CONTENCIOS ADMINISTRATIV AN 3 AD PUB

1) Trăsăturile actului administrativ sunt:a. este forma juridică principală de activitate a administraţiei publiceb. reprezintă o manifestare de voinţă expresă, bilaterală şi supusă unui regim de putere publicăc. nu produce efecte juridice, adică nu dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice de drept

administrativ

ANS: A2) Sunt caracteristici ale actului administrativ: a. actul administrativ este, în principiu, irevocabilb. actul administrativ este adoptat/emis de către o autoritate publică în vederea organizării

executării legii şi executării în concret a acesteiac. actul administrativ trebuie învestit cu formulă executorie

ANS: B3) Principiul legalităţii actului administrativ presupune următoarele: a. actul administrativ să respecte doar condiţiile de oportunitate existente în momentul

emiterii/adoptării acestuiab. actul administrativ să fie emis/adoptat în limitele competenţei legale a autorităţii publice ierarhic

superioarec. calitatea actului administrativ de a corespunde Constituţiei şi legii în baza şi în executarea

căreia a fost emis

ANS: C4) Principiile care stau la baza procedurii administrativ-jurisdicţionale sunt: a. principiul contradictorialităţii şi principiul asigurării dreptului la apărareb. principiul subordonării activităţii administrativ-jurisdicţionale celei judiciarec. principiul disponibilităţii

ANS: A5) Reclamantul poate introduce acţiunea în contencios administrativ la: a. instanţa de la sediul autorităţii publice pârâteb. la alegere între instanţa de la domiciliul/sediul reclamantului şi cea de la sediul autorităţii

publicec. mai întâi la instanţa de la sediul autorităţii publice pârâte şi ulterior la domiciliul reclamantului

ANS: B6) Sistemul dualist de jurisdicţie în materia contenciosului administrativ este reglementat în: a. Franţa, Belgia, Italia, Germaniab. România şi Spaniac. Finlanda şi Anglia

ANS: A7) Temeiul constituţional al contenciosului administrativ este:a. numai art. 52 din Constitutie, republicatab. numai art. 126 alin.(6) din Constitutie, republicatac. art. 52 şi art. 126 alin. (6) din Constitutie, republicata

ANS: C8) Contenciosul administrativ se referă la: a. totalitatea litigiilor dintre autorităţile publice şi particulari, soluţionate de instanţe

judecătoreşti specializateb. activitatea de control exercitata asupra autorităţilor executivec. ori procedura prealabila solutionata pe calea recursului gratios sau ierarhic

ANS: A

9) Ministerul Public participă în litigiile de contencios administrativ în următoarele situaţii: a. sesizează instanţa de contencios administrativ competentă, când apreciază că prin emiterea

unui act administrativ normativ se vatămă un interes legitim publicb. în orice fază a procesului la soluţionarea cererilor în contencios administrativ, având ca obiect

anularea unui act administrativ individualc. când instanţa de contencios administrativ dispune, din oficiu, introducerea în cauză a Ministerului

Public, pentru apărarea unor drepturi şi interese legitime private

ANS: A10) In cazul actiunilor promovate de Agentia Nationala a Functionarilor Publici procedura prealabilă este: a. facultativab. obligatoriec. poate fi urmată concomitent cu acţiunea în contencios administrativ

ANS: A11) Pot fi persoane vătămate, în sensul legii contenciosului administrativ şi:a. un grup de persoane fizice, cu personalitate juridică, titular al unor drepturi şi interese publiceb. organisme sociale care invocă o vătămare, printr-un act administrativ, a unui interes legitim

publicc. un grup de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi şi interese legitime

publice

ANS: B12) Noţiunea de „autoritate publică”, reprezintă potrivit dispoziţiilor legii contenciosului administrativ:a. orice organ de stat sau al unităţilor-administrativ teritoriale care acţionează, în regim de

putere publică, pentru satisfacerea interesului public generalb. orice formaţiune politică reprezentată în Parlamentul Românieic. persoane fizice, care au statut de utilitate publică sau prestează un serviciu public, în regim de

putere publică

ANS: A13) Forma scrisă a actului administrativ este necesară pentru:a. publicarea în Monitorul Oficial al Românieib. executarea şi respectarea întocmai de către cei cărora li se adreseazăc. posibilitatea revocării de către organul emitent sau cel ierarhic superior

ANS: B14) Dreptul de tutela administrativă se exercită prin:

a. Prefectb. Guvernc. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

ANS: A15) Prefectul poate ataca în contencios administrativ: a. hotărârile de guvernb. actele pe care le consideră nelegale, emise de autorităţile publice localec. actele autorităţilor publice centrale

ANS: B16) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate ataca în contencios administrativ: a. actele autorităţilor publice centrale în condiţiile Codului Munciib. actele autorităţilor publice centrale şi locale prin care se încalcă legislaţia privind funcţia

publicăc. actele autorităţilor publice centrale sau locale prin care se aduce atingere interesului public.

ANS: B

17) Condiţiile de admisibilitate a cererii de sesizare cu excepţia de nelegalitate sunt, potrivit art. 4 din legea contenciosului administrativ:a. obiectul excepţiei de nelegalitate să vizeze un act administrativ unilateralb. să nu existe pe rolul instanţelor judecătoreşti un alt proces în legătură cu acelaşi act administrativc. soluţionarea litigiului pe fond să nu depindă de actul administrativ a cărui nelegalitate se invocă

ANS: A18) Caracteristicile procedurii de soluţionare a excepţiei de nelegalitate sunt: a. competenţa de soluţionare aparţine instanţei învestită cu judecarea fondului litigiuluib. excepţia de nelegalitate se judecă de urgenţă, cu citarea părţilor şi a emitentului actului

administrativc. recursul împotriva soluţiei primei instanţe se declară în termenul de 15 zile prevăzut de Codul de

procedură civilă

ANS: B19) Nu pot fi atacate în contenciosul administrativ: a. actele administrative care privesc raporturile dintre instanţele judecătoreşti şi Parlamentb. ordinul prefectului de numire în funcţii publicec. actele de comandament cu caracter militar

ANS: C20) Sunt exceptate de la controlul judecătoresc al instanţei de contencios: a. actele administrative care fac obiectul unei jurisdicţii administrative specialeb. actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede, prin lege

organică, o altă procedură judiciarăc. actele administrative emise, cu exces de putere, pentru aplicarea stării de asediu

ANS: B21) Jurisdicţiile administrative speciale au următoarele caracteristici:

a. sunt obligatoriib. sunt guvernate de principiul celerităţiic. facultative

ANS: C22) Situaţiile care pot genera conflictele soluţionate pe calea contenciosului administrativ sunt următoarele:a. emiterea unui act administrativ considerat vătămătorb. refuzul nejustificat al unei autorităţi publice de a aproba proiectul unei hotărâri de guvernc. încheierea unui contract între o autoritate publică şi un membru al Guvernului

ANS: A23) Plângerea prealabilă poate fi formulată, potrivit art. 7 din legea contenciosului administrativ, de:

a. persoana vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ unilateralb. persoana vătămată care a optat pentru procedura administrativ-jurisdicţională prevăzută prin lege

specialăc. persoana care se consideră vătămată printr-un act administrativ normativ adresat altui subiect de

drept

ANS: A24) Plângerea prealabilă are caracter: a. facultativb. obligatoriuc. de sesizare a instanţei de contencios administrativ

ANS: B

25) Termenul de formulare a plângerii prealabile este, potrivit dispoziţiilor legii contenciosului administrativ: a. 30 de zile de la emiterea actului administrativ individualb. oricând pentru actul administrativ unilateralc. 30 de zile de la comunicarea actului administrativ individual

ANS: C26) În cazul contractelor administrative, plângerea prealabilă semnifică: a. încetarea efectelor contractuluib. încercarea unei concilieri, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă referitoare la

litigiile comercialec. ori desfiinţarea de drept a contractului administrativ

ANS: B27) Termenul de 6 luni pentru formularea plângerii prealabile în cazul contractelor administrative începe să curgă:a. de la data încheierii contractului, în cazul litigiilor legate de încheierea luib. de la data încetării obligaţiilor contractuale, în cazul litigiilor legate de executarea luic. de la data producerii efectelor juridice ale contractului

ANS: A28) Natura juridică a termenului de 6 luni de la emiterea actului, prevăzut de art. 7 alin. 7 din legea contenciosului administrativ este: a. de decădereb. de prescripţiec. de recomandare

ANS: B29) Condiţiile de fond ale exercitării acţiunii în contencios administrativ sunt: a. actul atacat să fie act administrativ normativ, în formă tipică sau asimilatăb. actul atacat să emane de la un organism social care apără valori de interes generalc. actul atacat să vatăme un drept recunoscut de lege sau un interes legitim privat sau public

ANS: C30) Sunt condiţii de formă şi procedurale ale exercitării acţiunii în contencios administrativ: a. îndeplinirea procedurii prealabile, prin formularea recursului graţios şi/sau a recursului

administrativ ierarhicb. sesizarea cu acţiune directă a instanţei de contencios administrativ competentec. persoana vătămată să se adreseze într-un termen rezonabil instanţei de contencios administrativ

ANS: A31) Sunt condiţii de exercitare ale acţiunii în contencios administrativ:a. introducerea acţiunii într-un termen de 30 de zile de la comunicarea răspunsului la plângerea

prealabilă sau a refuzului nejustificat de a soluţiona cerereab. actul administrativ atacat să nu fie din cele exceptate de la controlul instanţei de contencios

administrativc. acţiunea să aibă ca obiect anularea unui act administrativ individual

ANS: B32) Persoana vătămată poate solicita instanţei de contencios administrativ: a. anularea în tot sau în parte a actului administrativb. revocarea actului administrativc. reducerea pagubei cauzate prin actul administrativ vătămător

ANS: A33) Persoana vătămată mai poate solicita instanţei de contencios administrativ şi: a. declararea ca neconstituţională a unei ordonanţe de guvernb. reparaţii pentru daune moralec. obligarea autorităţii pârâte la retragerea actului administrativ vătămător

ANS: B34) Instanţa de contencios administrativ poate pronunţa următoarele soluţii: a. să răspundă reclamantului în sensul rezolvării favorabile a cereriib. să acorde daune materiale şi/sau morale în cazul anulării actului administrativc. să respecte legea în executarea căreia a fost emis actul administrativ

ANS: B35) Litigiile privind contractele administrative, pe care instanţa de contencios administrativ le poate soluţiona sunt: a. exclusiv cele legate de încheierea şi executarea contractelor administrative

b. cele privind durata executării contractului administrativc. cele legate de faza premergătoare încheierii contractului, precum şi cele în legătură cu

încheierea, modificarea, interpretarea, executarea şi încetarea contractului administrativ

ANS: C36) Principiul după care se soluţionează litigiile având ca obiect contractul administrativ este:

a. principiul securităţii raporturilor juridiceb. regula subordonării principiului libertăţii contractuale faţă de principiul priorităţii

interesului publicc. principiul libertăţii contractuale

ANS: B37) Condiţiile de exercitare a acţiunii în contencios administrativ de către persoana vătămată prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe sunt: a. invocarea pe cale principală a excepţiei de neconstituţionalitateb. introducerea unei acţiuni principale, însoţită de excepţia de neconstituţionalitatec. obiectul principal al acţiunii să fie constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din

ordonanţă

ANS: B38) Persoana vătămată prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate solicita instanţei de contencios administrativ şi: a. anularea actelor administrative emise în baza ordonanţeib. pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să înlocuiască ordonanţa declarată neconstituţionalăc. anularea ordonanţei şi amendarea emitentului actului

ANS: A39) Competenţa materială de soluţionare în fond a litigiilor privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale revine:

a. tribunalelor administrativ-fiscaleb. secţiilor de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, în cazul litigiilor privind taxe

şi impozite şi accesorii ale acestora în valoare de până la 500.000 leic. instanţei judecătoreşti care exercită un control de plină jurisdicţie

ANS: B40) Secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale Curţilor de Apel au competenţa să judece: a. în primă instanţă, litigiile privind actele administrative emise de autorităţi publice localeb. ca instanţă de recurs, recursurile declarate împotriva sentinţelor pronunţate de secţiile civile şi

comerciale ale tribunalelorc. litigiile privind taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora în

valoare mai mare de 500.000 lei

ANS: C41) Litigiile de contencios administrativ se soluţionează:a. în sistemul triplului grad de jurisdicţie (fond, apel, recurs)b. în sistemul dublului grad de jurisdicţie (fond şi recurs)c. în primă şi ultimă instanţă, în cazul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de

Casaţie şi Justiţi

ANS: B42) Competenţa teritorială în materia contenciosului administrativă este: a. exclusivăb. alternativăc. obligatorie

ANS: B43) Prin plângerea prealabilă, persoana vătămată poate solicita:a. anularea actului administrativb. emiterea unui alt act administrativc. reexaminarea actului administrativ cu caracter normativ sau individual

ANS: C44) Natura juridică a termenelor de 6 luni, respectiv 1 an prevăzute de art. 11 alin. (1) şi (2) din legea contenciosului administrativ este: a. ambele termene sunt de prescripţieb. ambele termene sunt de recomandarec. termenul de 6 luni este de prescripţie, iar cel de 1 an este termen de decădere

ANS: C45) Sunt exceptate de la respectarea termenului de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. (1) din legea contenciosului administrativ: a. acţiunile privind actele administrative cu caracter normativb. acţiunile introduse împotriva actelor administrativ-jurisdicţionalec. acţiunile formulate de Prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public şi Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici

ANS: A46) La primirea acţiunii, instanţa de contencios administrativ este obligată:a. fie să ceară autorităţii al cărei act este atacat să-i comunice de urgenţă acel actb. să dispună citarea părţilorc. să amendeze conducătorul autorităţii publice dacă autoritatea nu trimite, în termenul stabilit,

lucrările solicitate de instanţă

ANS: A47) Suspendarea executării actului administrativ în temeiul art. 14 din legea contenciosului administrativ se poate dispune: a. când se face dovada sesizării instanţei judecătoreşti cu acţiune în anularea actului administrativb. când sunt întrunite cumulativ condiţia existenţei cazului bine justificat şi necesitatea

prevenirii unei pagube iminentec. la solicitarea Ministerului Public

ANS: B48) Suspendarea de drept a executării actului administrativ intervine: a. când se emite un nou act administrativ în conformitate cu dispoziţiile legaleb. când s-a admis de instanţa de fond acţiunea în anularea actului administrativc. când se atacă de către Prefect sau Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici un act emis de

autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, în virtutea dreptului de tutelă

administrativă

ANS: C49) Instanţa de contencios administrativ poate pronunţa următoarele soluţii: a. să anuleze în tot sau în parte actul administrativ individual sau normativb. să oblige autoritatea publică să îşi revoce actul administrativ vătămătorc. să amendeze persoana fizică sau juridică, destinatară a actului administrativ

ANS: A50) În cazul litigiilor având ca obiect contracte administrative, instanţa poate pronunţa următoarele soluţii: a. obligă autoritatea publică să desfiinţeze contractulb. suplineşte consimţământul unei părţi când interesul public o cerec. stabileşte un termen de încetare a contractului

ANS: B51) Condiţiile de exercitare a acţiunii pentru despăgubiri, pe cale separată sunt: a. acţiunea să fie introdusă în termen de 1 an de la data la care persoana vătămată a cunoscut

sau trebuia să cunoască întinderea pagubeb. instanţa de fond să fi omis să se pronunţe cu privire la cererea accesorie privind despăgubirilec. când cererea de acordare a despăgubirilor a fost respinsă ca neîntemeiată de către instanţa învestită

cu soluţionarea acţiunii în anularea actului administrativ

ANS: A52) Instanţa de contencios administrativ învestită cu judecarea unui recurs declarat împotriva unei hotărâri pronunţate în primă instanţă, poate adopta una dintre următoarele soluţii: a. să respingă recursul ca inadmisibilb. să modifice sau să caseze hotărârea atacatăc. să trimită cauza spre soluţionare la autoritatea publică emitentă a actului administrativ atacat

ANS: B53) Instanţa de recurs va pronunţa o soluţie de casare cu trimitere spre rejudecare în următoarele situaţii: a. când instanţa de fond a soluţionat cauza în temeiul unei excepţii de ordine publicăb. când prima instanţă a soluţionat, în mod nelegal, fondul cauzeic. întotdeauna când va constata nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei atacate

ANS: A54) Este motiv de revizuire a soluţiilor pronunţate de instanţele de contencios administrativ: a. judecarea pricinii în lipsa unei părţi care nu a fost legal citatăb. când s-a încălcat principiul priorităţii dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. 2,

coroborat cu art. 20 alin. 2 din Constituţia Românieic. când soluţionarea cauzei depinde de un înscris nou

ANS: B55) Obligaţia publicării în Monitorul Oficial al României există pentru următoarele hotărâri judecătoreşti pronunţate în materia contenciosului administrativ: a. hotărârile prin care se anulează un act administrativ unilateralb. hotărârile de lămurire a dispozitivului unei sentinţe judecătoreşti

c. hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ

ANS: C56) Hotărârea judecătorească irevocabilă privind admiterea unei acţiuni în contenciosul administrativ trebuie executată:a. la cerereb. în termenul de 6 luni prevăzut la art. 11 din Legea contenciosului administrativc. în 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii

ANS: C57) Neexecutarea hotărârii judecătoreşti irevocabile de către autoritatea publică poate atrage:a. sancţionarea conducătorului autorităţii publice sau a persoanei obligate cu amendăb. obligarea autorităţii publice la plata dobânzii de referinţă B.N.R.c. răspunderea contravenţională a celui obligat prin hotărâre judecătorească

ANS: A58) Semnificaţia noţiunii de „exces de putere” este potrivit legii contenciosului administrativ: a. exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice, în limita competenţelor atribuite prin legeb. exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice cu încălcarea drepturilor şi

libertăţilor cetăţenilorc. exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice, cu încălcarea ordinelor emise de organul

ierarhic superior

ANS: B

59) Instituţia Curţii Federale Administrative, ca instanţă de jurisdicţie administrativă, există în: a. Franţab. Germaniac. Italia

ANS: B

60) Sistemul de jurisdicţie administrativă având cele mai multe similitudini cu cel din România este: a. cel al Spanieib. cel al Franţeic. cel al Italiei

ANS: A61) Prima reglementare proprie de organizare şi funcţionare a contenciosului administrativ român s-a realizat în perioada: a. 1866-1905, după adoptarea primei Constituţiib. după adoptarea Constituţiei din 1923c. prin Legea nr. 1/1967 a contenciosului administrativ

ANS: B62) Consiliul de Stat care a funcţionat în perioada 1864-1866, după Unirea Principatelor, avea următoarele atribuţii:

a. judecătoreştib. de soluţionare a litigiilor dintre administraţia publică şi particulari cu privire la acte

administrativec. singurul organ cu puteri executive al ţării

ANS: B63) Potrivit Legii contenciosului administrativ din 23 decembrie 1925, erau exceptate de la controlul judecătoresc: a. actele de guvernământb. decretele regalec. actele primului-ministru

ANS: A64) În cazul în care autoritatea emitentă a actului constată că acesta este nelegal are următoarele posibilităţi:a. să solicite organului ierarhic superior revocarea actuluib. să revoce el însuşi actul administrativ, după ce acesta a intrat în circuitul civilc. să solicite instanţei de contencios administrativ anularea propriului act, dacă acesta a produs

efecte juridic

ANS: C65) Pot avea calitate procesuală pasivă în litigiile de contencios administrativ: a. funcţionarul care se face vinovat de refuzul de a rezolva o cerere referitoare la un drept

subiectiv sau la un interes legitimb. o persoană terţă faţă de actul administrativ individual, când autoritatea publică emitentă, solicită

anularea propriului actc. ori doar persoanele cărora li se adresează, în mod direct, actul administrativ considerat vătămător

ANS: A66) Criteriile de stabilire a competenţei materiale a instanţei de contencios administrativ sunt: a. criteriul naturii juridice a actului administrativ atacatb. criteriul valoric în cazul actelor administrative care au ca obiect taxe şi impozite, contribuţii,

datorii vamale şi accesorii ale acestorac. criteriul modului de adoptare/emitere a actului administrativ

ANS: B67) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, potrivit legii contenciosului administrativ: a. toate acţiunile formulate în contencios administrativb. acţiunile introduse de Prefectc. acţiunile formulate de funcţionari publici, în temeiul Legii nr. 188/1999

ANS: B68) Efectele excepţiei de nelegalitate sunt: a. instanţa va putea dispune atât anularea actului, cât şi să constate nelegalitatea luib. hotărârea judecătorească prin care a fost soluţionată excepţia de nelegalitate produce efecte „erga

omnes”c. soluţia pronunţată asupra excepţiei de nelegalitate produce efecte doar între părţile litigiului

ANS: C69) Principiile recomandate de Comitetul Miniştrilor guvernelor statelor membre ale Consiliului Europei în ceea ce priveşte garanţia împotriva eventualelor efecte dăunătoare ale executării actului administrativ sunt: a. posibilitatea acordată reclamantului de a solicita autorităţii jurisdicţionale, înainte ca aceasta

să se pronunţe, de a cere măsuri de protecţie provizorie împotriva actului administrativb. măsurile de protecţie provizorie pot consta în retragerea actului administrativc. procedura urmată în faţa autorităţii jurisdicţionale să fie parcursă într-un termen rezonabil

ANS: A70) Refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere reprezintă:a. exprimarea explicită, cu exces de putere a voinţei de a nu rezolva cerereab. refuzul exprimat verbal de un funcţionar în privinţa rezolvării unei cereric. ori refuzul nejustificat de a primi cererea in vederea solutionarii

ANS: A71) Plângerea prealabilă poate fi formulată, potrivit art. 7 din legea contenciosului administrativ, de: 3.ca. persoana vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ unilateralb. persoana vătămată care a optat pentru procedura administrativ-jurisdicţională prevăzută prin lege

specialăc. persoana care se consideră vătămată printr-un act administrativ normativ adresat altui subiect de

drept

ANS: A72) Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge:a. de la data emiterii actului administrativb. de la data cand aceasta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubeic. de la data cand hotararea judecatoreasca de anulare a actului administrativ a devenit irevocabila

ANS: B73) Instanţa de executare a unei hotărâri de contencios administrativ este: a. instanţa care a pronuntat hotararea de fondb. instanţa de recurs care a rejudecat fondul cauzeic. instanţa a cărei hotărâre a rămas definitivă şi irevocabilă

ANS: A74) Un decret prezidenţial prin care se declară stare de asediu:a. poate fi atacat la instanţa de contencios administrativb. nu poate fi atacat la instanţa de contencios administrativc. poate fi atacat la instanta de contencios administrativ numai pentru exces de putere

ANS: C75) În urma deliberării cauzei, instanţa poate da următoarele soluţii: a. să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativb. să pronunte o hotarare care sa tina loc de act administrativc. sa oblige autoritatea parata la rectificarea actului contestat

ANS: A

76) Excepţia de nelegalitate poate fi ridicată:a. numai la instanţa de fondb. numai la instanţa de recursc. atât în primă instanţă cât şi în faza căilor de atac

ANS: C77) Prin sintagma „pagubă iminentă” se înţelege, potrivit art. 2 alin. (1) lit. n) din legea contenciosului administrativ: a. prejudiciul material viitor şi previzibilb. perturbarea gravă, existentă la momentul emiterii actului administrativ, a funcţionării unei autorităţi

publicec. prejudiciul născut, cert şi actual

ANS: A78) Instituţia contenciosului administrativ reprezintă unul din domeniile pe care legiuitorul le-a rezervat: a. reglementării legii ordinareb. reglementării prin hotărâri ale guvernuluic. reglementării legii organice

ANS: C79) Sunt asimilate actelor administrative, conform Legii 554/2004 următoarele contracte încheiate de autorităţile publice: a. contractele de vânzare cumpărareb. contractele de achiziţii publicec. contractele de locatiune

ANS: B80) Termenul de sesizare a instanţei în cazul actiunilor care au ca obiect contracte administrative curge: a. de la data încheierii procesului verbal de finalizare a procedurii concilieriib. de la data încheierii contractului in cazul litigiilor legate de incheierea luic. de la data stabilita prin contract, cu acordul partilor

ANS: A81) Introducerea recursului: a. suspendă executareab. nu suspendă executareac. suspenda executarea numai pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului cauzei

ANS: A82) Recursul în contencios administrativ se introduce în termen de: a. 15 zile de la comunicareb. 30 de zile de la pronunţare sau comunicarec. 10 zile de la pronuntare sau comunicare

ANS: A83) Recursul ierarhic se exercită la:

a. aceeaşi autoritate care a emis actul administrativ supus recursuluib. organul ierarhic superior organului care a emis actul ce a produs vătămareac. organul de control administrativ de specialitate

ANS: B84) Instanţa de executare în materia contenciosului administrativ este: a. judecătoria, ca instanţă de drept comunb. instanţa care a soluţionat fondul litigiului de contencios administrativc. secţia de contencios administrativ a tribunalului

ANS: B85) Împotriva unui act administrativ individual adresat unui subiect de drept poate introduce acţiune: a. numai persoana căreia i se adreseazăb. si altă persoană dacă prin emiterea actului i se vatamă vreun drept subiectiv sau vreun

interes legitimc. Avocatul Poporului, din oficiu

ANS: B86) Executarea hotărârii la care se refera art.22 din Legea contenciosului administrativ, se face în termenul;a. prevăzut de legeb. dupa investirea cu formula executorie, potrivit dreptului comunc. în cel mult 30de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii – dacă nu se prevede alt termen

ANS: B87) Pot fi atacate in contencios administrativ: a. numai actele normativeb. numai actele individualec. atat actele normative cat si actele individuale

ANS: C88) Plangerea prealabila are următoarele caracteristici: a. ca regula generala, are un caracter obligatoriub. se poate realiza concomitent cu promovarea actinunii in contencios administrativc. este obligatorie in cazul tuturor actiunilor adresate instantelor de contencios administrativ

ANS: A89) Avocatul Poporului poate introduce o actiune in contencios administrativ dacă: a. ilegalitatea actului sau refuzul autoritatii administrative de a-si realiza atributiile legale nu

poate fi inlaturat decat prin justitieb. în orice situatie in care constata ca este necesarc. apreciaza ca s-a incalcat un drept sau un interes legitim

ANS: A90) In cazul refuzului nejustificat de a solutiona o cerere, termenul de sesizare a instantei incepe sa curga de la data:a. depunerii cereriib. comunicarii refuzului nejustificat de solutionare a cererii c. nu exista nici un termen, iar cererea poate fi adresata instantei oricand

ANS: B91) Ordonantele de urgenta ale guvernului, precum si cele adoptate in baza unei legi de abilitare pot fi atacate:a. la instanta de contencios administrativ, printr-o actiune insotita de exceptia de

neconstitutionalitate, in masura in care obiectul principal nu este constatarea neconstitutionalitatii ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta

b. nu pot fi atacate la instanta de contencios administrativc. pot fi atacate numai la Curtea Constitutionala

ANS: A92) Actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate la instanta de contencios administrativ în termenul :a. de 6 luni prevazut de legeb. oricandc. de un an prevazut de lege

ANS: B93) Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de apel vor judeca, in prima instanta:a. litigii referitoare la acte administrative care privesc impozite si taxe, contributii, datorii

vamale mai mari de 500.000 leib. litigii referitoare la actele administrative emise de autoritatile publice localec. litigii referitoare la acte administrative atacate de prefect

ANS: A94) Actiunea in contencios administrativ va fi introdusa la: a. obligatoriu la domiciliul paratuluib. obligatoriu la domiciliul reclamantuluic. la domiciliul paratului sau la domiciliul reclamantului

ANS: C

95) Regula care trebuie respectată, potrivit Legii contenciosului administrativ, la solutionarea litigiilor privitoare la contractele administrative este :a. primeaza principiul libertatii contractualeb. principiul libertatii contractuale este subordonat principiului prioritatii interesului publicc. primeaza principiul prioritatii interesului general

ANS: B96) Cand obiectul actiunii in contencios administrativ il constituie un contract administrativ, instanta poate dispune:a. anularea acestuia in tot sau in parteb. se va declara necompetenta si va trimite dosarul instantei de drept comercialc. va putea suplini consimtamantul oricareia dintre parti

ANS: A97) Neexecutarea, in termen, a unei hotarari irevocabile a instantei de contencios administrativ atrage: a. aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de

intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotarareab. aplicarea unei amenzi de 10% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de intarziere

conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea

c. aplicarea unei amenzi de 15% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea

ANS: A98) Hotararea judecatoreasca prin care s-a anulat o hotarare de Consiliu local se publica: a. în Monitorul Oficialb. în Monitorul judetuluic. nu exista obligativitatea publicarii

ANS: B99) Potrivit Legii contenciosului administrativ, fapta de a nu executa o hotarare definitiva si irevocabila a unei instante de contencios administrativ:a. poate constitui infractiuneb. constituie contraventiec. constituie abatere disciplinara

ANS: Aa se sanctioneaza numai cu amenda

Neexecutarea unei hotarari definitive si irevocabile a unei instante de contencios administrativ are drept consecinţe: a.

b. se sanctioneaza contraventionalc. se poate pedepsi cu inchisoare

ANS: C101) Exceptia de nelegalitate se poate invoca:a. numai de reclamantb. de oricare dintre partic. numai de instanta

ANS: B102) Exceptia de nelegalitate se poate invoca:a. în fata oricarei instanteb. numai in fata instantei de drept comunc. numai in caile extraordinare de atac

ANS: A103) Prin ridicarea exceptiei de nelegalitate se poate invoca:a. numai nelegalitatea unui act administrativ normativb. numai nelegalitatea unui act administrativ individualc. ori nelegalitatea unui act administrativ normativ sau individual

ANS: C104) Solutia instantei competente sa judece exceptia de nelegalitate poate fi atacată: a. cu recurs in termen de 5 zile de la comunicareb. este definitivă si irevocabilac. cu recurs, in termen de 15 zile de la comunicare

ANS: A

105) Impotriva hotararilor date de instantele de contencios administrativ:a. exista posibilitatea folosirii cailor extraordinare de atacb. se poate folosi numai contestatia in anularec. nu poate fi folosita decat calea de atac a recursului

ANS: A106) Ministerul public poate sesiza instanta de contencios administrativ: a. cand apreciaza ca incalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor se

datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale individuale ale autoritatilor publice emise cu exces de putere

b. la cererea partii interesatec. cand partea vatamata este un minor

ANS: A107) Prin „persoana vătămată” se înţelege, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a din Legea contenciosului administrativ: a. orice persoană fizică sau juridică, titulară a unui drept ori a unui interes legitimb. persoană vătămată de o persoană juridică de drept privatc. vătămarea dreptului sau a interesului legitim să fie produsă printr-un act administrativ sau

prin nesoluţionarea în termenul legal a unui cereri

ANS: C108) Functionarul public care a elaborat, a emis sau a incheiat actul administrativ, sau dupa caz se face vinovat de refuzul de a a rezolva o cerere are următoarele posibilităţi:a. îl poate chema in garantie pe functionarul sau ierarhic de la care a primit ordinulb. va chema in garantie autoritatea publica in cadrul careia este angajat c. nu are calitate procesuala pentru a formula o astfel de cerere

ANS: A109) Taxa de timbru cerută pentru cererile formulate in baza Legii contenciosului administrative este: a. cea prevazută de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si

completarile ulterioare, pentru cauzele neevaluabile in banib. nu se plateste taxa de timbruc. taxa de timbru se stabileste de instanta de contencios administrativ, in functie de obiectul cererii

ANS: A110) Contenciosul obiectiv se refera la: a. posibilitatea judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului administrativ cu dreptul

obiectiv, cu legeab. posiblitatea judecatorului investit cu cererea de a stabili daca reclamantul a suferit sau nu o

vatamare a drepturilor sale subiectivec. posibilitatea judecatorului de a dispune anularea sau modificarea actului administrativ

ANS: A111) Contenciosul subiectiv se refera la:a. posibilitatea judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului administrativ cu dreptul

obiectiv, cu legeab. posibilitatea judecatorului investit si competent sa constate existenta si intinderea unor

drepturi subiective al caror titular este reclamantulc. posibilitatea judecatorului investit si competent sa solutioneze cauza de a dispune anularea sau

modificarea actului administrativ

ANS: B112) Contenciosul administrativ de anulare este: a. este contenciosul in cadrul caruia judecatorul investit va trebui sa cerceteze conformitatea actului

administrativ cu dreptul obiectiv, cu legeab. este contenciosul in cadrul caruia judecatorului investit si competent va trebui sa constate existenta

si intinderea unor drepturi subiective al caror titular este reclamantulc. este contenciosul in cadrul caruia judecatorul este competent sa pronunte anularea sau

modificarea actului administrativ constatat a fi nelegal

ANS: C113) In Franta, contenciosul administrativ a fost incredintat pentru prima data printr-o lege din 1790: a. unor tribunale administrative care faceau parte din sistemul administratiei publice, avand in

frunte Consiliul de Statb. instantelor de drept comunc. Curtilor Administrative de Apel

ANS: A114) Prin organisme sociale interesate se intelege:a. totalitatea autoritatilor publice care desfasoara proiecte de asistenta socialab. structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care au ca obiect

de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa caz, buna functionare a serviciilor publice administrative

c. totalitatea autoritatilor publice care au ca obiecte de activitate buna functionare a serviciilor publice administrative

ANS: B115) Notiunea de plangere prealabila desemneaza: a. cererea formulata in fata instantei de contencios administrativb. cererea prin care persoana vatamata intr-un drept al sau solicita acordarea de despagubiri;c. cererea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic superioare, dupa

caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, in sensul revocarii sau modificarii acestuia

ANS: C116) In cazul actelor admistrative atacate de Prefect si de Agentia Nationala a Functionarilor Publici, actul administrativ atacat este suspendat: a. ope legisb. suspendarea acestuia este lasata la aprecierea instanteic. doar la cererea partii interesate, in conditiile art.14 si 15 din Legea nr.554/2004, cu modificarile si

completarile ulterioare

ANS: A117) Actele administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul pot fi atacate:

a. la instanta de contencios administrative, dar numai pentru exces de putereb. nu pot fi atacate la o instanta de contencios administrativc. la instanta de drept comun, pe calea exceptiei de nelegalitate

ANS: B

118) Jurisdictiile administrative speciale sunt :a. obligatoriib. sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevazute de Lg.146/1997c. sunt facultative si gratuite

ANS: C119) Termenul de 6 luni prevazut pentru procedura prealabila este:a. un termen de decadereb. un termen de recomandarec. un termen de prescriptie

ANS: C120) Persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invoca apararea unui interes legitim public în următoarele modalităţi: a. pe calea actiunii principaleb. pe cale de exceptiec. numai in subsidiar, in masura in care vatamarea interesului legitim public decurge logic din

incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat

ANS: C121) Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral poate solicita:a. daune cominatoriib. daune interesec. reparatii pentru daune morale

ANS: C122) Dupa pronuntarea Curtii Constitutionale asupra neconstitutionalitatii ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta, instanta de contencios administrativ procedează astfel:a. se pronunţă pe fondul cauzei in Camera de Consiliub. repune cauza pe rol si solutioneaza litigiul potrivit deciziei Curtii Constitutionale c. repune cauza pe rol si da termen, cu citarea partilor

ANS: C123) Daca reclamantul a optat pentru instanta de la domiciliul paratului se poate invoca exceptia necompetentei teritoriale:a. numai pana la primul termen de judecatab. nu se poate invoca exceptia necompetentei teritorialec. pana la terminarea dezbaterilor

ANS: B124) Ordonantele sau dispozitiile din ordonante care se considera a fi neconstitutionale, precum si actele administrative cu caracter normativ care se considera a fi nelegale pot fi atacate:a. în termen de 6 luni de la luarea la cunostintab. oricândc. în termenul general de prescriptie de 3 ani.

ANS: B125) Hotararile pronuntate de instantele de contencios administrativ se redacteaza si se motiveaza în termen de:a. cel mult 15 zile de la pronuntareb. cel mult 60 de zile de la pronuntarec. cel mult 30 de zile de la pronuntare

ANS: C126) Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge:a. de la data emiterii actului administrativ b. de la data cand aceasta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubeic. de la data cand hotararea judecatoreasca de anulare a actului administrativ devenit irevocabila

ANS: B127) In momentul de fata, pana la constituirea tribunalelor administrativ-fiscale, litigiile de contencios administrativ se solutioneaza de către :a. instantele de drept comunb. sectiile de contencios administrativ ale tribunalelor c. Curtile de Apel

ANS: B128) Din punct de vedere ale competenţei materiale a organului administraţiei publice care le adoptă sau emite, actele administrative sunt: a. acte administrative care produc efecte pe întreg teritoriul ţării, precum hotărârile adoptate de

Guvernb. acte administrative cu caracter generalc. acte administrative de specialitate, care vizează unul sau mai multe domenii de activitate

ANS: B129) Actul administrativ jurisdicţional reprezintă: a. actul administrativ emis de către o autoritate administrativă cu atribuţii jurisdicţionaleb. actul administrativ emis după o procedură bazată pe respectarea dreptului la apărare şi pe

contradictorialitatec. actul administrativ care este emis de o autoritate administrativă învestită, prin lege organică,

cu atribuţii de jurisdicţie administrativă specială

ANS: C130) Actul administrativ cu caracter individual va intra în vigoare: a. la data înmânării sau comunicării actului către persoana vizatăb. la o dată prevăzută în act, anterioară datei la care a fost comunicat sau înmânatc. în termen de 30 de zile de la data adoptării sau emiterii actului

ANS: A131) Un act administrativ poate fi revocat de către: aa. organul administrativ ierarhic superior celui care l-a adoptat sau emis la data când a constatat

nelegalitatea actuluib. până în momentul când actul produs efecte juridice, intrând în circuitul civil, de către

organul emitent

c. în termen de 6 luni de la data intrării actului în vigoare

ANS: B132) Constituie forme de control ale activităţii organelor administraţiei publice: a. controlul legislativ exercitat de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentuluib. controlul executiv-administrativ executat de către Guvernul României şi Preşedintele

României, ca şefi ai puterii executivec. controlul judecătoresc exercitat de către instanţele judecătoreşti asupra oportunitatii actelor

administrative

ANS: B133) Controlul ierarhic este exercitat de către organe supraordonate autorităţii controlate şi poate avea un caracter: a. general, cuprinzând toate aspectele activităţii autorităţii controlateb. personal, vizând persoanele vinovate de emiterea unui act administrativ nelegalc. specializat, fiind exercitat de organe speciale

ANS: A134) Controlul exercitat prin jurisdicţiile administrative este o formă de control care vizează legalitatea unor categorii de acte administrative, fiind exercitat de:a. organele jurisdicţionale din cadrul sistemului Curţii de Conturib. autorităţile învestite cu atribuţii de jurisdicţie administrativă specială aflate în cadrul

sistemului administraţiei publicec. instanţele jurisdicţionale din sistemul autorităţii judecătoreşti

ANS: B

135) Controlul exercitat de Avocatul Poporului vizează:a. activitatea Camerei Deputaţilor şi Senatului, Preşedintelui României, Guvernului, Curţii de Conturi

şi Consiliului Legislativb. activitatea deputaţilor, senatorilor, judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii

Constituţionale care, prin actele lor au vătămat drepturile şi interesele cetăţenilorc. activitatea organelor administraţiei publice, instituţiilor şi serviciilor publice, a instituţiilor de

interes public care, prin actele lor au adus atingere drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor

ANS: C136) Sunt caracteristici generale ale controlului judecătoresc:a. controlul judecătoresc se exercită asupra tuturor autorităţilor administrative, în ceea ce

priveşte legalitatea actelor administrative adoptate sau emiseb. controlul judecătoresc vizează legalitatea, oportunitatea, precum şi eficienţa şi eficacitatea actelor

administrativc. controlul judecătoresc este exercitat din oficiu de către instanţele de contencios administrativ

ANS: A137) Contenciosul obiectiv este: a. contenciosul în cadrul căruia judecătorul învestit trebuie să fie obiectiv şi imparţialb. contenciosul în cadrul căruia judecătorul este competent să cerceteze exclusiv conformitatea

actului administrativ cu legea, fără a cerceta vătămarea unor drepturi şi interese legitimec. exercitat de Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii, în baza unei sesizări

a unei persoane fizice

ANS: B138) Contenciosul administrativ de anulare este contenciosul administrativ în cadrul căruia: a. judecătorul învestit este competent să se pronunţe asupra existenţei şi întinderii pagubelor,

indiferent dacă acestea s-au produs sau nu ca urmare a actului administrativ atacatb. judecătorul învestit este competent să pronunţe anularea sau modificarea actului

administrativ constatat nelegal, fără a cerceta existenţa sau întinderea pagubeic. judecătorul învestit este competent să se pronunţe asupra existenţei şi întinderii pagubelor, numai

dacă acestea s-au produs şi sunt urmarea actului administrativ pe care îl anulează sau îl modifică

ANS: B139) Prima lege a contenciosului administrativ a fost adoptată: a. după adoptarea Constituţiei din 1866b. după intrarea în vigoare a Constituţiei din 1923c. înainte de adoptarea prin referendum a Constituţiei din 1991

ANS: B140) În Franţa, în momentul de faţă, contenciosul administrativ este realizat prin intermediul: a. organelor administraţiei publiceb. Consiliului de Stat şi instanţelor administrative inferioarec. instanţelor de contencios administrativ, care au în frunte Curtea Administrativă Supremă a Franţei

ANS: B141) În sistemul juridic anglo-american, litigiile de contencios administrativ sunt în competenţa: a. instanţelor de contencios administrativ specializate pe domeniile de activitate ale administraţiei

publiceb. Curţilor administrativec. instanţelor de drept comun

ANS: C142) Sistemul contenciosului administrativ în România, care funcţionează în baza Legii nr.554/2004, este mai apropiat de sistemul corespunzător existent în: a. Uniunea Europeanăb. Franţac. Spania

ANS: C143) Potrivit sistemului actual, funcţionează ca instanţe specializate de contencios administrativ în România:a. secţiile de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţieb. secţiile de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţilor de apelc. tribunalele administrative

ANS: B144) Se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi:a. persoana vătămată în drepturile sale sau interesul legitim prin prevederi neconstituţionale ale unor

legib. persoana vătămată în drepturile sale sau interesul legitim prin ordonanţe sau prevederi din

ordonanţe ale Guvernului declarate neconstituţionale

c. persoana vătămată în drepturile sale sau interesul legitim printr-un act administrativ revocat de autoritatea competentă sau abrogat

ANS: B145) Sunt subiecte de sesizare a instanţei de contencios administrativ, în cadrul litigiului de contencios administrativ: a. Avocatul Poporului, când apreciază că poate interveni în favoarea persoanei vătămateb. Prefectul care, în urma controlului de autoritate tutelară, poate ataca în faţa instanţei de contencios

administrativ actele nelegale ale autorităţilor administraţiei publice localec. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate ataca actele administrative ale autorităţilor

administraţiei publice centrale şi locale prin care se încalcă legislaţia privind funcţia publică şi funcţionarii publici

ANS: C146) Obiect al litigiului de contencios administrativ pot fi: a. contractele administrative încheiate între particularib. actele administrativ-jurisdicţionale, care pot fi atacate direct la instanţa de contencios

administrativ în termen de 15 zile de la comunicarec. ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă adoptate de Guvern potrivit art.115 din Constituţie,

republicată

ANS: B147) Sunt condiţii de formă şi procedurale ale exercitării acţiunii de contencios administrativ: a. condiţia ca subiectele de sesizare să îndeplinească procedura prealabilă a recursului graţiosb. condiţia ca sesizarea instanţei de contencios administrativ să se facă în termen de 6 luni de la

data primirii soluţiei la plângerea prealabilăc. condiţia ca persoana vătămată să se adreseze cu acţiune preşedintelui instanţei de contencios

administrativ

ANS: B148) Sunt competente să judece în fond în materia contenciosului administrativ:a. secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale tribunalelor, pentru litigiile care privesc actele

administrative date de autorităţile publice centraleb. secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale tribunalelor pentru litigii care privesc taxe şi

impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora, de până la 500.000 lei;c. secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale Curţilor de apel, pentru litigiile care au ca obiect

taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora, de până la 500.000 lei.

ANS: B149) Reclamantul se poate adresa cu acţiune şi va sesiza:a. instanţa de la sediul autorităţii publiceb. instanţa de la domiciliul săuc. oricare dintre cele două instanţe, la alegere

ANS: C

150) Suspendarea executării actului administrativ intervine de drept, când actul administrativ este atacat de: a. persoana vătămatăb. Prefect

c. Avocatul Poporului

ANS: B151) Când temeiul cererii de suspendare îl formează prevederile art.14 din Legea nr.554/2004, instanţa va putea dispune suspendarea actului administrativ până la:a. soluţionarea recursului graţiosb. până la sesizarea instanţei de contencios administrativc. până la pronunţarea instanţei de fond asupra acţiunii privind anularea actului administrativ

ANS: C152) Când temeiul cererii de suspendare îl formează prevederile art.15 din Legea nr.554/2004, instanţa poate dispune suspendarea actului administrativ atacat până la: a. soluţionarea acţiunii privind anularea actului administrativ atacatb. până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cererii vizând anularea actului administrativc. până la sesizarea instanţei de recurs

ANS: B153) În perioada 1866-1905, contenciosul administrativ a evoluat în sensul că: a. litigiile de contencios administrativ au fost date unor instanţe specializateb. au fost lăsate în competenţa Consiliului de Statc. au fost trecute în competenţa instanţei de drept comun

ANS: C154) În perioada 1905-1925, cu excepţia anilor 1910-1912, asupra legalităţii actelor administrative: a. s-au pronunţat instanţele de drept comun, după regulile dreptului comunb. s-au pronunţat tribunalele administrative specializatec. s-a pronunţat Secţia a III-a a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care putea fi sesizată pe calea

acţiunii directe

ANS: C155) Perioada 1925-1948, după intrarea în vigoare a Legii din anul 1925, contenciosul administrativ s-a caracterizat prin aceea ca : a. litigiile dintre administraţie şi particulari au fost date în competenţa unor tribunale specializate din

sistemul administraţiei publice, pe modelul tribunalelor administrative francezeb. instanţele de contencios administrativ au dobândit o competenţă deplină asupra legalităţii

actelor administrativec. instanţele de contencios administrativ au dobândit o competenţă deplină asupra litigiilor de

contencios administrativ, pe modelul englez

ANS: B