul mlastinos si au cladit insule artificiale pe care au putut planta grdini i stabilit bazele capitalei lor, Tenochtitlan, n 1325 d. Hr. Practicau culturi tipice aztece: porumb , fasole, dovlecei, cartofi, roii i avocado; obtineau hrana prin pescuit i vntoare animalelor locale, cum ar fi iepuri, erpi, armadilo, coiotii si curcan slbatic. Sistemul lor relativ sofisticat al agriculturii (inclusiv cultivarea intensiv a terenurilor i metodele de irigare), precum i o tradiie puternic militar le-a permis aztecilor pentru a construi un stat de succes, iar mai trziu un imperiu.

Mexica i AztecConform unei surse pstrate pn astzi,Aubin codex, apte triburi Nahua locuiser nAztlan sub conducerea unei elite puternice. Apoi, la un moment dat, cele apte triburi au nceput pe rnd s prseasc Aztlan-ul originar (despre a crui locaie exist discuii nfocate), n cutare de noi pmnturi. Ultimul trib care a prsit vatra Aztlan a fost populaia sau tribulMexica, condui de preotul acestora, "Huitzil". Aubin Codex relateaz c dup prsirea Aztlan-ului, zeulHuitzilopochtlia ordonat poporului su s nu se identifice vreodat caAzteca, ntruct acesta era numele fotilor conductori ai acestora. n schimb, ei se vor numiMexc.Conchistadorii spanioli se refereau la acetia ca fiind "Mexicas". n Mexic, arheologii imuzeele folosesc, de asemenea, termenul Mexicas. Majoritatea populaie n interiorul sau n afara Mexicului se refer la aceste populaii folosind termenul deazteci. n aceste serii de articole, termenul "Mexica" este utilizat pentru a se referi la toate populaiile Mexica naite de formareaTriplei Aliane Aztece, dat dup care (1428) termenul de "Aztec" - "azteci" este utilizat pentru a se referi la toi cei care se aflau sub "umbrela" Triplei Aliane.

Economia i fora militarComerulreprezenta bazaeconomiei. Cea mai mare pia era laTlateloco, era deschis n fiecare zi i frecventat de un numr de 60.000 de persoane. Moneda de schimb o reprezentau boabele de cacao i bumbacul.Mai presus de orice, societatea aztec era o societate rzboinic. Toi brbaii erau obligai s primeasc instruire militar, iar btliile erau mijloacele prin care Imperiul punea stpnire pe noi teritorii, nbuea rebeliunile, proteja expediiile comerciale i asigura furnizarea oamenilor pentru sacrificiu. Armata nu era organizat, rzboaiele fiind haotice i n general o lupt corp la corp. Prizonierii erau folosii n ritualurile de sacrificiu uman. Victoriile, curajul n rzboi aduceau cu sine omagiul celui n cauz pe cnd euarea l acopereau pe acesta cu dizgraia social.

Arta,mitologia i cultura aztecAztecii se inchinau unui numar mare de zei. Multe dintre numele zeilor sunt greu de pronuntat ceea ce ne face sa credem ca dobandisera o anumita dexteritate in pronuntie. Panteonul zeitatilor aztece a dictat credinta in intregul Imperiu Aztec. Festivalurile lor aveau multa culoare, pene si sacrificii. Se crede ca aceste sarbatori se tineau in cinstea zeului Soare pentru a-i pastra stralucirea.Aztecii credeau ca zeii lor trebuie sa se hraneasca cu sange proaspat, asa ca intreaga lor cultura a propagat sacrificiul uman. Oamenii asteptau cu nerabdare pentru a-si da viata pe altare. Majoritatea zeilor azteci faceau parte doar din anumite regiuni, triburi si culturi.

Descoperirea ritualurilorArheologii au excavat poriuni din oraul aztec Tenochtitlan din Mexic i au descoperit rmiele unor oameni care au fost sacrificai acum 500 de ani, pe aa-numitele pietre de sacrificiu. Aici, se pare c preoii despicau abdomenele celor sacrificai, pentru ca ulterior s i i decapiteze, ct nc mai erau n via,.Noile descoperiri sunt, de fapt, 50 de cranii i 250 de maxilare, despre care specialitii spun c trebuie s fi fost folosite ntr-un ritual realizat n cinstea zeului morii, Mictlantecuhtli, regele trmului de apoi. Cercettorii au descoperit 45 de cranii aezate pe pietre i alte cinci sparte. Cele cinci cranii au fost gurite pentru a putea fi agate pe tzompantli (rafturi speciale pe care erau nirate craniile obinute prin sacrificiu).Alte resturi de cranii gsite la acest sit arheologic arata de parc cineva a ncercat s le transporte n mti, ns procesul nu pare s fi fost dus la bun sfrit. n mod normal, mtile complete au pietre verzi n locul ochilor, avnd n jurul gtului obiecte decorative spiralate i cuite din obsidian.

Arta aztecToate monumentele din Mxico au fost distruse in1521, in timpul asedierii orasului. Nu le cunoastem decat din inscriptiile si desenele epocii, care au confirmat sapaturile arheologice de la Marele Templu. Au ramas totusi cateva edificii construite de azteci, ca templele din Teopanzolco(in staul Morelos de astzai), din Huatusco si Teayo(Veracruz). Piramida din Tenayuca, nu departe de Mxico, desi construita la origine de populatia chichimeca.Numeroase sculpturi, basoreliefuri si statui au fost distruse, fie in timpul razboiului azteco-spaniol, fie sub regimul colonial, in lupta contra idolatriei.Totusi ceea ce a ramas, ata in Mexic, cat si in muzeele din intreaga lume, ne uimeste prin numar, varietate si perfectiune.Marile civilizatii clasice au practicat arta picturii murale: frescele mayase de la Bonampak, camerele funerare ale zapotecilor din Monte-Alban sau minunatele fresce religioase din Teotihuacn. Intr-o epoca mai recenta, regasim pictura murala in Chichn-Itz(tolteco-mayasi), la mixteci si in regiunea mixteca-pubela(altarul decorat din Tizatln).

Bibliografiewww.wikipedia.rowww.realitatea.netwww.roportal.rowww.civilizatii.3x.rowww.historia.ro

Proiect realizat de Rceanu Raluca i Mois Adelina;clasa a IXa H