Studiu de caz

Proiectul Rue de Suisses, realizat de Herzog si de Meuron in anul 2000 este situat in arondismentul 14 din Paris, aproape de Gara Montparnesse.1JARRE, Nils, MIMOA Herzog & de Meuron, catalog 04.februarie.2013, Hamburg, p. 25

Cele trei corpuri care adapostesc in jur de 60 de apartamente se adapteaza perfect conditiilor date de sit, de pozitia si forma acestuia.(fig.1) Astfel cele doua corpuri inserate in frontul existent din strazile Rue de Suisse si Rue Jonquoi, il completeaza pastrand prin inaltime (de 7 niveluri) si registre coerenta ansamblului, iar cel de-al treilea corp este amplasat in curtea interioara, cu o inaltime mult mai mica (de 3 niveluri), raspunzand constrangerilor date de cladirile invecinate.2http://www.herzogdemeuron.com/index/projects/complete-works/126-150/149-rue-des-suisses-apartment-buildings.html, ultima accesare: 05.02.2015

Introducerea sistemului de obloane in fatada devine idea principala in a uni cele trei corpuri la nivel stilistic reprezentativ, insa indeplineste o cerinta importanta data de climat, insorire, protectie si confort termic. Datorita orientarii celor trei corpuri , este esentiala gandirea unui sistem de control al luminii solare, care sa permita locatarilor sa regleze in functie de necesitati gradul de luminozitate si umbrire. Ultilizarea panourilor pliabile(in volumele mai inalte de pe strazile Rue de Suisse si Rue Jonquoi) si a acelor rulante (in volumul mai jos, dezvoltat pe lungime) reprezinta doua alternative in procesul de control al luminii, ce raspund unor situatii aparte in functie de inaltime si expunere solara, de orientare, de materialitate si expresia arhitecturala, de raportarea constructiei la context.Intregul sistem de obloane nu are un rol strict functional (desi pe acesta mizeaza), cat si unul estetic. Astfel jocul fatadei, flexibilitatea care rezulta din plierea si rularea acestor elemente reda intregului ansamblu un caracter dinamic(fig.2,3). Arhitectii imbraca astfel fatada corpului dinspre Rue des Suisses si Rue Jonquoi in panouri pliabile din metal perforat, care si prin dispunerea lor uniforma permit trecerea unei lumini difuze (fig.5), iar corpul de inaltime mai mica, care se deschide catre curtea interioara este prevazut cu storuri de lemn ce se ruleaza pe verticala,pe un schelet metalic fix, permitand deci ajustarea inaltimii lor3http://www.architravel.com/architravel/building/rue-des-suisses/, ultima accesare: 05.02.2015

(fig.6).Tratarile diferite ale fatadelor vorbesc despre spatii diferite, despre relationarea interiorului cu exteriorul(strada sau curtea) atat la nivel perceptiv cat si la nivelul sigurantei locatarilor.4http://issuu.com/boulatova/docs/rue_march_1/22, ultima accesare: 05.02.2015

Lumina naturala, in continua schimbare, influenteaza in mod categoric perceptia spatiilor la interior (fig.7,8). Jocul panourilor pe fatada lasa sa se citeasca balcoanele semi-private (in cazul cladirilor de la strada) si coridorul comun(in cazul corpului din curte), iar deschiderile amplifica contrastul dintre greutatea materialului si lumina ce patrunde in interior.Se observa in sectiunea prin corpul din curte o retragere succesiva a nivelurilor catre interior, pornind de la partea superioara catre baza. Acest fapt poate rezulta in primul rand din orientarea fatadei catre sud, in consecinta o evitare a insoririi puternice pe spatiile respective, dar si ca urmare a preluarii formei obloanelor, amplificarea formei curbe catre partea superioara, senzatia de elansare si totodata de protective.In concluzie tratarea fatadei unei cladiri nu trebuie sa aiba in vedere doar aspectul estetic ci sa convina unor conditii si a unor norme ce vizeaza gradul de iluminare si umbrire, confort termic si control al insoririi, pentru o mai buna functionare a spatiilor interioare.