hepatita virala tip b si c, anul 2013-analiza

8/18/2019 Hepatita Virala Tip B Si C, Anul 2013-Analiza

1/24

1

Analiza epidemiologica descriptiva a cazurilor de hepatita virala tip B si C,

intrate in sistemul de supraveghere in anul 2013

Metodologia de supraveghere a hepatitelor virale tip B si C a fost introdusa in anul

2012. In tabelul de mai jos sunt prezentate, in paralel, definitiile de caz ECDC si

CNSCBT:

Tabel 1 – Definitiile de caz ECDC si CNSCBT pentru hepatite virale tip B si C

Sursa:

COMMISSION IMPLEMENTING DECISION

of 8 August 2012

amending Decision 2002/253/EC laying downcase definitions for reporting communicablediseases to the Community network underDecision No 2119/98/EC of the EuropeanParliament and of the Council

(notified under document C(2012) 5538)

(Text with EEA relevance)

(2012/506/EU)

Reporting protocol and Analysis plan

HEPATITIS B & C, ECDC, 2011*

Sursa:

Metodologia de supraveghere a hepatitelorvirale tip B si C (adresele CNSCBTnr.2308/08.03.2013 si nr.1446/19.02.2013)**

2.17. HEPATITIS B (Hepatitis B virus)

Clinical CriteriaNot relevant for surveillance purposes

Laboratory Criteria

Positive results of at least one or more of thefollowing tests or combination of tests:

— IgM hepatitis B core antibody (anti-HBc IgM)

— Hepatitis B surface antigen (HBsAg)

— Hepatitis B e antigen (HBeAg)

— Hepatitis B nucleic acid (HBV-DNA)

Epidemiological Criteria

Not relevant for surveillance purposes

5.1. HEPATITA CU VIRUS B (HVB)

Criterii cliniceSindrom de citoliza hepatica (TGP, TGO), insotitsau nu de febra, sindrom icteric, sindrom de

disconfort abdominal persistent, sindrom astenic.Conform definitiei de caz ECDC 2012, utilizatapentru raportare in TESSy, criteriile clinice suntnerelevante pentru scopul supravegherii .

Criterii epidemiologice

- legatura epidemiologica cu un caz confirmat cu

laboratorul


2/24

2

Case Classification A. Possible case NAB. Probable case NAC. Confirmed case

Any person meeting the laboratory criteria

Hepatitis B*AcuteDetection of IgM antigen specific antibody (anti-HBc IgM)

orDetection of hepatitis surface antigen (HBsAg)and previous negative HBV markers less than 6months ago

orDetection of hepatitis B nucleic acid (HBV-DNA)

and previous negative HBV markers less than 6months ago

Any of the above with or without symptoms andsigns (e.g. jaundice, elevated serumaminotransferase levels, fatigue, abdominal pain,loss of appetite, intermittent nausea, vomiting,fever)

Chronic Detection of HBsAg or HBeAg or HBV-DNA

andNo detection of anti-HBc IgM (negative result)

orDetection of HBsAg or HBeAg or HBV-DNA ontwo occasions that are 6 months apart

1

UNK

Any newly diagnosed case which cannot beclassified according the above description ofacute or chronic infection

Clasificarea cazurilor

- caz posibil: neaplicabil

- caz probabil: care intruneste criteriile clinice si

epidemiologice

- caz confirmat: care intruneste urmatoarele

Criterii de laborator

5.1.1. Hepatita acuta cu virus B

IgM anti-HBc pozitiv

SI

IgM anti HAV negativ

5.1.2. Hepatita cronica cu virus B

IgM anti-HBc negativ

SI

AgHBs pozitiv SAU

AgHBe pozitivSAU

detectiaADN-VHB

in doua ocazii diferite, la interval de 6 luni

Nu se admite utilizarea, pentru supraveghere, a

testelor rapide!

1 In the event that the case was not notified the first time

**

http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&task=cat_view&gid=59&Itemid=10

http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&task=cat_view&gid=59&Itemid=10http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&task=cat_view&gid=59&Itemid=10http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&task=cat_view&gid=59&Itemid=10


3/24

3

2.18. HEPATITIS C (Hepatitis C virus)

Clinical Criteria

Not relevant for surveillance purposes

Laboratory Criteria

At least one of the following three:

— Detection of hepatitis C virus nucleic acid(HCV RNA)

— Detection of hepatitis C virus core antigen(HCV-core)

— Hepatitis C virus specific antibody (anti-HCV)response confirmed by a confirmatory (e.g.immunoblot) antibody test in persons older than18 months without evidence of resolved infection)

Epidemiological Criteria NA

Case Classification A. Possible case NAB. Probable case NAC. Confirmed case

Any person meeting the laboratory criteria

Hepatitis C*AcuteRecent HCV seroconversion (prior negative testfor hepatitis C in last 12 months)

or

Detection of hepatitis C virus nucleic acid (HCVRNA) or hepatitis C virus core antigen (HCV-core) in serum/plasma and no detection ofhepatitis C virus antibody (negative result)

ChronicDetection of hepatitis C virus nucleic acid (HCVRNA) or hepatitis C core antigen (HCV-core) inserum/plasma in two samples taken at least 12months apar t

1

UNK Any newly diagnosed case which cannot beclassified according the above description ofacute or chronic infection

5.2 HEPATITA CU VIRUS C (HVC)Criterii clinice

- nerelevante pentru scopul supravegherii

Criterii epidemiologice

- nerelevante pentru scopul supravegherii

Clasificarea cazurilorPosibil: neaplicabilProbabil: neaplicabilConfirmat: care intruneste urmatoarele

Criterii de laborator5.2.1. Hepatita acuta cu virus C

IgM anti-HAV negativ si IgM anti-HBc negativSI

cel putin una din urmatoarele:

Ac anti-VHC pozitivSAU

Imunoblot HCV (HCV RIBA) pozitivSAU

ARN-VHC pozitiv

5.2.2. Hepatita cronica cu virus C Ac anti-VHC pozitiv prin ELISA/EIA (trusestandardizate), repetat la o luna SI confirmat printr-un test aditional mai specific (ImunoblotHCV pozitiv)

SAUImunoblot HCV(HCV RIBA) pozitiv

SAU ARN-VHC pozitiv

SAUGenotipare VHC

Nu se admite utilizarea, pentru supraveghere,a testelor rapide!

1 In the event that the case was not notified the first time


4/24

4

In anul 2013 au intrat in sistemul national de supraveghere pentru hepatite virale

tip B si C, un numar de 662 cazuri, cu 2% mai putine fata de anul precedent (674).

Clasificarea finala a acestora este prezentata in tabelul de mai jos.

Tabel 2 – Clasificarea finala a cazurilor de hepatita virala tip B si C, Romania, anul

2013 (N=662)

Tip hepatita virala Numar cazuri

Hepatita virala acuta tip B (HVB acuta) 284 (- 14% fata de anul 2012)

Hepatita virala cronica tip B (HVB cronica) 22 (- 27% fata de anul 2012)

Hepatita virala acuta tip C (HVC acuta) 106 (+ 9% fata de anul 2012)

Hepatita virala cronica tip C (HVC cronica) 24 (- 25% fata de anul 2012)HVB cronica si HVC acuta* 1

HVB perinatala 1

Neclasificate 225 (+23% fata de anul 2012)

Total 662* inclus in nr.cazuri de HVB cronica si, respectiv, de HVC acuta

Evolutia incidentei hepatitelor virale tip B si C, in Romania, in perioada

2006-2013 este prezentata in graficul de mai jos. Se observa un trend descendent

pentru hepatita virala tip B, in paralel cu unul ascendent, foarte discret, incepand din

anul 2010, pentru hepatita virala tip C.

Figura 1

Sursa: Directiile de Sanatate Publica Judetene si a Mun.Bucuresti

(2006-2011), Centrele Regionale de Sanatate Publica (2012-2013)


5/24

5

I. Hepatita virala tip B

1. Distributia geografica a hepatitei virale acute tip B

In anul 2013, media ratei incidentei nu a fost depasita cu peste 2 STDEV in niciun

judet. Judetul AB a atins media+2STDEV.

Depasiri cu 1 STDEV ale mediei au fost inregistrate in Judetele BH, DJ, SB, IL, BR,

BN.

Doua judete (GR, HR) nu au introdus niciun caz in sistemul national de

supraveghere (Figura 1).

Figura 1

Sursa: Centrele Regionale de Sanatate Publica

2. Distributia pe grupe de varsta si sexe a cazurilor de HVB acuta (N=284)

Si in anul 2013, cele mai multe cazuri (29%) au fost inregistrate la grupa de varsta

25-34 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la aceasta grupa de varsta,

atat la sexul masculin (3,1%000), cat si la cel feminin (1,8%000) (Figura 2) .

La aproape toate grupele de varsta, cu exceptia celor de sub 5 ani si 35-44 ani,

ratele de incidenta au fost mai mari la sexul masculin.


6/24

6

Figura 2

A fost introdus in sistemul de supraveghere un singur caz de hepatita virala tip B

perinatala. Copilul, de sex masculin, a avut debutul la varsta de 2 luni si 12 zile si

primise doar o doza de vaccin, la nastere.

3. Distributia geografica a hepatitei virale cronice tip B

Media ratei incidentei a fost depasita cu peste 2 STDEV in Judetul BZ .

Depasiri cu peste 1 STDEV ale mediei s-au inregistrat in Judetele DJ si IL.

Un numar de 38 de judete nu au introdus niciun caz in sistemul national de

supraveghere, cu 7 mai multe fata de anul 2012 (Figura 3).

Figura 3


7/24

7

4. Distributia pe grupe de varsta si sexe a cazurilor de HVB cronica

In anul 2013, cele mai multe cazuri (6) au fost inregistrate la grupa de varsta

25-34 ani si 55-64 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la grupa de

varsta 55-64 ani, atat la sexul feminin (0,28%000

), cat si la cel masculin (0,16%000

)(Figura 4). Cu exceptia grupelor de varsta 35-44 ani si ≥65 ani, ratele de incidenta

au fost mai mari la sexul feminin.

Figura 4

5. Distributia cazurilor de hepatita virala tip B pe grupe de varsta si

stadiu clinic

Valorile maxime ale ratei incidentei pentru stadiul acut s-au inregistrat la adultii tineri

(grupa de varsta 25-34 ani, urmata de 35-44), in timp ce pentrul stadiul cronicvaloarea maxima a fost inregistrata la 55-64 ani (Figura 5).


8/24

8

Figura 5

6. Frecventa factorilor de risc posibili pentru hepatita virala tip B, in

functie de stadiul clinic

Categoriile de transmitere posibile, mentionate cu frecventa cea mai mare, au fost

cea heterosexuala (nr.parteneri≥1, cu excluderea altor factori de risc posibili)

(26,1%), urmata de cea nosocomiala (19,7%) pentru hepatita virala acuta tip B,

respectiv cea heterosexuala (63,6%) pentru cea cronica (Tabelul 3). Fata de anul

2012, frecventa cu care a fost mentionata transmiterea heterosexuala pentru HVB

cronica a crescut cu 27%.


9/24

9

Tabel 3 Frecventa categoriilor de transmitere posibile, dupa stadiul clinic al hepatitei

virale tip B

a

criterii de excludere: prezenta altor factori de risc posibilicriterii de excludere: persoane cu min 2 parteneri si/sau cu alti factori de risc

posibilic inclus in nr.crt.1d contact (sexual/convietuire in familie) cu bolnav, cu excluderea altor factori de risce fara excluderea altor factori de risc posibili

Pentru o proportie mare de cazuri aflate in stadiul acut (39,9%) nu a fost mentionat

niciun factor de risc.


10/24

10

In ceea ce priveste posibila transmitere nosocomiala la cazurile de hepatita virala

acuta tip B, manevrele stomatologice au fost mentionate cu frecventa cea mai

ridicata (5,6%), dar aceasta valoare reprezinta aproximativ jumatate din cea a anului

2012 (10,8%).

5. Informatii demografice

Pentru marea majoritate a cazurilor de hepatita virala acuta si cronica tip B a fost

mentionata Romania ca tara de nastere, nationalitatea si cetatenia romana,

domiciliul in mediul urban (HVB acuta), nivelul de educatie liceal si provenienta din

familie (Tabel 4).


11/24

11

Tabel 4 Caracteristicile demografice ale cazurilor de hepatita virala tip B, in functie

de stadiul bolii

Categoria Hepatita virala acutatip B

%

Hepatita virala cronicatip B

%Tara de nastere

- Romania- Olanda

990,35 (1caz)

1000

Nationalitate- romana- roma- maghiara- olandeza- neprecizata

91530,350

829009

Cetatenie- romana- neprecizata

8614

7723

Domiciliu in mediul urban 61 46

Nivel de educatie- primar- gimnazial- liceal- post-liceal- superior- fara studii

- necunoscut

101942

911

3

3

52336

527

5

0Apartenenta lafamilie/colectivitate/altecategorii

- familie- persoane

institutionalizate- persoane incarcerate- persoane fara adapost- necunoscuta- neprecizata

911

0004

1000

0000


12/24

12

6. Aspecte clinice

Marea majoritate a pacientilor cu hepatita virala acuta tip B au fost simptomatici,

icterici si au fost internati (Tabel 5). S-au inregistrat 3 decese (rata de fatalitate

1,05%), pentru care au fost mentionate urmatoarele cauze de deces:

- “Hepatita cu virus B-forma evolutiva” (1 caz);

- “Insuficienta hepatica” (1 caz);

- “Insuficienta multipla de organe” (1 caz);

Spre deosebire de forma acuta, jumatate din pacientii cu hepatita virala cronica

tip B intrati in sistemul de supraveghere au fost asimptomatici, marea lor majoritate

anicterici, iar proportia gravidelor intrate in sistemul de supraveghere a fost mai mare

(Tabel 5). Nu s-a inregistrat niciun deces.

Tabel 5 Frecventa aspectelor de ordin clinic la cazurile de hepatita virala tip B, in

functie de stadiul bolii

Categoria Hepatita virala acutatip B

%


%

Pacient simptomatic 96 50

Icter 88 27Internat 97 73

Gravida (din numar totalcazuri de sex feminin)

3 7

HIV pozitiv 1 0

Ciroza 0 0

Carcinom hepato-celular 0 0

Deces 1 (3 cazuri) 0

7. Status vaccinal

Doar 2 din 18 cazuri de HVB acuta vaccinate (11%) primisera numarul complet de

doze si la timp.

8 cazuri fusesera vaccinate cu 3 doze, dar fara respectarea calendarului de

vaccinare.

Pentru alte 8 cazuri s-a mentionat vaccinare incompleta (7 cazuri cu 2 doze,

respectiv 1 caz cu o doza de vaccin hepatitic B).

Niciunul din cazurile de hepatita virala cronica tip B nu fusese vaccinat.


13/24

13

8. Investigatii de laborator

a. Motivul testarii

Cel mai frecvent motiv al testarii mentionat pentru stadiul acut a fost stabilirea

diagnosticului, in timp ce, pentru stadiul cronic, primul loc a fost ocupat de testarea la

cerere, la persoane asimptomatice, fara factori de risc. (Tabel 6).

Tabel 6 Frecventa motivelor testarii la cazurile de cazurile de hepatita virala tip B, in


Motivul testarii Hepatita virala acuta

tip B%

Hepatita virala cronica

tip B%

Stabilire diagnostic 91* 27**

Crestere enzime hepatice 30* 14**

Donare sange/organe 1 0

Prenatal 0,4 0

Persoana asimptomaticacu factori de risc

0,7 5

Persoana asimptomaticafara factori de risc (lacerere)

0,7 41

Urmarirea niveluluimarkerilor hepatici

1 18

Emigrant 0 0

Incarcerat 0,4 0

Consumator droguri 0 0

ITS 0,4 0

Altele 0,4*** 0

*Pentru 24% au fost mentionate ca motive ale testarii atat “stabilire diagnostic”, cat si“crestere enzime hepatice” **Pentru 9% au fost mentionate ca motive ale testarii atat “stabilire diagnostic”, cat si

“crestere enzime hepatice” ***Contact sexual cu partenera cu HVB acuta

b. Locul testarii

Cu cea mai mare frecventa a fost mentionat, ca loc al testarii, laboratorul spitalului

de boli infectoase, in cazul hepatitei virale acute tip B, respectiv laboratorul privat in

cazul celei cronice. Laboratorul DSPJ a ocupat locul 2 in cazul HVB acute (Tabel 7).


14/24

14

Tabel 7 Frecventa locului testarii la cazurile de cazurile de hepatita virala tip B, in


Locul testarii Hepatita virala acutatip B

%


%Laborator spital de boliinfectioase

67 32

Laborator spital dermato-venerologie

0,7 0

Laborator alt spital 6 5

Laborator DSPJ 33 0

Laborator CRSP 2 0

Laborator privat 7 68

II. Hepatita virala tip C

1. Distributia geografica a hepatitei virale acute tip C

Media ratei incidentei a fost depasita cu peste 2 STDEV in Judetele BZ, BH si VN.

Depasiri cu 1 STDEV ale mediei au fost inregistrate in Judetele BR si BC.

19 judete nu au introdus in sistemul de supraveghere niciun caz (Figura 6).

Figura 6


15/24

15

2. Distributia pe grupe de varsta si sexe a cazurilor de HVC acuta (N=106)

In anul 2013, cele mai multe cazuri au fost inregistrate la grupele de varsta

35-44 ani si 45-54 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la 45-54 ani

pentru sexul feminin (1,2%000), respectiv la 55-64 ani, pentru cel masculin (0,9%000)

(Figura 7).

Figura 7

3. Distributia geografica a hepatitei virale cronice tip C

Media ratei incidentei a fost depasita cu 2 STDEV in Judetele BZ, DJ, BR.

Un numar de 38 de judete nu au introdus niciun caz in sistemul de supraveghere, cu

8 mai multe fata de anul precedent (Figura 8).


16/24

16

Figura 8

4. Distributia pe grupe de varsta si sexe a cazurilor de HVC cronica

In anul 2013, cele mai multe cazuri (46%) au fost inregistrate la grupa de varsta

45-54 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la grupa de varsta 45-54 ani

la sexul feminin (0,76%000), respectiv la 55-64 ani la cel masculin (0,32%000)

(Figura 9).

Figura 9


17/24

17

5. Distributia cazurilor de hepatita virala tip C pe grupe de varsta si

stadiu clinic

Valoarea maxima a ratei incidentei s-a inregistrat la grupa de varsta 45-54 ani, atat

pentru stadiul acut, cat si pentrul cel cronic (Figura 10).

Figura 10

6. Frecventa factorilor de risc posibili pentru hepatita virala tip C, in

functie de stadiul clinic

Categoriile de transmitere posibile, mentionate cu frecventa cea mai mare, au fost

cea nosocomiala (33,9%), urmata de cea heterosexuala (nr.parteneri ≥1) (17,9%)

pentru hepatita virala acuta tip C, ambele in scadere fata de anul 2012, respectiv

cea heterosexuala (nr.parteneri ≥1) (45,8%), in scadere fata de anul 2012, urmata

de transfuzii cu sange/derivate de sange (16,6%, respectiv 4 cazuri), in crestere

fata de anul 2012, pentru cea cronica (Tabelul 8).


18/24

18

Tabel 8 Frecventa categoriilor de transmitere posibile, dupa stadiul clinic al hepatitei

virale tip C

a criterii de excludere: prezenta altor factori de risc posibili b criterii de excludere: persoane cu min 2 parteneri si/sau cu alti factori de risc

posibilic inclus in nr.crt.1d contact (sexual/convietuire in familie) cu bolnav, cu excluderea altor factori de risc

posibilie fara excluderea altor factori de risc posibili

Pentru o proportie mare de cazuri, atat in stadiul acut (19%), cat si in cel cronic

(25,1%), nu a fost mentionat niciun factor de risc.


19/24

19

In ceea ce priveste transmiterea nosocomiala la cazurile de hepatita virala acuta

tip C, tratamentul injectabil in spital si manevrele stomatologice au fost

mentionate cu frecventa cea mai ridicata si in anul 2013, comparativ cu interventiile

chirurgicale (0%) si tratamentul injectabil in alte unitati sanitare (0%).

Pentru cazul de dubla infectie cu virus hepatitic B si C (HVB cronica si HVC acuta)

au fost mentionati urmatorii factori de risc: interventie chirurgicala, tratament

injectabil in spital, manevre stomatologice.

7. Informatii demografice

Pentru toate cazurile de hepatita virala acuta si cronica tip C a fost mentionata

Romania ca tara de nastere, pentru majoritatea cazurilor, nationalitatea si cetatenia

romana, domiciliul in mediul urban, nivel de educatie liceal si provenienta din familie

(Tabel 9).


20/24

20

Tabel 9 Caracteristicile demografice ale cazurilor de hepatita virala tip C, in functie

de stadiul bolii

Categoria Hepatita virala acutatip C

%

Hepatita virala cronicatip C

%Tara de nastere

- Romania 100 100

Nationalitate- romana- roma- maghiara- neprecizata

91260

96040

Cetatenie- romana- neprecizata

964

8317

Domiciliu in mediul urban 55 75

Nivel de educatie- primar- gimnazial- liceal- post-liceal- superior- fara studii- necunoscut

162446

3910

425421713

00

Apartenenta lafamilie/colectivitate/altecategorii

- familie- persoane

institutionalizate- persoane incarcerate- persoane fara adapost- alta- necunoscuta

951

0012

960

0004

8. Aspecte clinice

Marea majoritate a pacientilor cu hepatita virala acuta tip C au fost simptomatici,

icterici si au fost internati (Tabel 10). S-a inregistrat 1 deces, la un barbat in varsta

de 55 ani, fara factori de risc cunoscuti, pentru care a fost mentionata insuficienta

hepatica drept cauza de deces.

Spre deosebire de forma acuta, marea majoritate a pacientilor cu hepatita virala

cronica tip C au fost asimptomatici, anicterici si internati intr-o proportiemai mica (Tabel 10). Nu s-a inregistrat niciun deces.


21/24

21

Tabel 10 Frecventa aspectelor de ordin clinic la cazurile de hepatita virala tip C, in


Categoria Hepatita virala acutatip C

%


%Pacient simptomatic 90 42

Icter 80 17

Internat 91 63

Gravida (din numar totalcazuri de sex feminin)

6 0

HIV pozitiv 1 4

Ciroza 0 0

Carcinom hepato-celular 0 0

Deces 1 0

9. Status vaccinal

Desi nu se coreleaza in mod direct cu hepatita virala tip C, am analizat statusul

vaccinal hepatitic B la acesti pacienti, in ideea ca vaccinarea poate preveni o

agresiune suplimentara la adresa celulei hepatice infectate cu VHC.

Doar 4% din cazurile de hepatita virala acuta tip C fusesera vaccinate (4 cazuri), din

care 2 complet si corect, iar 2 complet, fara, insa, a fi respectat intervalul dintre dozerecomandat.

Doar pentru 4%, respectiv un singur caz de hepatita virala cronica tip C, in varsta

de 49 ani, s-a mentionat ca fusese vaccinat, insa acesta primise o singura doza de

vaccin.

10. Investigatii de laborator

a. Motivul testarii

Cel mai frecvent motiv al testarii a fost stabilirea diagnosticului pentru stadiul acut,

respectiv urmarirea nivelului markerilor hepatici, pentru cel cronic (Tabel 11).

Se remarca o proportie mai mare a testarii la persoane asimptomatice, fara factori

de risc (la cerere), fata de cele cu factori de risc, in cazul HVC cronice, comparativ

cu HVB acuta. La aceasta au contribuit, probabil, si in acest an, activitatile de

informare desfasurate atat direct, de catre personalul medical, cat si indirect, prin

intermediul mass-mediei.


22/24

22

Tabel 11 Frecventa motivelor testarii la cazurile de cazurile de hepatita virala tip C,

in functie de stadiul bolii

Motivul testarii Hepatita virala acutatip C

%


%Stabilire diagnostic 85* 17

Crestere enzime hepatice 39* 13

Donare sange/organe 1 13

Prenatal 1 0

Persoane asimptomaticecu factori de risc

2 4

Persoane asimptomaticefara factori de risc (lacerere)

1 21

Urmarirea niveluluimarkerilor hepatici

2 29

Emigrant 0 0

Incarcerat 0 0

Consumator droguri 1 0

ITS 0 0

Altele/necunoscut 3** 0

*Pentru 29% au fost mentionate ca motive ale testarii atat “stabilire diagnostic”, cat si“crestere enzime hepatice” ** - consum alcool (1 caz)

- monitorizare post-transplant (1 caz)

b. Locul testarii

Cu cea mai mare frecventa a fost mentionat, ca loc al testarii, laboratorul spitalului

de boli infectioase in cazul hepatitei virale acute tip C, respectiv laboratorul privat, in

cazul celei cronice. Laboratorul DSPJ a ocupat locul 2 in cazul HVC acute, respectiv

locul 4, impreuna cu cel al CRSP, in cazul celei cronice (Tabel 12).

Tabel 12 Frecventa locului testarii la cazurile de cazurile de hepatita virala tip C, in


Locul testarii Hepatita virala acutatip C

%


%

Laborator spital de boliinfectioase

60 50

Laborator spital dermato-venerologie

2 0

Laborator alt spital 5 13

Laborator DSPJ 40 4

Laborator CRSP 14 4Laborator privat 12 75


23/24

23

III. Hepatita virala neclasificata

Cazurile neclasificate, in numar de 226, reprezinta 34% din numarul total de cazuri

intrate in sistemul national de supraveghere in anul 2013 (cu 7% mai mult fata de

anul precedent).

Statutul de cazuri “neclasificate” se explica prin faptul ca acestea nu au corespuns

definitiilor de caz CNSCBT.

Concluzii:

1. In anul 2013 au intrat in sistemul national de supraveghere 307 cazuri de hepatita

virala tip B, din care 93% in stadiu acut si doar 7% in stadiu cronic.

2. Hepatita virala acuta tip B a fost mai frecvent raportata in randul barbatilor tineri,

apartinand grupei de varsta 25-34 ani.

3. Hepatita virala cronica tip B a fost raportata intr-un numar foarte mic de cazuri si in

anul 2013. Ratele de incidenta cele mai mari au fost inregistrate la grupa de varsta

55-64 ani, la ambele sexe.

4. Au facut obiectul supravegherii epidemiologice un numar de 130 cazuri de

hepatita virala tip C, din care 82% in stadiu acut si doar 8 % in stadiu cronic.

5. Hepatita virala acuta tip C a inregistrat cele mai mari rate de incidenta la grupa de

varsta 45-54 ani, la femei, respectiv la 55-64 ani, la sexul masculin.

6. Hepatita virala cronica tip C a fost raportata intr-un numar foarte mic de cazuri si

in anul 2013. Ratele de incidenta cele mai mari au fost inregistrate la femei la grupa

de varsta de 45-54 ani, iar la barbate, la 55-64 ani.

7. Dintre caile de transmitere posibile, frecventa cea mai ridicata au inregistrat-o,

pentru hepatita virala acuta tip B, cea heterosexuala (nr.parteneri≥1) si cea

nosocomiala, cu o mentiune aparte pentru tratamentele stomatologice. In cazulhepatitei virale acute tip C, transmiterea nosocomiala ocupa primul loc ca frecventa

(cu tratamente injectabile in mediul spitalicesc), urmata de cea heterosexuala

(nr.parteneri≥1).

8. In cazul hepatitelor cronice, calea de transmitere heterosexuala (nr.parteneri≥1)

a fost mentionata cu frecventa cea mai ridicata. Dat fiind, insa, numarul mic de

cazuri intrate in sistem, este prematur sa tragem concluzii si dupa al doilea an de

supraveghere.


24/24

Discutii:

Anul 2013 este al doilea an de supraveghere a hepatitelor virale tip B si C, utilizand

metodologia introdusa in anul 2012. Acest an nu a adus nicio imbunatatire in

notificarea cazurilor de HVB si HCV cronica, ci, dimpotriva, numarul acestora a fost

in scadere comparativ cu anul precedent.

Numarul mic de cazuri de hepatita virala cronica tip B, respectiv tip C, introduse in

sistemul de supraveghere se explica prin lipsa de complianta a colegilor medici

clinicieni din majoritatea judetelor, la definitiile de caz prevazute in metodologie.

Desi CNSCBT a solicitat un feed-back din partea acestor colegi, in etapa in care

metodologia de supraveghere se afla inca in stadiul de draft, aceasta solicitare nu a

fost onorata.

La inceputul anului 2013, metodologia de supraveghere a suferit cateva modificari,

pentru o mai mare acuratete a datelor colectate.

Recomandari:

Reluarea dialogului cu colegii medici clinicieni, in vederea unei mai bune

utilizari a definitiilor de caz pentru supraveghere.

Intensificarea activitatilor de promovare a sanatatii in populatia generala si in

grupele cunoscute ca fiind la risc pentru HVB si HVC.

Intensificarea activitatilor de prevenire a infectiilor nosocomiale, in functie de

specificul unitatii si de riscul pe care il presupun diferitele manevre medicale.

Validare baza de date:

Dr.Denisa Janta

Analiza epidemiologica:

Dr.Odette Popovici

hepatita virala tip b si c, anul 2013-analiza

Documents