Imbinari cu suruburi obisnuite

METAL AN IV 25. Imbinari cu suruburi obisnuite In cardul constructiilor metalice se folosesc doua categorii de suruburi :1. suruburi obisnuite realizate din otel carbon de inalta calitate sau otel slab aliat din grupele 4 . 6 , 5 . 6, 6 . 6.

2.suruburi de inalta rezistenta , executate din oteluri aliate cu caracteristici mecanice superioare din grupa 8 . 8 ,10 . 9

Notarea suruburilor se face M 20 80 gr. 6 .6 unde :

M - sistem surub metric de masura

20 - diametrul ( mm ) exterior al filetului

80 - lungimea surubului

Gr 6 .6 , - grupa de calitate si reprezinta Cu = 360 N / mm2 Primul indice reprezinta 1/10 din rezistenta la rupere a otelului (in daN/mm2), iar produsul celor doua cifre reprezinta valoarea limitei de curgere a materialului , exprimata in daN/mm2 Exemplu : Un surub din grupa 5.6 este dintr-un material cu rupere 50daN/ mm2 si limita de curgere curger e 30daN/ mm2

Suruburile sunt formate dintr-o tija de lungime l, prevazute la un capat cu un cap hexagonal , iar la celalalt capat cu o zona filetata . hs - inaltimea saibei (grosimea )

hs = 2 4 mm

hp - inaltimea piulitei (grosimea )

hp = ( 0,5.0,7 ) d mm

lf - lungimea zonei filetate

c - zona ramasa libera

c = 6 10 cmPe zona filetata se insurubeaza o piulita hexagonala , cu ajutorul careia se realizeaza stringerea pieselor . Intre piulita si piese se prevede o saiba metalica de 2 .. 4 mm .Ltot tija (surub) = ls + hs + hp + c

ls - grosimea pachetului de strins

Pentru determinarea lungimii totale a tijei se are in vedere grosimea pachetului de strins plus o lungimea corespunzatoare la 2 3 pasuri de filet . Suruburile obisnuite folosite la imbinarea constructiilor metalice au caracteristicile mecanice conform STAS 2700/3 68 .

Prin STAS 10108 / 0 78 se recomanda urmatoarele utilizari de suruburi :

Grupa 4 . 6 - constructii din OL 37

Grupa 5 . 6 - constructii din OL44

Grupa 6 . 6 - constrctii din OL52

Distantele intre suruburile unei imbinari si de la suruburi la marginea pieselor sunt :1. Distanta intre centrele (axele ) suruburilor pe o directie oarecare (e )

a) minima 3,5 d (3d nituri ) b)maxima ,pe siruri marginale ,cind marginea nu este intarita cu corniere de margine , la intindere 8d sau 12 tsi compresiune c) maxima , pe sirurile interioare si pe cele marginale ,cind exista corniere de margine :

- la intindere 16d sau 24 t - la compresiune 16d sau 18 t

2. Distanta de la centrul (axa ) suruburilui (nitului) pina la marginea elementului :

a) minima in lungul efortului ( e1 ) 2 d

b) minima transversal efortului ( e2 )

- cind marginile sunt taiate 1,5 d

- la profile laminate 1,2 d

c) maxima ( e1 , e2 ) 4d sau 8 t OBS .

d- grosimea gauri

t grosimea celui mai subtire element exterior din pachet Distantele minime sunt stabilite pe criterii de rezistenta,pentru a evita forfecarea . Distantele maxime sunt impuse de necesitatea asigurarii unei bune solidarizari a elementelor .

OBS. A) La imbinari si prinderi se aleg distante minime pentru a nu le dezvolta foarte mult B ) La solidarizari se aleg distante maxime pentru a folosi cit mai putine suruburi

Comportarea suruburilor si a imbinarilor cu suruburi obisnuiteSuruburile dintr-o imbinare cu suruburi obisnuite pot prelua:

1. Eforturi care tind sa produca alunecarea relative a pieselor (prin strivirea peretelui gaurii de catre tija surubului si forfecarea tijei in sectiunea corespunzatoare suprafetei de separatie dintre piese). Fig. 1

2. Eforturi care tind sa produca desprinderea pieselor (prin intinderea tijelor suruburilor). Fig. 2

3. Eforturi combinate

Imbinarile care se realizeaza cu suruburi pot fi:

a) imbinari nepasuite, la care diametrul gaurii este mai mare cu 12 mm decat diametrul tijei (d1), si se realizeaza cu suruburi grosolane;

b) imbinari pasuite la care dgaura > 0,2 0,3 mm decat diametrul tijei (d1), realizandu-se cu suruburi precise si semiprecise care se introduce in gauri prin batere.

Diagrama P - din figura 3 ilustreaza comportarea diferita a imbinarilor pasuite si nepasuite. Fig. 3

Solicitarea P este preluata in primul moment prn frecarea dintre piese care tinde sa se opuna alunecarii relative; forta de frecare ia nastere datorita presiunii exercitate asupra pieselor prin strangerea piulitelor la montaj. Suruburile se incarca dupa invingerea fortei de frecare de catre solicitarea P; momentul invingerii frecarii este caracterizat printr-o deplasare relative mai pronuntata pana cand suruburile vin in contact cu peretii gaurilor in care sunt introduse. Apoi, deformatiile se dezvolta corespunzator deformarii suruburilor incarcate, care lucreaza la strivire si forfecare. Tinand seama de cele aratate, este recomandabil ca la imbinarile de rezistenta numarul de suruburi pe directia solicitarii sa fie limitat la 5 6. _1260968743.unknown