1 SCOP

Instrucţiunea stabileşte metoda de determinare a punctului de înmuiere a bitumurilor.

2 DOMENIU DE APLICARE

Instrucţiunea se aplica in cazul verificărilor de lot pentru controlul calităţii lianţilor

bituminoşi din compoziţia mixturilor asfaltice.

3 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

- STAS 60/69

- STAS 754-86

4 DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI

Prin punct de înmuiere se înţelege temperatura la care o proba de bitum introdusa intr-

un inel, in anumite condiţii, se înmoaie suficient ca sa permită trecerea prin inel a unei bile de

un anumit diametru si de o anumita masa. Temperatura se citeşte când bila atinge partea

inferioara aparatului.

5 DESCRIEREA INSTRUCTIUNII DE LUCRU

5.1 Operaţiuni pregătitoare

5.1.1. Condiţii de mediu

Determinarea se face intr-o încăpere amenajata corespunzător cu iluminare naturala si

artificiala, cu instalaţie electrica, de apa curenta si canalizare.

5.1.2. Aparatura utilizata

Aparatul are următoarele componente:

- vas de sticla folosit ca baie

- cadru compus din 2 tije verticale fixate cu trei placi paralele si anume:

- placa superioara cu un orificiu cu diametrul de 15 mm pentru

poziţionarea termometrului

- placa intermediara prevăzuta cu trei orificii din care 2 orificii de 19.2

mm pentru aşezarea inelelor si un orificiu de 5.5 mm pentru termometru

- placa inferioara pe care cad bilele

- inele de alama lustruite

- bile de otel şlefuite cu masa de 3.45 -3.55 g

- dispozitiv pentru centrarea bilelor

- termometru cu mercur cu interval măsura de la 0..1000C

- cronometru

- sita cu ţesătura de sarma 0.71 mm

5.1.3. Verificarea aparaturii

a) verificări periodice: - prin cântărire a bilelor

- verificarea metrologica a termometrului utilizat

b) înainte de efectuarea determinării: - se verifica modul de aşezare al suportului

- se verifica daca s-au centrat corespunzător

bilele

5.1.4. Materiale utilizate

a) materiale supuse încercării: bitumuri rutiere D60/80, D80/100

b) materiale consumabile: glicerina, apa distilata, cloroform

5.2 Efectuarea determinării

5.2.1 Pregătirea probei:

- se incalzeste proba de bitum cu 75…100 0C peste temperatura de înmuiere si se

filtrează printr-o sita cu ţesătura de sarma de 0.71 mm.

- se amesteca cu atenţie timp de 15 minute cu ajutorul termometrului, evitând

introducerea aerului in masa bitumului, după care se toarnă in doua inele încălzite la aceeaşi

temperatura cu a bitumului si aşezate pe o placa de sticla acoperita cu un strat subţire de

glicerina. La turnarea bitumului in inele trebuie evitata formarea bulelor de aer. Inelele cu

bitum se lasă sa se răcească la temperatura camerei cel puţin 30 minute, după care excesul de

bitum de pe inele se indeparteaza cu o lama de cuţit încălzita

- se aseaza pe placa intermediara aparatului inelele, dispozitivul de centrare si

termometrul. Termometrul se aseaza in aşa fel incat partea inferioara a rezervorului cu mercur

sa fie la acelaşi nivel cu marginea inferioara a inelelor si la distanta egala de fiecare din ele.

- aparatul astfel pregătit se introduce in baie, in aşa fel incat distanta dintre placa

inferioara si fundul băii sa fie de 20 – 30 mm.

5.2.2 Modul de lucru:

- Se toarnă in baie apa distilata cu temperatura de (5 ± 1) ºC, astfel ca nivelul apei sa fie

cu cca. 50 mm peste nivelul inelelor cu bitum.

- Se menţine temperatura apei din baie timp de 15 minute, după care se aseaza bilele

răcite la aceeaşi temperatura, in mijlocul inelelor cu ajutorul dispozitivelor de centrare, având

grija ca intre inele si bitum sa nu se formeze bule de aer.

- Se incalzeste baia astfel incat temperatura apei sa crească cu (5 ± 0.5) ºC/ min.

începând de la temperatura de 20 ºC. Determinările la care creşterea de temperatura nu se

încadrează in aceste limite nu se iau in considerare.

5.3 Interpretarea rezultatelor

Temperatura la cale bila atinge placa inferioara a aparatului se considera punct de

înmuiere. Punctul de înmuiere trebuie notat pentru fiecare inel. Ca rezultat al unei determinări

se ia media aritmetica a punctelor de înmuiere obţinute in paralel la cele doua inele in care nu

se admite o diferenţa mai mare de 1ºC.

6 RESPONSABILITATI

Sef laborator:

- îndruma si asigura efectuarea corecta a încercărilor

- instiinteaza in timp util seful ierarhic superior despre eventualele neconformitati sesizate la

materialele componente din încercarea respectiva sau la produsul final

- asigura întocmirea si păstrarea înregistrărilor de calitate referitoare la încercările efectuate

Laborant:

- recoltează probe

- întocmeşte procesul verbal de recoltare si buletine de încercare

- participa la efectuarea încercărilor cu conştiinciozitate