www.romania-natura.ro
din Rom<nia
cascade, escalade cu catargul
 
v` prezint` - num`r de num`r - enciclopedia geografic` a României.
Cu foarte multe informa]ii \n premier`, care coincid cu ceea ce
g`si]i pe teren. Ave]i la dispozi]ie - num`r de num`r - singura reprezentare fotografic` explicat` a ]`rii.
redactorul revistei (muntiicarpati@romania-natura.ro)
caut` \n permanen]` persoane dornice s` ia parte la  continuarea unor ture de explorare montan` [i/ sau speologic`
Revista
R e s p e c t `   n a t u r a
e s p e c t `   n a t u r a
L a s `   d o a r   u r m e l e   p a [ i l o r .
a s `   d o a r   u r m e l e   p a [ i l o r .
I a   n u m a i   f o t o g r a f i i .
a   n u m a i   f o t o g r a f i i .
Sumarul este deschis celor care transmit informa]ii
(ºtiri, fotografii, articole, monografii).
contact: muntiicarpati@romania-natura.ro, telefon 021.683.51.03
Natura
României
 pr inta pentru a f i luate la drum.
editor, redactor,  tehnoredactor:
în  scopuri comerciale sau  f`r` men]ionare bibliografic`
complet`, nu  este permis`. Materialele
angajeaz` în general doar responsabilitatea autorilor.
ISSN 2067 - 3752
Ai   s`  descoperi   informaþi i   º i
imagini noi .
 
Grota Zânelor,  gururi cu muchelite.
foto: Gabriel Silv`[anu
\ncât oricare dintre articolele
ncât oricare dintre articolele
[i ghidurile noastre este
i ghidurile noastre este
o premier`  informa]ional`
 
www.romania-natura.ro
 
Le putem folosi separat 
 
sau spre informa]ii importante.
 
Dorim s` v` ajut`m a descoperi diversitatea
 
[i \nsemn`tatea reliefului românesc.
 
 
(Clubul de Speologie
"Emil Racovi]`" Bucure[ti)
Descoperirile f`cute în Mun]ii Rod- nei, în anii 1976-1979, de Clubul de Spe- ologie „Emil Racovi]`” Bucure[ti [i Cer- cul de Speologie Focul Viu Bucure[ti au produs modific`ri destul de importante ale num`rului de pe[teri [i avene din ba- zinele speologice situate în nord-vestul masivului.
Iat` cum ar`ta, în urma acestor des- coperiri, respectiva sec]iune de catalog speologic în iunie 1979:
102 Mun]ii Rodnei
1021/ Bazinul Gersa 1. P. de la Izvorul T`u[oarelor 2. P. lui M glei 3. Av. din Sec tura lui Traian 4. Grota cu Bivuac 5. P. de la Piatra Alb`
1022/ Bazinul Rebra 1. P. de la Fa]a Peri[atului (P. de
sub Crucea Iovului) (P. Bârloaei) 2. Grota Zânelor 3. P. Zânelor num`rul 1 de pe Pi-
ciorul Zânelor 4. P. Zânelor num`rul 2 de pe Pi-
ciorul Zânelor 5. P. de sub Nedeia Rea din Paltinu 6. P. de la Piatra Busuiocului (P. de
la Obâr[ie)
7. P. num`rul 1 de la moara lui Ba- dea Ilie
8. P. num`rul 2 de la moara lui Ba- dea Ilie
9. P. cu Oase 10. P. de sub Vârful Paltin
P. din mina Gu[et
1023/ Bazinul Cormaia 2. P. de la Izvorul Laptelui
Informa]iile referitoare la pe[terile 1021/4, 1021/5, 1022/7, 1022/8, 1022/9, 1022/10, 1023/ 2 sunt luate din fi[ele (de anun] [i confirmare pentru pe[teri) arhi- vate la Institutul de Speologie, fi[e reali- zate de Daniel Popescu de la Cercul Fo- cul Viu Bucure[ti.
Grota cu Bivuac (1021/4)
Descendent`. Jude]ul Bistri]a-N`- s`ud, comuna Telciu. Situat` pe versantul estic al Masivului Bârlea, c`tre Valea M`- glei. Altitudine absolut` 950 metri. O sin- gur` intrare, de 4/3 metri. 6 metri lungi- me, -5 metri denivelare. Descoperit` în august 1978 de Leon Bârte [i Barbu Val- ter.
Pe[tera de la Piatra A 
 
lb` (1021/5)
Descendent`. Comuna Telciu. Situat` pe versantul estic al Masivului Bârlea, c`tre Valea M`glei, amonte de Grota cu Bivuac, la aproximativ 400 metri  în linie dreapt` de Pe[tera de la Izvorul T`u[oarelor. O singur` intrare, de 0,7/ 0,5 metri. 42 metri lungime, denivelare 9,5 metri. Descoperit` în august 1978 de Le- on Bârte [i Barbu Valter.
Pe[tera de la Fa]a Peri[atulu
 
Sinonime: Pe[tera de sub Crucea Iovului, Pe[tera Bârloaei.
La 2,5 kilometri amonte de mina Gu[et este confluen]a Gu[et - Izvorul Bârloaei (vezi h`r]ile 1-4). Izvorul Bâr- loaei este prima vale afluent pe dreapta a Gu[etului (dup` cabanele forestiere care se întâlnesc dincolo de cl`dirile minei Gu[et), înainte cu circa 250 metri de un pod de piatr` peste apa Gu[etului.
Urcând pe Izvorul Bârloaei, dup` aproximativ 20 de minute, timp în care am urcat 135 metri diferen]` de nivel, apare pe stânga un abri de stânc` neagr`, cu o dung` ro[ie pe el. Continu`m s` ur- c`m pân` la o confluen]` major` (225 me- tri altitudine relativ` fa]` de confluen]a Gu[et - Izvorul Bârloaei). O lu`m la dreapta, escaladând lespezile pe care se prelinge apa. Ajungem în golul alpin (vezi schi]ele 2, 3). La stânga se merge la o stân`. De acolo, o potec` pleac` spre nord, trece printr-o p`dure, ie[im în gol alpin, ajungem la alt` stân`. Spre nord mergem la obâr[ia Pârâului de la Piatra Busuiocului. Pe dreapta lui se afl` des- chiderea de 7 x 2 metri (imaginea 7) a Pe[terii de la Piatra Busuiocului (Pe[tera de la Obâr[ie).
Revenim la ascensiunea pe Izvorul Bârloaia (schi]ele 2, 3). Urmeaz` o por]iu- ne cu pu]ini brazi. Apa se prelinge pe alte lespezi. Le urc`m pân` când dimensiu- nea lor se reduce la m`rimea palmei. În fa]a noastr`, sub creast`, se g`se[te intra- rea Pe[terii de la Fa]a Peri[atului (0,7 x 1, 5 metri; imaginea 5), la 600 metri altitu- dine relativ` fa]` de confluen]a Gu[et - Izvorul Bârloaei. Trecând de partea cea- lalt` a crestei ajungem într-un perimetru cu doline. Spre vest se deschide bazinul de acumulare a apelor Pârâului Bârloaia. Unul dintre componen]ii s`i, se pare c`
5
 
cu complet`ri/ modifi- c`ri f`cute de Ic`
Giurgiu; extras de
 
Peri[atului (1022/1) (Pe[tera de sub
Crucea Iovului, Pe[tera Bârloaei).
Reproducere din carnetul de teren;
noti]e ale lui Ic  Giurgiu.
3  Localizarea Pe[terii de la Fa]a
Peri[atului (1022/1) (Pe[tera de sub
Crucea Iovului, Pe[tera Bârloaei). Schi]`
realizat` de Ic  Giurgiu.
(Pe[tera de sub Crucea Iovului, Pe[tera
Bârloaei). Desen de Adrian Done.
Mun]ii Rodnei
un]ii Rodnei
 
8
5  Intrarea în Pe[tera de la Fa]a Peri[atului
(Pe[tera de sub Crucea Iovului, Pe[tera Bârloaei).
foto: Traian Bujor
6  Ca[ pus la scurs la una dintre stânele de pe
Muntele Muncelu (unde se afl` Pe[tera de la Fa]a Peri[atului [i Pe[tera Piatra Busuiocului). 
foto: Ic` Giurgiu
(în imagine, Ic  Giurgiu).  foto: Nelu Roman
Mun]ii Rodnei
un]ii Rodnei
 
cel mai din stânga, este Pârâul de la Piatra Busuiocului.
Pe[tera de la Fa]a Peri[atului (Pe[- tera de sub Crucea Iovului, Pe[tera Bâr- loaia) se g`se[te a[adar pe versantul estic al Muntelui Muncelu, spre Valea Izvorul Bârloaei. Lungime 35 metri, denivelare - 6 metri (harta 4). Descoperit` în iulie 1976 de Adrian Done, Costel Roman, Eva Roman, Ion Roman, to]i de la Clubul de Speologie „Emil Racovi]`” Bucure[ti.
Pe[tera Zâ
 
nelor (1022/3)
Din Tarni]a Prelucii (1502 metri al- titudine, vezi harta 1) se urc` pe poteca care urmeaz` spre nord fa]a vestic` a vâr- fului de 1792 metri (harta 1) aflat la nord de Tarni]a Prelucii (vezi [i imaginea 40).
Înainte ca poteca s` o ia spre dreap- ta apare un mic perimetru cu doline. Într- una din ele, abia conturat, se deschide un pu] de 2,5 metri adâncime (harta 8), larg de 0,6 metri la gur` (1674 metri altitu- dine). Urmeaz` dou` s`ritori de 3 [i 3,5 metri. În ambele p`r]i pleac` scurte ga- lerii. Pe[tera este format` în gresie. Pe- re]ii galeriilor sunt foarte friabili. 27,5 metri dezvoltare total`, -9 metri denive- lare. Descoperit` în iulie 1978 de Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[eanu, Dima {te- fan.
9
8  Pe[tera Zânelor num`rul 1 de pe Piciorul Zânelor; reproducere
a primului desen realizat cu datele culese pe teren. 
Mun]ii Rodnei
un]ii Rodnei
 
 
nelor (1022/4)
Intrarea de 0,5 x 0,5 metri (harta 9) se deschide într-o dolin` bine conturat`, la 1677 metri altitudine, la 20 metri nord de Pe[tera nr. 1. 12 metri dezvoltare tota- l`, +2,5 metri denivelare. Descoperit` în iulie 1978 de Gabriel Silv`[anu, Ic` Giur- giu, Dima {tefan. Format` în gresie.
Pe[tera de sub Nedeia Rea din Pa
 
inu (1022/5)
De pe versantul dinspre Valea Cor- maia al Tarni]ei Prelucii (1502 metri alti- tudine; harta 1, imaginile 41, 42) se poate vedea creasta care pleac` spre sud din
 Vârful Paltinului (1787 metri; imagini 31, 30). Pe linia ei apare o t`ietur` vertical` evident`, Nedeia Rea (1707 metri). Co- borând de acolo pe versantul vestic, chiar pe piciorul care pleac` din dreptul ei, pe un abrupt înierbat, pe malul stâng al unui vâlcel cu strate negre care înclin` c`tre
10
9  Pe[tera Zânelor num`rul 2 de pe Piciorul Zânelor; reproducere
a primului desen realizat cu datele culese pe teren.
10  Pe[tera de sub Nedeia Rea din Paltinu; reproducere
a primului desen realizat cu datele culese pe teren.
Mun]ii Rodnei
un]ii Rodnei
 
 
vale, la 1599 metri altitudine, într-o po- ian` în pant` de 7 metri diametru, g`sim gura pe[terii (1,9 x 0,5 metri; harta 10). Descoperit` la 18 iulie 1978 de Mihalca Dumitru (sat Poderei, comuna Rebri[oa- ra, jude] Bistri]a-N`s`ud), Ic` Giurgiu [i Gabriel Silv`[anu. Lungime explorat` 18 metri. Pe 17 august 1978, Gabriel Silv`- [anu (asistat de Ic` Giurgiu) sparge câ]iva col]i de stânc` [i mai avanseaz` 11 metri. Dezvoltarea total` a cavit`]ii 29 metri, denivelare 3 metri.
Pe[tera este format` între dou` stra- te. Are un mic curs de ap`. Forma]iuni: gururi cu perle, coralite, scurgeri de montmilch. La intrare era un culcu[ de urs.
Pe[tera de la Piatra Busuiocului (1022/6)
Sinonim: Pe[tera de la Obâr[ie. 31 metri dezvoltare total`, -5 metri denive- lare. Descoperit` la 21 iulie 1978 de Ic` Giurgiu, Costel Roman, Ion Roman, Tra- ian Bujor, to]i de la Clubul de Speologie „Emil Racovi]`” Bucure[ti.
Intrarea (harta 7b; imaginea 7) este sub form` de pu]. Dup` 7 metri ajungem  într-o zon` cu nisip pe podea. Temporar, pe[tera func]ioneaz` ca ponor. La dreap- ta se deschide o galerie care conduce du- p` 10 metri într-o s`li]`. De aici, la stân- ga, se poate p`trunde, printre pr`bu[iri,  într-o alt s`li]`; pere]ii acesteia sunt for- ma]i din strate groase de 10-20 centime- tri, constituite din pietri[uri [i nisipuri cimentate (în matricea lor apar [i calca- re). Spre nord [i vest accesul este blocat de pr`bu[iri masive.
11
Reproducere din carnetul de teren; noti]e
ale lui Ic  Giurgiu.
Busuiocului; reproducere a primului desen
realizat cu datele culese pe teren. 
Mun]ii Rodnei
un]ii Rodnei
 
 
Pe[tera nr. 1 de la moara lui Badea Ilie (1022/7)
Sinonim: Pe[tera num`rul 1 de la Pâ- râul Rece. Comuna Parva. Muntele Lucu- rele, versantul stâng spre Valea Rebra. 765 metri altitudine absolut`. Intrarea are 0,4 x 0,5 metri. 108 metri lungime, - 13 metri denivelare. Descoperit` la 17 decembrie 1977 de Leon Bârte [i Barbu  Valter.
Se pleac` de la [coala general` din Parva spre cariera de caolin. Dup` 100 metri se traverseaz` Râul Rebra pe o pun- te [i se urc` pe creasta din stânga. Se merge 30-40 minute pân` la o moar`. La 50 metri de ea, pe versantul v`ii seci (+2 metri altitudine relativ`) se afl` pe[tera.
Pe[tera nr. 2 de la moara lui Badea Ilie (1022/8)
Situat` aval de Pe[tera nr. 1 de la
moara lui Badea Ilie. 764 metri altitudine. 1 metru altitudine relativ`. Intrarea are 0,7 x 0,5 metri. 68 metri lungime, denive- lare -3,5 metri. Descoperit` în august 1978 de Bârte Leon [i Barbu Valter.
Pe[tera cu Oase (1022/9)
Se g`se[te în versantul drept al Re- brei, amonte de Parva, sub o culme situ- at` la nord-vest de Vârful Piciorul Negru. 20 metri lungime, denivelare -1 metru. Descoperit` în august 1978 de Leon Bâr- te [i Barbu Valter.
Pe[ter
n (1022/10)
Se merge din Parva, pe Rebra, pân` la grupul de cabane silvice de la Piciorul Negru. Aval, din stânga, vine Valea Palti- nul. În direc]ia ei, mai sus de obâr[ie, la 160 metri mai jos de creast`, se g`se[te
pe[tera. Intrarea: 2 x 1 metri. Descen- dent`, 22 metri lungime, denivelare 4 metri. Descoperit` în august 1978 de Le- on Bârte [i Barbu Valter.
 Avenu
nu (1022/11)
De la Pe[tera de sub Nedeia Rea din Paltinu (1022/5; 1599 metri altitudine), stând cu fa]a spre Nedeia Rea, urc`m spre stânga, c`tre vâlcel, pân` la 1622 me- tri altitudine. În malul stâng al vâlcelului se deschide gura de 0,3 x 0,8 metri a Ave- nului din Paltinu (harta 14). Intrarea a fost l`rgit` prin spargere. Se coboar` la li- ber un pu] de 5 metri. O galerie scurt` [i  joas` pleac` spre sud-vest. Observ`m scurgeri pe pere]i, stalagmite, coralite, macaroane. Lungime 9,5 metri, denivela- re -5,5 metri. Descoperit la 18 iulie 1978 de Ic` Giurgiu; explorat pe 17 august 1978 de Gabriel Silv`[anu.
12
carnetul de teren; noti]e ale lui Gabriel
Silv`[anu [i Ic  Giurgiu.
14  Avenul din Paltinu.
 
 
u[et (1022/ )
 Aval de confluen]a Gu[et - Gu[e]el (vezi harta 1) se g`se[te mina Gu[et. În- tr-una din galeriile ei a fost interceptat` o pe[ter`, compus` din dou` s`li, lung` de aproximativ 30 metri, cu denivelare de aproximativ +5 metri.
Pe[tera de la Izvorul Laptelu
 
i (1023/2)
 Jude]ul Bistri]a-N`s`ud, comuna Sângeorz B`i. Situat` pe versantul sudic al Vârfului Laptele, spre Valea Izvorul Laptelui. Altitudine 1700-1800 metri. O intrare. 18 metri lungime, +3 metri deni- velare. Descoperit` în august 1978 de Le- on Bârte [i Barbu Valter.
Gr
nelor (1022/2)
Drum de acces, N`s`ud - Parva, 17 kilometri (curs` autobuz). Parva - mina Gu[et, 22 kilometri, drum industrial/ fo- restier (harta 1). De la mina Gu[et (ima- ginea 21) se merge pe fostul drum fores- tier (imaginea 23) care înso]e[te în a- monte, circa 2 kilometri, apa Gu[e]elului. Se urc` apoi pe o potec` care trece prin p`dure, suind o pant` abrupt`; ie[im în gol alpin, urc`m alt` pant` abrupt` [i ajungem în Tarni]a Prelucii (1502 metri altitudine) (imagini 26, 27, 29, 40, 41, 42). La 100 metri c`tre est fa]` de troi]a din tarni]`/ [a, într-una din poieni]ele dintre pâlcurile de conifere se deschide intrarea sub form` de pu] (doi metri dia- metru) în Grota Zânelor (1527 metri alti- tudine) (imagini 43, 44, 45). Mina Gu[et - Grota Zânelor: 2 - 2½ ore cu rucsac.
13
17  Ia iesirea amonte din Parva, lâng` drumul c`tre Mina Gu[et.
Baraj pentru oxigenarea apei, în scop piscicol. Iunie 1977. De la stânga:
Dima {tefan, Coca {tefan, Gabriel Silv`[anu, Ic  Giurgiu.
foto: Nanu Brate[
Mun]ii Rodnei
un]ii Rodnei
 
Mun]ii Rodnei
un]ii Rodnei
18  În amonte de localitatea Parva, drumul forestier înso]e[te pe 22 de kilometri apa care conduce la confluen]a
Gu[et - Gu[e]el (vezi harta 1). Nu a fost niciodat` o prob` u[oar` parcurgerea acestui drum, cu rucsaci grei, dup`
o noapte de mers cu trenul [i înc` 17 kilometri cu autobuzul foarte aglomerat pân` în Parva.
foto: Ic` Giurgiu
19  În iunie 1977 rucsacii no[tri nu ne st`teau prea bine în spate când erau înc`rca]i cu conserve [i alte obiecte
grele. Fiind neînc`p`tori pentru câte aveam de dus spre altitudine, mai ag`]am unele obiecte de ei; dar acestea
nu aveau niciodat` o pozi]ie apropiat` de corp, nici stabilitatea care s` nu jeneze mersul.
foto: Ic` Giurgiu
 
rucsacii lui Gabi Silv`[anu [i Ic  Giurgiu,
nu de mult pu[i în vânzare de o fabric  din
Satu Mare; erau superiori din multe puncte
de vedere rucsacilor cu care umblasem
pân` atunci pe munte. În stânga erau ruc- sacii lui Dima {tefan, pentru c  ceea ce
avea de dus nu înc`pea într-unul singur.  foto: Ic` Giurgiu
21  Exploatarea minier  Gu[et, vedere
par]ial`, situat  imediat în aval de conflu- en]a Gu[et (care vine din dreapta imaginii)
- Gu[e]el (care sose[te dinspre primul plan
al pozei).  foto: Ic` Giurgiu
 
 
Mun]ii Rodnei
un]ii Rodnei
23  De la exploatarea minier  Gu[et, un drum forestier înso]e[te
spre amonte apa Gu[e]elului (care curge în dreapta acestei imagi- ni, c`tre noi). Ca în oricare alt` zon`, dac` drumul nu este
între]inut, afluen]ii apei de lâng` el încep s` circule [i pe drum,
distrugându-l.  foto: Ic` Giurgiu, Emil Solomon
24  Pe marginea drumului forestier, urcând
spre Tarni]a Prelucii.  foto: Ic` Giurgiu
16
 
17
sub altitudinea Tarni]ei
Prelucii, pe versantul din- spre Gu[e]el al muntelui.
Vedem drumul forestier
apoi am urmat o potec`
ciob`neasc`.
 
Gu[e]el al Tarni]ei Prelucii.
Tarni]a/ {aua Prelucii se vede în stânga imaginii, gola[`, dincolo de
vârfurile coniferelor. De o parte [i
alta a ei (vezi harta 62) se întinde
Grota Zânelor.
Paltinu, 1787 metri.
foto: Ic` Giurgiu
foto: Ic` Giurgiu
 
Mun]ii Rodnei
un]ii Rodnei
29  Suntem pe versantul dinspre Gu[e]el al Tarni]ei Prelucii. Tarni]a/ {aua
Prelucii este acum în centrul imaginii, gola[`, dincolo de coniferele din
primul plan. De o parte [i alta a ei (vezi harta 62) se întinde Grota Zânelor.
În fundal se ridic` Vârful Paltinu, 1787 metri.
foto: Ic` Giurgiu
metri. Vedere de la est de Tarni]a Prelucii.
foto: Ic` Giurgiu
 
vestic al crestei Paltinu - Nedeia Rea.
foto: Ic` Giurgiu
foto: Ic` Giurgiu
foto: Ic` Giurgiu
21
39  De la est [i mai jos de Tarni]a Prelucii, dintr-un loc de tab`r`, privim spre
Nedeia Rea. Acest versant avea un puternic ecou, repetat de câteva ori, clar (în
anii 1977, 1978). Numai c` în 1979 nu am mai g`sit ecoul (? ) [i nu a mai revenit
nici în anii urm`tori…  foto: Ic` Giurgiu
Nedeia Rea
22
40  De pe versantul de la est de Nedeia urm`rim creasta care urc` spre culmea
principal` a masivului (vezi si harta 1). Tarni]a Prelucii are (vezi [i harta 62), de
o parte [i alta a ei, galeriile din Grota Zânelor.  foto: Ic` Giurgiu
Paltinu
1787
1792
apu
2024
 
23
41  Tarni]a Prelucii (urm`re[te [i imaginea 40),  loc
de cort, vedere de la sud spre nord. Izvor puternic
pe versantul estic, lâng` poteca spre stân`.  foto: Ic` Giurgiu
N
u
a
R
m
â
n
e
n
4
s
p
e
m
b
e
2
w
r
o
m
a
n
a
  -   n
u
a
r
24
42  Tarni]a Prelucii (urm`re[te [i imaginea 40), vedere de la est spre vest. Pentru localnici,
ea constituie punct de trecere între V`ile Gu[et [i Cormaia (vezi harta 1).  foto: Ic` Giurgiu
43  Intrarea în Grota Zânelor
se afl` la aproximativ o sut` de
metri în linie dreapt` spre est
[i u[or spre nord de Tarni]a
Prelucii (1502 metri altitudine,
mai sus de ea.  foto: Gabriel Silv`[anu
Natura României, nr. 40, septembrie 2013; www.romania-natura.ro
 
extraordinar` duce la o descoperire major`:
zeci de metri denivelare, sute de metri lungime
Echipa format` din Costel Roman,  Adrian Done, Eva Roman, Nelu Roman, aflat` în Mun]ii Rodnei pentru o scurt` cercetare în bazinele V`ilor Gu[et [i Gu- [e]el, face o deplasare de la mina Gu[et în zona de obâr[ie a Gu[e]elului pentru a c`- uta Pe[tera din Paltinu [i a vizita Grota  Zânelor din Tarni]a Prelucii. Evident c` Grota Zânelor, despre care se [tia c` are 30 metri lungime (harta 43a), nu putea s` le ofere la cap`tul turei decât un prea pu]in semnificativ „desert”… Surpriz`  îns , de propor]ii! F`r absolut nici o difi- cultate, Nelu Roman g`se[te la cota -5 metri un pasaj cu tavanul destul de jos, care comunic` cu un tobogan care d` într- o galerie de 2 x 3 metri, în pant` destul de puternic`. La stânga apare o ramifica]ie, care este parcurs` pe câ]iva metri, dar se prefer` accesul prin dreapta, pe unde se
poate merge înc` în picioare. Urmeaz` o scurt` diaclaz` (galerie îngust` [i înalt`), forma]iuni, un târâ[ destul de incomod printre scurgeri parietale (cota -32 me- tri). Pe galerie apare un mic fir de ap`. O s`ritoare, apoi alta, înc` una, ascendent`, se merge iar în jos [i se ajunge într-o sal` cu forma]iuni din tavanul c`reia picur` abundent. Descoperirile par s` fi ajuns la final, dar printre bolovanii de pe podea se vede un mic loc. Pu]in efort pentru cur`- ]are [i se merge mai departe! Înc` un tâ- râ[, trecut pe o parte a corpului. Galeria devine larg`, înalt`, str`b`tut` de un pâ- râu, cu pr`bu[iri, în pant`. În fa]` se vede negru; lumina lanternelor nu se love[te de nimic. Aspectul galeriei este neobi[- nuit: gresii. Panta se accentueaz`, ritmul de înaintare la fel. Blocurile de pe podea se pr`v`lesc alandala sub pa[ii tot mai gr`- bi]i ai exploratorilor sc`pa]i de emo]ie. Mirarea i-a f`cut loc uimirii: pân` când, pân` unde?
O scurt` diaclaz`, apoi galeria se l`r- ge[te iar. Se merge pe uria[e blocuri pr`- bu[ite. Un pu] de 4 metri printre ele, la baza lui pârâul subteran. Respira]ia se lo- ve[te acum de pere]ii unui târâ[. Opt metri prin ap`, impenetrabil! Mai sus de
pu], o galerie larg`, cu nisip, se înfund` [i ea. Echipa apreciaz` c` a atins aproxima- tiv cota -100 metri [i, poate, 3-400 metri lungime parcur[i. Întoarcere gr`bit` c`ci cele patru ore de explorare au decalat considerabil programul zilei. Se apreciase c` avea s` fie o vizit` banal`. Va trebui, din fericire, s` se revin` pentru cartare. Au mai r`mas în partea de început a pe[terii [i ni[te galerii laterale neparcurse…
16-20 septembrie 1976 prima [edin]` de cartare a
 început dup` ploaie toren]ial` [i s-a terminat
dup` ce s-a a[ternut z`pada
Costel Roman, Eva Roman, Ic` Giur- giu urc` pe o vreme cu reprize de ploaie rece, toren]ial`, spre Tarni]a Prelucii. Cortul este montat în stâna dinspre Valea Cormaia, de la nord-est de [a. Norii au coborât la nivelul tarni]ei/ [eii.
 A doua zi (18 septembrie) intr`m în pe[ter` pe la ora 10, începând cartarea.  Afar` ploua m`runt. La nord de pu]ul de
Mun]ii Rodnei
un]ii Rodnei
 
Natura României, nr. 40, septembrie 2013; www.romania-natura.ro
 
la intrarea în cavitate Costel reu[e[te (ve- zi harta 61, harta 44) s` treac` o s`ritoare [i descoper` câ]iva metri de galerie.
Din galeria principal`, de la cota -16 metri (harta 61, harta 44), porne[te c`tre stânga o galerie larg` [i joas`, cu podeaua acoperit` cu crust` de calcit. Eva reu[e[te s` se strecoare pân` la cota -19.
 Apoi apare o alt` galerie lateral` spre stânga. De aici se intr`, printr-un târâ[,  într-o galerie înalt` de 3 metri, cu forma- ]iuni. Aval, explorarea se opre[te la un tâ- râ[. Amonte se ajunge la un mic pu] cu gura astupat` de crust` de calcit. Dup` o scurt` spargere se intercepteaz` o galerie. Costel trece pe lâng` o plac` pr`bu[it` (vezi harta 61) [i ajunge în galeria princi- pal`, aval de târâ[ul de la cota -32 metri.
Cartarea galeriei principale nu a ridi- cat probleme deosebite. Au fost dep`[ite nou` s`ritori, de 1,3 - 4,5 metri. În`l]imea se ridicase la câ]iva metri, l`rgimea este de 2-3 metri. La cota -83 metri apare o ra- mifica]ie. În sus se ramoneaz` spre o gale- rie larg` (2-3 metri) [i înalt` de 1-2 metri, cu nisip mult [i fin, unde zgomotul pârâu- lui subteran nu se mai aude. Aspectul lo- curilor te face s` crezi c` pe undeva s-ar putea g`si o continuare.
Revenim la nivelul pârâului subte- ran. Nu mai g`sim nimic în plus fa]` de data trecut`. Dup` 10 ore de for]are a di- feritelor posibilit`]i de continuare în toa- t` pe[tera explorat` pân` acum echipa es- te ud`, obosit` [i, în lipsa unei continu`ri evidente, entuziasmul a sc`zut. Cota a- tins`: -88 metri. Lungimea cartat`: 500 metri. Revenim la suprafa]` dup` 12 ore de la intrare. Prima mân` care pip`ie pri- zele de pe buza pu]ului de 2,5 metri de la ie[ire d` de… z`pad`. Afar` totul este alb [i un nor negru înv`luie Vârful Paltinu (1787 metri).
 A doua zi de diminea] z`pada se cam tope[te. Echipa coboar`. Pe la 1100 metri altitudine apare soarele. O ma[in` de ocazie ne duce, pe la Între Rebre, c`- tre Telciu.
La Bucure[ti se face harta [i Ic` d` verdictul: continuarea de-a lungul pârâu- lui subteran fiind impenetrabil`, singura [ans` de continuare c`tre aval (deloc ne- glijabil`) este decolmatarea galeriei cu ni- sip de la cota -83 metri. Pentru vara lui 1977 programul de explor`ri va cuprinde a[adar [i Mun]ii Rodnei.
20-25 iu
unde nu ne a[teptam
Spre Grota Zânelor se îndreapt` echipa Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[anu, Nanu Brate[ (zis Mexa). Mai sunt cu noi Dima {tefan [i so]ia lui, Coca (imaginea 17). În Parva ajungem duminic` dimi- nea]`. De acolo, cei 22 kilometri pân` la mina Gu[et sunt parcur[i, cu rucsacul în spinare, în [apte ore. În acest interval se abat asupra noastr` mai multe reprize de ploaie toren]ial`, dintre care una cu grin- din`. A doua zi, tot pe ploaie, urc`m în Tarni]a Prelucii. Corturile sunt montate sub tarni]`, c`tre Valea Cormaia, la 1447 metri altitudine, într-o zon` de gol alpin.
Prima intrare în pe[ter` are, evident, drept obiectiv g`sirea continu`rii. În gale- ria cu nisip de la cota -83 metri s`p`m cam dou` ore. Munca merge, dar încet. Dopul de nisip este mare dar avansarea este mult îngreunat` de lamele de stânc` care atârn` masiv din tavan. La circa zece metri mai în spate, Gabi observ` în tava- nul galeriei, la doi metri în`l]ime, un târâ[ strâmt, unde se intr` pe o parte a corpu- lui, dar care pare apoi s` se l`rgeasc`. Îl consider`m to]i mai promi]`tor pentru a trece dincolo de dopul de nisip, dar, pen- tru a-l face penetrabil, avem nevoie de trei ore de munc` cu ciocanul. Dincolo de târâ[ este o s`li]` de un metru diametru [i 3 metri în`l]ime, apoi vine un alt târâ[, cu nisip; în fine, coborâm o s`ritoare de 3 metri (vezi harta 61) [i ajungem într-o ga- lerie larg`, înalt`, promi]`toare. La stânga [i dreapta sunt ramifica]ii. Morfologia pe[terii s-a schimbat mult, ne creaz` spe- ran]e frumoase! Dup` aproximativ 20 de metri parcur[i pe galeria principal` se au- de susurul pârâului subteran! Pentru as- t`zi ajunge cât am muncit la decolmatare [i derocare, va trebui s` revenim odihni]i pentru a carta cu precizie. Ne întoarcem, [i privim de partea asta dopul masiv de nisip pe care începusem s`-l decolmat`m cu câteva ore în urm`. Ca s` trecem de el ne-ar fi trebuit multe ore de lucru, poate peste 15… Revenim la suprafa]` dup` 8 ore.
În ziua urm`toare urc`m pe creasta Paltinului pentru a c`uta Pe[tera de sub
Paltin (1022/10). Afl`m de la ciobani c` exist`, ne arat` [i cam pe unde ar fi, dar nu reu[im s`-i g`sim intrarea. Apoi ne lu`m o zi de odihn`.
În diminea]a urm`toare mergem în Grota Zânelor pentru cartare [i explorare. Pârâul subteran g`sit cu trei zile în urm` dispare repede printre bolovani (vezi har- ta 61 [i harta 45). Spre vest, mergem pe o galerie care d` iar de curgerea subteran`. Surpriz`! Pârâul merge în direc]ia contrar` celei a[teptate. În aval este imprenetra- bil. Ne d`m seama c` anterior g`sisem un afluent. Sau afluent este acesta? Explo- r`m c`tre amonte noua zon` pân` când ni[te col]i de stânc` impiedic` înaintarea. Urc`m pe diaclaz` în zona punctului de cartare 45 (vezi harta 61) [i intr`m într-o sal` de unde pleac` un culoar strâmt [i  înalt.
Ic` [i Gabi revin în sala unde l`sa- sem pe un bolovan un borcan, drept reper (vezi harta 61). Mexa r`m`sese la sud-est de aici, s` sape pe „galeria lateral`”, cum ap`rea atunci aceast` direc]ie subteran`,  în direc]ia de unde se auzea o curgere de ap`; b`nuiam c` este cursul subteran principal. Tocmai se decide s` abandone- ze dar Ic` reu[e[te s` sparg` un col] de stânc` [i accesul devine posibil pentru noi! Un târâ[, apoi o rostogolire pentru repozi]ionarea corpului, în fine urc`m tot târâ[ [i ie[im într-o diaclaz`. Avans`m printre lame de stânc`. Intercept`m cur- sul de ap` dar el dispare dup` al]i 2-3 metri. Urc`m spre stânga o s`ritoare de 4 metri; urmeaz` un târâ[, o diaclaz` [i iat`- ne ajun[i într-o sal` de 5 x 5 x 15 metri, cu mari blocuri pr`bu[ite, printre care curge apa. Singura continuare posibil` es- te urcarea pantei de bolovani, la cap`tul c`reia se vede un mic loc[or. Trecem pe acolo [i intr`m într-o alt` sala (5 x 5 x 5 metri). Apar primele scurgeri parietale masive. La stânga pleac` o galerie larg` de 15 metri, înalt` de 6-10 metri, ascenden- t`. Fix`m pe un bolovan o pung` de plas- tic (PP1, vezi harta 61), reper pentru vii- toarele [edin]e de cartare.
Pârâul subteran se aude în dreapta, la mul]i metri mai jos. Ne propunem s`-l ur- m`m înspre aval, cât se poate de mult. Înaint`m pe un nivel de eroziune pân` în- tr-o s`li]`, la cota -97 metri (vezi [i harta 45), unde pârâul dispare într-o fisur` i-
26
 
 
naccesibil`. Ic` urc` pe o galerie în spi- ral`, în speran]a g`sirii unei continu`ri c`- tre aval; dar descoper` o continuare c`tre amonte…
For]ele noastre se cam epuizaser`, de explorat ar mai fi fost mult; orientarea  în spa]iu a diverselor por]iuni de pârâu subteran interceptate nu ne era deloc cla- r` - din cauza peisajului accidentat [i di- vers - pân` nu le puneam pe hart`. {i, de fapt, care o fi pârâul colector?
La întoarcerea spre suprafa]`, Gabi, dar mai ales Ic`, au probleme la trecerea târâ[ului de la cota -32 metri, care acum trebuie trecut ascendent. Hainele noas- tre sunt ude, alunec` foarte greu pe aspe- rit`]ile multiple. Ie[im dup` 19,30 ore. Grota Zânelor a ajuns la 927 metri dezvol- tare cartat` [i la -97 metri denivelare. Cu regret, p`r`sim iar Mun]ii Rodnei.
10-23 iu
nu epuiz`m semnele de  întrebare
R`m`seser` semne de întrebare, adi- c` galerii al c`ror început doar îl z`risem dar nu intrasem pe ele. Pentru c` prefe- ram mereu ca s` cart`m pe m`sur` ce des- copeream ceva. În acest fel necesitatea de a m`sura distan]e [i a lua vize era me- reu „îndulcit`” de noutatea care ne a[tep- ta dup` fiecare cot al galeriilor. Mai mult, cartând pe m`sur` ce descopeream pe[- tera, [tiam mai repede unde ne afl`m [i puteam anticipa morfologia spa]iilor sub- terane. Plus c`, în re]ele labirintice, l`- sând urme de pa[i doar pe unde avansam nu ne confruntam cu mici perioade de dezorientare.
Cât continua pe[tera? Urma s` ve- dem. Studiind harta, Ic` pronosticheaz` c` [ansa de continuare c`tre aval este cer- cetarea atent` înspre est [i sud a zonei ga- leriei mari care porne[te de la PP1 c`tre nord (vezi harta 61 [i harta 45).
Pe 10 iulie urc`m, tot pe ploaie, spre Tarni]a Prelucii (imaginea 41). Pe vechi- ul loc de cort am g`sit o stân`, a[a c` vreo or` am bâjbâit prin cea]`, ploaie [i vânt în c`utarea unui teren acceptabil pentru a monta tab`ra de corturi. În fine, am iden- tificat o mic` suprafa]` plat`. Eram mu- ra]i de ploaie, înghe]a]i de vânt, abia ne mi[cam degetele de la mâini… Pe o vale care cobora din Vârful Paltinu, pe lâng` care trecuse drumul nostru c`tre Tarni]a Prelucii, podul de z`pad` avea 3-4 metri grosime. Dar ce conta, eram to]i tineri [i urma s` trecem repede peste momentele de disconfort.
11 iul
ie 1978 descoperim spa]ii uria[e, impresionante ca formare
Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[anu, Dima {tefan (de slab ce p`rea i se pusese pore- cla Colosu) merg direct la PP1 (cota -90, vezi harta 61) pentru a l`muri semnul de  întrebare a c`rui explorare pare cea mai promi]`toare. Înspre nord-vest se intr`
27
Natura României, nr. 40, septembrie 2013; www.romania
 
 
 într-o sal` bogat concre]ionat , de 5 x 3 x  20 metri: gururi cu cristale, stalactite, sta- lagmite, anemolite, stilolite. Din sal`, pe o pant` cu blocuri instabile, mergând tâ- râ[ în unele locuri, urc`m pân` la cota -78 metri. Dincolo se observ` parc` continua- rea dar dou` blocuri destul de mari ba- reaz` accesul.
Revenim în galeria principal` [i la nord de PP1, spre vest explor`m o re]ea circular`. În cap`tul galeriei principale, printr-un pu] de 3,5 metri se coboar` într- o galerie concre]ionat`, parcurs` de un pârâia[ (vezi cota -85,3 metri). Aval, aceasta face jonc]iune cu galeria din care s-a venit.
Urm`rind acest pârâia[ spre amonte p`trundem într-o galerie important`, pu- ternic ascendent`, format` în gresii. Pe podea sunt bolovani mari. „Ce de loaz- be!”, zice Colosu (ca în Moldova); [i Ga- leria Loazbelor va r`mâne numele locuri- lor (imagini 46a, 46b). Dimensiunile se men]in constant la 3 x 5 metri. Ajungem
Mun]ii Rodnei
un]ii Rodnei
Natura României, nr. 40, septembrie 2013; www.romania-natura.ro
 
29
46a  Aspect de pe Galeria Loazbelor, ramura estic  (3 persoane sunt în cadru).  foto: Ic` Giurgiu, Mircea Vl`dulescu,
 Adrian R`dulescu, Bogdan Constantinescu (în iunie 1995)
Natura României, nr. 40, septembrie 2013; www.romania-natura.ro
 
30
46b  Aspect de pe Galeria Loazbelor, ramura vestic  (3 persoane sunt în cadru).
Imaginea este mult subexpus  dar poate da o idee asupra dimensiunilor locului.  foto: Ic` Giurgiu, Mircea Vl`dulescu,
 Adrian R`dulescu, Bogdan Constantinescu (în iunie 1995)
Natura României, nr. 40, septembrie 2013; www.romania-natura.ro
 
la o s`ritoare de 3 metri pe care o urc`m  în ramonaj. Galeria se termin` la cota -33,8 (vezi harta 61), unde trebuia spart un bolovan pentru a trece mai departe. Cu câ]iva metri mai în spate de acest ter- minus, pe dreapta, r`m`sese neurcat` o s`ritoare de 2 metri.
Hot`râm s` ne întoarcem la supra- fa]`. La târâ[ul de la cota -32 metri ne în- tindem din nou ligamentele, alunecând câteva minute în [ir, extenuant, pe forma- ]iuni. Ie[im dup` 17,30 ore. Cartasem 515 metri.
Pe la ora 5 diminea]a, pe 12 iulie, ne culc`m. Pe la ora 10 ne trezim. Ic` [i Gabi pleac` pe creasta Paltinului, în zona nu- mit` Sec`ri (de c`tre ciobani), pentru a c`uta o pe[ter`. Nu am avut succes.
13 iulie 1978 g`sim pe[teri
pe Piciorul Zânelor
Ciobanii ne spuseser` c` undeva spre Vf. }apului (2024 metri), la nord de Tarni]a Prelucii (vezi harta 1 [i imaginea 40), este o pe[ter`, un pu] de fapt. De la cortul nostru, aflat la 1457 metri altitu- dine, urc`m întâi pe creasta Paltinului, de unde ni se arat` zona în care ar fi pe[tera de sub Vf. }apului.
Coborâm Paltinul [i urc`m pe ver- santul dinspre Valea Gu[e]el al Vârfului }apul. La 1674 [i 1677 metri altitudine g`sim Pe[terile 1 [i 2 de pe Piciorul Zâ- nelor (h`r]ile 8, 9). La întoarcere facem cartare de suprafa]` în zona Tarni]a Prelu- cii: dedesubt evolueaz` Grota Zânelor (harta 62).
14 iulie 1978 salv`m oaia din aven
Pe la 8,30 plec`m iar pe Creasta Pal- tinului, înspre locul numit Sec`ri. Un cio- ban ne delimiteaz` mai bine perimetrul  în care s-ar afla pe[tera c`utat`; dup` descrierea lui se anun]` un pu]. Cam la 250 metri sub creast`, pe versantul din- spre Cormaia, Ic` aude un beh`it. Nu [tim exact de unde vine dar ne l`murim repede. G`sim dup` zgomotul repetat gaura [i în`untru… oaia! Gabi [i Ic` o trag afar`. Pe[tera începe cu un pu] de 2 me- tri, apoi continu` cu o galerie lung` de 3 metri. Asta-i tot. Dar am eliminat un semn de întrebare! La ora 21 toat` lumea doarme. Azi nu a plouat deloc.
15 iulie 1978 o cale mai u[oar` pentru
ie[irea la suprafa]`
Dima {tefan a plecat, Ic` [i Gabi au r`mas. Intr`m în Grota Zânelor având drept ]int` relaxarea dimensiunilor unui târâ[ în pant` mai domoal`, situat pe Ga- leria A, la cota -30 metri, paralel cu târâ[ul de la cota -32 de pe galeria de acces, cel care ne epuiza teribil când trebuia s` ie- [im din pe[ter` (vezi harta 61). Opera]i- unea a durat 4 ore, mai mult decât prev`- zusem; am spart un plan[eu lung de 3 metri [i gros de 10 centimetri. Ne atinse- sem scopul, aveam acum pentru întoar- cere o cale mai comod`. Locul unde de- puneam eforturi intense, tocmai când e- ram obosi]i, fusese scurtcircuitat. Eram
uzi leoarc`, de la condensul de pe pere]i, tavan [i podea, a[a c` ie[im din pe[ter`.
Coborâm la mina Gu[et, unde l`sa- sem o rezerv` de alimente [i le lu`m. Fa- cem drumul dus-întors în 3 ore.
16 iul
pe[terii
 Afar` bureaz`. Hainele de pe[ter` sunt tare ude a[a c` improviz`m dintr-o cutie de aluminiu o plit` [i le perpelim pe aragaz.
Intr`m în pe[ter` la ora 13. De la PP1 (cota -90 metri, vezi harta 61) în- cepem s` cart`m un sistem de galerii la- birintice care se dezvolt` înspre sud-est. Printr-un pu] se intercepteaz` punctul
31
Mun]ii Rodnei
un]ii Rodnei
47  Ic  Giurgiu (stânga) [i Gabriel Silv`[anu (aici la intrarea pe[terii)
 
 
cel mai coborât al pe[terii, pe pârâul sub- teran, cota -98 metri. Spre est p`trundem  în Sala Haosului: 8 x 3 x 25 metri. G`sim acolo scurgeri [i forma]iuni de culoare roz-portocalie. În nord-est-ul s`lii o gale- rie parcurs` de un pârâu se „termin`” amonte cu 2 cascade. Tavanul este jos [i amân`m baia pentru alt`dat`.
Ne îndrept`m apoi c`tre cap`tul atins pe 11 iulie 1978 în Galeria Loazbe- lor. Trebuie s` urc`m s`ritoarea de 2 me-
tri. O urc`m [i s` vezi surpriz`! Galeria urc` în continuare, pân` la cotele -26,2 [i -24,8 metri, apoi coboar` pân` la adânci- mea de -57 metri. În por]iunea descen- dent` l`]imea galeriei ajunge la 16 metri iar în`l]imea ei la 12 metri. Apare un pu- ternic curent de aer dar se pierde brusc. Lanterna abia lumineaz` din perete în perete. Am cartat în aceast` intrare 452 metri. Dezvoltarea pe[terii a urcat la 1894 metri iar denivelarea negativ` este
acum de -98 metri. Revenim la exterior la ora 6,15. La ora 10 ciobanii ne anun]` c` au
g`sit în Muntele Paltinu pe[tera pe care o c`utam înc` din iunie 1977.
Sosesc Leon Bârte (descoperitorul Pe[terii Izvorul T`u[oarelor) [i Vasile Strugaru, din Parva.
 Apoi vin Costel Roman, Dan Nanu, Traian Bujor, care au urcat de pe Gu[et.  Acolo a început alt` tab`r` de explorare a
32
Mun]ii Rodnei
un]ii Rodnei
48  Imagini din locuri concre]ionate,  nu pu]ine la num`r, aflate în imediata apropiere
a pârâului colector (care se întinde între cotele -85 [i -98,5 metri).  foto: Gabriel Silv`[anu (într-o vizit` cu elevi din Bucure[ti)
Natura României, nr. 40, septembrie 2013; www.romania
 
 
clubului nostru, care avea drept obiectiv principal Pe[tera de la Jgheabul lui Za- lion. Cei trei vor s` fac` o vizit` în Grota  Zânelor [i ne cer o hart .
Programul de întrevederi o dat` ter- minat, mânc`m [i apoi dormim vreo cinci ore. Seara mergem la ciobanii de la stâna de la vest de Tarni]a Prelucii, vecinii no[- tri, unde degust`m câte pu]in din unele bun`t`]i: ca[, brânz`, urd`, jinti]` cald` [i rece, zer. {i ei vor continua s` ne viziteze la cort, ca s` mai schimbe o vorb` [i s` se uite la Lun` cu binoclul lui Gabi.
18 iulie 1978 descoperim pe[teri în
Paltinu
Mergem s` c`ut`m Pe[tera din Pal- tinu. O g`sim (Pe[tera de sub Nedeia Rea din Paltinu, 1022/5, imaginea 10) cu
ajutorul unui cioban strunga[, sub Nedeia Rea, pe fa]a dinspre Valea Gu[etului.
Mai sus de ea, Ic` descoper` o mic` gur` (Avenul din Paltinu, 1022/11, imagi- nea 14) [i începe s` o l`rgeasc`. Gabi, care se udase complet într-un târâ[ lung de 4 metri din Pe[tera de sub Nedeia Rea, pleac` mai repede spre cort. La ora 21,30 ne culc`m.
19 iulie 1978 ajungem
la baza primei cascade
Intr`m iar în Grota Zânelor. Înce- pem s` cart`m pe o galerie care pleac` spre vest de sub s`ritoarea de 3 metri din aval de Târâ[ul Gabi Silv`[anu (Galeria de  Acces, harta 61). Apar mereu ramifica]ii. Sistemul se dezvolt` c`tre nord [i vest. Urc`m o s`ritoare de 2 metri. Intr`m în
alt` galerie parcurs` de un pârâu subteran apoi intercept`m cursul de ap` principal. Îl urm`m spre amonte pânâ la un târâ[.  Aval de acest loc o galerie porne[te c`tre nord. Dep`[im o plac` [i ajungem într-o s`li]`. Cu o pung` de plastic fix`m punc- tul de reper PP2 (cota -80 metri).
Hot`râm s` termin`m pe ast`zi cu cartarea. Pentru c` suntem la sfâr[itul acestei campanii de topografiere vom fa- ce o recunoa[tere spre galeriile înc` ne- parcurse. Spre stânga [i dreapta pleac` mai multe galerii. Amonte de târâ[ul an- terior men]ionat intercept`m iar pârâul principal. Apare dintr-o gaur` impenetra- bil` pentru noi, de unde sufl` un puternic curent de aer. O lu`m spre stânga [i în- spre nord ajungem sub o cascad` abun- dent` care cade de la 4 metri în`l]ime în- tr-un lac. Dincolo de buza ei se vede o galerie care suie spre inima muntelui. Cascada asta nu poate fi urcat` decât cu
33
Mun]ii Rodnei
un]ii Rodnei
49  Imagini din locuri concre]ionate,  nu pu]ine la num`r, aflate în imediata apropiere
a pârâului colector (care se întinde între cotele -85 [i -98,5 metri).  foto: Gabriel Silv`[anu (într-o vizit` cu elevi din Bucure[ti)
Natura României, nr. 40, septembrie 2013; www.romania
 
 
ajutorul unui catarg de escalad`; pere]ii sunt surplomba]i, din gresie, nu au fisuri!
 Am ajuns cu cartarea galeriilor la 2182 metri dezvoltare total`. Iar acum, la finalul acestei tabere, am mai parcurs cam 200 de metri. Grota Zânelor devine a do- ua pe[ter` ca lungime din Mun]ii Rodnei [i din Carpa]ii R`s`riteni. Aceast` intrare  în subteran a durat 9,30 ore.
20 iulie 1978 descoperiri în bazinul
superior Gu[et
Strângem cortul [i coborâm spre ta- b`ra de pe Gu[et a clubului nostru. Pe drum, Ic` se opre[te la un moment dat ca s`-[i pun` pelerina de ploaie. Gabi, aflat cu circa 300 de metri înainte aude în spa- te, pe potec`, un zgomot necunoscut. Se
 întoarce [i vede c` nu este Ic` ci un urs care traversa poteca. Animalul trece apoi prin ap` [i suie pe cel`lalt versant. Gabi execut` totu[i o lini[titoare prob` de re- zisten]`, transportând cu vitez` brusc sporit` rucsacul la vale. În timpul `sta gluga hanoracului era împins` în sus de p`rul care luase pozi]ie vertical`.
 Ajun[i în tab`ra colegilor afl`m c` în Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion (vezi http://www.romania-natura.ro/node/93) au descoperit o interesant` re]ea de gale- rii în zona intr`rii [i c` o echip` format` din trei persoane a ajuns la terminusul belgian (cota -145)!
Pe 21 iulie, Ic` Giurgiu, Costel Ro- man, Nelu Roman, Traian Bujor urc` în versantul drept al Gu[etului. Sunt aduse de acolo informa]ii privind Pe[tera de la Piatra Busuiocului (1022/6, harta 7b) [i Pe[tera Bârloaei (1022/1, harta 4).
Imediat ce revenim la Bucure[ti transpunem pe harta Grotei Zânelor vi- zele din carnet. Concluzii: [anse impor- tante de continuare în mai multe direc]ii.  A[a c` modific`m programul explor rilor imediat urm`toare: tab`ra speologic` care ar fi trebuit s` aib` loc în Mun]ii {ureanu este anulat` pentru o nou` expedi]ie la Grota Zânelor.
10-21 august 1978 descoperiri tot mai
spectaculoase
Pe 10 august seara plec`m din capi- tal` spre N`s`ud. Echipa: Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[anu, Niki Sandeschi, Mari- ana Rebigan, Adriana Carp. Avem cu noi
34
Mun]ii Rodnei
un]ii Rodnei
50  Imagini din locuri concre]ionate,  nu pu]ine la num`r, aflate în imediata apropiere
a pârâului colector (care se întinde între cotele -85 [i -98,5 metri).  foto: Gabriel Silv`[anu (într-o vizit` cu elevi din Bucure[ti)
Natura României, nr. 40, septembrie 2013; www.romania
 
 
un catarg de escalad` de 5 metri, confec- ]ionat din cinci buc`]i cam de un metru fiecare. Cânt`re[te 14,5 kilograme. A[a c` transportul bagajelor de la mina Gu[et pân` la locul de tab`r` este mai obositor decât alt`dat`. Opera]iunea dureaz` [ase ore; pentru prima dat` am urcat spre Tar- ni]a Prelucii pe timp frumos! Pe 12 au- gust ne odihnim [i ne bucur`m de frumu- se]ea mun]ilor din jur.
13 august 1978 escalad`m primele cascade
Intr`m în Grota Zânelor to]i cinci.  Avem doi saci de pe[ter` plini cu echipa- ment, mâncare [i baterii. Catargul este transportat separat.
Mergem direct la cascada de 4 metri (vezi harta 61), g`sit` în explorarea ante- rioar`, [i mont`m catargul. Ic` urc` pri- mul [i face o recunoa[tere a locurilor. Ga-
leria este larg` [i înalt`; pe podea sunt blocuri pr`bu[ite. Apare o nou` cascad` mare, o treapt` de 4,2 metri, lat` de 4 me- tri. Aducem catargul aici [i o urc`m. Prin- tr-un târâ[ ascendent p`trundem într-o alt` galerie în gresii, caracteristic` Grotei  Zânelor. Pârâul subteran a disp`rut. Prin- tre bolovani, unul are dimensini impresi- onante: 11 x 2 x 3 metri.
O galerie ne conduce spre nord-est, la un horn de 4 metri care ne scoate într- un labirint ud [i plin de argil`. Cartând pe aici ne ud`m complet. R`mân totu[i dou` semne de întrebare. În plus, în punctul cel mai estic al labirintului (cota +12 me- tri), o galerie larg` de doi metri [i înalt` de un metru se termin` cu un laminor absolut inabordabil prin decolmatare. Poate cu exploziv… Dincolo „vedem” o galerie larg` [i înalt`; nici pere]ii ei, nici tavanul nu sunt posibil de luminat cu lan- terna!
 Venim cu cartarea înspre aval. În a-
monte de cascada de 4,2 metri (vezi harta 61) o galerie lateral` ne conduce la un pu] larg de 4 metri [i adânc de 10 metri. Ne chinuim aici mai bine de dou` ore încer- când s`-l coborâm. Fisurile sunt prea lar- gi; trei pitoane [i asigurarea suplimentar cu coarda a sc`rii nu sunt suficiente pen- tru a permite unuia dintre noi ca s`-l ex- ploreze. Pitoanele sar unul dup` altul…  Abandon`m, dar arunc`m în pu] o pung` de plastic cu o piatr` în`untru; cine [tie…
În aval de cascada de 4,2 metri g`sim pe stânga o galerie care înspre amonte d` la baza pu]ului care ne-a chinuit atât; tot galeria asta, înspre aval dubleaz` Galeria Catargului [i iese în amonte de PP2.
Hot`râm s` întrerupem cartarea [i s` mergem c`tre exterior. Dup` 21,15 ore veneam în tab`r` cu al]i 419 metri topo- grafia]i. Constat`m c` ni s-a umblat în rucsaci [i au fost furate o parte din dul- ciuri.
35
Mun]ii Rodnei
un]ii Rodnei
51  Imagini din locuri concre]ionate,  nu pu]ine la num`r, aflate în imediata apropiere
a pârâului colector (care se întinde între cotele -85 [i -98,5 metri).  foto: Gabriel Silv`[anu (într-o vizit` cu elevi din Bucure[ti)
Natura României, nr. 40, septembrie 2013; www.romania
 
u
R
d
52  Imagini din locuri concre]ionate,  nu pu]ine la num`r, aflate în imediata apropiere a pârâului colector
(care se întinde între cotele -85 [i -98,5 metri).  foto: Gabriel Silv`[anu (într-o vizit` cu elevi din Bucure[ti)
N
u
a
R
m
â
n
e
n
4
s
p
e
m
b
e
2
w
r
o
m
a
n
a
15 august 1978 ajungem la baza altor cascade
 Ast`zi intr doar Ic` [i Gabi. Ceilal]i se preg`tesc de plecare. Ajungem la PP2 (cota -80,5 metri) [i începem s` cart`m c`tre prima cascad` din Galeria Catargu- lui. Numeroasele ramifica]ii ne oblig` s` l`s`m în punctele de viz` bile]ele de hâr- tie cu num`rul locului. Ideea a fost folosi- toare. Putem acum s` [tim cotele atinse  în cap tul amonte al Galeriei Catargului, anume +10 [i +12 metri. Denivelarea pe[terii a trecut a[adar de 100 de metri.
 Aval de prima cascad` din Galeria Catargului, un târâ[ cu superbe gururi cu michelite ne conduce într-un sistem de galerii care debu[eaz` înspre nord într-o alt` galerie mare. Panta este accentuat`, bolovanii sunt mai mul]i decât oriunde pân` acum, întâlnim cascade peste tot.  Vedem primul liliac viu.
Spre cap`tul amonte al noii mari ga- lerii ajungem la cotele -18,65 [i -20,9 me- tri. La ultima cot`, o gr`mad` de bolovani instabili, înalt` de peste cinci metri, îm- piedic` deocamdat` accesul într-o galerie de dimensiuni importante. La cotele -53
[i -42 metri cad dou` cascade, de câte 6 metri fiecare. Catargul nostru ar fi prea mic pentru astfel de obstacole.
Ceasul a stat, Gabi se simte obosit.  A[a c` hot râm s` ie[im din pe[ter`. Cre- deam c` va fi lumin` dar noaptea este în toi! Ora 2,20. A fost o tur` de 12 ore [i am cartat 404 metri de galerie. Dezvoltarea total` a pe[terii a urcat la 3,005 kilometri.
16 august 1978 Odihn` [i îngrijire a echipamentului.
17 aug
ust 1978 deroc`ri pe culmea Paltinul
Suim pe Paltinu pentru a ajunge la gura descoperit` de Ic` pe 18 iulie 1978 (Avenul din Paltinu, 1022/11, harta 14). Dup` dou` ore de spart Gabi reu[e[te s` coboare, expirând aerul din pl`mâni, un pu] de 5 metri. Urmeaz` o galerie de 4,5 metri [i... gata. Ie[irea lui este imposibil` [i nu reu[im decât dup` înc` o or` de spart alternativ, din exterior [i interior. În fine, suntem iar împreun`.
Mergem la Pe[tera de sub Nedeia Rea (1022/5, harta 10). Gabi sparge o for-
ma]iune [i avanseaz` 11 metri într-un tâ- râ[. La întoarcere, aceea[i întâmplare: nu mai poate ie[i. Ic` îl ajut` tr`gându-l de mâini.
În 5,30 ore am g`sit 20,5 metri de galerie. Ic` are bra]ele sleite [i julite de atâta spart, Gabi coatele [i genunchii ro[ii [i umflate de atâta ramonaj [i împins. A  fost totu[i o dup`-amiaz` interesant`: am rezolvat dou` semne de întrebare. Asta da odihn` activ`.
18 aug
Galeria Cascadelor
Intr`m în Grota Zânelor pe la ora 12. Prima preocupare este s` rezolv`m câteva semne de întrebare r`mase în labirinturi- le de la sud-vest de Târâ[ul Gabriel Silv`- [anu [i PP2. Reu[im asta, f`r` s` mai ad`- ug`m aici alte semne de întrebare (galerii neparcurse/ necartate).
La nord-est de PP2 descoperim o galerie în care intr`m destul de greu, du- p` un ramonaj târâ[ acrobatic peste ni[te blocuri suspendate deasupra unei casca- de. Suind o cascad` de 2 metri care sare
Mun]ii Rodnei
un]ii Rodnei
37
53  Culoarul întunecat din dreapta conduce c`tre Galeria Cascadelor, la început prin locuri
col]uroase. Adrian Mihalce se afl` aici aproape de PP2, cota -80,5 metri (vezi harta 61).  foto: Gabriel Silv`[anu
Natura României, nr. 40, septembrie 2013; www.romania
 
 
dintr-un jgheab ([i care trebuie s` fie foarte nepl`cut` la debite sporite) intr`m iar`[i într-o galerie de dimensiuni mari, cu blocuri pr`bu[ite [i cascade. Dup` ce v`zusem Galeria Loazbelor, Galeria Ca- targului [i Galeria Liliacului, aceast` Ga- lerie a Cascadelor - studiind harta - o pre- v`zusem c` exist` [i o c`utasem cu r`b- dare [i încredere.
Mergând înspre amonte pe aceasta, la cota -63,6 cade o cascad` de 5 metri. Va trebui revenit aici cu catargul.
Panta se accentueaz`. O cascad` în trepte, de 7,5 metri, ne duce sub o îngr`- m`dire urât` de bolovani. Ic` vede o con- tinuare printre ei [i, cu toate protestele lui Gabi de a nu risca, urc` extrem de a- tent [i încet o s`ritoare de 3,5 metri prin haosul de piatr` care pare c` se va pune în mi[care la cea mai mic` neaten]ie a noas- tr`. Sus, din cauza emo]iei, este lac de transpira]ie! Un moment de pauz` pen- tru a lini[ti tremurul picioarelor, apoi o scurt` recunoa[tere. În sus se vede o gau- r` larg` [i neagr`. Vine [i Gabi. Probabil c` a respirat destul de discret în timp ce ur- ca s`ritoarea. În continuare este haluci- nant s` vezi cum sub picioare, la cea mai mic` atingere, se mi[c` blocuri de sute de kilograme!
 Ajungem la o ramifica]ie (vezi harta 61). La dreapta, o s`ritoare de 3-4 metri [i sus o galerie. Friabilitatea peretelui îl face pe Ic` s` renun]e la escalad`, dar Ga- bi care sper` c` o priz` de 0,5 x 0,3 metri  îl va ]ine, încearc . R`mâne suspendat în- tr-un ramonaj larg la doi metri de podea,  în timp ce priza se desface în buc`]i. Co- boar` cu ajutorul lui Ic`.
Spre stânga reu[im s` urc`m o cas- cad` de 2 metri. (La întoarcere o vom co- borî acrobatic. Ic` se ]ine cu bra]ele de o forma]iune iar Gabi vine la vale ]inându- se de o ching` legat` de piciorul lui.) Ur- meaz` dou` s`ritori, ambele acoperite cu crust` de calcit. Galeria urc` mereu, este larg`. Tavanul începe s` coboare. Apare un târâ[ din care sufl` curent de aer. Ic`  încearc` s treac dar nu reu[e[te din ca- uza unui bolovan care va trebui spart. Am ajuns la cota -2 metri.
Începem cartarea. Coborâm la fel de impresiona]i S`ritoarea Sinistr`, casca- dele [i ajungem în final la PP2.
Suntem obosi]i mai ales psihic. În- cepem s` lu`m vize pentru a termina de cartat partea de nord a labirintului de la PP2. O lateral` care p`rea s` se termine dup` patru metri va duce îns` la pârâul subteran principal, pe care îl credeam pierdut! Gabi face o scurt` recunoa[tere,
d` de câteva ramifica]ii, dar nu [i de ca- p`t. Pe[tera continu` a[adar [i pe aici. Am cartat 591 de metri [i hot`râm s` ne o- prim.
 Avem de scos la exterior un sac de pe[ter` plin cu material de explorare dar [i catargul. Ne cam dor coatele [i genun- chii, totu[i, de la PP2, în dou` ore, reu[im s` ie[im. La 6 diminea]a suntem afar`.
La ora 15 începem s` strângem baga-  jele [i coborâm la mina Gu[et. Este vreme splendid`. Atmosfera foarte curat` las` privirea s` alunece pân` departe spre sud, c`tre alte masive montane. Suntem mul]umi]i c` Grota Zânelor a ajuns la 3596 metri lungime [i 110 (-98/ +12) metri denivelare [i ne bucur`m c` conti- nu`. Ce-i drept, semnele de întrebare r`- mase sunt din ce în ce mai greu de ata- cat... Catargul va trebui lungit. Pe 21 august sosim în Bucure[ti.
1-8 iulie 1979 continu`m descoperirile
Ic` Giurgiu [i Gabriel Silv`[anu vin iar`[i la Grota Zânelor.
În prima intrare (12 ore) topogra- fiem 296,2 metri pe Galeria de Acces [i în zona (cu violet) din extremitatea vestic` a pe[terii.
În cea de a doua intrare în pe[ter` (12 ore) rezolv`m, cu ajutorul catargului, semne de întrebare din peretele estic al Galeriei Liliacului.
Dup` descoperirile pe care le-am f`- cut acum re]eaua subteran` urc` de la 3596 la 4004 metri dezvoltare.
1-10 august 1979 cea mai ramificat` pe[ter`
din ]ar`!
Ic` Giurgiu [i Silviu Iano[ sosesc la Grota Zânelor.
Prima intrare în pe[ter` va dura 18,15 ore. Descoperim 179 metri. Înc` 8 s`ritori [i trei cascade au fost urcate.
Pe Galeria Liliacului, în peretele es- tic, în dreptul cotei -41,8 metri (vezi har- ta 61) se exploreaz` o galerie cu cascade, paralel` cu Galeria Liliacului, pe care în- spre amonte se urc` 26 metri denivelare iar spre aval se coboar` 14 metri denive- lare (dezvoltare total` 114,5 metri).
Tot pe Galeria Liliacului, aval de ter-
minusul de la cota +20,9 metri, în pere- tele nordic se mai g`se[te o galerie de 6 metri lungime.
Pe Galeria Liliacului, amonte de co- ta -53,25 metri, urc`m cascada de 6 metri din peretele nordic: o galerie conduce de la buza ei în amonte tot în peretele Gale- riei Liliacului.
Pu]ul de 2,5 metri din sud-vestul Galeriei Liliacului (cu o galerie de 3 me- tri la baz`) este coborât pe sc`ri]a legat` de catargul pus orizontal deasupra gurii sale.
Noaptea care urmeaz` aduce o fur- tun` extrem de puternic`. Nu suntem si- guri c` cortul va rezista pentru c` be]ele sunt îndoite de vânt de mai multe ori. Le ]inem cu mâinile, fiecare dintre noi câte un b`], ca s` contracar`m imediat flex`ri- le pe care le aduce brusc vijelia [i s` r`mâ- n` un pic de aer cât de cât uscat între noi, pentru c` bureaz` prin mai multe zone ale acoperi[ului nostru. Furtuna se poto- le[te c`tre diminea]` [i nu mai suntem nevoi]i s` apel`m la destina]ia de ajutor, pentru c` ne [i vedeam nevoi]i s` plec`m  în toi de noapte la stâna aflat în apropi- ere, la un kilometru. Dup` câteva ore constat`m cu stupoare c` stâna a fost dez- membrat`, luat` de [uvoaiele care s-au scurs prin poiana ei. Ciobanii adunau acum bârnele care formau pere]ii [i ce mai fusese în perimetrul lor! Pân` seara au ref`cut cl`direa de lemn.
 A doua intrare în subteran se va în- tinde pe 14,30 ore. Mai ad`ug`m 88 me- tri la dezvoltarea pe[terii.
Pe Galeria Cascadelor, în dreptul co- tei -24,25 metri folosim catargul pentru a urca cascada de 3,3 metri din peretele su- dic al galeriei; ad`ug`m astfel 60,7 metri dezvoltare [i urc`m 8,6 metri denivelare.
Pe Galeria Cascadelor, în dreptul co- tei -63,6 metri urc`m cascada de 6 metri (deasupra ei este o galerie de 3 metri dez- voltare).
Când ie[im g`sim cortul r`v`[it de animale (ciobanii nu terminaser` reorga- nizarea locului lor de munc` [i patrupe- dele r`m`seser` o perioad` nesuprave- gheate); rucsacul lui Silviu fusese în bun` parte mâncat (probabil de porci).
Lungimea total` a Grotei Zânelor a crescut de la 4004 la 4271 metri. Indicele de ramificare a pe[terii (dezvoltarea tota- l` împ`r]it` la extensie - care era 267 me- tri) ajunge la 16, ceea ce înseamn` record
na]ional: cea mai  ramificat` cavitate din
România.
 
a mers mai departe
Ic` Giurgiu, Adriana Ni]`, Ilie Bolo- veschi, Adrian Mihalce, Dan Hazaparu dep`[esc vechiul terminus de la cota +12 metri de pe Galeria Catargului, atingând - din s`li]a de la cota +12, pe o galerie de 7 metri lungime - un nou terminus, la +13,5 metri (vezi harta 61).
Pe Galeria Liliacului, ei trec de fi- nalul din august 1979, de la cota -14,7 metri, ad`ugând 43,2 metri de galerie [i ajungând la cota -5,3 metri (vezi harta 61).
 Aceast` explorare la Grota Zânelor fusese preg`tit` cu speran]a c` trei dintre colegii no[tri de club, mai micu]i de sta- tur` (Adriana Ni]`, Adrian Mihalce, Iuli-
ana Kovari), vor reu[i, condu[i de Ic` Giurgiu pân` la punctul terminus din a- val, de la cota minim`, s` treac` mai de- parte [i împreun` s` exploreze, eventual s` [i carteze galeriile descoperite. Pentru c` - în afar` de Ic` - ceilal]i acum prezen]i  în pe[ter` nu o cuno[teau, nu-[i d`deau seama de amploarea, complexitatea [i di- versitatea ansamblului de galerii, planul turei fusese astfel organizat încât ei s` vad` întâi o parte din cavitate, ocazie cu care se mai abordau o parte din semnele de întrebare (ceea ce s-a [i întâmplat) iar  în final se dorea cercetarea terminusului unde nu îngustimea galeriei era obstaco- lul pentru noi cei mai înal]i de statur` ci faptul c` în`l]imea noastr` f`cea ca siste- mul osos s` nu se poat` strecura printre coturile prea apropiate ale respectivului terminus. Nu mult dup` începutul turei, Iuliana Kovari a zis c` este deja destul de udat` [i c` iese la suprafa]` (cum nu era sigur s` plece singur`, a fost înso]it` de
 Aurel C`r bu[).  Am ajuns la locul din aval [i aici doar
 Adriana Ni]` a trecut imediat de punctul pentru care special venisem (Adrian Mi- halce a zis c` lui îi este frig [i c` nu mai are chef acum de explorare…). Ea a cobo- rât o treap` cam un metru, care duce la nivelul pârâului subteran, galerie care pri- me[te dup` doi metri, din stânga, un aflu- ent care poate fi parcurs pe trei metri lun- gime; apoi a continuat înspre aval, înc` nou` metri de-a lungul apei, pân` acolo unde nu mai puteam ]ine leg`tura verbal. Galeria continua, Adriana voia [i ea s` mearg` mai departe. Ne-am conversat re- pede [i, din p`cate, decizia sigur` nu pu- tea fi decât s` o rug`m s` revin` lâng` noi. Ceea ce s-a întâmplat, cu regrete [i din partea ei, dar [i a lui Ic` Giurgiu. În locul acesta încercasem într-o tur` anterioar` s` spargem ceva din pere]ii galeriei, ca s` putem coborî s`ritoarea, am încercat [i acum, dar nu am avut succes atât din cau-
Mun]ii Rodnei
un]ii Rodnei
39
54  Dup` explorarea din august 1981, de la stânga: Ic  Giurgiu, Ilie Boloveschi, Adriana
Ni]`, Dan Hazaparu, Adrian Mihalce, Toni. Numai Adriana a v`zut c` pe[tera continu`.  foto: Aurel C`r`bu[
Natura României, nr. 40, septembrie 2013; www.romania-natura.ro
 
za durit`]ii lor dar mai ales din cauza spa- ]iului [i pozi]iei care nu permiteau s` a- vem cursa necesar` de lovire (cu un baros de 3 kilograme).
 Au mai fost descoperi]i 80 metri dezvoltare în Grota Zânelor; lungimea ei total` a urcat la 4351 metri. Denivelarea a suit cu doi metri: 112 (-98,5/ +13,5). In- dicele de ramificare a pe[terii urca la 16,29. Intrarea în subteran a durat 16 ore.
14-16 noiembrie 1992 viscolul ne întoarce din drum
Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[anu, Mir- cea Vl`dulescu, Adrian R`dulescu, Valen- tin }intea, Bogdan Constantinescu, Dan Ple[a.
La urcarea de la mina Gu[et spre Grota Zânelor viscolul [i cea]a dens`, l`p- toas` ne-au stricat planurile. Se întâmpla
destul de des s` ne împiedic`m: din cau- z` c` aveam impresia c` vom pune pasul urm`tor în urcare, dar de fapt era cobo- râre; func]iona [i reciproca, credeam c` vom pune pasul urm`tor mai jos de nive- lul pe care eram dar ne poticneam de panta ascendent`. Ajunsesem pu]in sub altitudinea intr`rii, undeva pe Piciorul  Zânelor, dar din cauza st`rii meteorolo- gice nu ne mai puteam orienta [i ne-am  întors.
23-25 iu
clubului nostru?
Ic` Giurgiu, Mircea Vl`dulescu,  Adrian R`dulescu, Bogdan Constanti- nescu. Am intrat în pe[ter` pe 24 iunie, la ora 16 [i am ie[it pe 25 iunie la ora 4.
 Am descoperit pe Galeria Liliacului
Mun]ii Rodnei
un]ii Rodnei
40
55  Dup` explorarea din august 1981, în timpul unei vizite de sear` la stâna din apropiere;
de la stânga: Adrian Mihalce, Dan Hazaparu, Adriana Ni]`, Ic  Giurgiu.  foto: Ilie Boloveschi
56  Bogdan Constantinescu (sus) [i Adrian
R`dulescu la începutul turei din 1995. 
 
 
sunt: hart` Grota Zânelor,
centimetri (scara 1:200);
aceste din urm` dou` h`r]i
am eliminat - din cauza
Internet - caroiajul mili- metric [i re]eaua de
puncte de cartare). 
 
 
35,3 metri de galerie (amonte stânga fa]` de terminusul din august 1979, unde s-a atins cota +0,9 metri).
 Am realizat dou` imagini pe Galeria Loazbelor (46a, 46b).
Dezvoltarea total` a Grotei Zânelor urca astfel la 4384 metri. Indicele de ra- mificare a pe[terii a suit la 16,42.
Grota Zâ
nelor, sinteze
Harta pe[terii a fost realizat` la scara 1:200, care a permis pozi]ionarea a practic toate detaliile morfometrice necesare ex- plor`rilor.
{anse de continuare înc` exist`: - pe pârâul subteran, la cota -98,5
metri, în partea de sud a pe[terii (vezi h`r]ile 61, 62), explorare neterminat` în august 1981;
- poate, dincolo de vreunul dintre semnele de întrebare r`mase pe hart`;
- cine [tie, nu este imposibil ca noi s` fi sc`pat neobservat` vreo posibilitate de continuare;
- [i, nu în ultimul rând, nu este ex- clus ca mi[carea bolovanilor în unele zone ale pe[terii s` creeze culoare de acces
spre noi spa]ii, sau, de ce nu, un alt acces  în subteran.
Morfologic, pe[tera este format` din 5 galerii orientate nord-est sud-vest, par- curse pe por]iuni de pârâuri, care debu- [eaz` în pârâul colector orientat nord-vest sud-est. Cele cinci galerii, în ordine de la nord la sud, sunt: Liliacului (Tavanului plan), Catargului, Cascadelor, de Acces, Loazbelor. Ele au diferen]e de nivel între 60 [i 92 metri, astfel: Galeria Liliacului
(Tavanului plan) 78,65 metri Galeria Catargului 92 metri Galeria Cascadelor 76,35 metri Galeria de Acces 83,35 metri Galeria Loazbelor 60,77 metri.
Pe aceste 5 mari galerii se remarc` câteva caracteristici comune:
- În zonele superioare [i în zonele din apropierea jonc]iunii cu sistemul de galerii al pârâului colector apar calcarele.
- Zonele mediane ale celor 5 mari galerii sunt dezvoltate în roci care par a fi gresii, profilul galeriilor fiind aici foarte accidentat. L`]imea [i în`l]imea ajung la mai mul]i metri. Blocurile de pe podea sunt destul de instabile [i friabile.
- Pe anumite por]iuni întâlnim câte
dou` pâraie care curg paralel (Galeria Cascadelor, Galeria Loazbelor). Pe Gale- ria Catargului, aval de cascada de 4,2 me- tri exist` chiar [i o difluen]`.
Extensia pe[terii (distan]a dintre cele dou` mai îndep`rtate puncte de pe planul ei) este de 267 metri. Indicele de ramificare (dezvoltarea total` a pe[terii/  extensie) este de 4386/ 267 = 16,42.
Perioada cea mai favorabil` pentru explor`ri pare a fi 15 iulie - 20 august, când se constat` un minim al debitelor din pe[ter`. Nu am încercat înc` explor`ri  în timpul iernii, dar aceasta poate fi o perioad` în care debitul pârâurilor subte- rane s` ating` de asemenea un minim.
Grota Zânelor nu prezint` verticale foarte mari în calea exploratorului dar are totu[i 64 de s`ritori [i pu]uri între 1,3 [i 10 metri [i 18 cascade între 1,2 [i 7,5 me- tri. Multe dintre aceste praguri sunt foar- te dificile iar catargul de escalad` este in- dispensabil pentru trecerea lor. Fixarea pitoanelor este în general imposibil`. Multe dintre blocurile de pe podeaua ga- leriilor au fost foarte friabile: nu o dat` s-a întâmplat ca bolovani de 1-1,5 metri cubi s` se rup` sub greutatea exploratoru-
42
Tarni]a Prelucii [i Vârful Paltinu. 
Natura României, nr. 40, septembrie 2013; www.romania
 
lui.
Pentru cercetarea Grotei Zânelor au avut loc pân` acum 17 intr`ri (explor`ri/  [edin]e de cartare), care au durat în total 228 ore. Timpul petrecut în pe[ter` de cei care au luat parte la aceste expedi]ii a fost:
Ic` Giurgiu 224 ore Gabriel Silv`[anu 151,15
Siviu Iano[ 32,45 Nanu Brate[ 27,30 Niki Sandeschi 21,15 Mariana Rebigan 21,15  Adriana Carp 21,15 Dima {tefan 17,30 Costel Roman 16 Eva Roman 16  Adriana Ni]` 16 Ilie Boloveschi 16
 Adrian Mihalce 16 Dan Hazaparu 16 Mircea Vl`dulescu 12  Adrian R`dulescu 12 Bogdan Constantinescu 12  Adrian Done 4 Nelu Roman 4
Lungimea [i denivelarea cartate în Grota Zânelor au evoluat astfel:
Mun]ii Rodnei
un]ii Rodnei
denivelare
(metri)
septembrie 1976 500 metri 500 -88 iunie 1977 427 927 -97 iulie 1978 515
452 288
1414 în august 1978
3596 110 (-98/ +12)
iulie 1979 296,2 111,8
408 în iulie 1979
4271
august 1981 80 4351 112 (-98,5/ +13,5) iunie 1995 35 4386
63  Vedere din zona Tarni]a Prelucii
c`tre versantul stâng geografic al V`ii
Cormaia (vezi [i harta 1).
foto: Ic` Giurgiu
ie
Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[anu - Noi descoperiri speologice în Mun]ii Rodnei - Buletinul Clubului de Speologie "Emil Racovi]`" Bucure[ti, num`rul 6, 1979
Ic` Giurgiu - Jgheabul lui Zalion - vezi http://www.romania- natura.ro/node/95
43
Laptele
1931
Rabla
1912
 
cu \ncredere pe teren.
Avem ast`zi acces - prin televiziune, pres`, carte [i Internet- la multe locuri din lume,
dar nu [i la diversitatea peisagistic` a teritoriului României.
Pentru c` este u[or s` \nf`]i[ezi - cu date pu]ine - regiuni unde românii
nu vor merge s` verifice informa]ia;
pentru c` aducerea \n prim plan a datelor la zi, cu h`r]i [i imagini,
despre teritoriile noastre necesit` mult` minu]iozitate.
Revista  NATURA
-natura.ro
nu omit ce este important [i actual \n spa]iul geografic românesc,
ofer` ilustra]ie extrem de bogat`,
\n premier` detaliat explicat`, face trimiteri la bibliografie.
{i este astfel preg`tit` \ncât s` fie prieten de nelipsit la drum,
color sau alb-negru, listat` par]ial sau total.
Revista ofer` [i ample spa]ii de publicare pentru cei care
nu-[i pot permite cheltuielile impuse de editarea [i difuzarea unor lucr`ri,
mai ales despre regiunile considerate „neinteresante”
din punct de vedere geografic, turistic, istoric.