hep a si b grafice
TRANSCRIPT
CAPITOLUL 3
PARTEA PERSONALĂ
3.1. MOTIVAŢIA STUDIULUI
Studiul a fost efectuat la Spitalul de boli infecţioase Botoşani în
perioada 01.01.2009 – 31.12.2010 şi a urmărit comparativ în cei doi ani
particularităţi ale Hepatitei A şi Hepatitei B.
3.2 IPOTEZE DE LUCRU
În prezentul capitol s-a pornit de la ipoteza că aceste tipuri de hepatită,
este frecvent diagnosticată într-un stadiu avansat, fiind posibil asimptomatică,
care pot fi însoţite de complicaţii severe, cronicizare, mai puţin deces.
Prezentul studiu pleacă de la ideea că, identificarea factori profilactici
adecvaţi duce la creşterea şanselor de diagnosticare oportună a bolii,
identificare schemei optime de tratament.
3.3 SCOPUL DE LUCRU
Scopul principal a fost identificarea incidenţelor maxime ale bolii în
cadrul lotului studiat pentru stabilirea procentajelor semnificative din punct de
vedere al factorilor favorizanţi.
1
3.4 TIPUL DE STUDIU
Studiul din prezentul capitol este de tip descriptiv, retrospectiv,
comparativ pe ani şi pe serii scurte şi include pacienţii diagnosticaţi cu
hepatiă A şi hepatită B, internaţi în perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie
2009, 1 ianuarie 2010 – 31 decembrie 2010.
Datele au fost culese din foile de observaţii şi baza date a spitalului, în
intervalul de timp menţionat mai sus.
Prezentul studiu a fost efectuat pe un număr de 60 pacienţi
diagnosticaţi.
Cazurile au fost prelucrate prin metoda grafică.
3.5 FACTORI STUDIAŢI
S-au urmărit următorii parametrii şi variabile:
Perioade temporale comparative: 2009 şi 2010
Sexul pacienţilor
Vârsta pacienţilor
Media vârstei lotului
Domiciliul stabil
Simptome manifestate
Număr zile de spitalizare
Evoluţie
3.6. CRITERII DE EVALUARE
2
Principalele criterii de evaluare din cadrul prezentului studiu au fost:
1. Pacienţi: ambele sexe, fără limită de vârstă;
2. Perioadă: 01 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2010;
3. Locul desfăşurării studiului: Spitalului de boli infecţioase Botoşani
4. Aria semnificaţiei studiului: judeţul Botoşani.
3.7. POPULAŢIA SURSĂ ŞI SUBIECŢII STUDIAŢI
Populaţia sursă este constituită din 60 pacienţi care au fost internaţi în
cadrul Spitalului de boli infecţioase Botoşani, diagnosticaţi la internare cu
Hepatita A sau Hepatită B.
3.8. FACTORI DE CONFUZIE ŞI ERORI POTENŢIALE
Erorile potenţiale ale prezentului studiu sunt estimate a fi minime
datorită sursei de extragere a datelor - baza de data a spitalului.
Trebuie menţionat însă faptul că, datorită perioadei de timp de analiză,
a numărului mic de pacienţi dintr-un singur judeţ şi a unui singur spital,
interpretarea statistică a datelor este semnificativă doar pentru eşantionul
prezentului studiu.
3.9 REZULTATE
Rezultatele afişate prin metoda grafică, sunt următoarele:
3
incidenţa hepatitei A şi hepatitei B în funcţie de perioada analizată:
Perioada 2009 2010
Numărul de pacienţi 38 22
Procentaj 63% 37%
Figura 1 evidenţiază distribuţia procentuală a pacienţilor internaţi cu
hepatita A şi Hepatita B pe parcursul a două intervale anuale:
(figura 1)
Rezultatele studiului indică începutul o distribuţie procentuală
relativ echilibrată în cei doi ani de studiu, cu o uşoară creştere a numărului
îmbolnăvirilor pe durata primei perioade.
incidenţa după tipul de hepatită pe perioada studiată:
4
Tipul de hepatită 2009 2010
Hepatita A 17 7
Hepatita B 21 15
(figura 2)
Figura 2 reprezintă datele statistice, pe ani, referitoare la tipul de
hepatita A sau B diagnosticat la internare. Se observă o predominantă a
hepatitei B în perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2009.
incidenţa hepatitei A şi hepatitei B în funcţie de sex:
5
Sexul pacienţilor Masculin Feminin
Pacienţi / 2009 23 15
Pacienţi / 2010 7 15
Figura 3 reprezintă datele statistice procentuale, pe ani, referitoare la
sexul pacienţilor internaţi cu hepatita A şi hepatita B:
(figura 3)
Repartiţia pe sexe a evidenţiat un procent de aproximativ 1:1 femei-
bărbaţi, din punct de vedere al perioadei studiate, dar din punct de vedere al
incidenţei sexului pe fiecare perioadă în parte se observă o mare diferenţă .
Procentul ridicat al pacienţilor de sex masculin din perioada 2009 nu
se regăseşte în anul următor.
incidenţa hepatitei A şi hepatitei B în funcţie de vârsta pacienţilor:
6
Vârsta (ani) 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65-74
Pacienţi / 2009 11 5 4 11 6 1
Pacienţi / 2010 4 3 8 4 3 0
Figura 4 reprezintă distribuţia îmbolnăvirilor, pe ani de studiu şi în
funcţie de vârsta pacienţilor:
(figura 4)
Prevalenţele cele mai mari ale factorilor de risc dobândiţi s-au
evidenţiat în cazul grupei de vârstă cuprinsă între 35 - 54 ani. Se observă o
creştere substanţială a numărului îmbolnăvirilor începând cu intervalul 41-50
ani.
7
incidenţa hepatitei A şi hepatitei B în funcţie de media vârstei
pacienţilor:
Vârsta (ani) 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65-74
Pacienţi 15 8 12 15 9 1
În figura 5 este reprezentată media statistică a vârstei pacienţilor
diagnosticaţi cu hepatita A sau hepatita B:
(figura 5)
Media ponderată a vârstei în cadrul lotului de pacienţi a fost calculată
în jurul vârstei de 37 ani, vârstă care semnifică perioada incidenţei maxime a
hepatitelor în cazul prezentului studiu, cu toate că pacienţii tineri cu vârsta
între 15 – 24 ani reprezintă 1/3 din lotul studiat.
8
incidenţa hepatitei A şi hepatitei B în funcţie de domiciliul stabil al
pacienţilor:
Domiciliu Urban Rural
Pacienţi / 2009 7 10
Pacienţi / 2010 15 28
Figura 5 reprezintă datele statistice, referitoare la mediul în care
pacienţii cu hepatita A şi hepatita b îşi au domiciliul stabil:
(figura 5)
Din rezultatele analizei rezultă că apariţia cirozei hepatice nu este
influenţată, în mod radical, de mediul de provenienţă al pacienţilor. Structura
lotului global după mediul în care locuiesc arată o predominată a populaţiei
rurale ~63% vs ~37%.
9
incidenţa hepatitei A şi hepatitei B în funcţie de simptomele
manifestate la internare:
Număr pacienţi 2009 Număr pacienţi 2010
Hepatita A17 7
asimptomatici cu simptome asimptomatici cu simptome10 7 4 3
Hepatita B21 15
asimptomatici cu simptome asimptomatici cu simptome6 15 5 10
(figura 6a)
10
Simptome
Număr de pacienţi cu simptome Hepatita A
Număr de pacienţi cu simptome Hepatita B
2009 2010 2009 20107 3 15 10
debut pseudo-gripal 5 1 2 2debut gastro-enteric 6 0 3 1febră 2 0 5 2anorexie 2 0 5 3astenie 3 2 2 3apatie 4 2 5 6disconfort digestiv 4 2 11 8apariţia icterului 7 3 14 9
coloraţia galbenă a sclerelor şi tegumentelor
7 3 13 9
urina hipercromă 4 3 10 8scaune acolice 2 2 9 8oboseală inexplicabilă 0 0 14 10
confuzie sau dezorientare 0 0 10 6
(figura 6b)
11
(figura 6c)
Figurile 6a, 6b, 6c reprezintă evaluarea grafică a modului de
manifestare a hepatitei A şi hepatitei B în cadrul lotului de pacienţi studiaţi.
Probabilitatea de boală simptomatică este strict legată de vârstă: copiii
mici fac forme asimptomatice de boală în majoritatea cazurilor; la adolescenţi
formele acute sunt mai frecvente. Aproximativ 30% din bolnavi sunt complet
asimptomatici.
Simptomele hepatitei B sunt similare celei acute, cu particularitatea
că, oboseala este mai severă, şi pot apărea confuzia sau dezorientarea.
12
incidenţa hepatitei A şi hepatitei B în funcţie de numărul de zile de
spitalizare
6 zile
spitalizare
10 zile
spitalizare
21 zile
spitalizare
Număr de
pacienţi 2009 1 1 36
Număr de
pacienţi 20100 10 12
(figura 7)
Figura 7 reprezintă repartiţia lotului de pacienţi din punct de vedere
al zilelor de spitalizare:
Majoritatea pacienţilor din lotul studiat au fost spitalizaţi numărul de
maxim de zile recomandat. Ceilalţi pacienţi, aproximativ 20% au fost
internaţi doar spre faza de vindecare a bolii.
13
incidenţa hepatitei A şi hepatitei B în funcţie de evoluţie:
Hepatita A
Număr pacienţi 2009 Număr pacienţi 2010 17 7
s-au vindecat
nu s-au vindecat s-au vindecat nu s-au vindecat
16 1 7 0
(figura 8a)
14
Hepatita B
Număr pacienţi 2009 Număr pacienţi 201021 15
s-au vindecat
devin purtători ai virusului hepatitic B
s-au vindecat
devin purtători ai virusului hepatitic B
15
6
14
1
au rămas purtători
au cronicizat
au rămas purtători
au cronicizat
4 2 1 0
(figura 8b)
În figurile 8a şi 8b se poate observa materializarea grafică evoluţiei
pacienţilor spre vindecare sau cronicizare.
Hepatita virală acută evoluează spre vindecare completă în 4/5 din
cazuri într-un interval de 3 - 4 săptămâni. Formele care trec de 3 - 4 luni au
tendinţa la permanentizare. O proporţie de 2% din bolnavi nu se vindecă, mai
rar duc spre o formă severă a distrofiei hepatice.
In cele mai multe cazuri (până la 95%), hepatita virală B acută este o
infecţie limitată. Bolnavii se vindecă în câteva luni, dezvoltând imunitate care
va dura toată viaţa (ceea ce înseamnă că nu se vor mai îmbolnăvi niciodată).
Analizele sangvine prezintă dovezile imunităţii şi nici un semn de infecţie
activă.
15
In timp ce majoritatea se vindecă complet, un procent mic dintre
bolnavii cu hepatita virală B acută nu se vindecă şi devin purtători ai virusului
hepatitic B. Aceşti purtători pot transmite boala chiar şi atunci când sunt
asimptomatici. Unii dintre purtători vor dezvolta hepatita virală B cronică.
16
3.10 CONCLUZII
1. În cadrul lotului studiat, raportul de bolnavi în anul 2009
comparativ cu anul 2010 a fost aproximativ echilibrat,
înregistrându-se o uşoară creştere în primul an de studiu.
2. A fost calculată o incidenţă echilibrată a hepatitei A şi hepatitei B
la bolnavii de ambele sexe. Raportul de 1:1 între cele două sexe
arată că boala este prezentă atât la femeile cât şi la bărbaţii din
lotul studiat.
3. Intervalul de vârstă cel mai afectat a fost cel cuprins între 15 –
24 şi 45 - 54 de ani. Practic, omul se infectează frecvent în
adolescenţă cu acest virus, dar şi ulterior de-a lungul anilor, încât
20% dintre persoanele cu vârsta de peste 55 de ani au deja
dezvoltaţi anticorpi faţă de acest virus (imunitate specifică).
4. Vârsta medie a fost 37 de ani, iar 63% din pacienţi au provenit
preponderent din mediul rural.
5. Debutul în hepatita A şi hepatita B poate fi pseudo-gripal, gastro-
enteric, cu febră, anorexie, astenie, apatie, disconfort digestiv
(greaţă, vărsături, pierderea apetitului). In stadiul următor apare
icterul, coloraţia galbenă a sclerelor (albul ochilor) şi
tegumentelor, urinii hipercrome (închise la culoare) şi scaune
acolice (decolorate). Ca particularitate a hepatitei B oboseala este
mai severă, şi pot apărea confuzia sau dezorientarea.
6. Specific hepatitei A şi hepatitei B sunt numărul mare de zile de
spitalizare, 80% fiind internaţi 21 de zile.
7. Calculele statistice din prezentul studiu au înregistrat un procent
de 12% în care a survenit cronicizarea.
8. In timp ce majoritatea se vindecă complet, un procent mic dintre
bolnavii cu hepatita virală B acută nu se vindecă şi devin
17
purtători ai virusului hepatitic B. Aceşti purtători pot transmite
boala chiar şi atunci când sunt asimptomatici. Unii dintre
purtători vor dezvolta hepatita virală B cronică.
9. O parte din bolnavi rămâne cu suferinţe extrahepatice, ca urmare
directă a hepatitei acute A.
10. Datele şi procentele prezentului studiu sunt semnificative doar
pentru lotul asupra căruia au fost efectuate calculele şi
interpretările.
18